De la instituirea stării de urgență, în timp ce măsurile orientate nemijlocit la combaterea pandemiei sunt relaxate sau abrogate, prevederile care afectează direct drepturile și libertățile constituționale ale cetățenilor sunt menținute. De această părere este Asociația Promo-LEX, care susține că acest lucru sporește riscul abuzurilor din partea autorităților și diminuează considerabil participarea societății civile în procesul decizional, fără a contribui la stoparea răspândirii virusului SARS-CoV-2.
În context, Promo-LEX solicită anularea stării de urgență și aplicarea unor măsuri de combatere a COVID-19 justificate, proporționale, în interesul populației, cu ingerințe minime în drepturile și libertățile fundamentale.
Într-un comunicat de presă, reprezentanții asociației afirmă că hotărârea Parlamentului de instituire a stării de urgență a fost adoptată fără temei, or situația pandemică din Republica Moldova putea fi gestionată în limita competențelor CNESP și a restricțiilor pe care aceasta le-a aplicat anterior pentru controlul răspândirii pandemiei.
„Cea mai importantă consecință practică reală a instituirii stării de urgență este imposibilitatea dizolvării Parlamentului, scop care nu urmărește interesul public de combatere a COVID-19”, se arată în comunicat.
Argumentele aduse de Prom-LEX în susținerea cauzei lor:
✔️Unele restricții suplimentare impuse, cum ar fi limitarea libertății de circulație între orele 23:00-05:00 sau interzicerea accesului în spațiile publice, au fost anulate la scurt timp după adoptare, chiar de către CSE, ceea ce indică asupra incoerenței CSE și inutilității restricțiilor impuse.
Restricțiile au avut ca efect interzicerea exercitării libertății de întrunire pașnică:
✔️CSE a interzis desfășurarea întrunirilor publice fără a justifica o asemenea măsură. Pînă în acel moment, întrunirile publice se puteau desfășura cu participarea a maxim 50 de persoane și cu obligativitatea distanței între persoane de minim 1 metru, purtarea măștii și sancțiuni pentru nerespectarea restricțiilor.
✔️Interzicerea întrunirilor a fost neuniformă, deoarece CSE nu a interzis alte genuri de adunări publice (cum ar fi cele din piețele comerciale, centrele comerciale sau adunările cu caracter religios) care implică un număr mare de persoane și au loc preponderent în spații închise, unde riscul de transmitere a virusului este mai mare.
✔️De facto, CSE a interzis doar întrunirile prin care se exercită libertatea de exprimare, implicit dreptul de a protesta, ceea ce indică asupra motivării politice a restricției, și nu intenția de a contracara răspîndirea COVID-19.
Restricțiile au afectat și dreptul cetățenilor la petiționare, informație și libertatea exprimării:
✔️Prin Dispoziția nr. 1, CSE a prelungit cu 60 de zile termenul de examinare a petițiilor, iar prin dispoziția nr. 3 a dublat termenele legale de soluționare a cererilor de solicitare a informațiilor și a petițiilor.
✔️Ca efect, cetățenilor practic li se suspendă pe cel puțin 30 de zile dreptul de a obține reacția autorităților la cerințele formulate prin petiții, fapt care încalcă dreptul la petiționare (Articolul 52 din Constituția Republicii Moldova).
✔️Dublarea termenului de răspuns la solicitările de informație afectează direct posibilitatea mass-media, organizațiilor civice sau cetățenilor activi de a obține prompt informații de interes public și a monitoriza acțiunile guvernanților, lucru crucial în perioada de criză prin care trecem.
Precizăm că, starea de urgență în R. Moldova a fost instituită prin decizia Parlamentului din 31 martie. Decizia dată a fost atacată de deputatul neafiliat Octavian Țîcu și de deputații PAS la Curtea Constituțională. Magistrații CC au anunțat că vor lua o decizie privind constituționalitatea deciziei Parlamentului, miercuri, 28 aprilie.
