Vă prezentăm profilul unuia dintre cei mai misterioși și probabil al celui mai longeviv șef de agenție de stat, Anatolie Ghilaș. Deși a deținut funcții de conducere în cadrul Agenției Cadastru aproape 20 de ani, a fost deputat, este greu de găsit un CV complet al funcționarului. Cu greu veți găsi vreun interviu sau vreo ieșire în public a lui Ghilaș. Aflarea în umbră a priit însă afacerilor șefului de la Cadastru. Astăzi, averea demnitarului se ridică la sute de milioane de lei.
Anatolie Ghilaș este cel mai longeviv șef de agenție, care și-a păstrat funcția indiferent de conjunctura politică. Conduce Agenția Relații Funciare și Cadastru din martie 2011, timp în care s-au perindat 7 guverne, iar funcționarul a rămas de neclintit. Anatolie Ghilaș a făcut o scurtă pauză doar pe timpul Guvernului Sandu când și-a dat demisia, dar ulterior a fost readus la șefia agenției de socialiști.
Până a ocupa funcția de director al Agenției Relații Funciare și Cadastru, Anatolie Ghilaș a fost doi ani deputat în Parlament, în fracțiunea Partidului Democrat (2009-2011), iar pe timpul comuniștilor, între anii 2006 – 2009, a fost membru al Curții de Conturi. Funcționarul a fost decorat de președintele Vladimir Voronin cu ordinul „Gloria Muncii”, iar în 2016 Ghilaș a primit „Ordinul de Onoare” de la președintele Nicolae Timofi.
De când se tot învârte în cercurile puterii, Anatolie Ghilaș și-a făcut averi impresionante. Principala afacere a familiei sale, compania de construcții „Lusmecon”, a crescut ca pe drojdii. Societatea pe acțiuni a fost privatizată de la stat în 2001, la un preț de 5 ori mai mic, după cum indicau într-un raport auditorii Curții de Conturi. Inițial, membrii familiei Ghilaș au intrat în posesia unui pachet mic de acțiuni, iar cu timpul au ajuns să controleze peste 91% din acțiuni. Firma a câștigat pe parcursul anilor licitații la stat de un miliard și jumătate de lei pentru reparația drumurilor, dar și-a extins activitatea și în alte domenii cu profituri de milioane. „Lusmecon” se numără printre cei mai mari importatori de marmură și granit din R. Moldova, deține hale de prelucrare a pietrei de Cosăuți și gestionează un renumit salon de mobilă italiană la Chișinău.
Și averea imobiliară a familiei Ghilaș este impresionantă, numără mai multe case de lux în Chișinău, vile pe malul Nistrului, o clădire cu oficii în inima capitalei, spații comerciale și de producție în Chișinău și suburbii.
În cea mai veche declarație de avere pe care am identificat-o, pentru anul 2008, Anatolie Ghilaș indica un apartament cu 3 camere, o casă de 190 metri pătrați în Chișinău și o altă casă în satul Mălăiești, raionul Criuleni, de 108 metri pătrați. Imobilul luxos din orășelul Codru, care în acte are o suprafață exterioară de 278 metri pătrați și se înalță pe un teren de 24 de ari, Anatolie Ghilaș l-a donat în 2013 fiului său Alexandru.
Iar apartamentul și vila din Mălăiești, situată chiar pe malul Nistrului, Ghilaș le-a vândut în 2015. În declarația de avere, funcționarul a indicat un an mai târziu că ambele bunuri le-a vândut cu doar un milion de lei.
Casa scrisă pe numele soacrei
După vânzarea apartamentului și vilei, funcționarul nu a rămas pe drumuri. Mai avea alte imobile pe care nu le indicase inițial în declarațiile de avere. Anatolie Ghilaș a tăinuit o altă casă de lux în orășelul Codru. Terenul de 11 ari și casa au fost înregistrate pe soacra demnitarului. Abia în 2013, femeia a donat imobilele Galinei Ghilaș, fiica sa. Deși în actele de la Cadastru are 177 metri pătrați și a fost estimată la 1,3 milioane de lei, casa are de fapt 300 de metri pătrați la exterior și o valoare de piață mult mai mare. Imobilul poate fi recunoscut și după blazonul familiei Ghilaș, care se înalță pe acoperișul unei construcții auxiliare. Acesta conține inițialele numelui șefului de la Cadastru: G.A.
„Până în 2017, Galina și Anatolie Ghilaș au locuit în această casă, iar de când s-au mutat cu traiul dau imobilul în arendă. Anul trecut au încasat peste 13 mii de euro de la chiriași, câte 1100 de euro pe lună. Chiar peste drum este situată o altă casă înscrisă pe fiica lor, Dana Ghilaș”.
Terenul de 5 ari și casa de 126 metri pătrați au fost cumpărate încă în 2005 și înregistrate pe Dana Ghilaș, care avea pe atunci 17 ani. Bunurile imobile sunt evaluate oficial la aproape un milion de lei.
Cele două case ale familiei Ghilaș sunt păzite non-stop de o agenție de pază privată. În imediata apropiere este instalat chiar un post de pază. Gardianul a plecat imediat ce a văzut echipa noastră de filmare.
Vile pe malul Nistrului
În prezent, Galina și Anatolie Ghilaș mai au în proprietate un teren de 10 ari și o vilă de 103 metri pătrați pe malul Nistrului, în satul Mălăiești, pe care au cumpărat-o în 2015. Iar compania „Lusmecon”, controlată de familia Ghilaș, deține un alt imobil grandios chiar alături, de 354 metri pătrați, situat pe un teren de 26 de ari. Achiziția a fost făcută tot în 2015. Anatolie Ghilaș indică în declarația de avere că deține în locațiune vila firmei „Lusmecon”.
În toamna anului trecut, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au filmat cu drona vilele din Mălăiești. Din imagini se văd ca-n palmă imobilul luxos, care aparține „Lusmecon”-ului, construit în stil modern, construcțiile auxiliare din ogradă, cu baterii solare pe acoperișuri, o piscină, dar și o seră. De la vilă sunt construite scări ce coboară spre malul Nistrului.
Anatolie Ghilaș a precizat pentru Cutia Neagră că locuiește în prezent în vila „Lusmecon”-ului și plătește chirie firmei. Funcționarul se află în concediu în afara țării pentru câteva săptămâni și nu ne-a putut oferi un interviu la cameră, dar ne-a răspuns în scris la întrebări. Ghilaș susține că „din motive de familie” nu stă în casa de alături pe care o are în proprietate, dar nu ne-a oferit alte detalii.
La Mălăiești, familia Ghilaș a mai avut două vile pe care le-a vândut între timp: cea de 108 metri pătrați, despre care v-am vorbit mai sus, dar care pare a fi mult mai mare în imagini și o casă de 104 metri pătrați pe care a cumpărat-o în iulie 2011 de la fostul premier democrat Pavel Filip. Terenul de 13 ari și vila fuseseră înregistrate pe fiu, Alexandru Ghilaș, care le-a vândut peste jumătate de an, în februarie 2012.
În 2014, Comisia Națională de Integritate a inițiat un control pentru a verifica averea șefului de la Cadastru, dar nu a identificat nereguli la capitolul imobile. Inspectorii au constatat atunci că Anatolie Ghilaș a declarat doar 10 mii de lei din vânzarea unei mașini de model „BMW X5” și nu a indicat în declarație 10 conturi bancare pe care păstra peste jumătate de milion de lei. Dar în pofida neregulilor, Autoritatea de Integritate a clasat dosarul, constatând „lipsa încălcării intenţionate a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii” de către Ghilaș.
Familia Ghilaș, acționară majoritară la „Lusmecon”
De la casele de lux, trecem la business. Începând cu anul 2009, după ce la guvernare a ajuns Alianța pentru Integrare Europeană, iar Vlad Filat a fost numit premier, afacerile familiei Ghilaș au mers ca pe roate. Anatolie Ghilaș a fost nașul de cununie al lui Vlad Filat, Galina Ghilaș fiind soră cu Sanda Diviricean, prima soție a fostului prim-ministru. În acea perioadă, Ghilaș și-a dublat pachetul de acțiuni pe care îl avea în compania „Lusmecon” și a început să câștige pe bandă rulantă licitații pentru reparația drumurilor. Anual au fost semnate contracte de sute de milioane de lei.
În 2009, Anatolie Ghilaș declara o cotă-parte de 30% în societatea pe acțiuni „Lusmecon”. Iar în 2011 a devenit acţionar majoritar, mărindu-și cota până la 75%. Pachetul de acțiuni a fost trecut pe numele Galinei Ghilaş, iar administrator al firmei a ajuns fiul lor Alexandru.
De-a lungul anilor, „Lusmecon” a semnat cu statul contracte în valoare totală de un miliard și jumătate de lei pentru reparația drumurilor, deși au existat de mai multe ori obiecții la calitatea lucrărilor sau la termenii de executare a contractelor. Într-un raport al Curții de Conturi din 2014, auditorii constatau că „Lusmecon” a executat lucrări de reparație pe traseul Orhei-Rezina la prețuri majorate și depășind termenul de executare. Iar pentru asta nu a primit sancțiuni de la Administrația de Stat a Drumurilor.
Potrivit datelor analizate de pe site-ul Agenției Achiziții Publice, doar în ultimii doi ani, firma a câștigat 11 tendere în valoare de peste jumătate de miliard de lei. Cel mai valoros contract, „Lusmecon” l-a semnat în iulie 2020, pentru întreținerea drumurilor și reparația străzii Albișoara din capitală. Tenderul în valoare de 135 milioane lei a fost câștigat de „Lusmecon” la o lună după ce Anatolie Ghilaș fusese readus de socialiști la șefia Agenției Relații Funciare și Cadastru. Funcționarul afirmă că este doar o coincidență.
ANATOLIE GHILAȘ, director Agenția Relații Funciare și Cadastru: „Revenirea mea în serviciul public nu a avut nicio legătură cu activitatea companiei „Lusmecon”. Contractul la care vă referiți a fost semnat în urma unei licitații publice, care a fost începută înainte de revenirea mea în funcție. Ca să fie clar, vă comunic că eu nu am participat la gestionarea acestei companii. Avem doar consultări în cadrul familiei: cum ar fi mai bine de făcut, calitatea lucrărilor, termenii de executare. Administrator la această companie este Alexandru Ghilaș, împreună cu directorii de specialitate”.
Lucrările de reabilitare a străzii Albișoara trebuiau să fie finalizate până la sfârșitul lunii octombrie 2020, dar termenul a fost extins. În ajunul turului doi de scrutin prezidențial, pe 14 noiembrie, a fost redeschisă circulația doar pe un tronson al străzii Albișoara.
În an electoral, primarul capitalei Ion Ceban a declarat de mai multe ori că reparațiile de pe străzile Chișinăului se fac datorită președintelui Igor Dodon, iar ultimul s-a lăudat că anume el a insistat să fie alocați bani din bugetul de stat pentru modernizarea străzii Albișoara.
IGOR DODON, ex-președinte: „În 10 luni ale anului curent, primarul Ion Ceban a făcut mai multe decât acel clovn în 10 ani. ..Desigur fără ajutorul nostru nu i-ar fi reușit, scuzați-mi lipsa de modestie. Eu am insistat să fie acordate suplimentar 100 de milioane de lei pentru reparația străzii Albișoara și pentru alte lucruri”.
În martie curent, o comisie a inspectat strada Albișoara recent reparată și a identificat mai multe probleme, iar „Lusmecon” a fost obligată să înlăture deficiențele. Primarul Ion Ceban a declarat că vrea calitate în proiectele capitalei și nu va accepta recepționarea lucrărilor executate necorespunzător de „Lusmecon”.
Anatolie Ghilaș susține că nu a făcut niciodată lobby pentru „Lusmecon”, iar faptul că aceasta a câștigat numeroase contracte de stat nu are nicio legătură cu afilierea sa politică la Partidul Democrat și nici cu relațiile de rudenie cu familia fostului premier Vlad Filat:
„Eu am conlucrat cu mulți prim –miniștri și vă spun cu certitudine că niciunul nu a favorizat „Lusmecon”, inclusiv premierul Vlad Filat. Întreprinderea activează de peste 60 de ani, are sute de angajați care muncesc acasă, primesc salarii decente și la timp. Firma are specialiști profesioniști, cu o experiență bogată și este un contribuabil mare, care a achitat toate contribuțiile la buget”.
În declarațiile de avere din 2013 până în anul curent, Anatolie Ghilaș a indicat dividende de la firma „Lusmecon” în sumă de 5 milioane lei. Grosul banilor i-a încasat chiar anul trecut – 3 milioane de lei.
Începând cu 2019, funcționarul scrie în declarații că soția sa deține doar 33.3% din acțiunile „Lusmecon”. „Cutia Neagră” a identificat un anunț, publicat în august 2019, din care reiese că familia Ghilaș avea de fapt 91,63% din capitalul social al firmei și își anunța intenția de a prelua restul acțiunilor emise de „Lusmecon”.
Un pachet mic de acțiuni, sub 3%, îl are Alexandru Ghilaș, iar un pachet de 55,53% Galina Ghilaș îl deține prin intermediul firmei „Grinarid”. Compania a fost fondată în 2002 de o altă firmă a familiei Ghilaș „Mol-Hart”, dar în 2021 în acte a fost trecută ca fondatoare Galina Ghilaș.
8 ha de teren, cumpărate de la stat
Prin intermediul companiilor pe care le deține, familia Ghilaș are în proprietate bunuri imobile de zeci de milioane, printre care o clădire cu oficii chiar în inima capitalei. „Lusmecon” a cumpărat de la stat în condiții preferențiale 8 hectare de teren pe care sunt amplasate spațiile de producție ale firmei.
SRL-urile „Mol-Hart” și „Grinarid”, în care Galina Ghilaș deține 100% din capital își au adresele juridice într-o clădire cu două nivele și mansardă de pe strada Armenească, din centrul Chișinăului, chiar alături de Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău, unde a fost șef mai mulți ani Anatolie Ghilaș. Imobilul de 808 metri pătrați, construit în 2003 pe teren municipal, a fost evaluat la aproape 10 milioane de lei. În 2005, firma „Grinarid” a cumpărat cei 3 ari de pământ de sub clădire de la Primăria Chișinău. Terenul a fost evaluat la 1,4 milioane de lei.
În 2019, această clădire de pe strada Armenească a fost transmisă în proprietatea firmei „Lusmecon”. Spațiile din imobil sunt oferite în chirie mai multor agenți economici. Aici își desfășoară activitatea …
Începând cu anul 2013, Anatolie Ghilaș a declarat constant dividende de la firma „Mol-Hart”, care fondase „Grinarid”, proprietara inițială a clădirii din str. Armenească. Veniturile au depășit 3 milioane de lei.
Într-un raport al Curții de Conturi, auditorii constatau că societatea pe acțiuni „Lusmecon” a fost condusă spre faliment și a fost privatizată în 2001 la un preț de 5 ori mai mic, iar statul ar fi pierdut cel puțin 3 milioane de lei. După privatizare, „Lusmecon” a rămas cu imobile scumpe în sectorul Ciocana al capitalei. Pe strada Uzinelor, unde este oficiul central al firmei, se află o clădire de peste 3700 metri pătrați, evaluată la 6,5 milioane de lei. Firma deține un teren de 1,2 hectare, estimat la 4,2 milioane de lei care a fost cumpărat de la stat în 2003.
Nu departe, pe strada Industrială, „Lusmecon” are alte imobile cu o valoare totală estimată la 6 milioane de lei. Iar terenul de 1,8 hectare, estimat la alte 5,6 milioane de lei a fost privatizat în 2003 ca teren aferent clădirilor firmei. Pe acest teritoriu activează astăzi un Birou Vamal, unde permanent stau zeci de TIR-uri în așteptarea perfectării actelor pentru mărfuri.
În 2004, „Lusmecon” a mai cumpărat de la stat alte 5 hectare de teren pe strada Feroviarilor, din orășelul Vatra, suburbie a Chișinăului. Lotul a fost estimat la 5 milioane de lei, dar privatizat tot ca teren aferent spațiilor de producție ale firmei. Acolo sunt mai multe construcții cu o valoare oficială de un milion de lei.
Alte afaceri ale familiei Ghilaș
Familia Ghilaș a dezvoltat afaceri nu doar în domeniul construcției de drumuri. Importă astăzi piatră naturală din diferite state, are secții de prelucrare a pietrei unde sunt produse la comandă obiecte exclusive, în special din marmură și gestionează un salon de mobilă italiană.
Pe strada Uzinelor din sectorul Ciocana al capitalei, „Lusmecon” are o bază ce vinde angro și cu amănuntul piatră naturală, importată din diferite colțuri ale lumii – din state UE, China, Brazilia sau India. În 2012 a deschis o hală în care se produc diverse obiecte din marmură, granit, travertin și onix, iar într-o altă hală se fac monumente funerare din granit şi se prelucrează piatră de Cosăuţi.
Firma realizează la comandă, din marmură, proiecte individuale scumpe: coloane, balustrade pentru scări, lavoare, vaze și chiar casete de bijuterii și scrumiere.
Familia Ghilaș este și proprietara salonului de mobilă „Casa Keia”, deschis în 2014, care reprezintă exclusiv 40 de branduri de mobilă și accesorii italiene. Directoarea magazinului este Olesea Ghilaș, nora lui Anatolie Ghilaș. Aceasta face parte și din Consiliul de Administrare al societății pe acțiuni „Lusmecon”.
Interese în domeniul extracțiilor miniere?
Deși a fost vizat de-a lungul anilor în mai multe anchete jurnalistice despre avere și afaceri, șeful Agenției Relații Funciare și Cadastru a fost implicat și într-un scandal legat direct de atribuțiile sale de serviciu. Ghilaș a fost bănuit în 2016 că ar fi favorizat schimbarea destinației unui teren de 3,5 hectare din agricol în teren pentru exploatări miniere. Centrul Național Anticorupție a inițiat atunci un dosar penal, dar acesta nu a mai avut finalitate.
În 2016, ziarul regional „Cuvântul” scria despre un scandal iscat în jurul unei cariere de nisip și prundiș din raionul Rezina, raion de baștină al lui Ghilaș. Era vizată o tranzacție dubioasă a Primăriei Solonceni cu un teren agricol de 3,5 hectare, parte a masivului cu zăcăminte situat între satele Tarasova şi Solonceni, în apropiere de malul Nistrului.
Firma „Sand Gravel”, în care „Lusmecon” deținea atunci o cotă-parte de 50%, ceruse Primăriei Solonceni să modifice destinația terenului din agricol în teren de extracții de zăcăminte. Deși bonitatea solului era de 73 de puncte și legislația interzicea excluderea lui din circuitul agricol, firma reușise să obțină actele necesare pentru modificarea destinației terenului de la Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT), subordonat direct Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, la care director este Anatolie Ghilaș. O expertiză făcută de acel institut a arătat că bonitatea solului pe acel teren este de numai 57 de puncte. Astfel, aleșii locali din Solonceni au acceptat transferul pământului și firma „Sand Gravel” a achitat Primăriei 788 de mii de lei pentru compensarea pierderilor legate de scoaterea terenului din circuitul agricol.
Primar de Solonceni de atunci și secretarul Primăriei au bănuit că actele au fost falsificate și s-au adresat mai multor instituții să inițieze un control. Centrul Național Anticorupție a pornit o cauză penală. O expertiză repetată, solicitată de CNA, a arătat că terenul avea totuși o bonitate a solului de 74 de puncte, prima expertiză fiind incorectă.
În plin scandal, firma „Sand Gravel”, care nu mai putea extrage zăcăminte pe acel teren, a cerut banii înapoi de la Primăria Solonceni. Suma fusese deja cheltuită și autoritatea locală s-a pomenit în imposibilitate de plată, dar a fost nevoită să găsească bani pentru a-i returna agentului economic. Până la urmă, dosarul a fost clasat de CNA și nimeni nu a fost pedepsit pentru fals în acte. În 2018, „Lusmecon” a renunțat la cota-parte din firma „Sand Gravel”.
Valeriu Palii, ex-primar comuna Solonceni: „Eu nu am semnat niște acte și am avut niște probleme atunci. – La ce vă referiți? – Ei au anulat, s-a ridicat corupția, ei s-au liniștii și mi-au dat și mie pace atunci. … Au fost atunci de la CNA și am dat explicații și mai departe nu cunosc. Am înțeles că l-au clasat. … A fost decizia Consiliului și am întors banii înapoi…Undeva 780 de mii. În jur de 800 de mii. Nu mai țin minte, dar așa, plus-minus. …– Da știți ceva despre implicarea dl Ghilaș în afacereaa ceea sau nu se făceau presiuni directe? – El nu figura la noi. Poate în umbră era undeva ceva, mergea zvonul, dar nu pot să spun nimic. Nu dispun de informații. Se vorbea precum că e implicat și el acolo, dar oficial nu figura nicăieri”.
„Despre cariera din Solonceni nu pot spune nimic. Știu doar că „Lusmecon”s-a retras din această activitate” , ne-a comentat scurt șeful de la Cadastru.
Proprietari de pădure
O altă istorie în care a fost implicată familia Ghilaș vizează un teren forestier din pădurea de la Ivancea, raionul Orhei. Firma „Mol-Hart”, fondată de Galina Ghilaș, despre care v-am vorbit mai sus, împreună cu un alt SRL, au ajuns proprietarele a 2,4 hectare de pădure.
Despre tranzacție au scris în 2015 jurnaliștii de la Rise Moldova. În cadrul investigației „Codrii Shorheiului” aceștia notau că Anatolie Ghilaș a fost vecin în pădure cu Ilan Șor, care cumpărase tot două hectare de teren forestier la Ivancea. După ce Guvernul a acceptat transferul a 5,2 hectare de teren arabil din proprietatea celor doi agenți economici în schimbul terenului gestionat de Întreprinderea pentru Silvicultură Orhei. Peste patru luni, Ghilaș și partenerul său de afacere au vândut terenul forestier unui businessman din municipiul Bălți.
Anatolie Ghilaș a precizat pentru Cutia Neagră că soția sa, împreună cu niște colege, a încercat să dezvolte o afacere în domeniul turistic, dar nu le-a reușit și au decis înstrăinarea terenului forestier.
