/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 843: Baza aeriană Morozovsk, atacată cu 70 de drone ucrainene. Rusia simulează atacuri

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Cine este actualul beneficiar al Hotelului Național, vândut prin offshore-uri de Plahotniuc, Platon și Șor

missing
06 iulie 2021, ora 10:16

Așa cum ne-am obișnuit, în preajma alegerilor, a luat amploare un nou scandal. De această dată, legat de Hotelul Național din centrul Chișinăului, care a fost privatizat în 2006, pe când Igor Dodon se afla la conducerea Ministerului Economiei și avea grijă de proprietatea statului. Recent, funcționarii Primăriei au eliberat autorizație pentru demolarea hotelului, fiind admise grave încălcări, iar viceprimarul Chișinăului, Victor Chironda, care a vorbit public despre asta, a fost demis din funcție. Vă spunem cum s-a plimbat hotelul prin offshor-uri, ajungând pe rând în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon și Ilan Șor, ce interese se ascund la mijloc și cine este actualul beneficiar al Hotelului Național, care vrea să construiască un complex grandios pe teren municipal, fără a plăti zeci de milioane de lei pentru un hectar de pământ în inima capitalei.

Faimoasa clădire a Hotelului Național, care cândva era cartea de vizită a Chișinăului, a ajuns astăzi adăpost pentru oamenii străzii. Clădirea din centrul capitalei stă abandonată mai bine de un deceniu, după ce statul a vândut-o către o companie dubioasă, iar proprietarii care și-au asumat prin  contractul de privatizare să investească acolo zeci de milioane de lei, nu au făcut nimic.

Începând cu anul 2006, Hotelul Național se află în proprietatea companiei „Alfa-Ingineering”. Din august 2020, în calitate de fondator al firmei „Alfa-Engineering”, figurează compania „Vernon Corporation LTD”, înregistrată în Londra, Marea Britanie. Potrivit documentelor consultate de Cutia Neagră, proprietarul în acte al firmei londoneze este ucraineanul Viktor Kanaiev. Tot el figurează în acte ca și fondator al unei companii din Moldova, SRL-ul „Furnizare Energie”. În prezent, firma este al treilea furnizor de energie pe piața din Moldova.

L-am contactat pe administratorul companiei „Furnizare Energie”, Mihail Șeremet, pentru a-l ruga să ne facă legătura cu Viktor Kanaiev. Acesta a refuzat să ne ofere careva date de contact și a declarat că ucraineanul nu mai este proprietar al firmei.

MIHAIL ȘEREMET, administrator „Furnizare Energie”: „Nu vă pot ajuta cu nimic.  Nu am contactele domnului Kanaiev și nu vă pot ajuta. Kanaiev deja nu mai este fondator cu 50%. Nu mă apuc să vă promit că îi transmit ceva sau să-i caut contactele”

Viktor Kanaiev pare însă să nu fie beneficiarul final nici al companiei din Londra, nici al SRL-ului „Furnizare Energie”. Surse bine informate din domeniul energetic, dar și din cel imobiliar susțin că beneficiar al companiilor este deputatul Vladimir Andronachi, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc în perioada guvernării Partidului Democrat. Acest lucru se confirmă și prin mai multe conexiuni descoperite de Cutia Neagră PLUS.

Conexiunile cu Iryna Rolemska

Ucraineanul Viktor Kanaiev a preluat controlul asupra companiei britanice, care deține Hotelul Național, în anul 2018, tot atunci când a fost fondat și SRL-ul „Furnizare Energie”. Anterior însă, acționară a firmei de la Londra, figura ucraineanca Iryna Rolemska.

 

Numele acesteia a devenit cunoscut în R. Moldova în contextul scandalului în jurul Consulatului moldovenesc din orașul Odessa. Imobilele Consulatului, un teren de aproape jumătate de hectar în cea mai scumpă zonă din Odesa, pe celebra plajă Arkadia, și clădirea Consulatului urmau să fie schimbate, în baza unei decizii din februarie 2019 a Guvernului Filip, pe o casă din Odessa cu 4 ari de pământ a cărei proprietară în acte era aceeași Iryna Rolemska. Femeia cumpărase casa cu 90 de mii de euro doar cu o săptămână înainte de decizia Guvernului Filip privind schimbul de imobile.

Afacerea din jurul Consulatului de la Odesa a fost atribuită de opoziție și presă intereselor lui Vladimir Andronachi. Ultimul însă a respins acuzațiile. Pe de altă parte, ex-premierul Pavel Filip a recunoscut public că Andronchi a fost implicat în schema de la Odessa.

PAVEL FILIP, ex-premier: „Am avut o discuție cu ministrul de Externe Țulea și el îmi spunea că cineva l-a telefonat să vorbească, să promoveze în continuare și eu i-a spus categoric să anuleze acea hotărâre de Guvern, pentru că deja era clar ce s-a întâmplat. – Acel cineva este Andronachi? – Da, acel Andronachi care ulterior s-a și supărat pe acest motiv și a părăsit partidul, la două săptămâni după ce a fost aprobată hotărârea”

Un alt detaliu din afacerea cu Hotelul Național care duce spre Andronachi este că înainte de a ajunge în gestiunea firmei din Marea Britanie, legată cu Irina Rolemska, compania „Alfa-Engeneering” s-a aflat un an în proprietatea unui SRL moldovenesc „Anik Imobil”, înregistrat în octombrie 2018. Compania își are adresa juridică în Chișinău, pe str. Alexei Sciusev 89. Pe aceeași adresă și-a avut sediul și compania „Vladecacom”, fondată de Tudor Andronachi, tatăl deputatului. Firma a fost lichidată după ce a fost vizată într-un dosar penal inițiat pentru evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.

L-am căutat timp de mai multe zile pe Vladimir Andronachi la sediul Parlamentului și la telefon pentru a-i lua o reacție despre legătura cu Hotelul Național, dar nu l-am putut găsi.

Cum a fost vândut Hotelul Național?

Istoria Hotelului Național de după privatizare este însă mult mai interesantă. La fel ca și în cazul altor bunuri ale statului, vândute în condiții netransparente, acest hotel în ultimii 15 ani s-a plimbat dintr-un offshore în altul, trecând de la Vladimir Plahotniuc, la Veaceslav Platon și apoi la Ilan Șor. Și chiar dacă niciunul dintre acești proprietari ai imobilului nu a investit niciun dolar din cele 33 de milioane prevăzute de contractul de privatizare, statul nu a fost în stare să rezilieze contractul nici prin negocieri directe, nici în instanțele de judecată.

Hotelul a fost vândut de stat cu 2 milioane de dolari, prin concurs investițional, în noiembrie 2006, pe când ministru al Economiei era Igor Dodon. „Alfa-Ingineering”, care a câștigat concursul, fusese fondată cu 3 luni mai devreme de către firma estoniană „Maldone Invest”, fondată și ea la începutul anului 2006. Ministerul Economiei nu a fost deranjat de faptul că „Maldone Invest” era o firmă nou-creată, în comparație cu alți agenți economici care au participat la concurs, unii chiar având business de succes în domeniul hotelier în mai multe state europene. De exemplu, în competiție a fost compania italiană „Immobile RE”, care deținea mai multe hotele ce activau ca franciză a rețelei hoteliere „Radisson”. Nici capitalul social al firmei, de doar 40 de mii de coroane estoniene, echivalentul a 3 mii de euro, nu i-a pus în gardă. Asta chiar dacă contractul de privatizare prevedea investiții în reconstrucția și modernizarea Hotelului Național de 33 de milioane de dolari, făcute până în 2008.

În decurs de doi ani, compania estoniană nu a investit niciun leu în reconstrucția hotelului. Iar la expirarea termenului, „Alfa-Ingineering” a fost transferată în proprietatea offshore-ului olandez „Generashon Financial”, care făcea parte din grupul de companii „OTIV Prime Holding”, controlat de Vladimir Plahotniuc. De altfel, Plahotniuc a fost din start beneficiar al  Hotelul Național. Contractul de privatizare a fost semnat în 2006, din partea firmei-investitor, de Nicolae Curtoglo, o persoană de încredere a fostului oligarh. În 2009, hotelul a fost folosit de postul de televiziune al lui Plahotniuc drept „casă“ pentru participanţii show-ului „Fabrica de staruri”.

În decembrie 2011, Plahotniuc decide însă să se despartă de acest activ și îl vinde lui Veaceslav Platon. Despre asta a povestit în detalii chiar Platon în plângerea penală împotriva lui Plahotniuc, pe care a depus-o în august 2016 la DIICOT, în România. Platon declara că Plahotniuc i-a vândut cu 80 de milioane de dolari, mai multe active, printre care și Hotelul Național.

Contractul de vânzare-cumpărare de părţi sociale a fost încheiat în data de două decembrie 2011, între OTIV Prime Holding BV, în calitate de vânzător (beneficiarul final fiind Vldimir Plahotniuc) şi Yuri Kontievski, în calitate de cumpărător, prin intermedierea subsemnatului. Pentru urgentarea demersurilor, Plahotniuc a pus la dispoziţia cumpărătorului un avion închiriat pentru deplasarea la Amsterdam, acesta din urmă fiind însoţit de domnul Vlad Andronachi din partea OTIV Prime Holding BV”, a scris Platon în plângerea depusă la DIICOT.

Platon a vorbit despre această tranzacție și în cadrul emisiunii Politica Nataliei Morari: „Noi am cumpărat atunci 39% la „Victoriabank”, 28% la Banca de Economii, am cumpărat „ASITO” sub 90%, clădirea Hotelului Național și am cumpărat compania „Viktoria Asigurări”. Desigur că m-am interest cine este proprietarul real, care sunt bazele legale pentru dreptul de proprietate, cum are de gând să rezolve cu ei întrebările. Aceasta a fost parte a negocierilor, pentru că am plătit bani pentru aceste active, bani reali. A fost cea mai mare greșeală din viața mea”.

Hotelul nu s-a reținut însă mult timp nici în proprietatea lui Platon. În 2014, controversatul om de afaceri vinde hotelul cu tot cu firma „Alfa-Ingineering” lui Ilan Șor. Bunul statului a ajuns în posesia offshore-ului din Belize, „Ismida Alliance LTD”, care, potrivit raportului Kroll, a fost implicat în „furtul miliardului”. Veaceslav Platon a declarat că a aflat mai târziu că banii pe care i-a primit de la Șor  pentru hotel au fost luați din Banca de Economii.

În ianuarie 2019, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, Șor înstrăinează hotelul către companiile conectate la Andronachi, care au jonglat în ultimii doi ani cu fostul bun al statului, transferându-l dintr-o jurisdicție în alta. În mai 2020, înainte de a prelua hotelul,  firma britanică „Vernon Corporation”, conectată la Andronachi, avea datorii de 2,2 milioane de lire sterline, echivalentul a peste 54 de milioane de lei. Pe de altă parte, compania își propune să investească sume enorme pentru demolarea Hotelului Național și construcția unui nou complex grandios.

Pe parcursul anilor, au existat două tentative de a întoarce Hotelul Național în proprietatea statului, dar ambele au eșuat. „Alfa-Engineering” a câștigat de fiecare dată în instanțele de judecată.

Lupta pentru întoarcerea hotelului în proprietatea statului

Prima cerere în judecată pentru a rezilia contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului în S.A. „Moldova-Tur”, cea care deține Hotelul Național, a fost depusă în 2010 de Procuratura Generală, din numele Ministerului Economiei. Cererea a fost însă respinsă de Curtea de Apel Economică, iar decizia a fost menținută și de Curtea Supremă de Justiție.

Ba mai mult, instanța de judecată a obligat Agenția Proprietății Publice să prelungească termenul contractului investițional semnat cu „Alfa-Ingineering” cu doi ani din momentul primirii tuturor autorizaţiilor de construire, necesare pentru punerea în aplicare a Programului Investiţional.

A doua tentativă a avut loc șapte ani mai târziu. În noiembrie 2017, premierul Pavel Filip a amintit la o ședință de Guvern de câteva mega-proiecte investiționale care au rămas doar pe hârtie, inclusiv Hotelul Naţional, și a cerut întoarcerea acestuia în proprietatea statului. În ianuarie 2018, Agenţia Proprietăţii Publice a iniţiat un proces împotriva firmei „Alfa-Engineering” , privind rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a hotelului, dar din nou l-a pierdut în toate instanțele.

Chiar la începutul acestei luni, pe 2 iunie, Curtea Spremă de Justiție a respins recursul APP. Judecătorii au ajuns la concluzia că „Alfa Engineering” nu este vinovată de faptul că a încălcat condițiile contractului prin care a privatizat Hotelul Național. Vina a fost pasată autorităților care au tergiversat eliberarea actelor necesare pentru reconstrucția hotelului și nu au oferit în gestiunea agentului economic pământul aferent construcțiilor, pentru ca acesta să-și poată dezvolta proiectul.

„Alfa-Engineering a întreprins toate măsurile cerute de legislaţie pentru realizarea proiectului investiţional, însă din cauza obstacolelor şi reţinerii eliberării autorizaţiilor din partea organelor administraţiei publice locale, procesul de punere în aplicare a Programului de Investiţii în termenul stabilit în contract, nu a fost posibil de realizat”, se spune în decizia CSJ din 2 iunie.

Un magistrat a fost de partea APP

Completul de judecată a fost compus din 5 magistrați și condus de Tamara Chișcă-Doneva. Unul dintre judecători, Dumitru Mardari a avut opinie separată, considerând că imobilul trebuie întors în proprietatea statului. Magistratul a fost de părere că agentul economic nu și-a onorat obligațiile investiționale și astfel APP are tot dreptul să rezilieze contractul cu „Alfa-Ingineering”.

„Consider acțiunea înaintată de Agenția Proprietății Publice împotriva ÎCS „Alfa-Engineering” SRL cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6 din 21 noiembrie 2006, cu modificările operate prin Acordul Adițional nr. 1 din 28 iulie 2008 și obligarea de a restitui în proprietatea statului a obiectului contractului de vânzare-cumpărare, drept una întemeiată. În opinia mea, Agenția Proprietății Publice deține dreptul de desființare retroactivă a Contractului nr. 6 … și de a pretinde restituirea obiectului contractului de vânzare-cumpărare, din motivul neexecutării de către ÎCS „Alfa-Engineering” SRL a obligațiilor contractuale”, a scris judecătorul CSJ Dumitru Mardari.

Magistratul a pus la baza deciziei sale o scrisoare trimisă de Primăria Chișinău, pe 30 noiembrie 2017, prin care autoritatea locală informa Agenţia Proprietăţii Publice că, în perioada anilor 2008 – 2017, din partea „Alfa-Engineering” nu a parvenit nicio cerere privind obținerea autorizațiilor necesare reconstrucției Hotelului Național. Această scrisoare este o probă concludentă că agentul economic nu a încercat până în 2017  să  facă investiții în Hotelul Național, așa cum obliga contractul de privatizare.

În contextul în care „Alfa-Engineering” SRL a procurat 83,248% din numărul total al acţiunilor statului în SA „Moldova-Tur” în rezultatul concursului investițional, în procesul privatizării proprietății publice și o condiție imperativă determinată prin lege este asumarea de către cumpărător a investițiilor stabilite în contractul de vânzare-cumpărare, contrar opiniei majoritare, apreciez că obligația de efectuare a investițiilor în societatea emitentă a valorilor mobiliare, ține de esența raportului juridic de vânzare-cumpărare şi a condițiilor obligatorii de privatizare a bunurilor proprietate publică… Apreciez că decizia în prezenta cauză este greșită, în realitate soluția impunându-se a fi pronunțată în favoarea Agenția Proprietății Publice”, a scris magistratul Dumitru Mardari.

Scandal după autorizarea demolării

Peste două zile de la decizia CSJ, pe 4 iunie, viceprimarul Ilie Ceban a semnat autorizația de demolare a Hotelului Național, în timp ce viceprimarul de ramură Victor Chironda se afla în concediu. De aici a pornit un mare scandal public în jurul Hotelului Național.

Chironda susține că autorizația de demolare a fost eliberată de Direcția Arhitectură a Primăriei Chișinău cu grave încălcări, fără să existe un Plan Urbanistic de Detaliu al construcției, aprobat de Consiliul Municipal Chișinău. În plus, nu se știe exact ce urmează a fi construit în locul Hotelului Național. În cadrul ședinței Consiliului Urbanistic al Primăriei din 11 martie, „Moldova Tur” a prezentat un proiect cu 3 clădiri, unite între ele prin pasarele. Schița a fost prezentată și la consultările publice din 17 aprilie 2021.

Peste două luni, la consultările publice din 12 iunie, a fost prezentat deja un alt proiect, total diferit de primul, care presupune construcția unor clădiri cu forme rotunde și mult mai înalte. Complexul multifuncțional este compus din trei clădiri cu 22, 23 și 25 de etaje, în care vor fi locuințe, oficii, un centru comercial și un hotel. Complexul va fi construit la o distanță de numai 15 metri de blocurile locative din preajmă.

Ambele schițe au fost proiectate de arhitectul Victor Grozavu, fiul fostului viceprimar al capitalei, Nistor Grozavu.

VICTOR CHIRONDA, viceprimar: „Nu putem să admitem demolarea acestei clădiri fără a avea o confirmare documentală ce va fi construit în loc, care va fi impactul acestei clădiri asupra zonei respective. De asemenea nu cunoaștem care va fi impactul procesului de demolare pentru clădirile din preajmă. Este un pas care nu este pe deplin argumentat care nu are nici acoperire juridică. Nu știm dacă în genere este permisă demolarea acestui hotel conform obligațiilor contractuale pe care și le-a luat proprietarul. .. Din proiectul care a fost prezentat pentru discuții publice este faptul că clădirea viitoare va fi de vreo 4 ori mai mare decât este acum clădirea hotelului, se vor ocupa terenuri care nu aparțin proprietarului, va fi mult mai înaltă și nu se respectă normativele de parcare. La 120 de mii de metri pătrați construiți sunt doar 400 de locuri de parcare, dintre care o parte sunt în stradă. Vă dați seama care va fi impactul demolării asupra zonei și impactul viitoarei clădiri construite acolo, încărcătura din trafic și intensitatea populației”.

Primăria va pierde 1 ha de teren, evaluat cadastral la 33 milioane lei

Compania „Alfa-Ingineering” își propune să construiască abuziv și pe terenul adiacent Hotelului Național, care nu îi aparține și care se află acum în gestiunea „Moldova-Tur” doar cu drept de superficie. Proprietar al terenului este Primăria Chișinău. A existat și un proces de judecată care a vizat acest teren, dar de această dată, proprietarii Hotelului Național au pierdut în instanță.

Pe 16 ianuarie 2019, tot în preajma alegerilor parlamentare, Consiliul Municipal Chișinău a aprobat o decizie care prevedea comasarea mai multor loturi de teren din jurul Hotelului Național și formarea a două terenuri de 72 și 45 de ari care să fie transmise în arendă pentru 5 ani companiei „Moldova Tur”, pentru reconstruirea hotelului.

În următoarea lună, Oficiul Teritorial Chisinău al Cancelariei de Stat a cerut în judecată anularea deciziei CMC, pentru că au fost încălcate mai multe prevederi legale. Un teren de 3 ari care a fost comasat prin decizia CMC se afla de fapt în proprietatea statului și fără acordul Agenției Proprietății Publice nu putea fi trecut în gestiunea autorității locale și dat în arendă proprietarilor hotelului. Un alt teren de 9 ari era liber de construcţii şi format ca bun imobil separat și potrivit legii urma să fie dat în arendă doar în urma unei licitaţii, la care să participe toți doritorii, fără favorizarea proprietarilor hotelului.

În septembrie anul trecut, Curtea Supremă de Justiție a pus punct acestui litigiu. „Moldova Tur” a pierdut procesul, iar Primăria Chișinău a fost obligată să anuleze decizia prin care a dat în arendă peste un hectar de teren beneficiarilor Hotelului Național.

Potrivit actelor cadastrale, cele două terenuri au fost estimate la 33 de milioane de lei, dar valoarea de piață este mai mare, fiind vorba de un hectar de pământ în inima capitalei.

Dacă nu au putut obține terenul prin contract de arendă, beneficiarii Hotelului Național au pus mâna pe el prin drept de superficie, adică Primăria i l-a dat în folosință. Astfel, viitorul complex multifuncțional urmează să fie ridicat pe teren municipal.

Reprezentanții Partidului Schimbării au sesizat recent autoritățile în cazul Hotelului Național și au cerut aplicarea unei interdicții pe clădire și teren.

SERGIU TOFILAT, membru Partidul Schimbării: „În 2014, Ilan Șor a cumpărat acest hotel cu bani furați din miliard. Deci, Procuratura trebuie să confiște acest hotel în contul achitării miliardului furat. Primăria nu are dreptul să demoleze hotelul fără acordul Guvernului și Procuraturii. Noi o să facem o adresare la Procuratură pentru că ei trebuie să pună arest pe această clădire”.

Constructori, despre pericolul demolării hotelului

Miercuri, la Pretura sectorului Centru au fost organizate discuții publice pe tema demolării Hotelului Național. La tribună a vorbit și Albert Cebotareov, fost șef de șantier, care a monitorizat tot procesul de construcție a Hotelului Național. Acesta a oferit mai multe detalii tehnice ce vizează clădirea și a atenționat că imobilul va fi greu de demolat.

ALBERT CEBOTAREOV, responsabil de construcția Hotelului Național: „Unele elemente cântăreau 6 tone și jumătate. Aici nu sunt coloane. Trebuia să le ridicăm, dar așa macarale încă nu erau în Moldova cu 40 de ani în urmă. Am turnat 1200 metri cubi de beton. Atunci, în Chișinău au fost oprite toate construcțiile pentru că beton la uzină nu era în așa cantități. Mi-au fost date indicații să-i învăț pe parcursul a două luni pe macaragii să  ridice elementele cu două macarale. Două luni am învățat cum să ridicăm elemente de 12 tone. Eu am vorbit despre faptul că hotelul  nu poate fi demolat”.

Un raport de expertiză, realizat în 2007 la cererea  „Moldova-Tur”, a arătat că Hotelul Național nu ar trebui demolat. Construcțiile din beton erau  în stare bună, pot rezista zeci de ani și imobilul poate fi renovat.

Un arhitect cu experiență a scos în evidență o altă încălcare admisă de Direcția Arhitectură a Primăriei.  Nu există un proiect de demolare, care în mod normal trebuia să fie prezentat de „Moldova Tur” în momentul în care a cerut autorizație de la Primărie, iar Direcția Arhitectură le-a aprobat cererea.

VASILE EREMCIUC, arhitect: „Pentru prima dată în istoria R. Moldova și a Europei s-au folosit elemente de construcție sub formă de „H” prefabricate, montate sincronic cu două macarale că sunt foarte grele, din beton. Acum vă dați seama, când vorbim despre demolare , cum s-ar putea de dezmembrat acest hotel de sus în jos în condițiile cum au fost montate. ..  Pentru un proiect de demolare trebuie neapărat să fie organizat  proiect de execuție a lucrărilor de demolare care trebuie să fie expertizat , verificat conform legislației, și numai în baza acelui  document, potrivit legii, poate fi eliberată autorizația de demolare”.

Apărarea intereselor imobiliare

Reprezentanții companiei „Alfa-Ingineering”, care dețin Hotelul Național nu au fost prezenți la discuțiile publice de miercuri, dar în sală au venit organizat mai mulți bărbați care s-au prezentat ca simpli locuitori ai Chișinăului sau specialiști în domeniul construcțiilor. Toți au optat la unison pentru demolarea hotelului. La tribună, aceștia au negat că ar reprezenta interesele „Alfa-Ingineering”.

Alexandru vs Victor Chironda: „ – Când s-a găsit un om care vrea să investească, dacă aveți întrebări ce vizează parcarea, havuzul, spune-i: tinere, construiește mai multe parcări. Eu cred că acest om nu se va da la o parte.

– Noi am încercat să ajungem la acest om și nu este clar cine-i. Iată două săptămâni vorbim, sunt proceduri oficiale  și nu este clar cine-i beneficiarul. Eu am întrebat dacă cunoașteți beneficiarul, dacă aveți contactele.

– Eu nu-l știu, dar acest om care se ocupă cu asta este bravo”.

La tribună a vorbit și Serghei Tafratov, fondatorul companiei de construcții „Promilton Group”, care s-a prezentat ca simplu locuitor al orașului.  În 2018, firma sa a fost selectată de Ministerul de Interne pentru construcția apartamentelor de serviciu pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Pe atunci, la conducerea MAI se afla democratul Alexandru Jizdan.

SERGHEI TAFRATOV: „Avem în centrul Chișinăului o clădire care de 15 ani stă inutilă. De ce stă, cum a fost transmisă din mână în mână asta pe noi nu ne privește. Sunt organe competente. Nu ne-am strâns aici în calitate de procurori și judecători. Noi avem o clădire inutilă care nu mai poate fi folosită cu statut de hotel”

Și-a expus opinia și Denis Lungu, reprezentantul unei companii care se ocupă de demolarea imobilelor. Firma a realizat lucrările la clădirea Filarmonicii Naționale, distrusă de incendiu, dar și la blocul din Otaci, care s-a prăbușit în 2019.

DENIS LUNGU: „Noi vă asigurăm că la momentul de față se poate de executat lucrarea de demolare. Nu este ușor, nimeni nu a spus că e simplu, dar se poate de demolat. Într-un termen de 3-4 luni de zile se poate de demolat clădirea. – Dvs ați fost însărcinați cu aceste lucrări? – Mă expun ca un specialist în domeniul demolării”.

Provocatorii Partidului Șor la discuțiile publice despre Hotelul Național

La ședință a venit organizat și un grup de femei, care au provocat un scandal în sală și i-au criticat pe cei care se opun demolării Hotelului Național. Principalul argument a fost că la hotel se adună boschetarii și este periculos să mergi pe alături.

„E foarte strașnic. Aceasta nu este clădire. Acesta este castelul lui Dracula. Acolo nu este posibil să treci. Mi-e jale de dvs că ați construit. Oamenii au construit piramide și ele stau, dar construcția voastră se ruinează. Eu nu mint. Eu merg pe alături și văd. Eu nu vă cred pe dvs că veți face mâine curat, iar poimâne eu voi trece pe alături și mă vor ucide”.

Cea mai vocală dintre femei, care a avut un comportament provocator este angajată a Partidului Șor. Fotografia ei se află chiar pe site-ul formațiunii politice la categoria unde sunt informații despre Oficiul teritorial al Partidului Șor din sectorul Botanica al capitalei.  Femeia participă activ și la protestele organizate de Partidul Șor.

Deși nu exista încă nicio decizie a Primăriei cu privire la demolarea Hotelului Național, primarul Chișinăului Ion Ceban anticipase decizia încă în vara anului trecut.

ION CEBAN, primar Chișinău: „Dacă vorbim despre Hotelul Național, astăzi este autorizația pentru demolarea clădirii. Ea trebuie să fie în paralel cu proiectul clădirii noi, pe care încă nu l-am văzut. Pentru demolare este autorizație și se află la Direcția Arhitectură. Cred că vorbim de această toamnă. Nu știu dacă vor reuși, pentru că există un șir de proceduri pe care trebuie să le facă. Dacă vor reuși, vor face, dacă nu, deja la anul viitor”.

După inițierea scandalului din jurul Hotelului Național, viceprimarul Victor Chironda l-a acuzat pe Ceban că ar fi interesat în demolarea clădirii.

VICTOR CHIRONDA, viceprimar: „Domnul primar insistă să schimbe focusul problemei de la ilegalitățile făcute de arhitectul-șef Svetlana Dogotaru și colegii săi în procesul de autorizare a demolării Hotelului Național către mine și demisia mea. Este vizibil că că Ceban este personal interesat în demolarea acestei clădiri și acoperă cu prețul propriei imagini o ilegalitate promovată intens de cei care au influență asupra sa. De asemenea, prin retragerea atribuțiilor mele de semnare a actelor permisive dl. primar confirmă că eu sunt incomod anume din acest motiv – mă opun intereselor lui și ale colegilor săi în domeniul construcțiilor din oraș”.

Demisia viceprimarului Victor Chironda

În replică, Ion Ceban l-a acuzat pe adjunctul său că nu-și îndeplinește corespunzător atribuțiile de serviciu și i-a cerut demisia. Vineri, consilierii municipali s-au întrunit în ședință și  l-au demis pe Victor Chironda din funcția de viceprimar.

ION CEBAN, viceprimar: „Hotelul Național a fost și rămâne o fumigenă pentru a acoperi multe dintre incațiunile și responsabilitățile care trebuiau să fie realizate… Victor eu cred că bărbătește era să-ți dai demisia fără a teține cu dinții de această funcție. …Solicit să susțineți demisia domnului viceprimar din funcție”.

De la apariția scandalului în jurul demolării Hotelului Național, nici  reprezentanții societății pe acțiuni „Moldova Tur”, nici administratorul companiei „Alfa-Engeneering”, care deține hotelul în proprietate, nu au venit cu reacții. Reporterul Cutiei Negre a sunat la numărul de telefon mobil indicat în autorizația Primăriei privind demolarea Hotelului Național, ca fiind al reprezentantului „Moldova Tur”. Femeia care a răspuns a refuzat să ofere comentarii:

– Eu sunt gata să răspund la toate întrebările dvs, dar să fie în scris, într-o solicitare oficială către administrația „Moldova Tur” și trimiteți pe poșta electronica.

– Săptămâna trecută colegii mei de la știri deja s-au adresat la dvs și așa și nu ați trimis răspunsurile.

– Faceți materialul, indicând că nu v-am oferit niciun comentariu. Până când faceți așa.

– Dar de ce, dacă eu v-am găsit?

– Ulterior vă vom da comentarii și veți face trimitere la ele. Am o rugăminte. Nu mai sunați la acest număr de telefon. Este telefonul companiei, sunați acolo unde au sunat colegii dvs. Acesta este număr personal și vă rog să nu deranjați”.

INTERVIU EXCLUSIV cu Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii la Chișinău, FERN HORINE.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Munca în Guvern poate aduce venituri de milioane. Mai mulți secretari de stat și șefi de direcții câștigă din salarii și indemnizații mai mult decât primele persoane în stat la un loc. Cine sunt și unde lucrează funcționari cu cele mai mari venituri, aflați la Cutia Neagră Plus.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră Plus: Cum prindem ultimul tren al reformelor în justiție
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O decizie a Procuraturii Anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo a deschis calea pentru 11 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Despăgubirile au fost dictate de instanță chiar dacă mulți dintre ei sunt judecați încă pe alte dosare.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O rețea internațională de partide extremiste pro-ruse din Uniunea Europeană au legat de curând o colaborare cu Partidul Renaștere, asociat lui Ilan Șor. La evenimentul comun, organizat în Bulgaria, a participat și controversatul politician găgăuz Victor Petrov. Asta chiar dacă se află în lista de sancțiuni a Uniunii Europene și a primit interdicție de călătorie în UE. Despre conexiunile din UE ale agenților de influență rusească din Moldova, aflați într-o nouă anchetă de la „Cutia Neagră PLUS”!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Multimilionari ruși, interesați de cetățenia moldoveneascǎ. /Scheme de corupție la obținerea permiselor auto. /Șeful Agenției Servicii Publice face mai multe dezvăluiri incendiare.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră Plus: Fostul șef de la Calea Ferată, Oleg Tofilat /14.04.2024
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Mai multe familii din Chișinău se plâng că au plătit zeci de mii de euro pentru apartamente care însă au ajuns în proprietatea altor persoane. Printre păgubiți se regăsește și un fost viceprimar al Capitalei. Schema imobiliară implică nume cunoscute din business, sistemul judecătoresc și Uniunea administratorilor autorizați.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce fac autoritățile ca să atragă investitori străini în Moldova, dar și cum îi susținem pe cei deja prezenți - discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitați: Natalia Bejan, director Agenția pentru Investiți, Dumitru Vicol, analist financiar
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! 26 de milioane de lei sustrași din Banca de Economii prin firma lui Vlad Andronachi, cheltuiți pe imobile, mașini, studii la Cambridge și tratament la o clinică de lux din Elveția.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, este invitatul de astăzi la Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A tăiat bugetele pentru compensații, asistenți sociali și program prelungit în școli și le-a umflat pentru concerte și chefuri. Pe ce alege să cheltuie banii Primăria Chișinău?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul APP, Roman Cojuhari vine la Cutia Neagră Plus să ne spună cum s-a organizat licitația de la aeroport. De ce în funcțiile cheie a întreprinderilor de stat ajung oameni apropiați partidului de guvernare? Care este soarta bunurilor Republicii Moldova din Ucraina? Ce se întâmplă la „Metalferos”, „Moldtelecom” și ce va face APP pentru a aduce Hotelul Național în proprietatea statului. Detalii în emisiune!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Milioane de euro din AIR Moldova riscă să ajungă tot în buzunarul lui Șor și la partenerii săi de scheme din Rusia. Ce șanse au pasagerii păgubiți de Air Moldova să-și întoarcă banii?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Haos în sistemul judecătoresc? /De ce avem tot mai multe hotărâri controversate pe dosare de rezonanță? /Ce cred judecătorii despre cum își face munca CSM? / Despre acestea, dar și despre starea generală din sistemul judecătoresc, discutăm cu membrul CSM Ion Guzun și judecătoarea Angela Bostan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Yandex, acuzată de evaziune fiscală și implicată în scandaluri de spionaj în mai multe state, și-a deschis reprezentanțǎ oficială în Moldova. Ce scopuri urmărește în Moldova compania apropiată lui Putin? Răspunsul îl aflați la Cutia Neagră PLUS!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
25 ari de teren în coasta Parcului Dendrariu - miza unui scandal cu amenințări și plângeri la Poliție. Luptă între o pensionară și un om de afaceri multimilionar ce vrea să-și construiască casă lângă parc.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cum o eroare de calcul a făcut ca Moldova să cumpere gaz scump în exces?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră va fi deschisă de șeful adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi. • De ce procurorii ar putea să nu-și primească salariile? • Ce detalii noi au apărut în dosarele lui Andronachi, Plahotniuc, Dodon și alți fugari? • Ce se întâmplă cu deputații rămași fără imunitate? • Care va fi soarta dosarelor pornite pe fapte de îmbogățire ilicită? • Pe cine a încercat să consulte Veaceslav Platon?

/VIDEO/ O femeie, grațiată în 2021, acuzată de un moldovean că nu și-a onorat promisiunile pentru munca în Germania. „Eu nu fac angajări”
/VIDEO/ O femeie, grațiată în 2021, acuzată de un moldovean că nu și-a onorat promisiunile pentru munca în Germania. „Eu nu fac angajări”
/VIDEO/ Enigma finanțării Marșului familiei tradiționale. Novac: „Nu e organizator nimeni”. Participant: „Am venit la circ”
/VIDEO/ Enigma finanțării Marșului familiei tradiționale. Novac: „Nu e organizator nimeni”. Participant: „Am venit la circ”
/VIDEO/ Marșul familiei tradiționale sau Drumul crucii? Momentul în care oamenii sărută icoane în fața Circului
/VIDEO/ Marșul familiei tradiționale sau Drumul crucii? Momentul în care oamenii sărută icoane în fața Circului
/FOTO/ Situație de urgență lângă un aeroport din Siberia. Un avion cu pasageri s-a rupt de la jumătate, în timpul aterizării forțate
/FOTO/ Situație de urgență lângă un aeroport din Siberia. Un avion cu pasageri s-a rupt de la jumătate, în timpul aterizării forțate
/VIDEO/ Marș cu preoți și icoane, contra manifestației LGBT+. Igor Dodon: „Sunt pentru familiile tradiționale”
/VIDEO/ Marș cu preoți și icoane, contra manifestației LGBT+. Igor Dodon: „Sunt pentru familiile tradiționale”

investigații

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Venituri de milioane. Cine sunt și unde lucrează funcționarii cel mai bine plătiți

02 iunie 2024, ora 22:35

Nu toți bugetarii se plâng de salarii mici. În ministerele și agențiile de stat se găsesc și funcționari care ridică anual peste un milion de lei. Numărul acestora nu este mare. Iar cea mai mare parte din venituri provin din indemnizațiile de reprezentare în diferite întreprinderi de stat. Unii funcționari reușesc să obțină delegarea în 6-8 astfel de întreprinderi, în timp ce altora nu le revine nimic. Criteriile după care are loc delegarea funcționarilor în consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat nu sunt clare, iar asta lasă loc de înterpretări.

Venituri de bugetar de 1,3 milioane de lei într-un an

Dina Roșca este secretar general al Ministerului Finanțelor. În 2023, ea a câștigat 1 milion și 300 de mii de lei de la locul de muncă. Peste 600 de mii de lei reprezintă salariul său de secretară de stat, iar alți peste 700 de mii de lei sunt venituri din reprezentare a statului în Consilii de administrație ale unor întreprinderi de stat.

Dina Roșca lucrează de o viață la stat. În 1992 a fost angajată contabilă la Ministerul Apărării, iar peste doi ani s-a mutat la Ministerul Finanțelor. Tot aici o găsim și astăzi, după 30 de ani de activitate neîntreruptă. În funcția de secretar general a fost promovată abia în toamna anului 2021. Natalia Gavriliță, prim-ministra de atunci, o lăuda pe Roșca. „Am lucrat și eu cu doamna Roșca. Este un funcționar care cunoaște foarte bine domeniul finanțelor și sunt sigură că va fi un secretar general excelent”, declara Gavriliță în momentul numirii.

Noua funcție i-a adus nu doar prestigiu, dar și o majorare considerabilă a veniturilor. Spre exemplu, în 2021, până să fie promovată, Roșca a avut venituri de 332 de mii de lei. În anul următor, veniturile au crescut de 3 ori, iar în 2023 au ajuns la 1 milion și 300 de mii de lei. În total, 2,3 milioane de lei - în doi ani de când e secretară de stat. Dina Roșca crede că, pentru munca pe care o fac, funcționarii publici merită chiar mai mult. „Eu ceva am încălcat obținând acele venituri pe care le am? Pentru un funcționar public, dumneavoastră spuneți că este un salariu mare. Dar de ce un funcționar de la Banca Națională poate să obțină mai mulți bani decât un funcționar public?”, ne-a întrebat Dina Roșca.  

Indemnizații de sute de mii de lei de la întreprinderi de stat

Mai mult de jumătate din banii obținuți de Roșca - 1,4 milioane de lei, reprezintă indemnizație de la 7 companii de stat.  Printre ele Metalferos, Mileștii Mici, Drumuri Ialoveni și Moldovagaz. În toate acestea, Dina Roșca a fost fie cenzor, fie membru al Consiliului de administrație. Roșca spune că această muncă suplimentară funcționarii o realizează în afara programului.  „S-a agreat că funcționarii publici participă la acele ședințe (nr. ale consiliilor de administrație) fără a supune riscului activitatea sa de bază. Colegii, în majoritatea cazurilor, își planifică ședințele ori în timpul mesei, ori înainte de serviciu (la orele șapte puteți găsi foarte mulți colegi de-ai mei care sunt membrii în consilii și deja sunt la ședințe), ori după program”, ne-a asigurat secretara generală de la Finanțe.

Cea mai bănoasă activitate a Dinei Roșca a fost, de departe, cea de cenzor la Moldovagaz.  În doi ani, a câștigat peste un milion de lei doar de la această companie. Se întâmpla în perioada când Republica Moldova s-a confruntat cu una dintre cele mai mari crize energetice din istorie. Dina Roșca spune că banii primiți de la Moldovagaz nu sunt din bugetul public. „În primul rând, salarizarea nu este stabilită de Ministerul Finanțelor, nici de APP. La Moldovagaz (nr. indemnizația) este stabilită de Adunarea Generală”, a ținut să precizeze Dina Roșca.

Funcția a venit la pachet cu promovarea de la Ministerul Finanțelor. La propunerea Agenție Proprietății Publice. „Comisiile de cenzori de la Moldovagaz nu sunt alese nici prin ordin de ministru, nici prin dispoziția premierului, dar la propunerea guvernului și se aprobă la Adunarea Generală. Eu nu știu câte candidaturi au fost acolo înaintate, dar Adunarea Generală a votat pentru Roșca. Din câte cunosc, scrisoarea nu a fost semnată de domnul ministru. ministrul de atunci, domnul Budianschi, nu a dat o astfel de scrisoare - în care să o propună pe doamna Roșca. Întrebați APP-ul. Din câte cunosc, scrisoarea a venit de la APP”, a declarat Dina Roșca pentru Cutia Neagră Plus.  

Actualul șef al APP recunoaște că nu există reguli clare de numire în consilii de administrație. „Până în prezent nu există un mecanism de selectare pe bază de concurs. Noi suntem pe ultima sută de metri în realizarea unui astfel de regulament. Cred că în câteva zile va fi aprobat acest regulament. Și vom selecta deja pe bază de concurs. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, ei sunt numiți prin ordinul directorului APP. Se ține cont de experiența în domeniu sau ca funcționar public, dar și experiența în domeniul de activitate. Fie că este energetic, comunicații, trimiteri poștale sau altele”, a spus Cojuhari. 

Eugen Cozonac, directorul APP din acea perioadă, spune că numirea Dinei Roșca a fost o necesitate, în condițiile în care în Republica Moldova începuse o criză energetică. „Era foarte important să avem persoane care cunosc partea fiscală și partea financiară. Ăsta era contextul atunci. Iată de ce anume Dina Roșca a fost (nr. numită) acolo”, a precizat fostul șef de la APP.

Funcționarul cu venituri lunare de 70 de mii de lei

Cu sute de mii de lei din indemnizații s-a ales și colegul Dinei Roșca, Vladimir Arachelov. El ajunge la începutul lui 2022 secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Ulterior, este numit și me mbru în consiliile de administrație ale cinci companii de stat, printre care Franzeluța, Moldtelecom și FEE-Nord. Și Arachelov spune că a fost propus de APP. „APP-ul propune pentru fiecare post în parte candidaturi. Și, din lista de candidaturi propuse la Adunarea Generală, se identifică o persoană și se votează de către Adunarea Generală. Câteodată, în sectorul public ești informat despre deciziile luate și ești nevoit să te conformezi”, a declarat secretarul de stat.

În 2023, cele cinci companii i-au adus secretarului de stat câștiguri de 229 de mii de lei. Alte 573 de mii de lei Arachelov i-a obținut din salariul de secretar de stat. „A fost o responsabilitate suplimentară, deoarece fiecare instituție își are specificul ei și e foarte greu să te incluzi imediat în proces. Eu am venit în perioada martie-aprilie, când se discutau rapoarte financiare anuale, când se discutau rezultatele anilor precedenți. Și, pentru mine, a fost mai degrabă o responsabilitate în plus, decât o motivație în plus”, a precizat Arachelov. 

La Finanțe, Arachemov a ajuns din sectorul public, la propunerea ministrului de atunci, Dumitru Budianschi. „A fost o provocare, pe care domnul ministru al Finanțelor de atunci, domnul Budianschi mi-a propus-o. Eu, având în vedere experiența mea în domeniul finanțelor publice și dorința de a aplica acele studii, analize efectuate pe parcursul timpului, am acceptat”, ne-a spus secretarul de stat de la Finanțe.    

„Apărătorul” creditului rusesc a câștigat anul trecut peste 800 de mii de lei

Într-o situație similară este și un alt angajat al Ministerului Finanțelor. Andrei Balan este șef al Direcției juridice și a fost membru în 7 consilii de administrație la companii de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Energocom, Termoelectrica, Moldtelecom și Barza Albă. Această activitate suplimentară i-a adus anul trecut aproape 300 de mii de lei, pe lângă salariul de 543 de mii de lei.

În 2020, Andrei Balan a fost reprezentantul Ministerului Finanțelor care a apărat în fața Curții Constituționale propunerea guvernului de a contracta un credit de 200 de milioane de dolari de la Guvernul Federației Ruse. Intenția guvernului Chicu de a lua creditul rusesc a fost însoțită atunci de critici dure. „Eu tare mă tem că și aceasta este grijă noastră, că aceasta este cea mai mare crimă de la “Furtul miliardului””, era indignat deputatul PAS de atunci Dumitru Alaiba. 

În fața Curții Constituționale, Andrei Balan considera aceste argumente neîntemeiate. „Înaltă Curte, Guvernul Republicii Moldova consideră că sesizările, care sunt astăzi analizate, sunt neîntemeiate. S-au invocat cinci argumente. O să explicăm pe fiecare din aceste cinci argumente succint, argumentele guvernului, în susținerea faptului că autorii sesizărilor fie interpretează eronat anumite prevederi, fie argumentele sunt neîntemeiate”, declara Balan în fața magistraților Curții. Într-un final Curtea Constituțională a anulat decizia guvernului.  

Agenția  Proprietății Publice este lideră la numărul de membrii în consiliile de administrație. Șeful instituției spune că APP este obligată să aibă reprezentanți în consiliile de administrație. Nu cunoaște însă despre cazuri în care un singur angajat al APP s-ar afla concomitent în mai multe consilii. „Noi avem, de principiu (nr. o regulă), că angajatul APP nu poate fi în mai mult de 3 consilii, 4 cel mult”, ne-a asigurat Roman Cojuhari.

„Persona profesionistă” cu indemnizații mai mari decât salariu

Datele consultate de Cutia Neagră Plus însă îl contrazic pe Cojuhari. Felicia Cristal, șef de secție la APP a schimbat în ultimii trei ani 14 întreprinderi de stat. În 2022 și 2023 ea a activat concomitent în șapte astfel de consilii. A fost remunerată pentru asta cu aproape 700 de mii de lei, dublu față de salariu de la APP. În prezent, Cristal este președinta Consiliului de administrație la trei instituții cu profil total diferit - Nodul Hidroenergetic Costești, Fabrica de sticlă Chișinău și Mecagro. Concomitent, ea mai este membră a consiliului de administrație a Metalferos, cenzor la Loteria Națională și reprezentant al statului la Moldexpo. Fostul șef al APP ne-a explicat că spune că Cristal este o profesionistă, fapt pentru care este numită în atât de multe consilii. „Da! Este important să știi și industria în care activezi, dar este și o procedură birocratică, pe care cineva de la APP știe să o gestioneze (mai) bine. Pentru mine era foarte important ca oamenii care merg la întreprinderile strategice să știe ce se întâmplă acolo și să poată să gestioneze. Felicia Cristal, în experiența mea, a fost o persoană profesionistă, care chiar știa foarte bine multe procese”, ne-a explicat Eugen Cozonac.

Angajata APP-ului a fost acuzată în repetate rânduri că a fost implicată în scheme de deposedare a bunurilor statului. Spre exemplu, în 2021, Alexandru Slusari o acuza pe Cristal că ar fi fost executorul unei scheme de privatizare a unui imobil din centrul Chișinăului. Potrivit lui Slusari, beneficiarul acestei scheme ar fi fost Vladimir Baldovici, fostul șef al Agenției Proprietății Publice din perioada guvernării Plahotniuc.

Femeia a respins de fiecare dată acuzațiile. Felicia Cristal este cumnata lui Oleg Cristal - fostul director general al trustului media afiliat lui Plahotniuc. 

Câștigă sute de mii de lei pe an, deși lucrează în funcții modeste

Într-o situație asemănătoare cu cea a Feliciei Cristal se află colega sa, Natalia Patrașcu, șefă a Direcției administrare corporativă din cadrul APP. Funcția i-a adus anul trecut un salariu de 244 de mii de lei. Alte aproape 300 de mii de lei, angajata i-a primit din activitatea în 9 întreprinderi de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Moldtelecom, Loteria Națională, Drumuri Orhei și Combinatul de vinuri Cricova.

Sergiu Chicu, un alt angajat al APP, ridică anual sute de mii de lei din indemnizații. În ultimii trei ani, calitatea de membru în consilii de administrație i-a adus în conturi aproape 700 de mii de lei. Anul trecut, spre exemplu, Chicu, angajat într-o funcție modestă la APP, a câștigat peste 500 de mii de lei - jumătate din bani sunt din activitatea de reprezentare în 5 întreprinderi de stat și jumătate reprezintă salariu de la APP.

„Profesionalizare” poate salva întreprinderile de stat

În Republica Moldova sunt în prezent peste 150 de întreprinderi și societățile pe acțiuni cu capital majoritar de stat.  Un studiu elaborat în 2020 de către Expert-Grup arată că aici activează circa 6,2% din numărul total al salariaților din Republica Moldova. Aceste întreprinderi gestionează active ale statului de aproximativ 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din PIB. 

Dar, în loc să fie motoare ale economiei, întreprinderile de stat sunt ineficiente sau eficiența lor este mult sub potențial. Deseori, întreprinderile de stat au fost acuzate de pierderi considerabile, lipsă de transparență, salarii excesiv de mari ale șefilor, clientelism și corupție. 

O soluție la aceste probleme, spun specialiștii, ar fi profesionalizare consiliilor de administrație, cu oameni competenți, din afara politicului. Asta presupune însă o reorganizare a întreprinderilor de stat, crede Eugen Cozonac. „Ceea ce trebuie să facem noi neapărat, este profesionalizarea acestor consilii. Ideal ar fi să fie oameni din domeniu, dar independenți. Eu, spre exemplu, am făcut un plan, pe care l-am propus prim-ministrului, să reorganizeze întreprinderile, astfel încât să permită o profesionalizare”, a menționat Cozonac.

Adrian Lupușor, directorul Expert-Grup, spune însă că este foarte greu să atragi  oamenii profesioniști din afara sectorului public. Cauza ar fi indemnizațiile prea mici. „E arhicunoscut că remunerarea deseori a acestor membri ai consiliului este foarte scăzută. Vorbim de un cuantum de patru mii de lei/per consiliu. Acest lucru afectează și interesul unor persoane din domeniul privat să aplice pentru o funcție în consiliul de administrație”, crede Lupușor.

Roman Cojuhari ne-a asigurat că APP va face tot posibilul pentru a atrage profesioniștii în consiliile de administrație. Deși, recunoaște, este o misiune dificilă. „O să depunem tot efortul să-i atragem, dar sunt limitări de salariu. Astăzi, remunerarea pentru membrii comisiei este limitată la un salariu minim pe economie (nr. per ședință). Mai mult pentru experiență, pentru CV, este posibil să dorească membrii din societatea civilă să se implice în administrarea acestor întreprinderi”, este de părere directorul APP.

„Motivare finaciară” pentru funcționari

În timp ce întreprinderile de stat nu reușesc să atragă oameni din afara sistemului, ele rămân o formă de motivare financiară pentru unii angajați la stat. „Sunt de acord, că pot fi anumite situații când vrem să menținem oamenii în sectorul public. Iar atunci, un consiliu-două ajută la motivarea financiară a oamenilor, pentru a rămâne în sectorul public”, a declarat Eugen Cozonac.  

De aceeași părere este și Adrian Lupușor, care ne-a spus că „acesta este și un instrument de a stimula funcționarii publici care nu au salarii foarte mari, cel puțin nu sunt competitive cu multe funcții private. Numirea lor în aceste consilii de administrație este un instrument de a stimula funcționarii publici, ca un adaos la salariul de bază”. 

Totuși, Adrian Lupușor  atenționează  că cei numiți în astfel de consilii nu se implică activ în monitorizarea companiei, ceea ce reduce cu mult eficiența companiilor. „Mulți funcționari activează în mai multe companii, si, evident, ei nu reușesc să între în esență. Acest lucru confirmă încă o dată că ei, deseori, activează mai curând formal. Atunci când o companie, indiferent dacă este privată sau publică, activează cu un consiliu formal, reprezintă o breșă majoră de performanță a acelei companii și creează premise pentru ineficiență, chiar și delapidări și corupție”, crede directorul Expert-Grup.

Expertul în drept, Alexandru Arseni, crede că aceasta este o practică de corupere a funcționarilor publici la care au apelat toate guvernele de până acum. Juristul mai spune că asta a permis politicului să controleze activitatea întreprinderilor de stat. „Iată aici este corupția economică. În cazul în care funcționarul de stat se implică în activitatea economică și atunci se distruge sistemul economic. Parcă intenția inițială a fost bună - să fie coordonare, să conlucreze întreprinderile. În aparență, adevărul nu stă niciodată la suprafață. Când legea începe să fie pusă în aplicare, atunci încep să iasă la suprafață scopul care a fost inițial ascuns   Această lege, nu este altceva decât o acoperire, aparent legală, dar ea este neconstituțională, pentru jecmăneala de bani din bugetul statului”, ne-a explicat juristul.

/VIDEO/ Arcadie Spoială, victima furtunii violente: Cunoscutul regizor moldovean a murit la 36 de ani
/VIDEO/ Arcadie Spoială, victima furtunii violente: Cunoscutul regizor moldovean a murit la 36 de ani
/VIDEO/ Artiștii, în doliu după vestea tristă despre Arcadie Spoială. Irina Rimes: „Vei rămâne o amintire frumoasă în viețile multora”
/VIDEO/ Artiștii, în doliu după vestea tristă despre Arcadie Spoială. Irina Rimes: „Vei rămâne o amintire frumoasă în viețile multora”
/VIDEO/ Copila ucisă de un tei, în urma furtunii, era la plimbare cu o prietenă. Ce spune mama fetei de 13 ani
/VIDEO/ Copila ucisă de un tei, în urma furtunii, era la plimbare cu o prietenă. Ce spune mama fetei de 13 ani
/EXCLUSIV/ „A fost complicat, dar vesel”: Imagini din culisele filmărilor „Dă-mă mamă după Iura”, lansată de Magnat și Feoctist
/EXCLUSIV/ „A fost complicat, dar vesel”: Imagini din culisele filmărilor „Dă-mă mamă după Iura”, lansată de Magnat și Feoctist
/VIDEO/ Unde ne putem lua adio de la Arcadie Spoială. Mesajul emoționant al fratelui: „O imensă durere mi-a sfâșiat sufletul”
/VIDEO/ Unde ne putem lua adio de la Arcadie Spoială. Mesajul emoționant al fratelui: „O imensă durere mi-a sfâșiat sufletul”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram