Lipsa unor prevederi clare de organizare a întâlnirilor cu alegătorii în perioada pandemică, incertitudini privind un articol din Codul Electoral sau discursul de instigare la ură – sunt unele dintre constatările „îngrijorătoare” ale Promo-LEX în cel de-al doilea raport de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie.
Cadrul legal. Potrivit Promo-LEX, în plin proces de organizare a alegerilor și în condițiile demarării activităților de agitație electorală, nu există o reglementară clară a măsurilor de prevenire și control al infecției COVID-19 în context electoral. Pe de o parte, Instrucțiunea aplicată la alegerile prezidențiale nu a fost ajustată, iar, pe de altă parte, o instrucțiune nouă nu a fost aprobată. În această situație, ar putea crește riscul contaminării cu infecția COVID-19.
De asemenea, MO Promo-LEX atrage atenția asupra unor incertitudini privind constituționalitatea art. 51, alin. (4) Cod electoral. Incertitudinile se referă la interdicția de tragere la răspundere a candidaților sau supunerea unor sancțiuni pe perioada electorală fără consimțământul organului electoral care i-a înregistrat. Pornind de la faptul că o normă cu exact aceeași formă și același conținut ca și prevederea de la art. 51, alin. (4) Cod electoral, a fost declarată anterior neconstituțională, MO Promo-LEX consideră că aceasta nu trebuie și nu poate fi aplicată de autorități, iar concurenții electorali nu se pot prevala de aceste garanții.
În continuare, MO Promo-LEX constată lipsa unei hotărâri de Guvern care ar asigura acoperirea completă a cheltuielilor aferente organizării alegerilor parlamentare anticipate. Reiterăm îngrijorarea privind starea de incertitudine existentă cu privire la capacitatea autorităților publice centrale de a identifica resurse financiare suficiente pentru buna desfășurare a scrutinului.
Organele electorale. În perioada de referință, CEC s-a întrunit în format mixt (online și prezență fizică) în cadrul a șase ședințe. În scopul organizării scrutinului parlamentar au fost aprobate 63 de hotărâri. În context, a fost aprobat un regulament, iar alte două au fost ajustate la normele legale specifice sistemului proporțional. Promo-LEX salută aprobarea de către CEC a Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale, ce conține prevederi care interzic incitarea la ură sau discriminare în cadrul dezbaterilor electorale, precum și difuzarea spoturilor electorale și a reportajelor susceptibile de a propaga, a incita, a promova sau a justifica ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură. De asemenea, menționăm modificarea Regulamentului privind activitatea CECE, care permite desfășurarea ședințelor online ale organului electoral. În acest sens, prioritară, în opinia Promo-LEX, este asigurarea accesului observatorilor la ședințele desfășurate în regim online.
Concomitent, potrivit Promo-LEX, cel puțin încă cinci regulamente ale CEC trebuie adaptate la prevederile Codului electoral. Până la data de 25 mai 2021, Comisia a acreditat 77 de observatori, dintre care 68 de observatori naționali (Promo-LEX) și 9 observatori internaționali.
CEC a constituit 38 de circumscripții electorale de nivelul al doilea și 37 de consilii (CECE) în termene legale. Pentru circumscripția electorală nr. 3 Bender nu a fost constituit CECE. Partidele parlamentare au delegat membri în toate CECE. Componența consiliilor este dezechilibrată din perspectiva de gen: 67% – femei și 33% – bărbați. În cel puțin două CECE componența deja a suferit modificări.
Este identificat cel puțin un caz ce ar putea fi calificat drept realizare a sondajelor de opinie fără înștiințarea prealabilă a CEC.
MO Promo-LEX, după încheierea procedurii de înregistrare prealabilă, a calculat repartizarea secțiilor de votare din străinătate. În calitate de date statistice privind numărul de cetățeni aflați peste hotare a fost utilizată informația de la alegerile prezidențiale, deoarece datele actualizate transmise de MAEIE către CEC și disponibile observatorilor au fost incomplete și nu au putut fi luate în calcul.
Atragem atenția asupra creșterii numărului de înregistrări prealabile cu circa 40 000 comparativ cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Potrivit estimărilor Promo-LEX, în perioada ultimelor două săptămâni, doar în baza indicatorului legal privind numărul de înregistrări prealabile, în cazul a cel puțin opt state, s-a modificat numărul secțiilor de votare. Respectiv, înregistrarea prealabilă rămâne a fi unicul indicator în baza căruia cetățenii pot influența autoritățile privind numărul și geografia amplasării eventualelor secții de votare.
Cu privire la repartizarea secțiilor de votare pe state, în baza estimărilor Promo-LEX, dacă luăm ca bază de calcul 150 SV bugetate de CEC, cele mai multe secții urmează a fi constituite în Italia (28), Federația Rusă (21), Germania (13), Marea Britanie (11), Franța (9) și România (9).
De asemenea, având drept bază de calcul 191 SV propuse de MAEIE, cele mai multe SV urmează a fi constituite în Italia (37), Federația Rusă (29), Germania (17), Marea Britanie (16), Franța (12) și România (11).
Desemnarea și înregistrarea concurenților. Până la 26 mai 2021, CEC a înregistrat opt concurenți (șase partide și două blocuri electorale), iar alte două dosare sunt în examinare. Cota de gen din listele de candidați este respectată. Cereri de înregistrare respinse nu au fost constatate. Concomitent, nu a fost înregistrat încă niciun candidat independent.
Administrația publică. MO Promo-LEX constată carențe în realizarea de către APL a atribuțiilor ce țin de asigurarea unui proces electoral transparent și corect. Potrivit observatorilor, din totalul de 43 APL vizitate, doar 26 (60%) au aprobat deciziile de stabilire a spațiilor pentru afișajul electoral și a locurilor pentru întâlnirile cu alegătorii. Iar din aceste 26 APL, doar 13 (50%) au afișat pe panoul informativ al localității deciziile respective.
De asemenea, observatorii Promo-LEX au constatat cel puțin un caz când deciziile APL cu privire la stabilirea locurilor de afișaj ignoră prevederile Regulamentului CEC privind modalitatea plasării publicității electorale. Ne referim la stabilirea locurilor de afișaj pe garduri.
Constatăm și la acest scrutin trecerea cu vederea a competențelor APL cu privire la desemnarea membrilor organelor electorale. MO Promo-LEX a dedus cel puțin șapte CECE II (19%) în care niciun membru nu a fost desemnat de către APL de nivelul II.
Concurenții electorali. MO Promo-LEX atrage atenția în mod repetat asupra faptului că majoritatea concurenților au început activitățile de agitație electorală în lipsa persoanelor de încredere înregistrate la CEC.
Observatorii Promo-LEX au raportat cel puțin 18 cazuri (17 – BECS, 1 – AUR) de agitație electorală desfășurată înainte de termenul legal stabilit, conținând îndemnul la vot pentru un anumit concurent/potențial concurent electoral.
Pentru perioada 21 – 25 mai 2021, au fost raportate cel puțin 46 de activități electorale desfășurate de patru concurenți electorali: PAS (80%), BECS (11%), BERU (7%) și PPȘ (2%). Cele mai populare activități de promovare electorală au fost distribuirea materialelor electorale (63%) și întâlnirile cu alegătorii (28%).
În perioada observată, au fost identificate cel puțin 121 de cazuri (BECS) ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative în scop de promovare electorală. Dintre acestea, 120 de cazuri vizează implicarea angajaților din sectorul public în activități de campanie electorală și un caz – asumarea meritelor pentru servicii efectuate din bani publici.
De asemenea, au fost raportate cel puțin trei cazuri ce pot fi calificate drept oferire de cadouri cu impact electoral (BECS – 2, BERU – 1).
Menționăm și un caz ce poate fi calificat drept implicare a Președintelui Republicii Moldova în campania de susținere a unui concurent electoral – PAS.
Observarea finanțării activităților electorale. În perioada de referință, CEC a stabilit plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral și al grupului de inițiativă. Astfel, suma maximă ce poate fi acumulată pentru susținerea financiară a unui concurent electoral constituie 20 707 700 de lei. Comparativ, menționăm că pentru alegerile parlamentare din 2019, cuantumul maxim al veniturilor a fost stabilit la 86 871 856 de lei. Diferența considerabilă a valorilor maxime stabilite în 2019 și 2021 se datorează modificării prevederilor Codului electoral (august 2019) și stabilirii unui plafon de 0,05% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv. De asemenea, a fost stabilit cuantumul creditelor pentru concurenții electorali, în valoare de 50 000 de lei, similar alegerilor parlamentare din 2019.
Conform observatorilor Promo-LEX, până la 25 mai 2021, pe pagina web a CEC nu a fost publicat
niciun raport al partidelor politice la începutul campaniei electorale (obligatoriu a fi prezentat de partidele politice care au intenția de a efectua viramente în contul „Fond electoral” de pe contul partidului politic). În plus, potrivit datelor publicate pe pagina CEC, până la 25 mai 2021, informația privind deschiderea contului „Fond electoral” a fost prezentată doar de PAS, termenul-limită pentru publicarea informației respective de CEC fiind 26 mai 2021.
Discursul de ură. În perioada 11-24 mai 2021, MO Promo-LEX a identificat cel puțin 23 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare în spațiul public, în mass-media și în mediul online din Republica Moldova. Discursul de ură și instigare la discriminare a luat forma discursului xenofob, rasist, sexist, precum și diferite forme de exprimare discriminatorii sau intolerante care au promovat stereotipuri și prejudecăți în spațiul public.
Cele mai multe cazuri au avut loc în mediul online, rețelele de socializare fiind utilizate în mod frecvent (13 cazuri). Alte 9 cazuri s-au manifestat în presa online (3 cazuri) și în cadrul emisiunilor televizate (5 cazuri), iar 2 cazuri au fost înregistrate în cadrul a două evenimente publice (conferințe de presă).
Criteriile care au stat la baza cazurilor de discurs de ură și instigare la discriminare au fost: apartenența politică, sex/gen, vârstă, opinie, culoare, activitate profesională, rasă, naționalitate, origine etnică, orientare sexuală și dizabilitate.
Grupurile afectate de acest tip de discurs au fost: concurenții electorali, politicienii, membrii partidelor politice și simpatizanții acestora, femeile, bărbații, persoanele în etate, migranții, musulmanii, românii/vorbitorii de limba română, unioniștii și persoanele cu dizabilități.
Constatările se găsesc în cel de-al doilea Raport al Misiunii de observare (MO) Promo-LEX a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Raportul reflectă constatările cu caracter electoral raportate de către observatori în perioada 12- 25 mai 2021.
