Andrei Niculcea, magistratul de la Judecătoria Chișinău, care l-a condamnat pe fostul primar de la Orhei, Ilan Șor, la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, deși procurorul a cerut 19 ani de detenție, a considerat că Șor într-adevăr a sustras banii din bănci, însă nu pentru el, ci pentru Vlad Filat și Veaceslav Platon. La adoptarea deciziei de condamnare, judecătorul a ignorat însă aproape în întregime probele și extrasele bancare prezentate de procurori, bazându-se în special pe declarațiile lui Șor și a martorilor aduși de acesta în instanță, aplicându-i o sentință mult prea blândă lui Ilan Șor.
Echipa „Cutia Neagră Plus” a intrat în posesia hotărârii de judecată motivate, ținute în mare secret până acum. Documentul, care conține 103 pagini, descrie întreg caruselul tranzacțiilor fictive care au permis furtul de proporții de la BEM.
În instanța de judecată, Ilan Șor a recunoscut că a înregistrat fictiv mai multe companii pentru a putea dezvolta schema de creditare de la BEM, dar a pasat toată vina pe fostul premier Vlad Filat și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Șor s-a plâns că este victimă, nu a fost beneficiarul banilor sustrași din bănci și cei doi l-au indus în eroare că vor întoarce creditele. Instanța de judecată l-a crezut pe cuvânt pe Șor și a ignorat probele procurorilor care indicau asupra faptului ca fostul banker a beneficiat personal de bani.
În instanță, Ilan Șor a repetat acuzațiile expuse în denunțurile împotriva lui Filat și Platon. A insistat că a acționat în baza unei scheme primite de la Platon.
Anchetatorii au stabilit că din „grupul Șor” au făcut parte 9 companii înregistrate în R. Moldova. Patru dintre ele au luat credite enorme de la Banca de Economii în noiembrie 2014. Iar celelalte 5 firme s-au împrumutat de la Banca Socială și Unibank, banii fiind întorși ulterior din creditele acordate de BEM.
A fost stabilită și legătura lui Ilan Șor cu alte 11 companii înregistrate în diferite state, care au participat la tranzacții. Acestea aveau conturi deschise în bănci din Letonia, care erau accesate de pe computer, chiar din oficiul de pe strada Tighina 12, unde își avea adresa juridică principala companie a familiei Șor – SRL „Dufremol” și unde este astăzi sediul Partidului Șor.
Cea mai veche companie din grupul Șor, implicată în operațiunile bancare, este „Caritas Group”, fondată în octombrie 2012. Proprietar în acte figurează Andrei Nirăuța, un tânăr care se afla la evidența medicului narcolog, fiind consumator de droguri. Acesta habar nu avea despre frauda bancară. Și-a pus semnătura pe documentele firmei în schimbul unor sume de bani pe care le primea regulat. Potrivit datelelor din sentința Judecătoriei Chișinău de condamnare a lui Ilan Șor, pe parcursul lunii noiembrie 2014, „Caritas Group” a luat de la BEM credite ce depășesc în sumă un miliard de lei. Într-o singură zi, pe 21 noiembrie 2014, au fost semnate chiar două contracte de creditare: unul de 19,6 milioane euro și altul de 24,7 milioane de dolari.
În aprilie 2013, oamenii lui Șor mai înregistrează o firmă „Voximar-Com”, tot pe numele unui consumator de droguri, Sergiu Istrati. „Voximar-Com” a împrumutat de la BEM un alt miliard de lei. Primul credit i-a fost oferit pe 5 noiembrie 2014 – în valoare de 5,9 milioane de dolari, iar în următoarea zi a mai încasat alte 2,7 milioane de euro. Au urmat și alte împrumuturi pe parcursul lunii.
Alte două firme implicate în schemă au fost înregistrate în aceeași zi, pe 14 iunie 2013, tot pe numele unor persoane interpuse, două femei care au fost plătite pentru a-și pune semnăturile pe acte. SRL „Provolirom” a luat de la BEM credite ce depășesc un miliard de lei. Doar într-o singură zi, pe 10 noiembrie 2014, i-au fost acordate peste 20 de milioane de dolari, 9 milioane de euro și 375 de milioane de lei.
Aproximativ 900 de milioane de lei a împrumutat de la BEM și firma fictivă „Dracard”. Cel mai mare credit, de 34 de milioane de euro, l-a primit pe 24 noiembrie 2014. Tatiana Dolghina, proprietara din acte a companiei „Dracard”, a fost singura care a acceptat să vorbească cu echipa Cutiei Negre. Aceasta a spus că un oarecare Alexandru Boiarschi, pe care îl cunoștea mai demult, i-a propus câte 100 de dolari pe lună, dacă acceptă să semneze niște acte. Așa că a avut încredere și nu s-a gândit atunci la consecințe.
