În ajun de Paști, primii eroi ai campaniei „Bătrânii noștri” ne-au primit în casele lor cu emoție și bucurie. Asta pentru că împreună am reuşit să ne mobilizăm şi să le facem sărbătorile mai frumoase. Zeci de oameni generoși, dar și agenți economici le-au transmis daruri, bani și mesaje de susținere, fapt ce i-a sensibilizat până la lacrimi pe unii protagoniști.
Mare a fost bucuria mătușei Maria, din satul Moara de Piatră, când ne-a văzut, din nou, în pragul ușii.
„E o bucurie că nu ne uită pe noi bătrânii. Noi avem daruri pentru DVS” . „Doamna Maria, bucuroasă să vă cunosc. Lucrez într-o Asociație care a ajutat să strângem banii și toate cele necesare ca să vă facem bătrânețele un pic mai ușoare.”
„Chiar de toate pentru Paște. Multumesc. – Eu cum am lucrat atâția ani de zile nu m-am la așa greutăți să am la bătrânețe. De atâta și lacrimi îmi iese (plânge)”.
Mătușa Maria, cunoscută ca moașa satului, ne-a povestit că după difuzarea reportajului o mulțime de oameni i-au călcat pragul.
„Știți de la Chișinău au sunat, m-au văzut și au fost de la Chișinău” (00,49 -00,52) „Și, vin. În ospeție”
În acest an, Paștele e altfel, ne-a spus bătrâna. Și asta datorită vouă, oamenilor cu suflet mare.
„Eu mă uit așa… nu îmi vine a crede în atâția ani de zile nu mi s-a întâmplat așa cadouri.” (392_7216, time code: 00,48-01,09) Dar acesta cei? Frigider! Frigider?Doamne! Si frigider, și televizor și de mâncare. Acesta Paște o să fie!
Cu lacrimi de bucurie ne-a întâmpinat și Zinaida Coțofană, din Chetrosu, care a rămas singură după ce soțul și cei doi fii au decedat.
„Mă bucur! De ce plâgeți? Nu plângeți că mă faceți și pe mine să plâng”.
„Nu știu cum mă voi deprinde cu el așa. Nu m-am așteptat la așa ceva, dar dacă este așa multă lume bună la inimă.”
Din banii adunați în campanie, până la Paștele Blajinilor, va fi instalat un nou monument feciorului, care a decedat în Războiul de pe Nistru, în 1992.
„La lume le doresc sănătate. Multumesc la toată lumea că a avut grijă de mine.”
În ajunul sărbătorilor pascale, împreună cu voluntarii Asociației Obșteaști “Laolaltă” am ajuns și în Mândâc, Drochia, la fostul profesor Ilarion Golban.
Odaia în care își duce traiul dascălul a fost neîncăpătoare pentru toate darurile adunate.
„E masa de Paști. Ouăle roșii. Păscuța.” 392_7059, time code: 05,52-03,04„Multumesc pentru cadourile pe care mi le-ați adus, sunt prea multe, dar mă voi împărți cu cei care mai au nevoie de ceva.”
Și asta nu e tot. Săptămâna viitoare, la intrare în casă va aparea rampa – atât de dorită de fostul profesor, prizonier în scaunul cu rotile.
„Datorită donațiilor am putut procura toate materiale necesare.00,44 -00,55 Odată cu ajutorul pe care l-au făcut oamenii vom instala rampa cu tot cu ușă. După ușă punem rampa.”
S-au bucurat de daruri și soții Cincilei, din satul Chetrosu, raionul Drochia.
„Nu știu, nu m-am așteptat la așa ceva. Există foarte multă lume bună pe acest pământ care au considerat că pot să împartă din bunătatea lor.”
Din generozitatea telespectorilor noștri și agenților economici, curtea casei a fost plină cu de toate. Iar mașina de spălat a fost cadoul cel mai neașteptat.
„Off Doamne! Ea spală tot și face tot pentru DVS. Văd, pur întâmplător, că spălați hainele aici.”
Au bătut la ușă și foștii elevi ai doamnei Zinaida.
„Elevii mei au fost, mi-au daruit. M-am bucurat tare mult.”
I-am lăsat, de această dată, pe soții Cincilei cu zâmbetul pe față. Iar noi, împreună cu ei, vă mulţumim din suflet pentru susținere! În curând, vom bate și la ușile altor eroi ai campaniei Bătrânii Noștri.
