Mirosul de aer proaspăt a devenit o raritate pentru mulți ruși, în special cei care trăiesc în suburbiile marilor orașe. Munții de gunoaie întrețin un miros insuportabil în aceste zone. Cine stă în apropierea gropii de gunoi Aleksinski simte duhoarea din plin de fiecare dată când iese din casă ori deschide geamul. Punctul de colectare a deșeurilor s-a tot mărit și degajă gaze toxice, scrie digi24.ro.
Iulia Fedoseieva se teme pentru sănătatea copiilor ei, așa că s-a mutat, dar continuă să lupte alături de foștii vecini împotriva invaziei gunoaielor. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
„Fumul de la depozitul de deșeuri începe să miroasă groaznic. Te ustură ochii, te doare în gât, ți se face rău”, povestește Iulia Fedoseieva.
„E ca și cum cineva îți toarnă apă pe gât. Îmi vine să tușesc, abia mai respir”, completează mama sa, Valentina Agapova.
„Ni se spune că totul este în regulă. Dar serviciile de urgență au înregistrat o valoare a gazelor degajate de 25 de ori peste limită”, spune Aleksei Kotov, activist.
„Totul este din cauza gunoiului de aici”, este convingerea Iuliei Fedoseieva.
Prin „aici”, Iulia Fedoseieva înțelege cam 500 de metri de casa în care s-a născut. Depozitul de deșeuri Aleksinski de lângă localitatea Șiapovo este una dintre zecile de gropi de gunoi din jurul Moscovei. Are o suprafață de 32 de hectare, echivalentul a 45 de terenuri de fotbal.
„Problemele de sănătate ale copiilor au dispărut după ce ne-am mutat”
Cu doar câțiva ani în urmă, groapa era adâncă de 30 de metri, spun locuitorii din zonă. Acum, este un deal cu o înălțime de aproximativ 20 de metri. Și continuă să crească – la fel ca și problemele de sănătate ale populației.
Iulia Fedoseieva povestește că erau zile în care mirosea atât de urât afară, încât nu putea nici măcar să deschidă ferestrele apartamentului. Copiii săi, Ilia, de 8 ani, și Iaroslava, de 7 ani, au început să se simtă rău din ce în ce mai des.
La un moment dat, Iulia nu a mai suportat situația. S-a mutat din satul natal la șapte kilometri distanță, în orașul Klin.
„Cei mici au avut întotdeauna mici probleme de sănătate. Într-o zi, medicul pediatru mi-a spus că plămânii lor au un murmur. N-am stat pe gânduri – am și început să caut un apartament în Klin. La o vreme după mutare am mers din nou la medic și surpriză: zgomotele pe care le auzea în plămânii lor dispăruseră! Dacă mă întrebați cum, vă spun: Foarte simplu, am plecat de lângă groapa de gunoi”, spune, convinsă, Iulia Fedoseieva.
Mai puțin de 4 la sută din deșeurile Rusiei sunt procesate. Restul ajunge în gropile de gunoi
Cazul familiei Fedoseiev nu este unul izolat. Eliminarea deșeurilor este una dintre cele mai presante probleme ale Rusiei. Statisticile Greenpeace arată că mai puțin de 4% din deșeuri sunt procesate și doar 2% ajung în uzinele de incinerare. Restul sfârșește în gropile de gunoi.
În mod ironic, țara cu cea mai mare suprafață din lume nu poate găsi suficient spațiu pentru cele 70 de milioane de tone de deșeuri produse anual de populația sa.
Gropile de gunoi ale Moscovei, în special, sunt adevărate bombe cu ceas. Multe nu îndeplinesc standardele de siguranță, contaminează solul, apele subterane și aerul.
Activiștii luptă fără succes pentru un aer mai curat
Locuitorii, cum sunt cei din Arhanghelsk, au tot protestat de-a lungul vremii. Dar rareori cu efect.
Iulia Fedoseieva s-a alăturat inițiativei pentru aer curat în regiunea sa natală. Ea și colegii ei activiști au strâns bani și au cumpărat un aparat care măsoară radioactivitatea, clorul, hidrogenul sulfurat, amoniacul și alte substanțe poluante.
„Folosim aceste date pentru a compila ceea ce numim o hartă a aerului poluat pentru întreaga zonă și apoi decidem dacă putem ieși sau nu afară cu copiii”, explică activistul Aleksei Kotov.
Rezultatele sunt alarmante. Activiștii le transmit periodic Agenției de mediu. În 2017, serviciile de urgență au fost obligate să intervină în cele din urmă, iar măsurătorile lor arătau că nivelul de hidrogen sulfurat e de 25 de ori mai mare decât norma admisă. Activiștii au depus o plângere în instanță, dar fără succes.
Jurnaliștii Deutsche Welle a contactat administratorii depozitelor de deșeuri și primăria orașului Klin pentru a obține o reacție. Nu au primit răspuns.
Muntele de gunoi continuă să crească
Iulia Fedoseieva se vede nevoită să verifice nivelul de poluare de fiecare dată când iese cu copiii afară.
„Am analizat aerul astăzi. În acest moment, totul pare în regulă, așa că putem merge să o vizităm pe bunica din Șiapovo”, arată femeia. Mama Iuliei Fedoseieva, în vârstă de 67 de ani, Valentina Agapova, locuiește încă în satul lor natal.
Nepoților le place să vină în vizită, chiar dacă nu stau mult. Casa bunicii e periculos de aproape de groapa de gunoi, dar femeia nu are de gând să se mute.
„Unde să mă duc? Cui aș putea să vând casa având în vedere condițiile de aici? Nu e cel mai atrăgător loc. Și cum aș putea trăi în oraș? Primesc o pensie de aproximativ 190 de euro. 130 de euro e doar chiria pentru un apartament cu o cameră”, explică Valentina Agapova.
Au ieșit la plimbare cu bunica pentru câteva ore. Iulia Fedoseieva le arată copiilor vechea lor casă, înainte ca vântul să se întețească, iar mirosul să devină din nou insuportabil. Toate eforturile ei de a aduce o schimbare au eșuat.
„Nu știu cât timp putem continua să luptăm împotriva sistemului. Suntem prea puțini și începem să ne simțim neajutorați și disperați”, spune Iulia Fedoseieva. Muntele de gunoi continuă să crească. Și chiar există planuri de extindere a depozitului de deșeuri Aleksinski.
