„În perioada 7 iulie – 30 noiembrie se așteaptă precipitații bănești abundente. Grămada de bani te așteaptă”.
Așa suna un spot publicitar lansat de Banca de Economii în iulie 2014. Peste câteva luni, în noiembrie, mai multe firme gestionate de Ilan Șor într-adevăr au luat o grămadă de bani de la BEM. Companiile au prejudiciat banca cu 5,2 miliarde de lei, spun oamenii legii. La 5 ani de la condamnarea lui Ilan Sor de către Judecătoria Buiucani, Cutia Neagră a intrat în posesia hotărârii de judecată motivată, ținută în mare secret până în prezent. Vă dezvăluim, în premieră, ce probe au prezentat procurorii și cum judecătorul de caz le-a neglijat, aplicându-i o sentință mult prea blândă lui Ilan Șor.
Magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Niculcea, care l-a condamnat pe Ilan Șor la 7 ani și 6 luni de închisoare, deși procurorul a cerut 19 ani de detenție pentru escrocherie și spălare de bani, a considerat că Șor într-adevăr a sustras banii, dar nu pentru el, ci pentru Platon și Filat. La adoptarea acestei decizii, magistratul a ignorat aproape în întregime probele și extrasele bancare prezentate de procurori, bazându-se în special pe declarațiile lui Șor și a martorilor aduși de acesta în instanță.
Pe cele 103 pagini ale sentinței motivate este descris tot caruselul tranzacțiilor fictive care au permis furtul de proporții de la BEM. Sunt enumerate probele acumulate de procurori și înregistrate declarațiile martorilor – oameni de încredere ai lui Șor, reprezentanți ai Băncii Naționale și foști angajați ai băncilor devalizate.
9 firme conectate la Ilan Șor
Anchetatorii au stabilit că din „grupul Șor” au făcut parte 9 companii înregistrate în R. Moldova. Patru dintre ele au luat credite enorme de la Banca de Economii în noiembrie 2014. Iar celelalte 5 firme s-au împrumutat de la Banca Socială și Unibank, banii fiind întorși ulterior din creditele acordate de BEM.
A fost stabilită și legătura lui Ilan Șor cu alte 11 companii înregistrate în diferite state, care au participat la tranzacții. Acestea aveau conturi deschise în bănci din Letonia, care erau accesate de pe computer, chiar din oficiul de pe strada Tighina 12, unde își avea adresa juridică principala companie a familiei Șor – SRL „Dufremol” și unde este astăzi sediul Partidului Șor.
Cea mai veche companie din grupul Șor, implicată în operațiunile bancare, este „Caritas Group”, fondată în octombrie 2012. Proprietar în acte figurează Andrei Nirăuța, un tânăr care se afla la evidența medicului narcolog, fiind consumator de droguri. Acesta habar nu avea despre frauda bancară. Și-a pus semnătura pe documentele firmei în schimbul unor sume de bani pe care le primea regulat. L-am întâlnit pe Andrei la judecătorie, dar a refuzat să ne ofere un interviu.
Potrivit datelelor din sentința Judecătoriei Chișinău de condamnare a lui Ilan Șor, pe parcursul lunii noiembrie 2014, „Caritas Group” a luat de la BEM credite ce depășesc în sumă un miliard de lei. Într-o singură zi, pe 21 noiembrie 2014, au fost semnate chiar două contracte de creditare: unul de 19,6 milioane euro și altul de 24,7 milioane de dolari.
În aprilie 2013, oamenii lui Șor mai înregistrează o firmă „Voximar-Com”, tot pe numele unui consumator de droguri, Sergiu Istrati. „Voximar-Com” a împrumutat de la BEM un alt miliard de lei. Primul credit i-a fost oferit pe 5 noiembrie 2014 – în valoare de 5,9 milioane de dolari, iar în următoarea zi a mai încasat alte 2,7 milioane de euro. Au urmat și alte împrumuturi pe parcursul lunii.
Alte două firme implicate în schemă au fost înregistrate în aceeași zi, pe 14 iunie 2013, tot pe numele unor persoane interpuse, două femei care au fost plătite pentru a-și pune semnăturile pe acte. SRL „Provolirom” a luat de la BEM credite ce depășesc un miliard de lei. Doar într-o singură zi, pe 10 noiembrie 2014, i-au fost acordate peste 20 de milioane de dolari, 9 milioane de euro și 375 de milioane de lei.
Aproximativ 900 de milioane de lei a împrumutat de la BEM și firma fictivă „Dracard”. Cel mai mare credit, de 34 de milioane de euro, l-a primit pe 24 noiembrie 2014. Tatiana Dolghina, proprietara din acte a companiei „Dracard”, a fost singura care a acceptat să vorbească cu echipa Cutiei Negre și ne-a povestit cum a fost implicată în schemă. Un oarecare Alexandru Boiarschi, pe care îl cunoștea mai demult, i-a propus câte 100 de dolari pe lună, dacă acceptă să semneze niște acte. A avut încredere și nu s-a gândit atunci la consecințe.
TATIANA DOLGHINA, fondatoare SRL „Dracard”: „Ne-am implicat în asta prin intermediul lui Alexandru Boiarschi, care căuta pentru lucru oameni așa ca noi. Ne plătea câte 100 de dolari pe lună doar ca să mergem și să semnăm documente. Nu știam despre ce era vorba în acte, cine le-a pregătit, doar puneam semnături. Veneau după mine, mă luau, mă aduceau. Totul era deschis că nici nu m-am gândit că poate fi ilegal”.
Femeia susține că a fost amenințată după ce a aflat de frauda în care a fost implicată și i s-a cerut să nu dezvăluie nimic autorităților.
TATIANA DOLGHINA: „Îmi amenințau familia, că mă vor duce acolo unde nimeni nu mă va găsi, dacă vom dezvălui unde am fost, careva nume. Ne avertizau că este inutil să ne adresăm la Poliție, că peste tot sunt oamenii lor și la Procuratură și mai rău vom face. Tot acest timp, șapte ani, am trăit cu frică”.
Interpușii, condamnați la 6 ani de detenție de prima instanță
Trei fondatori de firme, care au luat credite de miliarde de la BEM au ajuns pe banca acuzaților, fiind învinuiți de spălare de bani. Dosarul a fost judecat în procedură simplificată, deoarece inculpații și-au recuoscut vina. Miercuri, două iunie, la Judecătoria sectorului Buiucani a fost pronunțată sentința. Toți au primit câte șase ani de închisoare cu executare și urmau a fi arestați imediat.
Procurorul a cerut în instanță pentru cei 3 inculpați câte 4 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a pedepsei, dar completul de judecată a decis să aplice o pedeapsă mult mai severă. Pe de altă parte, Ilan Șor, cel care a gestionat de fapt firmele implicate în schemă și care a transferat miliardele în offshor-uri a fost condamnat în 2017 de judecătorul Niculcea la 7 ani de detenție și eliberat sub control judiciar până va fi o decizie finală în dosar.
ILAN ȘOR: „S-a produs un act de cinism de nivel înalt. Directorilor companiilor, despre care am recunoscut în 2016 și mai devreme că sunt firmele mele, le-au dictat sentința. În momentul plecării noastre din bancă, toate creditele au fost întoarse de aceste companii. În a treia zi după ce a fost instituită administrarea specială, în baza unor decizii ilegale, la indicația Băncii Naționale, au restabilit aceste credite la balanța băncii”.
Deși în sentința de condamnare a lui Ilan Șor este menționată suma de 5,2 miliarde de lei, în rapoartele Kroll, prezentate anterior, se spune că firmele „grupului Șor”, au extras, în 2014, circa 15 miliarde de lei din cele trei bănci devalizate: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.
Mărturiile foștilor membri ai Consiliului de Administrare BEM
Foștii membri ai Consiliului de administrare al Băncii de Economii, care au depus mărturii în instanță în dosarul lui Șor au explicat cum a fost posibil ca firme fără activitate economică, să obțină credite fabuloase.
STANISLAV BUDZA, membru al Consiliului de Administrare BEM în perioada octombrie 2013-noiembrie 2014:
„Acordarea creditelor s-a decis la ședințele Consiliului de Administrare al BEM în temeiul procedurii standarde și documentației necesare. Până la acordarea creditelor, au existat discuții cu Ilan Șor, pentru a primi un profit maxim aferent acordării acestor credite. Documentele prezentate erau conform legislației, doar că sumele erau destul de mari. Pentru a aproba creditele, am fost convins de președintele Consiliului Ilan Șor. M-a rugat să susțin proiectele și să votez pozitiv pentru acordarea creditelor enunțate conform ordiniii de zi a ședinței. În convorbirea privată avută cu Ilan Șor mi-a spus că beneficiarii finali ai acestor credite urmau să fie Vladimir Filat și Veaceslav Platon”.
La dosarele de creditare au fost prezentate acte care demonstrau că toate cele 4 firme au gajul necesar pentru a acoperi împrumuturile. Creditele au fost garantate cu plasamente interbancare – contracte semnate cu 3 bănci din Federația Rusă (Alef-Bank, Interprombank, Gazprombank), care s-au dovedit a fi fictive. În 2016, autoritățile au primit scrisori de la cele 3 bănci rusești prin care erau informate că nu a fost semnat niciun contract de gaj cu firmele din grupul Șor.
Caruselul tranzacțiilor în offshor-uri
Cele 5,2 miliarde de lei acordate de Banca de Economii pentru firmele din „grupul Șor” au ajuns în final pe conturile unor companii înregistrate în diferite state. Banii au circulat dintr-o firmă în alta, fiind achitate, fictiv desigur, diverse bunuri și servicii. Legătura lor cu Ilan Șor a fost dovedită, după ce anchetatorii au primit informații despre adresele IP utilizate la efectuarea transferurilor bancare.
Serviciul de Combatere a Spălării Banilor din Letonia a furnizat autorităților de la Chișinău informații despre adresele IP de pe care au fost accesate conturile bancare ale firmelor implicate în fraudă. 11 companii au folosit conturi deschise în instituții bancare din Riga, iar IP-urile utilizate la efectuarea transferurilor aparțineau abonatului „Dufremol” SRL, renumita companie a lui Ilan Șor care gestiona magazinele duty-free, cu adresa pe str. Tighina 12. De pe un singur IP au fost accesate de 1728 de ori conturile companiilor offshore, ceea ce dovedește că firmele erau gestionate chiar din centrul Chișinăului.
În majoritatea cazurilor, banii din creditele acordate de BEM erau transferați chiar în acceași zi către firme din străinătate. La transferuri se indicau destinații fictive, de cele mai multe ori – plăți pentru materiale de construcție. Sume mari s-au dus fictiv pentru echipamente de comunicație. De exemplu, un credit oferit firmei „Provolirom” a fost convertit în 29 de milioane de euro, transferați apoi companiei NORD L.P. ca „avans pentru computere”. Aceeași firmă, a primit în aceeași zi, un alt transfer de 20 de milioane de dolari ca „avans pentru îmbrăcăminte”. Oamenii legii au stabilit că nicio companie din grupul Șor nu a importat niciodată vreun bun în R. Moldova.
Ilan Șor a fost acuzat că a folosit creditele BEM în interes personal, pentru achiziționarea unor bunuri și prestarea unor servicii. În listă sunt plăți de sute de mii de euro pentru mobilă, produse cosmetice, rezervări turistice în Maldive, curse charter în Austria, plăți pentru bagaje în Singapore și telefonie mobilă în Emiratele Arabe Unite. În motivarea magistratului, nu se pomenește nimic despre banii cheltuiți de Șor pentru călătorii și achizițiile făcute în scop personal.
Companiile creditate de Banca Socială și Unibank
În sentința motivată pe dosarul Șor sunt descrise amănunțit și tranzacțiile efectuate de alte 5 companii atribuite lui Ilan Șor, care au luat credite de la Banca Socială și Unibank. După ce au circulat prin offshore-uri, banii s-au întors în R. Moldova, împrumuturile fiind acoperite din banii Băncii de Economii.
În dosar se vorbește despre credite de 1,2 miliarde de lei acordate de Banca Socială și Unibank firmelor „Contrade”, „Molint Grup”, „Alutus Com”, „Starad Grup” și „Apropo Com”.
Companiile au fost atribuite „grupului Șor” deoarece sistemul client-bancă a fost instalat pe aceeași adresă Tighina 12. Firmele aveau conturi bancare gestionate de aceleași persoane, iar în dosarele juridice era indicat acealași număr de contact.
Câțiva angajați ai lui Ilan Șor au depus mărturii în instanță. Contabila firmei „Dufremol” a povestit cum a luat, la cererea lui Ilan Șor, semnăturile digitale pentru mai multe firme cliente ale Băncii Sociale, iar un alt martor, contabila unei firme de consulanță, a recunoscut că a ridicat parolele firmelor pentru serviciul „client banking”, tot la cererea lui Șor.
ALEXANDR PETROV, angajat al lui Ilan Șor: „Inițial, mi-a fost încredințat să primesc de la Banca Socială semnăturile digitale. Ulterior, ca persoană de încredere, am primit indicații pentru efectuarea trasferurilor bănești, scopul cărora nu le cunoșteam. Actele confirmative la transferuri uneori lipseau, fiind doar indicații verbale. În alte cazuri existau anumite contracte care confirmau tranzacțiile. În condițiile în care nu erau actele confirmative, efectuam transferurile bancare la indicațiile lui Ilan Șor”.
Cum s-a apărat Ilan Șor?
În instanța de judecată, Ilan Șor a recunoscut că a înregistrat fictiv mai multe companii pentru a putea dezvolta schema de creditare de la BEM, dar a pasat toată vina pe fostul premier Vlad Filat și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Șor s-a plâns că este victimă, nu a fost beneficiarul banilor sustrași din bănci și cei doi l-au indus în eroare că vor întoarce creditele. Instanța de judecată l-a crezut pe cuvânt pe Șor și a ignorat probele procurorilor care indicau asupra faptului ca fostul banker a beneficiat personal de bani.
În instanță, Ilan Șor a repetat acuzațiile expuse în denunțurile împotriva lui Filat și Platon. A insistat că a acționat în baza unei scheme primite de la Platon. În perioada octombrie-noiembrie 2014, Ilan Șor a înregistrat mai multe firme în zone offshore prin intermediul cărora au fost recreditate companiile care luase anterior credite de la BEM, Banca Socială și Unibank. Banii din noile credite erau transferați în final diferitor firme offshore a căror rechizite le primea de la Platon. Cu toate acestea, nici Platon, nici Filat nu au fost audiați în proces.
Avocații lui Șor au declarat în instanță că acesta nu și-a dat seama că participă la un furt.
„Ilan Șor nu a conștietizat atunci că creditarea lui Veaceslav Platon prin utilizarea societăților comerciale create de el constituie o schemă de sustragere bine planificată, care îi asigură lui Platon dobândirea ilicită a banilor, fără a cădea în cercul suspecților, atât timp cât de jure contractarea creditelor s-a realizat prin companiile ce îi aparțin. Banii obținuți din credite au fost însușiți de Platon ca efect al traseului acestora pe contul companiilor sale. Ilan Șor nu a urmărit scopul de sustragere a mijloacelor financiare din BEM, ci scopul utilizării temporare pentru a obține beneficii patrimoniale pentru BEM. Avea intenția de a restitui banii în rezultatul rambursării de către Platon a creditelor acordate lui și a dobânzilor aferente”, au argumentat apărătorii.
În instanță, avocații au contestat și suma de bani care îi este atribuită lui Ilan Șor, ca fiind furată din BEM prin intermediul firmelor sale. Din cele 5,2 miliarde de lei, ar râmâne nejustificate doar 1,4 miliarde, spun apărătorii. În condițiile în care 2,6 miliarde lei s-au întors in sistemul bancar prin stingerea creditelor obținute anterior, a căror beneficiari au fost Platon si Filat, iar alte 1,3 miliarde lei figurează în dosarele lor în care au fost pronunțate sentințe de condamnare pentru escrocherie și spălare de bani.
Pe de altă parte, Platon declară că nu a luat bani din sistemul bancar. Recent, în cadrul rejudecării dosarului, procurorii au cerut chiar achitarea totală a lui Platon.
VEACESLAV PLATON: „Eu nu am furat acești bani. Eu am prezentat toate dovezile și le-am publicat. Dar vă este greu să le priviți. Vă este greu să intrați în esența lor. Am spus și repet. Cercetările au confirmat acest lucru. Beneficiari ai banilor au fost Șor și Plahotniuc”.
Argumentele judecătorului penntru recalificarea faptelor
Deși procurorul a cerut 19 ani de detenție pentru cumul de infracțiuni, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, judecătorul Adrei Niculcea i-a dictat o pedeapsă de 7 ani și șase luni de închisoare. Asta deoarece i-au fost recalificate faptele în baza altui articol din Codul Penal: „Cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere”.
Potrivit sentinței motivate, care a ajuns în posesia Cutiei Negre, judecătorul a decis că nu există componenta infracțiuniii de escrocherie, întrucât a lipsit intenția directă a lui Ilan Șor de a sustrage banii din BEM.
„Acuzarea nu a prezentat nicio probă pertinentă, concludentă și verosimilă ce ar demonstra escrocheria comisă de către Ilan Șor, or de către partea apărării au fost prezentate probe și argumente suficiente care demonstrează contrariul situației. Acuzarea nu a demonstrat că inculpatul a urmărit scopul sustragerii mijlocelor financiare din BEM. În instannță s-a stabilit că a avut scopul utilizării temporare a acestor credite pentru a obține beneficii patrimoniale”, se spune în sentință.
Ilan Șor a comis o înșelăciune pentru că a comunicat informații false membrilor Consiliului de Administrare al BEM, despre faptul că firmele ce au solicitat credite sunt prospere și banca va avea de câștigat din dobânzi. Iar abuzul de încredere s-a manifestat prin faptul că membrii Consiliului aveau încredere în Ilan Șor ca președinte al Consiliului, care și-a pus sematura pe acordarea creditelor, a motivat judecătorul Andrei Niculcea.
Magistratul a precizat că Ilan Șor a comis faptele în noiembrie 2014 și pedeapsa trebuie să fie în conformitate cu legea ce exista la momentul săvârșirii faptelor. Până la modificările operate în Codul Penal în 2016, cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere era sancționată cu amendă sau închisoare de până la 3 ani. Judecătorul a considerat echitabilă aplicarea pedepsei de 3 ani pe acest articol.
Totodată, Ilan Șor a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de spălare de bani, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 6 ani de detenție. Prin cumul parțial al pedepselor, sentința finală dictată de magistrat a fost 7 ani si 6 luni de închisoare în penitenciar de tip seminchis, dar cu punerea în aplicare a pedepsei abia la rămânerea definitivă a sentinței, fără arest preventiv. Măsuri de asigurare în dosar nu au fost aplicate.
Cine este judecătorul Andrei Niculcea?
Andrei Niculcea este judecătorul care l-a condamnat în primă instanță și pe Vlad Filat, luând în calcul probe prezentate de procurori, care au fost ulterior recunoscute ca false de instanța de apel. Tot el, i-a aplicat o pedeapsă doar cu amendă fostului director SIS, Vasile Botnari în dosarul de extrădare a celor 7 profesori turci. Iar peste câteva săptămâni, președintele Ior Dodon a semnat decretul prin care Niculcea a fost numit în funcție de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.
O investigație realizată de „Rise Moldova” a arătat că la câteva luni de la pronunțarea sentinței în dosarul Șor, concubina magistratului și-a deschis un salon de frumusețe pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău, controlat direct de Șor. Femeia a zburat ulterior spre capitalele modei, la Paris și Milano, împreună cu sora vitregă a lui Șor.
După fuga lui Ilan Șor din R. Moldova, judecătorul Niculcea a avut mai multe călătorii în Israel, unde s-a vehiculat că se ascunde Șor. Magistratul a motivat că a a fost în Israel pentru mama sa, care urma să facă acolo o operație.
Jurnaliștii au stabilit că judecătorul Andrei Niculcea locuiește într-o casă de lux din localitatea Stăuceni și conduce o mașină de marca „Mercedes” cu un preț de piață de aproximativ 70 de mii de euro. Niculce a negat că ar locui în acea casă, afirmând că este imobilul fostei sale concubine, iar mașina spune că îi aparține tatălui său.
Din 2018, dosarul Sor se află pe masa judecătorilor Curții de Apel Cahul. Timp de 3 ani și jumătate, în dosar au avut loc doar vreo 15 ședințe, iar peste 60 au fost amânate.
Șor este gata să întoarcă banii BEM-ului
Ilan Șor a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după ce democrații au pierdut guvernarea și a fost anunțat în căutare internațională. Recent, acesta și-a anunțat intenția de a reveni în țară pentru a participa la alegerile parlamentare și a declarat că este gata să plătească și cele 5,2 miliarde de lei pe care autoritățile pretind că le-ar fi sustras din sistemul bancar. Dar neagă în continuare faptul că a furat bani de la BEM.
ILAN ȘOR: „Eu am ieșit cu această propunere public cu un singur scop, pentru ca noi să ne putem așeza rapid la masa de negocieri și să ajungem la un consens. Eu am convins acționarii să facă acest pas, să cumpere creditele de la stat, să pună banii în buget și ulterior să-i recupereze singuri, pentru că voi nu ați putut face asta în șapte ani. Eu voi face așa ca acționarii să întoarcă acești bani, iar pe urmă să-i recupereze de la acești netrebnici. Vom întoarce totul, până la ultimul bănuț”.
Dar până vor fi întorși banii în buget, interpușii lui Șor vor continua să lupte singuri pentru a scăpa de închisoare.
TATIANA DOLGHINA: „Dacă Șor a recunoscut că acestea sunt firmele lui. Am o întrebare. De ce noi am rămas fără protecție? Noi singuri ne luptăm pentru libertate”.
