Începem investigația despre mastodonții tranziției cu un alt director al ANRE, Ștefan Creangă, aflat în slujba statului de aproape 20 de ani. Între timp, a fost consultant la Guvern și Parlament, viceministru al Finanțelor, șef al Agenției Achiziții Publice, deputat, și membru al Comisiei Electorale Centrale, iar din 2019 îl vedem în fotoliul de director al Agenției care stabilește tarifele la gaz și energie electrică. Pentru munca sa la ANRE, Creangă ridică un salariu de un milion de lei. Averile familiei sale depășesc cifra de zece milioane de lei.
Ștefan Creangă a ajuns funcționar de stat direct de pe băncile universității, în 2002, când a fost angajat consultant în Centrul de Creație Legislativă de pe lângă Guvern. A fost agil și nu s-a reținut în nicio funcție mai mult de trei ani, urcând în viteză pe scara ierarhică. Cariera sa ia însă un nou avânt în 2010, când, grație relațiilor apropiate cu Vlad Filat, pe atunci prim-ministru, ajunge șef al Agenției Achiziții Publice, o instituție strategic importantă pentru orice guvernare. Legătura dintre Creangă și Filat este mai veche. În 2006, acesta a fost angajat consilier al directorului general al IPTEH, companie care aparținea familiei liderului liberal-democrat. De la Agenția Achiziții Publice, este promovat, peste 3 ani, în funcția de viceministru al Finanțelor, dar nu se reține acolo mai mult de un an și părăsește Guvernul în favoarea unui fotoliu de deputat în Parlament, în fracțiunea PLDM. În alegerile din 2014, Filat îi încredințase lui Creangă funcția de șef al staff-ului electoral.
Anume în Parlament, Creangă joacă cel mai important rol politic al său, iar recompensa este funcția de director ANRE.
Prima lovitură de grație, Creangă o dă în ianuarie 2016, când părăsește PLDM împreună cu alți cinci deputați, pentru a-și pune semnătura în favoarea desemnării lui Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru. Plecarea a fost precedată de mai multe încercări ale politicianului să convingă conducerea PLDM să creeze o nouă coaliție cu democrații, după ce vechea alianță se destrămase odată cu arestarea lui Filat.
TUDOR DELIU, ex-deputat PLDM: „Țin minte că a fost la Palatul Sindicatelor, parcă și acum văd, când majoritatea din cei prezenți optau pentru a merge în opoziție, inclusiv doi înflăcărați Mocanu și Mihaela Spătaru, care erau cei mai pronunțați pentru a pleca în opoziție. Unicul care zicea că noi trebuie să mergem la guvernare era Ștefan Creangă, care zicea că noi trebuie împreună cu PD-ul să mergem la guvernare, ca persoanele noastre să nu fie demise din funcții”.
După ce votează învestirea Guvernului Filip, fiind și președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă a promovat mai multe legi controversate, fiind autor al proiectelor împreună cu Andrian Candu.
La finele anului 2017, Parlamentul a votat o lege elaborată de Candu și Creangă care oferea statului dreptul să cumpere acţiunile emise de băncile cu probleme, pentru a le revinde ulterior unor investitori de încredere. Asta s-a întâmplat după ce Banca Națională a blocat pachete mari de acţiuni la „Moldova Agroindbank” și „Moldindconbank”, pentru activitate concertată. Deși experții economici acuzau atunci că se pregătește o nouă fraudă bancară care va aduce prejudicii de sute de milioane statului și solicitau retragerea proiectului, documentul a fost votat rapid de majoritatea democraților. În două săptămâni de la înregistrare, proiectul lui Candu și Creangă a fost dezbătut în toate comisiile parlamentare și votat în plenul Parlamentului în ambele lecturi.
GRIGORE COBZAC, ex-deputat PLDM: „Tot împreună cu Andrian Candu, Ștefan Creangă a semnat proiectul de lege care a permis ca firmele ce construiau Arena Chișinău să fie scutite de taxele vamale la importul mărfurilor și utilajelor folosite în cadrul proiectului de parteneriat public-privat pentru construcţia arenei. Astfel, bugetul de stat a fost lipsit de venituri de zeci de milioane”.
Ștefan Creangă s-a numărat și printre autorii controversatei legi numite „amnistia fiscală”, care a oferit posibilitatea legalizării banilor, imobilelor și mașinilor care nu erau declarate anterior, cu achitarea unei taxe de numai 3%. Legea a fost dur criticată de economiști, care atenționau că va fi legalizat capitalul obținut ilegal, iar Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au avertizat autoritățile că legea contravine luptei pentru combaterea corupţiei şi spălării banilor. Majoritatea democrată de atunci nu a ținut cont de avertismentele partenerilor externi și a votat legea extrem de rapid, în 3 zile de la înregistrarea ei în Parlament.
ȘTEFAN CREANGĂ, director ANRE: „Proiectele care au fost promovate sub semnătura mea sunt proiecte bazate strict pe expertiza pe care eu am făcut-o și eu am considerat că este necesar de a promova anumite reforme și vreau să vă spun că vânzarea acțiunilor băncilor care au fost în dificultate eu am susținut-o și consider că s-a făcut corect. Amnistia fiscală, eu semnătură nu am pus, ca să fie clar. Eu nu sunt coautor la amnistia fiscală. Eu nu țin minte. Eu nu am susținut și nu cred că amnistia fiscală a adus plus valoare. Categoric nu a adus plus valoare. De aceea eu nu puteam să semnez așa ceva”.
Ștefan Creangă a fost și autorul proiectului de lege prin care Serviciul de Informații și Securitate a trecut în subordinea Parlamentului, iar majoritatea democrată a lui Vladimir Plahotniuc a putut să-și numească omul lor la conducerea SIS-ului, pe Vasile Botnari, condamnat penal recent pentru răpirea și extrădarea profesorilor turci.
Pe sfârșit de mandat parlamentar, când risca să rămână șomer, Creangă reușește să obțină o nouă funcție prestigioasă. La începutul anului 2019, majoritatea parlamentară condusă de democrați îl votează director ANRE. Pe culoarele Legislativului, încă de la sfârșitul anului 2018, a început să circule zvonul că Creangă va fi ales chiar director general al ANRE, dar în ultimul moment, planurile se schimbă și în această funcție este ales Veaceslav Untilă.
ȘTEFAN CREANGĂ, director ANRE: „Eu am ajuns la ANRE fiindcă bagajul de cunoștințe pe care îl am eu îmi permite să ajung în orice funcție care există la moment în R. Moldova bazată pe criterii profesionale”.
Declarațiile de avere ale lui Ștefan Creangă din ultimii zece ani demonstrează că demnitarul a reușit de minune să combine plăcutul cu utilul. În timp ce omul politic Creangă avansa în carieră, averile sale au sporit în progresie geometrică. Astăzi, familia șefului ANRE dispune de două case de locuit, patru spații comerciale în centrul Capitalei, pe care le dă în arendă, o motocicletă Harley Davidson și o mașină de colecție Ford Mustang. Toate împreună evaluate la peste 7 milioane de lei. În 2009, când a intrat în marea politică, Creangă avea doar un apartament micuț, două automobile modeste și venituri lunare de nici cinci mii de lei.
Averea lui Creangă începe să crească considerabil în cel de-al doilea an de șefie la Agenția Achiziții Publice, prin 2012. Atunci, funcționarul schimbă micul apartament de 48 de m.p., cumpărat imediat după facultate, pe unul mai mare – de 78 metri pătrați, situat în centru, la intersecția străzilor București cu Pușkin. Imobilul avea o valoare aproape dublă față de apartamentul anterior – 772 mii lei. Mai cumpără primul spațiu comercial de 59 metri pătrați la parterul aceluiași bloc, pentru care a plătit 712 mii lei. În următorul an, familia Creangă a achiziționat o casă de 63 m.p. în Chișinău, cu alte 714 mii lei.
Achizițiile l-au costat pe funcționar peste două milioane de lei. În acea perioadă, Creangă avea un salariu de funcție de circa 9500 de lei, iar soția sa – profesoară la Universitatea de Stat, contribuia la bugetul familiei cu 2000 de lei pe lună.
Venituri de peste două ori mai mari, aproape 300.000 de lei pe an, Ștefan Creangă le obținea fiind delegat de ministerul de resort în calitate de membru în consiliile de administrare a șase întreprinderi de stat. Numai pentru participarea la ședințele Consiliului de administrare de la „Moldtelecom”, Creangă a primit anual între 100 și 165 de mii de lei, timp de șase ani, inclusiv în 2015 și 2016 când era deja deputat.
În 2013, după ce devine viceministru al Finanțelor, celor 6 consilii de administrare li se mai adaugă încă patru, iar veniturile din această activitate ajung să depășească 300 de mii de lei pe an, de aproape două ori mai mult decât salariul de viceministru pe care îl primea la acel moment. Creangă reprezenta interesele statului în Consiliile de administrare ale Moldtelecom, Franzeluța, Poșta Moldovei, Calea Ferată, AIR Moldova, întreprinderi de stat despre care ulterior Curtea de Conturi a constatat că ani de-a rândul au fost administrate fraudulos.
ȘTEFAN CREANGĂ, director ANRE: „„Moldtelecom” este societate pe acțiuni și membrii consiliului au dreptul la repartizarea dividendelor în dependență de profitul obținut. În momentul când eu am devenit deputat, în 2014, repartizarea se face în vara 2015. – Da cum reușeați chiar în 10 consilii să munciți? – De obicei noi participam la ședințe după ora 15:00. Puteți verifica asta că sunt procesele verbale ca să nu folosim timpul din orele de muncă”.
Începând din 2015, după ce Creangă a devenit deputat, nu a mai trecut aproape niciun an fără ca familia sa să facă vreo achiziție de minim un milion de lei. În 2015, a mai cumpărat un spațiu comercial de 140 m.p. pe str. Alexandru Bernardazzi, pentru care a plătit aproape 2 milioane de lei.
Veniturile familiei cresc și ele. Pe lângă cei peste 300 de mii de lei aduși în gospodărie de Ștefan Creangă din salariul de deputat și reprezentant al statului în Consiliile de administrare, soția sa suplimentează bugetul familial cu alte peste 400 de mii de lei, obținuți din darea în arendă a spațiilor comerciale.
În declarațiile de avere ale demnitarului, încep să se adune împrumuturi luate de la rude. Până în 2016, fratele deputatului, stabilit în Bolivia, îi împrumutase 30 de mii de dolari, iar o altă rudă aflată în Italia – alți 50 de mii de euro. Toate datoriile urmând a fi întoarse până în 2020.
ȘTEFAN CREANGĂ, director ANRE: „Toate spațiile comerciale care sunt procurate de mine sunt în bază de credite, inclusiv datorii de la persoane fizice. Toate împrumuturile sunt de la rudele mele care sunt rezidente ale statelor europene și orice împrumut s-a făcut prin transfer bancar. –Cum o să reușiți să întoarceți aceste datorii? – Dvs trebuie să analizați dacă există sume, au dobânzi, nu au dobânzi. Vă dau un exemplu. Pentru a achita un credit de două milioane de lei la dobânda de 7%, undeva se plătește 25 de mii de lei pe lună. Cu două milioane de lei poți să-ți permiți să cumperi două oficii de 50-60 de metri. Un oficiu de 50 metri se dă în arendă cu 10 mii de lei, dacă faceți niște calcule vedeți că este posibil. Prin faptul că eu reușesc asta se demonstrează că este posibil”.
În 2016, la scurt timp după ce votează pentru Guvernul Filip, Ștefan Creangă trece în casă nouă.
„După ce am umblat aproape jumătate de zi prin oraș pentru a filma clădirile în care Ștefan Creangă deține spații comerciale, am ajuns și la casa directorului ANRE. Imobilul este situat într-un cartier de elită, pe strada Ciocârliei. Familia Creangă s-a mutat aici în 2016”.
Locuința a fost cumpărată la schimb cu casa veche a deputatului, iar valoarea din acte este de peste 1,3 milioane de lei, în realitate un imobil similar în această regiune este de cel puțin două ori mai scump.
Tot în 2016, Creangă restituie un credit bancar contractat în 2012 – de 700 de mii de lei. Dar, apare un nou împrumut de la fratele său din Bolivia – de 40 de mii de dolari.
Datoriile tot mai mari, nu îl împiedică pe Creangă sa procure și în anul următor un spațiu comercial, de 190 m.p., într-un bloc proaspăt construit pe str. Gheorghe Asachi. Actualul director al ANRE indică în acte că achiziția l-a costat 876 de mii de lei. Anul trecut, bunul a fost însă gajat la o bancă contra sumei de 1,8 milioane de lei.
În 2017, familia Creangă a avut venituri de 2,3 milioane de lei, dintre care 180 de mii salariul deputatului, 468 de mii – câștiguri din darea în locațiune a spațiilor comerciale, iar restul banilor – din vânzarea apartamentului cumpărat cu cinci ani mai devreme și a unui automobil.
Și în 2017, rudele generoase ale lui Ștefan Creangă îi mai împrumută 10 mii de dolari și peste 13 mii de euro. Împrumuturile continuă și în 2018. Sora lui Ștefan Creangă, îi oferă 16.500 de dolari și 5 000 de euro, fratele său încă 20 de mii de dolari, iar o altă rudă, Andrei Topală, încă 18 mii de euro. Și imediat Ștefan Creangă mai cumpără un spațiu comercial de 142 m.p., cu aproape un milion de lei.
În 2018, veniturile familiei Creangă din darea în locațiune a spațiilor trec de 700 de mii de lei. Iar familia deputatului își permite să meargă într-o vacanță, ca și orice moldovean:
În anul 2019, când a ajuns director la ANRE, Ștefan Creangă a decis să mai investească 400 de mii de lei în procurarea unui teren de 4 ari petru construcția unei case. Terenul se află tot pe str. Ciocârlia, nu de parte de casa lui Creangă.
Datoriile au mai crescut cu 5000 de euro. Veniturile din darea în locațiune a celor 529 de m.p. de spații comerciale, cât dețin astăzi soții Creangă, deși cresc până la 790 de mii de lei, indică asupra unui preț de chirie de cel puțin două ori mai mic decât cel de piață: 6 euro per metru pătrat, în centrul capitalei. Companiile imobiliare oferă spații comerciale în acest zone cu minim 11 euro per metru pătrat.
Începând cu 2019, Ștefan Creangă a ajuns să ridice un salariu lunar de peste 80 de mii de lei. Cu toate acestea, împrumuturile nu se opresc. În 2020, soția directorului ANRE, Tatiana Luverdu, a luat un credit de la bancă de 1,8 milioane lei. Astăzi, Creangă are datorii către rude de peste 140 de mii de dolari, pe care se obligă să le achite cel târziu până în 2022.
Anul trecut, soții Creangă și-au trimis la studii fiica, la prestigioasa universitate britanică University of Brighton.
ȘTEFAN CREANGĂ, director ANRE: „Ea a început studiile acum câțiva ani în Marea Britanie în baza unui program unde fata a câștigat un grant. Eu nu pot să opresc copilul să folosească astfel de oportunități. Face microbiologie și este unul dintre cei mai buni studenți. Este parțial în bază de contract. – Și vă costă mult întreținerea unui student în Marea Britanie? – Da, este suficient de scump, dar vă asigur că nu este mai scump ca la unele licee private din R. Moldova”.
Și acum, puțin despre pasiunea lui Ștefan Creangă pentru automobile și motociclete. În ultimii zece ani, demnitarul a schimbat 8 mașini și 2 motociclete. Ultimele două, din grajul șefului ANRE valorează în acte 40 de mii de euro. E vorba de un Harley Davidson și o mașină de epocă – Ford Mustang din 1968.
ȘTEFAN CREANGĂ, director ANRE: „Eu am pasiunea pentru motoare mari. Investiția în artă sau în lucruri de epocă este investiție care nu se devalorizează . Eu am considerat că o astfel de investiție se justifică în timp. Mașinile de epocă care sunt de peste 50 de ani de zile nu pot să fie într-o stare foarte bună. Mașini de epocă foarte scumpe ele sunt „tuninguite”, așa-zis în care se investesc cel puțin 100 de mii. – Dar dvs ați investit în Ford-ul ăsta? – Nu, eu încă nu am investit în ea. Eu l-am luat așa cum am declarat. – Alte unități de transport nu aveți, dar soția dvs a fost văzută la volanul unei mașini. – Da, eu în anul 2021 deja mi-am procurat o mașină pentru familia mea. – Cu asta soția dvs se deplasează? – Da, exact. – Da dvs? Sau aveți mașină de serviciu de la ANRE? – Mașina este de familie, nu numai soția, dar și soțul…. La ANRE sunt mașini și eu uzez de dreptul de a merge cu mașina în interes de serviciu”.
Și ultima precizare despre Ștefan Creangă. La fel ca și Veaceslav Untilă, acesta s-a ales în urmă cu trei ani cu funcția de președinte al unui ONG cu o denumire simbolică „Verde e Moldova”. Asociația obștească, specializată în domeniul ecologiei, a câștigat în ultimii ani câteva granturi externe pentru elaborarea planului de management al regiunii Prutului de Jos, lângă lacul Beleu.
Curios este că din momentul în care Creangă este ales, în 2018, președinte al ONG-ului, „Verde e Moldova” își mai ia un oficiu nou, în unul dintre spațiile comerciale ale familiei demnitarului, plătind anual, de atunci și până în prezent, câte 80 de mii de lei pentru chiria a 59 de metri pătrați. În actele oficiale, asociația are adresa juridică și sediul central pe altă stradă.
„În acest bloc de pe strada București, vizavi de ambasada României, Ștefan Creangă a avut un apartament pe care l-a vândut în 2017. În schimb, și-a păstrat un spațiu comercial pe care îl deține la parterul blocului și pe care îl dă astăzi în chirie unei asociații obștești”.
Informațiile consultate de echipa Cutia Neagră arată că ONG-ul a devenit mult mai activ de la venirea lui Ștefan Creangă la conducerea acestuia, câștigând un proiect transfrontalier moldo-român-ucrainean de protecție și revigorare a regiunii Deltei Dunării. Bugetul oferit asociației obștești de o fundație engleză de caritate „Arcadia” este de 220 de mii de euro. În cadrul acestui proiect, în 2019, ONG-ul a organizat un festival în preajma lacului Beleu.
La sfârșitul anului trecut, ONG-ul a câștigat un alt grant din partea Uniunii Europene în valoare de 120 de mii de euro, pentru inovații în promovarea turismului cultural.
ȘTEFAN CREANGĂ: „Eu ca și președinte al acestui ONG într-o anumită măsură reprezentam la nivel internațional această organizație pentru a accesa fonduri. Eu am contribuit ca organizația non-guvernamentală să poată să acceseze. Experiența mea mi-a permis să consult corect colegii din organizație ca să acceseze fonduri. – Și ați plecat deja din acest ONG? – Da, am plecat. – De ce? – Pentru ca să nu mai apară anumite întrebări”.
Ștefan Creangă nu este singura persoană curioasă din cadrul acestui ong. Proiectele asociației sunt coordonate de Valeriu Caisin, director al Moldsilva, numit de Guvernul Maiei Sandu în 2019, iar reprezentant oficial al organizației este Anatol Rășină, coordonator național al programului de granturi mici al Fondului Global de Mediu. În toate proiectele sale din ultimii ani, „Verde e Moldova” a beneficiat de o colaborare bună cu guvernul și Agenția Moldsilva.
Un alt director al Agenției pentru Reglementare în Energetică, Octavian Calmîc, a lucrat doar la stat 25 de ani, începând cu 1996, dar averile i-au sporit considerabil încă din primii ani de activitate la Ministerul Economiei.
Între anii 1996 -1998, Octavian Calmîc a fost specialist principal al Direcţiei colaborare internaţională din cadrul Ministerului Economiei. Ulterior a fost responsabil de negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la Organizația Mondială a Comerțului. Între 2001și 2009 a condus Direcţiile regimuri comerciale şi politici comerciale din cadrul Ministerului Economiei, iar în 2009 a fost numit viceministru. A deținut această funcție timp de șapte ani, iar în 2016 ajunge vicepremier și ministru al Economiei în Guvernul condus de Pavel Filip. La începutul anului 2018, după ce Vladimir Plahotniuc a anunțat remanieri în Guvern, Calmîc a rămas fără fotoliul de ministru, dar în scurt timp a fost desemnat consilier în Cabinetul premierului Pavel Filip. În februarie 2019, Calmîc este numit de Parlament în funcția de director al ANRE, iar opoziția a criticat dur această decizie.
VLADIMIR VORONIN, președinte PCRM: „Da lui Calmîc se poate de adresat întrebări? Dl Calmîc, când erau și comuniștii la guvernare și pe urmă, în diferite posturi, pe toate le-ai prăvălit. Nicăieri nu ați făcut treabă. Cel mai strașnic dumneata ai făcut o daună mare R. Moldova prin aceea că nu ați contribuit normal și nu ați dus tratativele cele mai importante pe marginea asocierii cu UE. De ce dați acordul să intrați în această organizație dacă până acum nicăieri nu v-ați onorat obligațiunile și nu ați făcut nimic pozitiv. Și ăștia de la conducere, care v-a rămas nu știu cât să mai conduceți, de ce umblați cu nomenclatura asta din colo încoace, cu desaga asta de oameni, ori pentru merite? Care merite că eu nu înțeleg nimic?”
OCTAVIAN CALMÎC, director ANRE: „Eu activez din 1996 în cadrul Ministerului Economiei și dacă o să urmăriți atent funcțiile pe care le-am deținut, se poate de observat una dintre cele mai mari creșteri economice. Chiar și acordul de asociere la care v-ați referit aduce doar beneficii majore economiei naționale. În rest, cred că experții se vor expune cine a avut o contribuție mai mare vizavi de politicile economice și investiționale, aportul fiecăruia în dezvoltarea R. Moldova”.
În cea mai veche declarație de avere pe care am identificat-o pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, depusă pentru anul 2012, Octavian Calmîc indica două apartamente cu o valoare totală de un milion de lei. Ambele imobile au fost cumpărate în 1999, la trei ani de când Calmîc se angajase ca specialist la Ministerul Economiei unde ridica salarii modeste. Calmîc mai avea în proprietate și o mașină de marca „Toyota”, cumpărată cu 220 mii lei și două conturi bancare în care păstra 800 de mii de lei.
În următorul an, el vinde această mașină, doar că la preț dublu, cu 400 de mii de lei și își cumpără un alt automobil – „Toyota Rav 4” pentru care a plătit 18 mii de euro. În conturi avea deja 850 de mii de lei. La fel ca și în cazul lui Creangă, odată cu creșterea proprietăților, în declarațiile de avere ale lui Octavian Calmîc încep să apară împrumuturi de la rude, în 2013 – exact de 850 de mii de lei. Venitul total al familiei Calmîc în 2013 a fost de numai 145 de mii de lei.
Pe parcursul anilor, Octavian Calmîc a făcut parte din consiliile de administrare ale celor mai importante societăți comerciale de stat, unde membrii erau aleși pe sprânceană. A reprezentat statul în consiliul Băncii de Economii și la Moldova Gaz și a fost chiar președinte al Consiliului de Administrare la „Metalferos” în 2014-2015. Despre ultimele două întreprinderi de stat, Vlad Filat a declarat public că au fost controlate în acea perioadă de Vladimir Plahotniuc, iar procurorii au inițiat mai multe cauze penale pentru a destructura schemele de delapidare puse pe roate la aceste companii. În perioada în care Octavian Calmîc s-a aflat în consilii, Banca de Economii a acordat credite neperformante și a fost falimentată, iar profiturile înregistrate de „Metalferos” au scăzut drastic. Cu toate acestea, funcționarul a fost remunerat de stat cu sute de mii de lei pentru activitatea din consiliile companiilor. De exemplu, în anul 2015, Calmîc a avut venituri de 152 mii lei din salariul de viceministru al Economiei, pe când din indemnizațiile primite de la 4 consilii de administrare a întreprinderilor a adunat peste 600 de mii de lei, de patru ori mai mult decât salariul de la locul de muncă de bază.
OCTAVIAN CALMÎC, director ANRE: „Asta făcea parte din activitatea noastră să controlăm, să supraveghem și să ghidăm activitatea mai multor întreprinderi. Asta era de fapt una din funcțiile noastre. Plus, Consiliile de administrare aveau loc o dată în trimestru. Nu aveam dificultăți la acel moment. Nu trebuia să intervenim foarte des în gestionarea activităților curente. Era o activitate extracurriculară. La Banca de Economii eu am fost doar cîteva luni. Practic eu am participat la două sau la trei consilii după care noi am fost ignorați, fiind în minoritate acolo. Lucrurile proaste s-au petrecut mult înainte de a veni noi acolo. – Dar la Metalferos ați fost președinte al consiliului cam în perioada când au scăzut drastic veniturile acestei întreprinderi. – Nu sunt gata să vă dau acum o analiză financiară a întreprinderii versus activitatea mea acolo, dar vă asigur că întreprinderea avea profit considerabil”.
În 2016, Octavian Calmîc a primit moștenire , iar în următorul an a vândut apartamentul de 35 metri pătrați pe care îl avea, încasând 600 mii lei.
Cutia Neagră a identificat încă un apartament de 45 de metri pătrați, situat pe strada Ismail, în care soția lui Octavian Calmîc deține o cotă-parte. Imobilul nu a figurat niciodată în declarațiile depuse la ANI de directorul ANRE.
La începutul anului 2019, Calmîc păstra în depozite bancare deja 2,6 mil lei și 50 de mii de euro. Din declarații reiese că a depozitat la bancă tot ce a câștigat oficial în perioada 2014-2018, fără a cheltui niciun leu pentru trai și în plus a achiziționat un „Porsche” cu 40 de mii de dolari. Directorul ANRE a luat doar un împrumut de 10 mii de euro de la cumnatul său, dar suma nu acoperă costul mașinii.
OCTAVIAN CALMÎC, director ANRE: „Dacă o să vă uitați atent sunt suficiente venituri care îmi permit lucrul ăsta. Și o îndatorare acolo a fost de la membrii familiei care sunt un pic mai înstăriți ca mine. Și eu cred că la capitolul acesta nu am nicio problemă. – Datoria ceea de 400 mii lei de la fratele dvs e mai veche, de vreo 7 ani. – Asta nu înseamnă că banii nu au fost utilizați. . Veniturile sunt suficiente. Consumăm puțin. Nu avem alte investiții. Nu avem alte cheltuieli. Eu cred că aici chiar nu pot fi întrebări”.
În ultima declarație de avere, depusă pentru anul 2019, Calmîc indică venituri de peste 760 mii lei din salariul la ANRE, câte 76 de mii pe lună. Funcționarul și-a mai cumpărat o mașină de model „Toyota Rav4” pentru care a plătit 18 mii de euro și a rămas cu un milion și jumătate de lei și 50 de mii de euro în conturi.
Octavian Calmîc a mai încasat 105 mii lei de la întreprinderea „Vestmoldtransgaz” unde era membru al Consiliului de administrare, chiar dacă întreprinderea de stat a fost privatizată în 2018 prin concurs investițional, noul proprietar având obligația să construiască conducta de gaz Ungheni-Chișinău. Funcționarul susține că a renunțat la activitatea din consiliul companiei imediat ce a fost numit la ANRE, iar 105 mii lei i-au fost plătite pentru două luni.
OCTAVIAN CALMÎC, director ANRE: „Eram freelancer la acea etapă și am fost ales de compania care a privatizat să fiu membru al consiliului de administrare. Am demisionat. Eu am intrat în poziția de director al ANRE la 1 martie 2019. Până la acea dată eu am fost membru al Consiliului de administrare. – Și ați primit 105 mii lei doar pentru lunile ianuarie și februarie 2019? – Da”.
Potrivit declarației de venit pentru 2019, Octavian Calmîc mai are datorii față de fratele său, Adrian Calmîc, care i-a împrumutat 400 de mii de lei cu 7 ani în urmă. Adrian Calmîc este stabilit cu traiul în străinătate. În 2001, acesta ocupa o funcție publică, fiind reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU la Geneva.
Până în anul 2019, soția lui Octavian Calmîc a avut și o cotă-parte de 50% în compania „AI-EXPORT”, specializată în agricultură și comerț, dar niciodată nu a declarat dividende din activitatea firmei. În 2019, a renunțat la afacere. Calmîc a indicat în declarația de avere că a vândut cota-parte din firmă cu 2 700 de lei.
Am sunat la Primăria satului Negrești din Strășeni unde are adresa juridică „AI-EXPORT”, pentru a verifica ce activitate desfășoară compania. Ni s-a spus că aceasta are în gestiune niște terenuri agricole, dar nu activează în prezent, iar noua proprietară a firmei este plecată peste hotare.
Angajată Primăria Negrești: „Ei au terenuri în subarendă și achită firma care le-a dat în arendă. Noi nu avem treabă direct cu dânșii. Nu achită impozitul la noi. Ei au terenuri în subarendă, dar nu știm dacă le prelucrează ei că de jur împrejur este pârloagă. La moment nu activează. Administratorul la moment nu este în teritoriu. Este plecată”.
OCTAVIAN CALMÎC, director ANRE: „A fost o încercare de a soției cu o prietenă a ei să facă o activitate. A fost o încercare, nu a reușit, nu a avut venituri. Soția mea nu s-a ocupat niciodată cu terenuri și eu nici atât”.
Și Eugen Carpov, alt director al Agenției pentru Reglementare în Energetică, lucrează la stat încă din 1992, cu excepția a 4 ani cât a muncit într-o companie privată. A ocupat diferite funcții și a trecut și el dintr-un partid în altul, iar averile i-au crescut.
Eugen Carpov și-a început cariera la Ministerul Afacerilor Externe. A fost consul în România între 1995-1997, viceministru de Externe din 1999 până în 2001, iar ulterior – ambasador în Polonia și șef al Misiunii Republicii Moldova la Bruxelles. Patru ani a activat în domeniul privat, în cadrul companiilor petroliere ale lui Anatol Stati, iar în 2011 a revenit să muncească la stat și a ocupat fotoliul de vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Filat, după formarea Alianței pentru Integrare Europeană 2 (AIE2). Carpov a ocupat funcția până în 2014, când a fost ales deputat pe lista Partidului Liberal Democrat. La 3 luni după ce a ajuns în Parlament, Carpov a părăsit fracțiunea PLDM, afirmând că va fi deputat neafiliat.
EUGEN CARPOV, ex-deputat PLDM: „Am decis să părăsesc fracțiunea PLDM și să-mi îndeplinesc mai departe mandatul în calitate de deputat neafiliat și să încerc să promovez așteptările pe care le au cetățenii în modul în care voi ști să-l fac cel mai bine”.
În 2015 a participat la fondarea Partidului Popular European, condus de Iurie Leancă, și a fost desemnat prim-vicepreședinte al formațiunii. În aprilie 2017, partidul lui Leancă creează un grup parlamentar la care au aderat 9 deputați care au migrat din PLDM, inclusiv Eugen Carpov și Ștefan Creangă, actualul său coleg de la ANRE. Acest grup parlamentar a făcut parte din majoritatea parlamentară controlată de Vlad Plahotniuc, până la încheierea mandatelor de deputați, după care despre Partidul Popular European nu s-a mai auzit nimic.
Carpov nu a venit sărac în Guvernul Filat. Avea două apartamente, o mașină scumpă și două terenuri. Dar pe unul dintre ele a reușit să-și construiască în câțiva ani o casă de milioane, în timp ce lucra în Guvern.
Când a ajuns vicepremier, în 2011, Carpov declara un teren intravilan la Cricova și un lot pomicol la Vadul lui Vodă, un apartament cu 4 camere de jumătate de milion de lei, un alt apartament de 35 metri pătrați și o mașină Audi A6, achiziționată cu 26 de mii de euro. În următorul an, își mai cumpără un apartament de 36 metri pătrați, iar soția sa primește donație jumătate cotă-parte într-un apartament cu două camere.
În 2014, familia Carpov a obținut actul de recepție finală pentru casa pe care a construit-o la Cricova. Imobilul are în acte o suprafață de 217 metri pătrați. Casa este cu două etaje și mansardă fiind evaluată la 1,6 milioane de lei, dar prețul de piață este mult mai mare.
În 2015, când s-a apucat să fondeze cu Iurie Leancă Partidul Popular European, Eugen Carpov și-a cumpărat și o mașină de model Audi Q7 pentru care a plătit 400 de mii de lei și a deschis și un cont la bancă cu 8500 de euro.
Directorul ANRE afirmă că avea bani cash pentru casă și mașină, agonisiți pe când a lucrat la privat, dar nu i-a declarat pentru că nu exista o astfel de opțiune în declarațiile de avere din acea perioadă.
EUGEN CARPOV, director ANRE: „Dacă lucram în Irak, normal că primeam un salariu, care era impozitat în Irak. Acel salariu, parțial l-am cheltuit pentru construcția casei. Banii evident că nu erau în lei. – Îi aveați cash? Nu erau în conturi bancare? – Nu am avut conturi bancare. Am avut bani cash din activitatea de doi ani și jumătate din Irak. Toate veniturile mele provin doar din salariile mele, ale soției. Am fost foarte mulți ani în ambasade, unde am activat, am fost plătit în valută pentru că eram în străinătate și am avut posibilitate să fac anumite economii”.
În ultima declarație de avere pentru 2020, Eugen Carpov a declarat venituri din salariu de peste 900 de mii de lei, câte 75 de mii de lei pe lună. Și soția lui Eugen Carpov, care este notar, a avut pentru prima dată venituri declarate atât de mari – peste 600 de mii de lei. În conturi bancare, familia Carpov păstra 350 de mii de lei și aproape 13 mii de euro.
