06 iulie 2021, ora 10:16

Așa cum ne-am obișnuit, în preajma alegerilor, a luat amploare un nou scandal. De această dată, legat de Hotelul Național din centrul Chișinăului, care a fost privatizat în 2006, pe când Igor Dodon se afla la conducerea Ministerului Economiei și avea grijă de proprietatea statului. Recent, funcționarii Primăriei au eliberat autorizație pentru demolarea hotelului, fiind admise grave încălcări, iar viceprimarul Chișinăului, Victor Chironda, care a vorbit public despre asta, a fost demis din funcție. Vă spunem cum s-a plimbat hotelul prin offshor-uri, ajungând pe rând în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon și Ilan Șor, ce interese se ascund la mijloc și cine este actualul beneficiar al Hotelului Național, care vrea să construiască un complex grandios pe teren municipal, fără a plăti zeci de milioane de lei pentru un hectar de pământ în inima capitalei.

Faimoasa clădire a Hotelului Național, care cândva era cartea de vizită a Chișinăului, a ajuns astăzi adăpost pentru oamenii străzii. Clădirea din centrul capitalei stă abandonată mai bine de un deceniu, după ce statul a vândut-o către o companie dubioasă, iar proprietarii care și-au asumat prin  contractul de privatizare să investească acolo zeci de milioane de lei, nu au făcut nimic.

Începând cu anul 2006, Hotelul Național se află în proprietatea companiei „Alfa-Ingineering”. Din august 2020, în calitate de fondator al firmei „Alfa-Engineering”, figurează compania „Vernon Corporation LTD”, înregistrată în Londra, Marea Britanie. Potrivit documentelor consultate de Cutia Neagră, proprietarul în acte al firmei londoneze este ucraineanul Viktor Kanaiev. Tot el figurează în acte ca și fondator al unei companii din Moldova, SRL-ul „Furnizare Energie”. În prezent, firma este al treilea furnizor de energie pe piața din Moldova.

L-am contactat pe administratorul companiei „Furnizare Energie”, Mihail Șeremet, pentru a-l ruga să ne facă legătura cu Viktor Kanaiev. Acesta a refuzat să ne ofere careva date de contact și a declarat că ucraineanul nu mai este proprietar al firmei.

MIHAIL ȘEREMET, administrator „Furnizare Energie”: „Nu vă pot ajuta cu nimic.  Nu am contactele domnului Kanaiev și nu vă pot ajuta. Kanaiev deja nu mai este fondator cu 50%. Nu mă apuc să vă promit că îi transmit ceva sau să-i caut contactele”

Viktor Kanaiev pare însă să nu fie beneficiarul final nici al companiei din Londra, nici al SRL-ului „Furnizare Energie”. Surse bine informate din domeniul energetic, dar și din cel imobiliar susțin că beneficiar al companiilor este deputatul Vladimir Andronachi, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc în perioada guvernării Partidului Democrat. Acest lucru se confirmă și prin mai multe conexiuni descoperite de Cutia Neagră PLUS.

Conexiunile cu Iryna Rolemska

Ucraineanul Viktor Kanaiev a preluat controlul asupra companiei britanice, care deține Hotelul Național, în anul 2018, tot atunci când a fost fondat și SRL-ul „Furnizare Energie”. Anterior însă, acționară a firmei de la Londra, figura ucraineanca Iryna Rolemska.

Numele acesteia a devenit cunoscut în R. Moldova în contextul scandalului în jurul Consulatului moldovenesc din orașul Odessa. Imobilele Consulatului, un teren de aproape jumătate de hectar în cea mai scumpă zonă din Odesa, pe celebra plajă Arkadia, și clădirea Consulatului urmau să fie schimbate, în baza unei decizii din februarie 2019 a Guvernului Filip, pe o casă din Odessa cu 4 ari de pământ a cărei proprietară în acte era aceeași Iryna Rolemska. Femeia cumpărase casa cu 90 de mii de euro doar cu o săptămână înainte de decizia Guvernului Filip privind schimbul de imobile.

Afacerea din jurul Consulatului de la Odesa a fost atribuită de opoziție și presă intereselor lui Vladimir Andronachi. Ultimul însă a respins acuzațiile. Pe de altă parte, ex-premierul Pavel Filip a recunoscut public că Andronchi a fost implicat în schema de la Odessa.

PAVEL FILIP, ex-premier: „Am avut o discuție cu ministrul de Externe Țulea și el îmi spunea că cineva l-a telefonat să vorbească, să promoveze în continuare și eu i-a spus categoric să anuleze acea hotărâre de Guvern, pentru că deja era clar ce s-a întâmplat. – Acel cineva este Andronachi? – Da, acel Andronachi care ulterior s-a și supărat pe acest motiv și a părăsit partidul, la două săptămâni după ce a fost aprobată hotărârea”

Un alt detaliu din afacerea cu Hotelul Național care duce spre Andronachi este că înainte de a ajunge în gestiunea firmei din Marea Britanie, legată cu Irina Rolemska, compania „Alfa-Engeneering” s-a aflat un an în proprietatea unui SRL moldovenesc „Anik Imobil”, înregistrat în octombrie 2018. Compania își are adresa juridică în Chișinău, pe str. Alexei Sciusev 89. Pe aceeași adresă și-a avut sediul și compania „Vladecacom”, fondată de Tudor Andronachi, tatăl deputatului. Firma a fost lichidată după ce a fost vizată într-un dosar penal inițiat pentru evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.

L-am căutat timp de mai multe zile pe Vladimir Andronachi la sediul Parlamentului și la telefon pentru a-i lua o reacție despre legătura cu Hotelul Național, dar nu l-am putut găsi.

Cum a fost vândut Hotelul Național?

Istoria Hotelului Național de după privatizare este însă mult mai interesantă. La fel ca și în cazul altor bunuri ale statului, vândute în condiții netransparente, acest hotel în ultimii 15 ani s-a plimbat dintr-un offshore în altul, trecând de la Vladimir Plahotniuc, la Veaceslav Platon și apoi la Ilan Șor. Și chiar dacă niciunul dintre acești proprietari ai imobilului nu a investit niciun dolar din cele 33 de milioane prevăzute de contractul de privatizare, statul nu a fost în stare să rezilieze contractul nici prin negocieri directe, nici în instanțele de judecată.

Hotelul a fost vândut de stat cu 2 milioane de dolari, prin concurs investițional, în noiembrie 2006, pe când ministru al Economiei era Igor Dodon. „Alfa-Ingineering”, care a câștigat concursul, fusese fondată cu 3 luni mai devreme de către firma estoniană „Maldone Invest”, fondată și ea la începutul anului 2006. Ministerul Economiei nu a fost deranjat de faptul că „Maldone Invest” era o firmă nou-creată, în comparație cu alți agenți economici care au participat la concurs, unii chiar având business de succes în domeniul hotelier în mai multe state europene. De exemplu, în competiție a fost compania italiană „Immobile RE”, care deținea mai multe hotele ce activau ca franciză a rețelei hoteliere „Radisson”. Nici capitalul social al firmei, de doar 40 de mii de coroane estoniene, echivalentul a 3 mii de euro, nu i-a pus în gardă. Asta chiar dacă contractul de privatizare prevedea investiții în reconstrucția și modernizarea Hotelului Național de 33 de milioane de dolari, făcute până în 2008.

În decurs de doi ani, compania estoniană nu a investit niciun leu în reconstrucția hotelului. Iar la expirarea termenului, „Alfa-Ingineering” a fost transferată în proprietatea offshore-ului olandez „Generashon Financial”, care făcea parte din grupul de companii „OTIV Prime Holding”, controlat de Vladimir Plahotniuc. De altfel, Plahotniuc a fost din start beneficiar al  Hotelul Național. Contractul de privatizare a fost semnat în 2006, din partea firmei-investitor, de Nicolae Curtoglo, o persoană de încredere a fostului oligarh. În 2009, hotelul a fost folosit de postul de televiziune al lui Plahotniuc drept „casă“ pentru participanţii show-ului „Fabrica de staruri”.

În decembrie 2011, Plahotniuc decide însă să se despartă de acest activ și îl vinde lui Veaceslav Platon. Despre asta a povestit în detalii chiar Platon în plângerea penală împotriva lui Plahotniuc, pe care a depus-o în august 2016 la DIICOT, în România. Platon declara că Plahotniuc i-a vândut cu 80 de milioane de dolari, mai multe active, printre care și Hotelul Național.

„Contractul de vânzare-cumpărare de părţi sociale a fost încheiat în data de două decembrie 2011, între OTIV Prime Holding BV, în calitate de vânzător (beneficiarul final fiind Vldimir Plahotniuc) şi Yuri Kontievski, în calitate de cumpărător, prin intermedierea subsemnatului. Pentru urgentarea demersurilor, Plahotniuc a pus la dispoziţia cumpărătorului un avion închiriat pentru deplasarea la Amsterdam, acesta din urmă fiind însoţit de domnul Vlad Andronachi din partea OTIV Prime Holding BV”, a scris Platon în plângerea depusă la DIICOT.

Platon a vorbit despre această tranzacție și în cadrul emisiunii Politica Nataliei Morari: „Noi am cumpărat atunci 39% la „Victoriabank”, 28% la Banca de Economii, am cumpărat „ASITO” sub 90%, clădirea Hotelului Național și am cumpărat compania „Viktoria Asigurări”. Desigur că m-am interest cine este proprietarul real, care sunt bazele legale pentru dreptul de proprietate, cum are de gând să rezolve cu ei întrebările. Aceasta a fost parte a negocierilor, pentru că am plătit bani pentru aceste active, bani reali. A fost cea mai mare greșeală din viața mea”.

Hotelul nu s-a reținut însă mult timp nici în proprietatea lui Platon. În 2014, controversatul om de afaceri vinde hotelul cu tot cu firma „Alfa-Ingineering” lui Ilan Șor. Bunul statului a ajuns în posesia offshore-ului din Belize, „Ismida Alliance LTD”, care, potrivit raportului Kroll, a fost implicat în „furtul miliardului”. Veaceslav Platon a declarat că a aflat mai târziu că banii pe care i-a primit de la Șor  pentru hotel au fost luați din Banca de Economii.

În ianuarie 2019, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, Șor înstrăinează hotelul către companiile conectate la Andronachi, care au jonglat în ultimii doi ani cu fostul bun al statului, transferându-l dintr-o jurisdicție în alta. În mai 2020, înainte de a prelua hotelul,  firma britanică „Vernon Corporation”, conectată la Andronachi, avea datorii de 2,2 milioane de lire sterline, echivalentul a peste 54 de milioane de lei. Pe de altă parte, compania își propune să investească sume enorme pentru demolarea Hotelului Național și construcția unui nou complex grandios.

Pe parcursul anilor, au existat două tentative de a întoarce Hotelul Național în proprietatea statului, dar ambele au eșuat. „Alfa-Engineering” a câștigat de fiecare dată în instanțele de judecată.

Lupta pentru întoarcerea hotelului în proprietatea statului

Prima cerere în judecată pentru a rezilia contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului în S.A. „Moldova-Tur”, cea care deține Hotelul Național, a fost depusă în 2010 de Procuratura Generală, din numele Ministerului Economiei. Cererea a fost însă respinsă de Curtea de Apel Economică, iar decizia a fost menținută și de Curtea Supremă de Justiție.

Ba mai mult, instanța de judecată a obligat Agenția Proprietății Publice să prelungească termenul contractului investițional semnat cu „Alfa-Ingineering” cu doi ani din momentul primirii tuturor autorizaţiilor de construire, necesare pentru punerea în aplicare a Programului Investiţional.

A doua tentativă a avut loc șapte ani mai târziu. În noiembrie 2017, premierul Pavel Filip a amintit la o ședință de Guvern de câteva mega-proiecte investiționale care au rămas doar pe hârtie, inclusiv Hotelul Naţional, și a cerut întoarcerea acestuia în proprietatea statului. În ianuarie 2018, Agenţia Proprietăţii Publice a iniţiat un proces împotriva firmei „Alfa-Engineering” , privind rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a hotelului, dar din nou l-a pierdut în toate instanțele.

Chiar la începutul acestei luni, pe 2 iunie, Curtea Spremă de Justiție a respins recursul APP. Judecătorii au ajuns la concluzia că „Alfa Engineering” nu este vinovată de faptul că a încălcat condițiile contractului prin care a privatizat Hotelul Național. Vina a fost pasată autorităților care au tergiversat eliberarea actelor necesare pentru reconstrucția hotelului și nu au oferit în gestiunea agentului economic pământul aferent construcțiilor, pentru ca acesta să-și poată dezvolta proiectul.

„Alfa-Engineering a întreprins toate măsurile cerute de legislaţie pentru realizarea proiectului investiţional, însă din cauza obstacolelor şi reţinerii eliberării autorizaţiilor din partea organelor administraţiei publice locale, procesul de punere în aplicare a Programului de Investiţii în termenul stabilit în contract, nu a fost posibil de realizat”, se spune în decizia CSJ din 2 iunie.

Un magistrat a fost de partea APP

Completul de judecată a fost compus din 5 magistrați și condus de Tamara Chișcă-Doneva. Unul dintre judecători, Dumitru Mardari a avut opinie separată, considerând că imobilul trebuie întors în proprietatea statului. Magistratul a fost de părere că agentul economic nu și-a onorat obligațiile investiționale și astfel APP are tot dreptul să rezilieze contractul cu „Alfa-Ingineering”.

„Consider acțiunea înaintată de Agenția Proprietății Publice împotriva ÎCS „Alfa-Engineering” SRL cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6 din 21 noiembrie 2006, cu modificările operate prin Acordul Adițional nr. 1 din 28 iulie 2008 și obligarea de a restitui în proprietatea statului a obiectului contractului de vânzare-cumpărare, drept una întemeiată. În opinia mea, Agenția Proprietății Publice deține dreptul de desființare retroactivă a Contractului nr. 6 … și de a pretinde restituirea obiectului contractului de vânzare-cumpărare, din motivul neexecutării de către ÎCS „Alfa-Engineering” SRL a obligațiilor contractuale”, a scris judecătorul CSJ Dumitru Mardari.

Magistratul a pus la baza deciziei sale o scrisoare trimisă de Primăria Chișinău, pe 30 noiembrie 2017, prin care autoritatea locală informa Agenţia Proprietăţii Publice că, în perioada anilor 2008 – 2017, din partea „Alfa-Engineering” nu a parvenit nicio cerere privind obținerea autorizațiilor necesare reconstrucției Hotelului Național. Această scrisoare este o probă concludentă că agentul economic nu a încercat până în 2017  să  facă investiții în Hotelul Național, așa cum obliga contractul de privatizare.

„În contextul în care „Alfa-Engineering” SRL a procurat 83,248% din numărul total al acţiunilor statului în SA „Moldova-Tur” în rezultatul concursului investițional, în procesul privatizării proprietății publice și o condiție imperativă determinată prin lege este asumarea de către cumpărător a investițiilor stabilite în contractul de vânzare-cumpărare, contrar opiniei majoritare, apreciez că obligația de efectuare a investițiilor în societatea emitentă a valorilor mobiliare, ține de esența raportului juridic de vânzare-cumpărare şi a condițiilor obligatorii de privatizare a bunurilor proprietate publică… Apreciez că decizia în prezenta cauză este greșită, în realitate soluția impunându-se a fi pronunțată în favoarea Agenția Proprietății Publice”, a scris magistratul Dumitru Mardari.

Scandal după autorizarea demolării

Peste două zile de la decizia CSJ, pe 4 iunie, viceprimarul Ilie Ceban a semnat autorizația de demolare a Hotelului Național, în timp ce viceprimarul de ramură Victor Chironda se afla în concediu. De aici a pornit un mare scandal public în jurul Hotelului Național.

Chironda susține că autorizația de demolare a fost eliberată de Direcția Arhitectură a Primăriei Chișinău cu grave încălcări, fără să existe un Plan Urbanistic de Detaliu al construcției, aprobat de Consiliul Municipal Chișinău. În plus, nu se știe exact ce urmează a fi construit în locul Hotelului Național. În cadrul ședinței Consiliului Urbanistic al Primăriei din 11 martie, „Moldova Tur” a prezentat un proiect cu 3 clădiri, unite între ele prin pasarele. Schița a fost prezentată și la consultările publice din 17 aprilie 2021.

Peste două luni, la consultările publice din 12 iunie, a fost prezentat deja un alt proiect, total diferit de primul, care presupune construcția unor clădiri cu forme rotunde și mult mai înalte. Complexul multifuncțional este compus din trei clădiri cu 22, 23 și 25 de etaje, în care vor fi locuințe, oficii, un centru comercial și un hotel. Complexul va fi construit la o distanță de numai 15 metri de blocurile locative din preajmă.

Ambele schițe au fost proiectate de arhitectul Victor Grozavu, fiul fostului viceprimar al capitalei, Nistor Grozavu.

VICTOR CHIRONDA, viceprimar: „Nu putem să admitem demolarea acestei clădiri fără a avea o confirmare documentală ce va fi construit în loc, care va fi impactul acestei clădiri asupra zonei respective. De asemenea nu cunoaștem care va fi impactul procesului de demolare pentru clădirile din preajmă. Este un pas care nu este pe deplin argumentat care nu are nici acoperire juridică. Nu știm dacă în genere este permisă demolarea acestui hotel conform obligațiilor contractuale pe care și le-a luat proprietarul. .. Din proiectul care a fost prezentat pentru discuții publice este faptul că clădirea viitoare va fi de vreo 4 ori mai mare decât este acum clădirea hotelului, se vor ocupa terenuri care nu aparțin proprietarului, va fi mult mai înaltă și nu se respectă normativele de parcare. La 120 de mii de metri pătrați construiți sunt doar 400 de locuri de parcare, dintre care o parte sunt în stradă. Vă dați seama care va fi impactul demolării asupra zonei și impactul viitoarei clădiri construite acolo, încărcătura din trafic și intensitatea populației”.

Primăria va pierde 1 ha de teren, evaluat cadastral la 33 milioane lei

Compania „Alfa-Ingineering” își propune să construiască abuziv și pe terenul adiacent Hotelului Național, care nu îi aparține și care se află acum în gestiunea „Moldova-Tur” doar cu drept de superficie. Proprietar al terenului este Primăria Chișinău. A existat și un proces de judecată care a vizat acest teren, dar de această dată, proprietarii Hotelului Național au pierdut în instanță.

Pe 16 ianuarie 2019, tot în preajma alegerilor parlamentare, Consiliul Municipal Chișinău a aprobat o decizie care prevedea comasarea mai multor loturi de teren din jurul Hotelului Național și formarea a două terenuri de 72 și 45 de ari care să fie transmise în arendă pentru 5 ani companiei „Moldova Tur”, pentru reconstruirea hotelului.

În următoarea lună, Oficiul Teritorial Chisinău al Cancelariei de Stat a cerut în judecată anularea deciziei CMC, pentru că au fost încălcate mai multe prevederi legale. Un teren de 3 ari care a fost comasat prin decizia CMC se afla de fapt în proprietatea statului și fără acordul Agenției Proprietății Publice nu putea fi trecut în gestiunea autorității locale și dat în arendă proprietarilor hotelului. Un alt teren de 9 ari era liber de construcţii şi format ca bun imobil separat și potrivit legii urma să fie dat în arendă doar în urma unei licitaţii, la care să participe toți doritorii, fără favorizarea proprietarilor hotelului.

În septembrie anul trecut, Curtea Supremă de Justiție a pus punct acestui litigiu. „Moldova Tur” a pierdut procesul, iar Primăria Chișinău a fost obligată să anuleze decizia prin care a dat în arendă peste un hectar de teren beneficiarilor Hotelului Național.

Potrivit actelor cadastrale, cele două terenuri au fost estimate la 33 de milioane de lei, dar valoarea de piață este mai mare, fiind vorba de un hectar de pământ în inima capitalei.

Dacă nu au putut obține terenul prin contract de arendă, beneficiarii Hotelului Național au pus mâna pe el prin drept de superficie, adică Primăria i l-a dat în folosință. Astfel, viitorul complex multifuncțional urmează să fie ridicat pe teren municipal.

Reprezentanții Partidului Schimbării au sesizat recent autoritățile în cazul Hotelului Național și au cerut aplicarea unei interdicții pe clădire și teren.

SERGIU TOFILAT, membru Partidul Schimbării: „În 2014, Ilan Șor a cumpărat acest hotel cu bani furați din miliard. Deci, Procuratura trebuie să confiște acest hotel în contul achitării miliardului furat. Primăria nu are dreptul să demoleze hotelul fără acordul Guvernului și Procuraturii. Noi o să facem o adresare la Procuratură pentru că ei trebuie să pună arest pe această clădire”.

Constructori, despre pericolul demolării hotelului

Miercuri, la Pretura sectorului Centru au fost organizate discuții publice pe tema demolării Hotelului Național. La tribună a vorbit și Albert Cebotareov, fost șef de șantier, care a monitorizat tot procesul de construcție a Hotelului Național. Acesta a oferit mai multe detalii tehnice ce vizează clădirea și a atenționat că imobilul va fi greu de demolat.

ALBERT CEBOTAREOV, responsabil de construcția Hotelului Național: „Unele elemente cântăreau 6 tone și jumătate. Aici nu sunt coloane. Trebuia să le ridicăm, dar așa macarale încă nu erau în Moldova cu 40 de ani în urmă. Am turnat 1200 metri cubi de beton. Atunci, în Chișinău au fost oprite toate construcțiile pentru că beton la uzină nu era în așa cantități. Mi-au fost date indicații să-i învăț pe parcursul a două luni pe macaragii să  ridice elementele cu două macarale. Două luni am învățat cum să ridicăm elemente de 12 tone. Eu am vorbit despre faptul că hotelul  nu poate fi demolat”.

Un raport de expertiză, realizat în 2007 la cererea  „Moldova-Tur”, a arătat că Hotelul Național nu ar trebui demolat. Construcțiile din beton erau  în stare bună, pot rezista zeci de ani și imobilul poate fi renovat.

Un arhitect cu experiență a scos în evidență o altă încălcare admisă de Direcția Arhitectură a Primăriei.  Nu există un proiect de demolare, care în mod normal trebuia să fie prezentat de „Moldova Tur” în momentul în care a cerut autorizație de la Primărie, iar Direcția Arhitectură le-a aprobat cererea.

VASILE EREMCIUC, arhitect: „Pentru prima dată în istoria R. Moldova și a Europei s-au folosit elemente de construcție sub formă de „H” prefabricate, montate sincronic cu două macarale că sunt foarte grele, din beton. Acum vă dați seama, când vorbim despre demolare , cum s-ar putea de dezmembrat acest hotel de sus în jos în condițiile cum au fost montate. ..  Pentru un proiect de demolare trebuie neapărat să fie organizat  proiect de execuție a lucrărilor de demolare care trebuie să fie expertizat , verificat conform legislației, și numai în baza acelui  document, potrivit legii, poate fi eliberată autorizația de demolare”.

Apărarea intereselor imobiliare

Reprezentanții companiei „Alfa-Ingineering”, care dețin Hotelul Național nu au fost prezenți la discuțiile publice de miercuri, dar în sală au venit organizat mai mulți bărbați care s-au prezentat ca simpli locuitori ai Chișinăului sau specialiști în domeniul construcțiilor. Toți au optat la unison pentru demolarea hotelului. La tribună, aceștia au negat că ar reprezenta interesele „Alfa-Ingineering”.

Alexandru vs Victor Chironda: „ – Când s-a găsit un om care vrea să investească, dacă aveți întrebări ce vizează parcarea, havuzul, spune-i: tinere, construiește mai multe parcări. Eu cred că acest om nu se va da la o parte.

– Noi am încercat să ajungem la acest om și nu este clar cine-i. Iată două săptămâni vorbim, sunt proceduri oficiale  și nu este clar cine-i beneficiarul. Eu am întrebat dacă cunoașteți beneficiarul, dacă aveți contactele.

– Eu nu-l știu, dar acest om care se ocupă cu asta este bravo”.

La tribună a vorbit și Serghei Tafratov, fondatorul companiei de construcții „Promilton Group”, care s-a prezentat ca simplu locuitor al orașului.  În 2018, firma sa a fost selectată de Ministerul de Interne pentru construcția apartamentelor de serviciu pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Pe atunci, la conducerea MAI se afla democratul Alexandru Jizdan.

SERGHEI TAFRATOV: „Avem în centrul Chișinăului o clădire care de 15 ani stă inutilă. De ce stă, cum a fost transmisă din mână în mână asta pe noi nu ne privește. Sunt organe competente. Nu ne-am strâns aici în calitate de procurori și judecători. Noi avem o clădire inutilă care nu mai poate fi folosită cu statut de hotel”

Și-a expus opinia și Denis Lungu, reprezentantul unei companii care se ocupă de demolarea imobilelor. Firma a realizat lucrările la clădirea Filarmonicii Naționale, distrusă de incendiu, dar și la blocul din Otaci, care s-a prăbușit în 2019.

DENIS LUNGU: „Noi vă asigurăm că la momentul de față se poate de executat lucrarea de demolare. Nu este ușor, nimeni nu a spus că e simplu, dar se poate de demolat. Într-un termen de 3-4 luni de zile se poate de demolat clădirea. – Dvs ați fost însărcinați cu aceste lucrări? – Mă expun ca un specialist în domeniul demolării”.

Provocatorii Partidului Șor la discuțiile publice despre Hotelul Național

La ședință a venit organizat și un grup de femei, care au provocat un scandal în sală și i-au criticat pe cei care se opun demolării Hotelului Național. Principalul argument a fost că la hotel se adună boschetarii și este periculos să mergi pe alături.

„E foarte strașnic. Aceasta nu este clădire. Acesta este castelul lui Dracula. Acolo nu este posibil să treci. Mi-e jale de dvs că ați construit. Oamenii au construit piramide și ele stau, dar construcția voastră se ruinează. Eu nu mint. Eu merg pe alături și văd. Eu nu vă cred pe dvs că veți face mâine curat, iar poimâne eu voi trece pe alături și mă vor ucide”.

Cea mai vocală dintre femei, care a avut un comportament provocator este angajată a Partidului Șor. Fotografia ei se află chiar pe site-ul formațiunii politice la categoria unde sunt informații despre Oficiul teritorial al Partidului Șor din sectorul Botanica al capitalei.  Femeia participă activ și la protestele organizate de Partidul Șor.

Deși nu exista încă nicio decizie a Primăriei cu privire la demolarea Hotelului Național, primarul Chișinăului Ion Ceban anticipase decizia încă în vara anului trecut.

ION CEBAN, primar Chișinău: „Dacă vorbim despre Hotelul Național, astăzi este autorizația pentru demolarea clădirii. Ea trebuie să fie în paralel cu proiectul clădirii noi, pe care încă nu l-am văzut. Pentru demolare este autorizație și se află la Direcția Arhitectură. Cred că vorbim de această toamnă. Nu știu dacă vor reuși, pentru că există un șir de proceduri pe care trebuie să le facă. Dacă vor reuși, vor face, dacă nu, deja la anul viitor”.

După inițierea scandalului din jurul Hotelului Național, viceprimarul Victor Chironda l-a acuzat pe Ceban că ar fi interesat în demolarea clădirii.

VICTOR CHIRONDA, viceprimar: „Domnul primar insistă să schimbe focusul problemei de la ilegalitățile făcute de arhitectul-șef Svetlana Dogotaru și colegii săi în procesul de autorizare a demolării Hotelului Național către mine și demisia mea. Este vizibil că că Ceban este personal interesat în demolarea acestei clădiri și acoperă cu prețul propriei imagini o ilegalitate promovată intens de cei care au influență asupra sa. De asemenea, prin retragerea atribuțiilor mele de semnare a actelor permisive dl. primar confirmă că eu sunt incomod anume din acest motiv – mă opun intereselor lui și ale colegilor săi în domeniul construcțiilor din oraș”.

Demisia viceprimarului Victor Chironda

În replică, Ion Ceban l-a acuzat pe adjunctul său că nu-și îndeplinește corespunzător atribuțiile de serviciu și i-a cerut demisia. Vineri, consilierii municipali s-au întrunit în ședință și  l-au demis pe Victor Chironda din funcția de viceprimar.

ION CEBAN, viceprimar: „Hotelul Național a fost și rămâne o fumigenă pentru a acoperi multe dintre incațiunile și responsabilitățile care trebuiau să fie realizate… Victor eu cred că bărbătește era să-ți dai demisia fără a teține cu dinții de această funcție. …Solicit să susțineți demisia domnului viceprimar din funcție”.

De la apariția scandalului în jurul demolării Hotelului Național, nici  reprezentanții societății pe acțiuni „Moldova Tur”, nici administratorul companiei „Alfa-Engeneering”, care deține hotelul în proprietate, nu au venit cu reacții. Reporterul Cutiei Negre a sunat la numărul de telefon mobil indicat în autorizația Primăriei privind demolarea Hotelului Național, ca fiind al reprezentantului „Moldova Tur”. Femeia care a răspuns a refuzat să ofere comentarii:

„– Eu sunt gata să răspund la toate întrebările dvs, dar să fie în scris, într-o solicitare oficială către administrația „Moldova Tur” și trimiteți pe poșta electronica.

– Săptămâna trecută colegii mei de la știri deja s-au adresat la dvs și așa și nu ați trimis răspunsurile.

– Faceți materialul, indicând că nu v-am oferit niciun comentariu. Până când faceți așa.

– Dar de ce, dacă eu v-am găsit?

– Ulterior vă vom da comentarii și veți face trimitere la ele. Am o rugăminte. Nu mai sunați la acest număr de telefon. Este telefonul companiei, sunați acolo unde au sunat colegii dvs. Acesta este număr personal și vă rog să nu deranjați”.

21 iulie 2024, ora 19:45

Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Reporterul Cutiei Negre PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spunem astăzi care este soarta lor.  

(17 iunie 2014)

IURIE LEANCĂ, ex-premier al R. Moldova: „Din punctul meu de vedere, carul s-a pornit, dar încă cu rotații foarte și foarte mici. Este adevărat că o treime dintre judecători în ultimii 3-4 ani au plecat din sistem, care au probleme de integritate. A fost primul judecător băgat la închisoare și vreau să vă zic, stimați concetățeni, că nu sunt mândru că așa ceva se întâmplă în R. Moldova. Nu sunt mândru că încă 9 judecători sunt cu dosare deja în instanță. Dar dacă nu vom sancționa pe cei care își permit să facă astfel de lucruri, mă tem că niciodată nu vom face regulă în R. Moldova.

De la această declarație a fostului prim-ministru s-au scurs zece ani. De atunci, numărul judecătorilor cercetați penal a trecut de 70, dar niciunul nu a ajuns după gratii. Doar doi magistrați au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție și ambii au reușit să fugă din țară. Cel mai recent caz este cel al judecătorului din Drochia, Valeriu Ghedreuțan.

„Ghedreuțan Valeriu se consideră condamnat în baza Art. 324, alin. 3, Cod Penal și se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 10 mii unități convenționale ce constituie 200 mii lei. Pedeapsa penală sub formă de închisoare urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

Această hotărâre a fost citită de judecătorii Curții de Apel Bălți  pe data de 2 iulie doar în fața  echipei de filmare a Cutiei Negre PLUS. Condamnatul, un fost magistrat al Judecătoriei Drochia, care trebuia să fie deja după gratii, a fugit din țară. Avocatul său nu s-a prezentat la ședință.

„Greșeala” instanței care i-a permis unui judecător să fugă din țară

Valeriu Ghedreuțan, condamnat pentru corupere pasivă, a scăpat de închisoare datorită unei erori admise de judecătorii de la Apel în dispozitivul hotărârii pe care au pronunțat-o la 30 aprilie.

Magistrații au scris în hotărâre că „termenul de executare a pedepsei cu închisoarea urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”. Astfel, Valeriu Ghedreuțan a mers liniștit acasă și urma să aștepte până când Curtea Supremă de Justiție avea să pună punct în dosarul său.

După ce instanța a fost atenționată că deciziile Curții de Apel trebuie executate din momentul adoptării, completul de judecată a emis, pe 27 mai, o nouă încheiere și a dispus reținerea imediată a magistratului și transferul lui în penitenciar. Dar ia-l de unde nu-i! Chiar în aceeași noapte, Ghedreuțan a fugit din R. Moldova.

„Inspectoratul de Poliție din Drochia a recepționat actele de la Curtea de Apel Bălți pe poșta electronică guvernamentală în dimineața zilei de 28 mai. În urma verificărilor, s-a stabilit că Valeriu Ghedreuțan a părăsit hotarele R. Moldova tot 28 mai. La ora 12:01 acesta  a traversat punctul de frontieră Criva-Mămăliga, în calitate de pasager al unui automobil. Conform informației operative, Ghedreuțan a rămas pe teritoriul Ucrainei, la autogara din orașul Cernăuți. Din acest motiv, nu a fost posibilă executarea deciziei Curții de Apel Bălți. La 31 mai, în baza încheierii Judecătoriei Drochia, a fost pornit dosarul special de căutare. În prezent, se întreprind măsuri în vederea stabilirii locului aflării și reținerii condamnatului”, a precizat Inspectoratul de Poliție din Drochia la solicitarea Cutiei Negre. 

Judecătorii Curții de Apel Bălți au refuzat să explice de ce nu au dispus pe 30 aprilie arestul imediat al lui Ghedreuțan.

GHEORGHE SCUTELNIC, judecător Curtea de Apel Bălți: „Eroarea admisă este corectată prin încheiere și este indicată în decizia motivată care o să fie expediată părților. Nu facem comentarii asupra deciziei adoptate. Nu este o eroare. Este o practică judiciară care a fost anterior stabilită. Noi o să explicăm la timpul cuvenit și în situațiile cuvenite. Dacă oamenii își fac mendrele, asta e altă întrebare. Mă iertați”!

Plângere la Inspecția Judiciară

Pe 2 iulie,  Consiliul Superior al Magistraturii l-a demis pe  Valeriu Ghedreuțan din funcția de magistrat al Judecătoriei Drochia. Timp de 8 ani, acesta fusese suspendat din funcție.

Totodată, acțiunile judecătorilor Curții de Apel Bălți, care l-au lăsat în libertate pe Ghedreuțan  urmează a fi verificate de Inspecția Judiciară.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „La 16 mai, în adresa Inspecției Judiciare a fost depusă o plângere de către șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. La moment Inspecția analizează toate circumstanțele indicate în sesizare. Șefa Procuraturii Anticorupție a indicat despre o rea-credință, intenție a acelor judecători. Inspecția Judiciară urmează să stabilească dacă a avut loc acea corectare, dacă este în limitele legii și, eventual, dacă nu este în limitele legii, inspecția urmează să verifice dacă judecătorii au făcut-o cu intenție sau din neglijență gravă”.

Valeriu Ghedreuțan s-a ales cu dosar penal pentru corupere pasivă în anul 2016. El i-a promis unei femei că va adopta o hotărâre în favoarea ei într-un litigiu în care aceasta își cerea dreptul de proprietate asupra unei case din orașul Drochia. După ce i-a dat câștig de cauză în dosar, femeia a transferat din Italia 6 200 de euro chiar pe numele judecătorului. Iar Valeriu Ghedreuțan a ridicat personal banii de la bancă. După ce judecătorul a cerut încă 1000 de euro ca să ridice sechestrul de pe casă, femeia a decis să-l denunțe la CNA.

Magistrata căutată de Interpol timp de 10 ani

Primul caz în care un magistrat a reușit să scape de pușcărie prin fugă s-a întâmplat însă acum zece ani. În iunie 2014, judecătoarea Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni a fost condamnată la 8 ani de închisoare după ce a cerut mită 2000 de euro, de la rudele a doi tineri pe care îi judeca. O parte din banii marcați de CNA au fost găsiți în casa judecătoarei în timpul perchezițiilor. 

Elena Roibu, condamnată pentru corupție, a fugit chiar din sala de judecată și a părăsit teritoriul R. Moldova, fugind prin regiunea transnistreană. De zece ani, aceasta este căutată, dar fără rezultat.

„Elena Roibu a fost anunțată în căutare de către Biroul Interpol la 27 iunie 2014. În prezent, căutarea internațională se menține. Nu a fost recepționată nicio informație referitoare la localizarea persoanei sau reținerea acesteia pe teritoriul R. Moldova sau în afara țării, ne-a comunicat Inspectoratul General al Poliției.

Primul judecător prins în flagrant cu mită, achitat și revenit la muncă

Primul caz de corupție care vizează un judecător, datează din anul 2013. Magistratul Gheorghe Popa a fost prins cu mită de 200 de dolari. Flagrantul a avut loc chiar în biroul magistratului. Banii marcați de CNA au fost găsiți  între paginile Codului de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. La 4 ani de la acele percheziții, judecătorul a fost achitat și a revenit în sistem, iar statul a fost obligat să-i plătească peste 700 de mii de lei, în calitate de prejudicii materiale.

Potrivit procurorilor, în schimbul banilor, magistratul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești, urma să scoată de pe rol cererea unui reclamant. 

În aprilie 2014, Judecătoria Buiucani l-a găsit vinovat pe Gheorghe Popa și l-a condamnat pentru corupție pasivă la 7 ani de închisoare.  Magistratul s-a declarat nevinovat și a acuzat CNA că i-a organizat o provocare.

Peste doi ani, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința primei instanțe și a stabilit că fapta imputată constituie doar o contravenție. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, iar în iulie 2017, Gheorghe Popa a fost total achitat.

Peste câteva zile de la decizia instanței, Popa a fost restabilit de CSM în funcția de judecător. În anul 2019, după ce a fost obligat prin judecată, statul i-a plătit lui Popa și prejudicii de aproape 750 de mii de lei, pentru că a fost cercetat penal pe nedrept și suspendat din funcție.

Dosar fără finalitate timp de 10 ani

Un alt dosar de rezonanță, inițiat de procurori cu mai bine de zece ani în urmă, nu are până astăzi o finalitate. Magistratul Dorin Coval de la Judecătoria Căușeni, cercetat în trei cauze penale, își așteaptă sentința la Curtea de Apel Chișinău.  

Prima dată, CSM și-a dat acordul ca judecătorul Dorin Coval să fie anchetat pentru corupție în septembrie 2013. Magistratul a fost învinuit de procurori că a primit drept mită 500 de lei și tichete pentru 400 de litri de motorină și benzină. În 2014, Coval s-a ales cu alte două dosare penale pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii. Cele 3 cauze au fost conexate.

Judecătoria Chișinău l-a achitat pe Coval în decembrie 2017 pe capătul de acuzare ce vizează actul de corupție, iar pe celelalte două - a expirat termenul de prescripție. În 2020, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Timp de 4 ani, instanța nu a emis o sentință. În aprilie curent, magistrata Elena Cojocari, care avea dosarul în procedură, a demisionat. Cauza a fost distribuită unui alt judecător care va relua procesul de la zero.Prima ședință de judecată a fost programată tocmai pentru data de 5 noiembrie 2024.

La fel ca și judecătorul de la Telenești, Dorin Coval nu-și recunoaște vina și a declarat în instanță că actul de corupție de care este învinuit a fost o provocare organizată de CNA.

Condamnat la 7 ani de  închisoare de prima instanță

În aprilie 2015, un alt judecător a fost prins  cu mită. Veaceslav Panfilii de la Judecătoria  Anenii Noi a fost reţinut de ofiţerii CNA după ce a primit ultima tranșă de 400 de euro din cei 1000 pe care i-ar fi estorcat de la fiul unei persoane vizate într-o cauză civilă aflată la el în procedură. Procurorii au documentat acțiunile judecătorului timp de 3 luni și apoi l-au reținut îBanii marcați au fost predați benevol de judecător, care i-a scos din buzunarul sacoului.

Dosarul lui Panfilii a fost examinat timp de 8 ani în instanța de fond. În octombrie anul trecut, magistratul a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani de închisoare.  Panfilii nu și-a recunoscut vina. A declarat în instanță că avea o relație de prietenie cu persoana care l-a denunțat la CNA, iar banii pe care i-a luat reprezentau un împrumut. Operațiunea CNA  a calificat-o ca fiind tot o provocare.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost atacată cu recurs de Veaceslav Panfilii și de un an și jumătate dosarul stă blocat la Curtea de Apel Chișinău. După demisia din luna mai a judecătoarei Liubovi Brînză, care a avut dosarul în procedură, cauza urmează să fie distribuită altui magistrat.

Revenirea judecătorului Arnăut și cererea pentru „titlul onorific de veteran al sistemului judiciar”.

 În iulie 2017, judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut a fost suspendat din funcție după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul ca acesta să fie cercetat penal pentru 4 episoade de trafic de influență. Arnăut a fost învinuit în baza mărturiilor făcute de avocatul-vedetă Valerian Mânzat. Acesta a scris un denunț în care a povestit că, în perioada în care a fost avocatul întreprinderii Moldovagaz, judecătorul Arnăut rezolva problemele companiei în instanță și primea câte 50 de mii de lei pentru fiecare serviciu.

Mânzat a mai declarat că, în anul 2016, după ce a fost condamnat la închisoare pentru escrocherie, ar fi apelat tot la Arnăut să-l ajute să obțină o sentință mai blândă la Apel . I-ar fi transmis 20 de mii de euro, pentru a influența completul de judecători, dar a fost mințit. Curtea de Apel Chișinău i-a menținut pedeapsa cu închisoarea lui Mânzat, iar acesta l-a denunțat mai apoi pe Arnaut la CNA.

În noiembrie 2022, Judecătoria Bălți l-a achitat pe Sergiu Arnăut pe toate capetele de acuzare, motivând că probele audio și video prezentate de procurori și declarațiile martorilor nu confirmă acuzațiile aduse de Valerian Mânzat. În ianuarie 2023 și Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat în favoarea lui Arnăut.  Ulterior, acesta a revenit în funcția de judecător.

La 7 mai curent, Sergiu Arnăut a cerut în plenul CSM să-i fie acordat „Titlul onorific veteran al sistemului judiciar”. Discuțiile au fost aprinse, iar într-un final, CSM a amânat subiectul. Ulterior, Arnăut a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău.

Până astăzi nu există o sentință definitivă în dosarul lui Sergiu Arnăut în care este învinuit de trafic de influență. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Examinarea trebuia să înceapă în luna mai, dar ședințele au fost anulate din cauza demisiei judecătorilor de la CSJ.

Cum a scăpat Ciugureanu de dosarul penal

Mai mulți magistrați  dintre cei care s-au ales cu dosare penale în ultimii ani,  au dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că ar fi încălcat procedura atunci când a eliberat acordurile pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. Astfel, există riscul ca mai multe dosare să fie clasate, dacă CSM va pierde litigiile. O astfel de situație s-a produs deja în cazul fostului judecător Mihail Ciugureanu. Anul trecut, mai mulți magistrați au obținut victorii împotriva CSM la Curtea de Apel și sunt în așteptarea deciziilor salvatoare la Curtea Supremă de Justiție. 

În iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru ca judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, să fie cercetat penal pentru abuz în serviciu și pronunțarea cu bună-știință a unor încheieri contrare legii.  

Ciugureanu a fost învinuit că a emis patru încheieri în urma cărora 780 de hectare de teren din proprietatea statului au ajuns la Întreprinderea de Stat „Codrul”, aflată în proces de insolvabilitate, cu riscul de a fi înstrăinate. Judecătorul, care a ieșit deja la pensie, a respins atunci acuzațiile.

Dosarul lui Mihail Ciugureanu nu a mai avut finalitate în instanța de judecată. Cauza a fost scoasă de pe rol patru ani mai târziu, după ce fostul judecător a câștigat procesul civil intentat împotriva CSM-ului, fiind anulat acordul de pornire a urmării penale pe numele său.

Soluții similare au primit anul trecut la Curtea de Apel Chișinău și trei judecători cercetați penal pentru îmbogățire ilicită: Ion Druță, Tatiana Avasiloaie și Alexandru Gheorghieș. CSM a contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție și dosarele se află pe rol.

Președintele interimar al CSM recunoaște că instituția a pierdut mai multe litigii similare pentru că nu a respectat diferite norme legale.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „Deseori instanțele de judecată anulând aceste acorduri care au fost date de CSM au făcut referire la prevederile legale care spun că judecătorii vizați trebuiau invitați la ședințele CSM. Chestiunea asta nu s-a făcut și în unele cazuri instanțele de judecată au menționat că a fost încălcată procedura și o altă soluție decât a anula acea hotărâre a CSM nu ar fi fost. Înțelegem că este o hotărâre nepopulară pentru că lumea a așteptat rezultate pe marginea acelor cauze, dar în condițiile în care a fost încălcată legea și procedura, instanțele de judecată nu aveau alternativă”.  

Investigațiile financiare paralele tărăgănează ancheta

Se judecă cu CSM și fostul magistrat al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală. Unul dintre motivele de contestare în judecată a deciziei CSM a fost faptul că a lipsit de la ședința Consiliului la care a fost dat acordul să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani. 

Sternioală este acuzat că deține bunuri de aproape 14 milioane de lei, printre care și o casă de lux în Chișinău, înregistrată inițial pe numele părinților săi pensionari. În acel imobil au descins cu percheziții procurorii în noiembrie 2019. La aproape 5 ani distanță, Procuratura încă nu a trimis dosarul lui Sternioală  în instanța de judecată.

Un alt judecător, Alexandru Gheorghieș, învinuit că deține mai multe mașini de lux și o casă de milioane în municipiul Bălți pe care le-a înscris pe persoane terțe, a fost reținut de procurori în urmă cu doi ani și jumătate. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Procuratura Anticorupție a informat că atât în cazul lui Gheorghieș, cât și în cazul lui Sternioală, procesele se tărăgănează, pentru că procurorii așteaptă rezultatele unor investigații financiare paralele.

Pe de altă parte, experta anticorupție Cristina Ciobotaru consideră că o parte dintre dosarele inițiate pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită au reprezentat de fapt o răfuială a CSM-ului, cu intenția de a-i scoate din sistem pe magistrații incomozi.

CRISTINA CIOBOTARU, expertă anticorupție: „Anul 2019 a fost un an foarte prolific din perspectiva pornirii dosarelor pentru îmbogățire ilicită, mai ales în cazul judecătorilor. Ceea ce au avut în comun aceste dosare a fost faptul că erau judecători aflați în conflict cu CSM din cauza organizării Adunării Extraordinare a Judecătorilor la care urma să fie pusă în discuție revocarea membrilor CSM. Această adunare până la urmă a eșuat, dar ranchiuna a rămas. Ne uităm chiar la ordinea în care au fost pornite aceste dosare penale. E vorba de Alexandru Gheorghieș, care a fost președintele ales al acelei adunări. A fost mai apoi magistrata Olesea Țurcan, care a fost secretara adunării. Apoi Tatiana Avasiloaie care a fost secretara comisiei de numărare a voturilor la Adunarea Generală Extraordinară. De asta eu cred că ceea ce unește aceste dosare nu este neapărat caracterul ilicit al averii acestor magistrați, ci problemele pe care le aveau ei cu CSM-ul care a supraviețuit după acea Adunare Generală din 2019. S-ar crea impresia că a existat și o înțelegere cu procurorii pentru a verifica anumiți judecători incomozi CSM-ului cu promisiunea că ei vor ajuta la ridicarea imunității lor pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. De asta eu cred că aceste dosare bat pasul pe loc de foarte mulți ani, nu pentru că îi protejează sistemul, dar pentru că atunci când motivația nu este una veritabilă, asta e soarta dosarelor de fiecare dată.

Dosarele de îmbogățire ilicită! Clima și Pavliuc au scăpat de anchetă

În total, CSM și-a dat acordul pentru ca 11 judecători să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită. Între timp, 5 dosare au fost clasate de procurori, iar în unele cazuri de rezonanță în care a fost decisă urmărirea penală, Procuratura a tăcut chitic.

De exemplu, dosarul inițiat pe numele fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, a fost clasat încă la 6 iunie 2023. Iar dosarul fostului vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a fost clasat la 15 februarie 2024, pentru că faptele nu au întrunit elementele infracțiunii. 

Despre asta am aflat doar după ce reporterul Cutiei Negre a solicitat oficial informația de la Procuratura Anticorupție.

Pe banca acuzaților, pentru îmbogățire ilicită, au ajuns până astăzi doar doi judecători. Oleg Melniciuc este singurul condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare. Magistratul se declară nevinovat și a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea cauzei este suspendată până în luna octombrie, pentru a fi efectuată o expertiză financiară.

OLEG MELNICIUC, judecător: „Am considerat că judecătorul va fi capabil să pătrundă în esența argumentelor pe care le-am invocat. Dacă judecătorul nu a dorit să pătrundă în esență și să facă calcule, eu am hotărât că atunci e mai bine să solicităm o expertiză. Las” să facă calcule experții. Acolo sunt toate calculele absolut confirmate documental. Sentința primei instanțe o consider absolut ilegală”.

Încă în vara anului 2022 a ajuns în judecată și dosarul fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în care este acuzat că a dobândit bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei pe care le-a înscris pe rude. De la începutul anului curent, pe acest dosar au fost planificate 7 ședințe, dar mai mult de jumătate au fost anulate din diverse motive.

Într-o altă cauză  penală în care Ion Druta a fost bănuit că a dat indicații unor judecători pe anumite dosare de rezonanță, procurorii și-au retras învinuirile și au clasat dosarul. 

Magistrata Olesea Țurcan nu vine la ședințe de judecată

În martie 2022, procurorii au descins cu percheziții în biroul magistratei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău care este acuzată că a dispus ilegal suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare  ce vizau activitatea companiei Moldasig. În rezultat, administratorul companiei a fost înlăturat de la conducere, fiind instituită administrarea provizorie de către două companii de audit. Decizia îl favoriza pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În decembrie  2020, Platon acesta a dat buzna la ședința CNPF, unde se discuta despre problemele de la Moldasig. Platon a intrat forțat în clădire, sărind peste turnichetul de la intrare.

Dosarul în care judecătoarea Olesea Țurcan este învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii se află pe rolul Judecătoriei Buiucani, din mai 2022. Timp de doi ani, au fost fixate 26 de ședințe, dar multe dintre ele au fost anulate din diverse motive. Astăzi, procurorul nu are obiecții la modul în care se desfășoară procesul.

ELENA CAZACOV, procuror: „În ultima perioadă, ședințele sunt toate lucrătoare și noi am finalizat audierea tuturor martorilor acuzării. Într-adevăr au fost careva ședințe amânate din lipsa prezentării doamnei Olesea Țurcan. Absențele au fost ca motiv de boală a ei sau a membrilor familiei. După ce a fost dispusă examinarea dosarului în lipsa acesteia, cauza se examinează fără a fi tergiversată”.

Avocatul Olesei Țurcan a precizat că aceasta se declară nevinovată, dar a refuzat să facă declarații, motivând că nu are acordul clientei sale. 

Olesea Țurcan este singura judecătoare care nu este suspendată din funcție de către CSM în legătură cu dosarul penal în care este judecată. Acest lucru nu a fost posibil, pentru că magistrata se află oficial în concediu de maternitate.

Judecătorii din Laundromat reveniți în funcții

În ultimii ani, mai mulți judecători au revenit în funcții după ce au fost declarați de instanțe nevinovați. Și-au reluat munca și o parte dintre magistrații vizați în Laundromat. Recent, v-am arătat într-o altă investigație la Cutia Neagră Plus că aceștia solicită și despăgubiri de milioane de la stat.

Au fost achitate și cele 5 judecătoare reținute în 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat opinia publică.

Iar în iulie 2019 a fost repus în drepturi și fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, prins în flagrant cu mită în anul 2014.  Anul trecut, statul a fost obligat de Curtea de Apel Chișinău să-i achite lui Cazacu peste un milion de lei, drept salariu pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcție.

AMNISTIE pentru un judecător care a recunoscut că a emis decizii ilegale

Au scăpat de închisoare și doi ex-magistrați ai Judecătoriei Strășeni vizați în anul 2016 într-un dosar de rezonanță. Aceștia au fost acuzați că au emis zeci de încheieri ilegale, în baza cărora mai mulți cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei au obținut recunoașterea unor acte de stare civilă în R. Moldova. În baza documentelor false, cetățenii străini și-au depus dosarele pentru obținerea cetățeniei moldovenești, iar ulterior și pentru redobândirea cetățeniei României. Deși vinovăția în acest caz le-a fost dovedită, un judecător a fost pedepsit de prima instanță doar cu amendă de 10 mii de lei, iar altul a beneficiat de amnistie.

În octombrie 2018, magistratul Vasile Rusu de la Judecătoria Strășeni a fost găsit vinovat pentru pronunțarea unor încheieri contrare legii.A emis 11 încheieri în favoarea unor cetățeni ai Ucrainei și ai Federației Ruse, în baza unor acte false de stare civilă.

Prima instanță i-a aplicat judecătorului Vasile Rusu doar amendă de 10 mii de lei. Procurorul a contestat decizia, solicitând 3 ani de închisoare pentru Rusu. Însă Curtea de Apel Chișinău a anulat și amenda. Instanța l-a eliberat de pedeapsă pe Rusu, pentru că a trecut termenul de prescripție. După ce Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, acesta s-a blocat din nou la Curtea de Apel Chișinău. După demisia judecătoarei Elena Cojocari, dosarul urmează a fi redistribuit altui magistrat.

Fostul președinte al Judecătoriei Strășeni, Mihail Gavriliță, acuzat în același dosar cu Vasile Rusu și-a recunoscut vina chiar din start și a fost judecat în procedură simplificată. În timp ce dosarul se afla pe rol, Gavriliță a depus o cerere pentru amnistie în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani i-a acceptat cererea în iulie 2018 și a încetat procesul penal în privința lui Gavriliță.

În ultimii zece ani, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru urmărirea penală a 77 de judecători. Până astăzi, nu avem niciun magistrat ajuns după gratii.  

Această investigație este finanțată printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.