06 iulie 2021, ora 10:16

Așa cum ne-am obișnuit, în preajma alegerilor, a luat amploare un nou scandal. De această dată, legat de Hotelul Național din centrul Chișinăului, care a fost privatizat în 2006, pe când Igor Dodon se afla la conducerea Ministerului Economiei și avea grijă de proprietatea statului. Recent, funcționarii Primăriei au eliberat autorizație pentru demolarea hotelului, fiind admise grave încălcări, iar viceprimarul Chișinăului, Victor Chironda, care a vorbit public despre asta, a fost demis din funcție. Vă spunem cum s-a plimbat hotelul prin offshor-uri, ajungând pe rând în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon și Ilan Șor, ce interese se ascund la mijloc și cine este actualul beneficiar al Hotelului Național, care vrea să construiască un complex grandios pe teren municipal, fără a plăti zeci de milioane de lei pentru un hectar de pământ în inima capitalei.

Faimoasa clădire a Hotelului Național, care cândva era cartea de vizită a Chișinăului, a ajuns astăzi adăpost pentru oamenii străzii. Clădirea din centrul capitalei stă abandonată mai bine de un deceniu, după ce statul a vândut-o către o companie dubioasă, iar proprietarii care și-au asumat prin  contractul de privatizare să investească acolo zeci de milioane de lei, nu au făcut nimic.

Începând cu anul 2006, Hotelul Național se află în proprietatea companiei „Alfa-Ingineering”. Din august 2020, în calitate de fondator al firmei „Alfa-Engineering”, figurează compania „Vernon Corporation LTD”, înregistrată în Londra, Marea Britanie. Potrivit documentelor consultate de Cutia Neagră, proprietarul în acte al firmei londoneze este ucraineanul Viktor Kanaiev. Tot el figurează în acte ca și fondator al unei companii din Moldova, SRL-ul „Furnizare Energie”. În prezent, firma este al treilea furnizor de energie pe piața din Moldova.

L-am contactat pe administratorul companiei „Furnizare Energie”, Mihail Șeremet, pentru a-l ruga să ne facă legătura cu Viktor Kanaiev. Acesta a refuzat să ne ofere careva date de contact și a declarat că ucraineanul nu mai este proprietar al firmei.

MIHAIL ȘEREMET, administrator „Furnizare Energie”: „Nu vă pot ajuta cu nimic.  Nu am contactele domnului Kanaiev și nu vă pot ajuta. Kanaiev deja nu mai este fondator cu 50%. Nu mă apuc să vă promit că îi transmit ceva sau să-i caut contactele”

Viktor Kanaiev pare însă să nu fie beneficiarul final nici al companiei din Londra, nici al SRL-ului „Furnizare Energie”. Surse bine informate din domeniul energetic, dar și din cel imobiliar susțin că beneficiar al companiilor este deputatul Vladimir Andronachi, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc în perioada guvernării Partidului Democrat. Acest lucru se confirmă și prin mai multe conexiuni descoperite de Cutia Neagră PLUS.

Conexiunile cu Iryna Rolemska

Ucraineanul Viktor Kanaiev a preluat controlul asupra companiei britanice, care deține Hotelul Național, în anul 2018, tot atunci când a fost fondat și SRL-ul „Furnizare Energie”. Anterior însă, acționară a firmei de la Londra, figura ucraineanca Iryna Rolemska.

Numele acesteia a devenit cunoscut în R. Moldova în contextul scandalului în jurul Consulatului moldovenesc din orașul Odessa. Imobilele Consulatului, un teren de aproape jumătate de hectar în cea mai scumpă zonă din Odesa, pe celebra plajă Arkadia, și clădirea Consulatului urmau să fie schimbate, în baza unei decizii din februarie 2019 a Guvernului Filip, pe o casă din Odessa cu 4 ari de pământ a cărei proprietară în acte era aceeași Iryna Rolemska. Femeia cumpărase casa cu 90 de mii de euro doar cu o săptămână înainte de decizia Guvernului Filip privind schimbul de imobile.

Afacerea din jurul Consulatului de la Odesa a fost atribuită de opoziție și presă intereselor lui Vladimir Andronachi. Ultimul însă a respins acuzațiile. Pe de altă parte, ex-premierul Pavel Filip a recunoscut public că Andronchi a fost implicat în schema de la Odessa.

PAVEL FILIP, ex-premier: „Am avut o discuție cu ministrul de Externe Țulea și el îmi spunea că cineva l-a telefonat să vorbească, să promoveze în continuare și eu i-a spus categoric să anuleze acea hotărâre de Guvern, pentru că deja era clar ce s-a întâmplat. – Acel cineva este Andronachi? – Da, acel Andronachi care ulterior s-a și supărat pe acest motiv și a părăsit partidul, la două săptămâni după ce a fost aprobată hotărârea”

Un alt detaliu din afacerea cu Hotelul Național care duce spre Andronachi este că înainte de a ajunge în gestiunea firmei din Marea Britanie, legată cu Irina Rolemska, compania „Alfa-Engeneering” s-a aflat un an în proprietatea unui SRL moldovenesc „Anik Imobil”, înregistrat în octombrie 2018. Compania își are adresa juridică în Chișinău, pe str. Alexei Sciusev 89. Pe aceeași adresă și-a avut sediul și compania „Vladecacom”, fondată de Tudor Andronachi, tatăl deputatului. Firma a fost lichidată după ce a fost vizată într-un dosar penal inițiat pentru evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.

L-am căutat timp de mai multe zile pe Vladimir Andronachi la sediul Parlamentului și la telefon pentru a-i lua o reacție despre legătura cu Hotelul Național, dar nu l-am putut găsi.

Cum a fost vândut Hotelul Național?

Istoria Hotelului Național de după privatizare este însă mult mai interesantă. La fel ca și în cazul altor bunuri ale statului, vândute în condiții netransparente, acest hotel în ultimii 15 ani s-a plimbat dintr-un offshore în altul, trecând de la Vladimir Plahotniuc, la Veaceslav Platon și apoi la Ilan Șor. Și chiar dacă niciunul dintre acești proprietari ai imobilului nu a investit niciun dolar din cele 33 de milioane prevăzute de contractul de privatizare, statul nu a fost în stare să rezilieze contractul nici prin negocieri directe, nici în instanțele de judecată.

Hotelul a fost vândut de stat cu 2 milioane de dolari, prin concurs investițional, în noiembrie 2006, pe când ministru al Economiei era Igor Dodon. „Alfa-Ingineering”, care a câștigat concursul, fusese fondată cu 3 luni mai devreme de către firma estoniană „Maldone Invest”, fondată și ea la începutul anului 2006. Ministerul Economiei nu a fost deranjat de faptul că „Maldone Invest” era o firmă nou-creată, în comparație cu alți agenți economici care au participat la concurs, unii chiar având business de succes în domeniul hotelier în mai multe state europene. De exemplu, în competiție a fost compania italiană „Immobile RE”, care deținea mai multe hotele ce activau ca franciză a rețelei hoteliere „Radisson”. Nici capitalul social al firmei, de doar 40 de mii de coroane estoniene, echivalentul a 3 mii de euro, nu i-a pus în gardă. Asta chiar dacă contractul de privatizare prevedea investiții în reconstrucția și modernizarea Hotelului Național de 33 de milioane de dolari, făcute până în 2008.

În decurs de doi ani, compania estoniană nu a investit niciun leu în reconstrucția hotelului. Iar la expirarea termenului, „Alfa-Ingineering” a fost transferată în proprietatea offshore-ului olandez „Generashon Financial”, care făcea parte din grupul de companii „OTIV Prime Holding”, controlat de Vladimir Plahotniuc. De altfel, Plahotniuc a fost din start beneficiar al  Hotelul Național. Contractul de privatizare a fost semnat în 2006, din partea firmei-investitor, de Nicolae Curtoglo, o persoană de încredere a fostului oligarh. În 2009, hotelul a fost folosit de postul de televiziune al lui Plahotniuc drept „casă“ pentru participanţii show-ului „Fabrica de staruri”.

În decembrie 2011, Plahotniuc decide însă să se despartă de acest activ și îl vinde lui Veaceslav Platon. Despre asta a povestit în detalii chiar Platon în plângerea penală împotriva lui Plahotniuc, pe care a depus-o în august 2016 la DIICOT, în România. Platon declara că Plahotniuc i-a vândut cu 80 de milioane de dolari, mai multe active, printre care și Hotelul Național.

„Contractul de vânzare-cumpărare de părţi sociale a fost încheiat în data de două decembrie 2011, între OTIV Prime Holding BV, în calitate de vânzător (beneficiarul final fiind Vldimir Plahotniuc) şi Yuri Kontievski, în calitate de cumpărător, prin intermedierea subsemnatului. Pentru urgentarea demersurilor, Plahotniuc a pus la dispoziţia cumpărătorului un avion închiriat pentru deplasarea la Amsterdam, acesta din urmă fiind însoţit de domnul Vlad Andronachi din partea OTIV Prime Holding BV”, a scris Platon în plângerea depusă la DIICOT.

Platon a vorbit despre această tranzacție și în cadrul emisiunii Politica Nataliei Morari: „Noi am cumpărat atunci 39% la „Victoriabank”, 28% la Banca de Economii, am cumpărat „ASITO” sub 90%, clădirea Hotelului Național și am cumpărat compania „Viktoria Asigurări”. Desigur că m-am interest cine este proprietarul real, care sunt bazele legale pentru dreptul de proprietate, cum are de gând să rezolve cu ei întrebările. Aceasta a fost parte a negocierilor, pentru că am plătit bani pentru aceste active, bani reali. A fost cea mai mare greșeală din viața mea”.

Hotelul nu s-a reținut însă mult timp nici în proprietatea lui Platon. În 2014, controversatul om de afaceri vinde hotelul cu tot cu firma „Alfa-Ingineering” lui Ilan Șor. Bunul statului a ajuns în posesia offshore-ului din Belize, „Ismida Alliance LTD”, care, potrivit raportului Kroll, a fost implicat în „furtul miliardului”. Veaceslav Platon a declarat că a aflat mai târziu că banii pe care i-a primit de la Șor  pentru hotel au fost luați din Banca de Economii.

În ianuarie 2019, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, Șor înstrăinează hotelul către companiile conectate la Andronachi, care au jonglat în ultimii doi ani cu fostul bun al statului, transferându-l dintr-o jurisdicție în alta. În mai 2020, înainte de a prelua hotelul,  firma britanică „Vernon Corporation”, conectată la Andronachi, avea datorii de 2,2 milioane de lire sterline, echivalentul a peste 54 de milioane de lei. Pe de altă parte, compania își propune să investească sume enorme pentru demolarea Hotelului Național și construcția unui nou complex grandios.

Pe parcursul anilor, au existat două tentative de a întoarce Hotelul Național în proprietatea statului, dar ambele au eșuat. „Alfa-Engineering” a câștigat de fiecare dată în instanțele de judecată.

Lupta pentru întoarcerea hotelului în proprietatea statului

Prima cerere în judecată pentru a rezilia contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului în S.A. „Moldova-Tur”, cea care deține Hotelul Național, a fost depusă în 2010 de Procuratura Generală, din numele Ministerului Economiei. Cererea a fost însă respinsă de Curtea de Apel Economică, iar decizia a fost menținută și de Curtea Supremă de Justiție.

Ba mai mult, instanța de judecată a obligat Agenția Proprietății Publice să prelungească termenul contractului investițional semnat cu „Alfa-Ingineering” cu doi ani din momentul primirii tuturor autorizaţiilor de construire, necesare pentru punerea în aplicare a Programului Investiţional.

A doua tentativă a avut loc șapte ani mai târziu. În noiembrie 2017, premierul Pavel Filip a amintit la o ședință de Guvern de câteva mega-proiecte investiționale care au rămas doar pe hârtie, inclusiv Hotelul Naţional, și a cerut întoarcerea acestuia în proprietatea statului. În ianuarie 2018, Agenţia Proprietăţii Publice a iniţiat un proces împotriva firmei „Alfa-Engineering” , privind rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a hotelului, dar din nou l-a pierdut în toate instanțele.

Chiar la începutul acestei luni, pe 2 iunie, Curtea Spremă de Justiție a respins recursul APP. Judecătorii au ajuns la concluzia că „Alfa Engineering” nu este vinovată de faptul că a încălcat condițiile contractului prin care a privatizat Hotelul Național. Vina a fost pasată autorităților care au tergiversat eliberarea actelor necesare pentru reconstrucția hotelului și nu au oferit în gestiunea agentului economic pământul aferent construcțiilor, pentru ca acesta să-și poată dezvolta proiectul.

„Alfa-Engineering a întreprins toate măsurile cerute de legislaţie pentru realizarea proiectului investiţional, însă din cauza obstacolelor şi reţinerii eliberării autorizaţiilor din partea organelor administraţiei publice locale, procesul de punere în aplicare a Programului de Investiţii în termenul stabilit în contract, nu a fost posibil de realizat”, se spune în decizia CSJ din 2 iunie.

Un magistrat a fost de partea APP

Completul de judecată a fost compus din 5 magistrați și condus de Tamara Chișcă-Doneva. Unul dintre judecători, Dumitru Mardari a avut opinie separată, considerând că imobilul trebuie întors în proprietatea statului. Magistratul a fost de părere că agentul economic nu și-a onorat obligațiile investiționale și astfel APP are tot dreptul să rezilieze contractul cu „Alfa-Ingineering”.

„Consider acțiunea înaintată de Agenția Proprietății Publice împotriva ÎCS „Alfa-Engineering” SRL cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6 din 21 noiembrie 2006, cu modificările operate prin Acordul Adițional nr. 1 din 28 iulie 2008 și obligarea de a restitui în proprietatea statului a obiectului contractului de vânzare-cumpărare, drept una întemeiată. În opinia mea, Agenția Proprietății Publice deține dreptul de desființare retroactivă a Contractului nr. 6 … și de a pretinde restituirea obiectului contractului de vânzare-cumpărare, din motivul neexecutării de către ÎCS „Alfa-Engineering” SRL a obligațiilor contractuale”, a scris judecătorul CSJ Dumitru Mardari.

Magistratul a pus la baza deciziei sale o scrisoare trimisă de Primăria Chișinău, pe 30 noiembrie 2017, prin care autoritatea locală informa Agenţia Proprietăţii Publice că, în perioada anilor 2008 – 2017, din partea „Alfa-Engineering” nu a parvenit nicio cerere privind obținerea autorizațiilor necesare reconstrucției Hotelului Național. Această scrisoare este o probă concludentă că agentul economic nu a încercat până în 2017  să  facă investiții în Hotelul Național, așa cum obliga contractul de privatizare.

„În contextul în care „Alfa-Engineering” SRL a procurat 83,248% din numărul total al acţiunilor statului în SA „Moldova-Tur” în rezultatul concursului investițional, în procesul privatizării proprietății publice și o condiție imperativă determinată prin lege este asumarea de către cumpărător a investițiilor stabilite în contractul de vânzare-cumpărare, contrar opiniei majoritare, apreciez că obligația de efectuare a investițiilor în societatea emitentă a valorilor mobiliare, ține de esența raportului juridic de vânzare-cumpărare şi a condițiilor obligatorii de privatizare a bunurilor proprietate publică… Apreciez că decizia în prezenta cauză este greșită, în realitate soluția impunându-se a fi pronunțată în favoarea Agenția Proprietății Publice”, a scris magistratul Dumitru Mardari.

Scandal după autorizarea demolării

Peste două zile de la decizia CSJ, pe 4 iunie, viceprimarul Ilie Ceban a semnat autorizația de demolare a Hotelului Național, în timp ce viceprimarul de ramură Victor Chironda se afla în concediu. De aici a pornit un mare scandal public în jurul Hotelului Național.

Chironda susține că autorizația de demolare a fost eliberată de Direcția Arhitectură a Primăriei Chișinău cu grave încălcări, fără să existe un Plan Urbanistic de Detaliu al construcției, aprobat de Consiliul Municipal Chișinău. În plus, nu se știe exact ce urmează a fi construit în locul Hotelului Național. În cadrul ședinței Consiliului Urbanistic al Primăriei din 11 martie, „Moldova Tur” a prezentat un proiect cu 3 clădiri, unite între ele prin pasarele. Schița a fost prezentată și la consultările publice din 17 aprilie 2021.

Peste două luni, la consultările publice din 12 iunie, a fost prezentat deja un alt proiect, total diferit de primul, care presupune construcția unor clădiri cu forme rotunde și mult mai înalte. Complexul multifuncțional este compus din trei clădiri cu 22, 23 și 25 de etaje, în care vor fi locuințe, oficii, un centru comercial și un hotel. Complexul va fi construit la o distanță de numai 15 metri de blocurile locative din preajmă.

Ambele schițe au fost proiectate de arhitectul Victor Grozavu, fiul fostului viceprimar al capitalei, Nistor Grozavu.

VICTOR CHIRONDA, viceprimar: „Nu putem să admitem demolarea acestei clădiri fără a avea o confirmare documentală ce va fi construit în loc, care va fi impactul acestei clădiri asupra zonei respective. De asemenea nu cunoaștem care va fi impactul procesului de demolare pentru clădirile din preajmă. Este un pas care nu este pe deplin argumentat care nu are nici acoperire juridică. Nu știm dacă în genere este permisă demolarea acestui hotel conform obligațiilor contractuale pe care și le-a luat proprietarul. .. Din proiectul care a fost prezentat pentru discuții publice este faptul că clădirea viitoare va fi de vreo 4 ori mai mare decât este acum clădirea hotelului, se vor ocupa terenuri care nu aparțin proprietarului, va fi mult mai înaltă și nu se respectă normativele de parcare. La 120 de mii de metri pătrați construiți sunt doar 400 de locuri de parcare, dintre care o parte sunt în stradă. Vă dați seama care va fi impactul demolării asupra zonei și impactul viitoarei clădiri construite acolo, încărcătura din trafic și intensitatea populației”.

Primăria va pierde 1 ha de teren, evaluat cadastral la 33 milioane lei

Compania „Alfa-Ingineering” își propune să construiască abuziv și pe terenul adiacent Hotelului Național, care nu îi aparține și care se află acum în gestiunea „Moldova-Tur” doar cu drept de superficie. Proprietar al terenului este Primăria Chișinău. A existat și un proces de judecată care a vizat acest teren, dar de această dată, proprietarii Hotelului Național au pierdut în instanță.

Pe 16 ianuarie 2019, tot în preajma alegerilor parlamentare, Consiliul Municipal Chișinău a aprobat o decizie care prevedea comasarea mai multor loturi de teren din jurul Hotelului Național și formarea a două terenuri de 72 și 45 de ari care să fie transmise în arendă pentru 5 ani companiei „Moldova Tur”, pentru reconstruirea hotelului.

În următoarea lună, Oficiul Teritorial Chisinău al Cancelariei de Stat a cerut în judecată anularea deciziei CMC, pentru că au fost încălcate mai multe prevederi legale. Un teren de 3 ari care a fost comasat prin decizia CMC se afla de fapt în proprietatea statului și fără acordul Agenției Proprietății Publice nu putea fi trecut în gestiunea autorității locale și dat în arendă proprietarilor hotelului. Un alt teren de 9 ari era liber de construcţii şi format ca bun imobil separat și potrivit legii urma să fie dat în arendă doar în urma unei licitaţii, la care să participe toți doritorii, fără favorizarea proprietarilor hotelului.

În septembrie anul trecut, Curtea Supremă de Justiție a pus punct acestui litigiu. „Moldova Tur” a pierdut procesul, iar Primăria Chișinău a fost obligată să anuleze decizia prin care a dat în arendă peste un hectar de teren beneficiarilor Hotelului Național.

Potrivit actelor cadastrale, cele două terenuri au fost estimate la 33 de milioane de lei, dar valoarea de piață este mai mare, fiind vorba de un hectar de pământ în inima capitalei.

Dacă nu au putut obține terenul prin contract de arendă, beneficiarii Hotelului Național au pus mâna pe el prin drept de superficie, adică Primăria i l-a dat în folosință. Astfel, viitorul complex multifuncțional urmează să fie ridicat pe teren municipal.

Reprezentanții Partidului Schimbării au sesizat recent autoritățile în cazul Hotelului Național și au cerut aplicarea unei interdicții pe clădire și teren.

SERGIU TOFILAT, membru Partidul Schimbării: „În 2014, Ilan Șor a cumpărat acest hotel cu bani furați din miliard. Deci, Procuratura trebuie să confiște acest hotel în contul achitării miliardului furat. Primăria nu are dreptul să demoleze hotelul fără acordul Guvernului și Procuraturii. Noi o să facem o adresare la Procuratură pentru că ei trebuie să pună arest pe această clădire”.

Constructori, despre pericolul demolării hotelului

Miercuri, la Pretura sectorului Centru au fost organizate discuții publice pe tema demolării Hotelului Național. La tribună a vorbit și Albert Cebotareov, fost șef de șantier, care a monitorizat tot procesul de construcție a Hotelului Național. Acesta a oferit mai multe detalii tehnice ce vizează clădirea și a atenționat că imobilul va fi greu de demolat.

ALBERT CEBOTAREOV, responsabil de construcția Hotelului Național: „Unele elemente cântăreau 6 tone și jumătate. Aici nu sunt coloane. Trebuia să le ridicăm, dar așa macarale încă nu erau în Moldova cu 40 de ani în urmă. Am turnat 1200 metri cubi de beton. Atunci, în Chișinău au fost oprite toate construcțiile pentru că beton la uzină nu era în așa cantități. Mi-au fost date indicații să-i învăț pe parcursul a două luni pe macaragii să  ridice elementele cu două macarale. Două luni am învățat cum să ridicăm elemente de 12 tone. Eu am vorbit despre faptul că hotelul  nu poate fi demolat”.

Un raport de expertiză, realizat în 2007 la cererea  „Moldova-Tur”, a arătat că Hotelul Național nu ar trebui demolat. Construcțiile din beton erau  în stare bună, pot rezista zeci de ani și imobilul poate fi renovat.

Un arhitect cu experiență a scos în evidență o altă încălcare admisă de Direcția Arhitectură a Primăriei.  Nu există un proiect de demolare, care în mod normal trebuia să fie prezentat de „Moldova Tur” în momentul în care a cerut autorizație de la Primărie, iar Direcția Arhitectură le-a aprobat cererea.

VASILE EREMCIUC, arhitect: „Pentru prima dată în istoria R. Moldova și a Europei s-au folosit elemente de construcție sub formă de „H” prefabricate, montate sincronic cu două macarale că sunt foarte grele, din beton. Acum vă dați seama, când vorbim despre demolare , cum s-ar putea de dezmembrat acest hotel de sus în jos în condițiile cum au fost montate. ..  Pentru un proiect de demolare trebuie neapărat să fie organizat  proiect de execuție a lucrărilor de demolare care trebuie să fie expertizat , verificat conform legislației, și numai în baza acelui  document, potrivit legii, poate fi eliberată autorizația de demolare”.

Apărarea intereselor imobiliare

Reprezentanții companiei „Alfa-Ingineering”, care dețin Hotelul Național nu au fost prezenți la discuțiile publice de miercuri, dar în sală au venit organizat mai mulți bărbați care s-au prezentat ca simpli locuitori ai Chișinăului sau specialiști în domeniul construcțiilor. Toți au optat la unison pentru demolarea hotelului. La tribună, aceștia au negat că ar reprezenta interesele „Alfa-Ingineering”.

Alexandru vs Victor Chironda: „ – Când s-a găsit un om care vrea să investească, dacă aveți întrebări ce vizează parcarea, havuzul, spune-i: tinere, construiește mai multe parcări. Eu cred că acest om nu se va da la o parte.

– Noi am încercat să ajungem la acest om și nu este clar cine-i. Iată două săptămâni vorbim, sunt proceduri oficiale  și nu este clar cine-i beneficiarul. Eu am întrebat dacă cunoașteți beneficiarul, dacă aveți contactele.

– Eu nu-l știu, dar acest om care se ocupă cu asta este bravo”.

La tribună a vorbit și Serghei Tafratov, fondatorul companiei de construcții „Promilton Group”, care s-a prezentat ca simplu locuitor al orașului.  În 2018, firma sa a fost selectată de Ministerul de Interne pentru construcția apartamentelor de serviciu pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Pe atunci, la conducerea MAI se afla democratul Alexandru Jizdan.

SERGHEI TAFRATOV: „Avem în centrul Chișinăului o clădire care de 15 ani stă inutilă. De ce stă, cum a fost transmisă din mână în mână asta pe noi nu ne privește. Sunt organe competente. Nu ne-am strâns aici în calitate de procurori și judecători. Noi avem o clădire inutilă care nu mai poate fi folosită cu statut de hotel”

Și-a expus opinia și Denis Lungu, reprezentantul unei companii care se ocupă de demolarea imobilelor. Firma a realizat lucrările la clădirea Filarmonicii Naționale, distrusă de incendiu, dar și la blocul din Otaci, care s-a prăbușit în 2019.

DENIS LUNGU: „Noi vă asigurăm că la momentul de față se poate de executat lucrarea de demolare. Nu este ușor, nimeni nu a spus că e simplu, dar se poate de demolat. Într-un termen de 3-4 luni de zile se poate de demolat clădirea. – Dvs ați fost însărcinați cu aceste lucrări? – Mă expun ca un specialist în domeniul demolării”.

Provocatorii Partidului Șor la discuțiile publice despre Hotelul Național

La ședință a venit organizat și un grup de femei, care au provocat un scandal în sală și i-au criticat pe cei care se opun demolării Hotelului Național. Principalul argument a fost că la hotel se adună boschetarii și este periculos să mergi pe alături.

„E foarte strașnic. Aceasta nu este clădire. Acesta este castelul lui Dracula. Acolo nu este posibil să treci. Mi-e jale de dvs că ați construit. Oamenii au construit piramide și ele stau, dar construcția voastră se ruinează. Eu nu mint. Eu merg pe alături și văd. Eu nu vă cred pe dvs că veți face mâine curat, iar poimâne eu voi trece pe alături și mă vor ucide”.

Cea mai vocală dintre femei, care a avut un comportament provocator este angajată a Partidului Șor. Fotografia ei se află chiar pe site-ul formațiunii politice la categoria unde sunt informații despre Oficiul teritorial al Partidului Șor din sectorul Botanica al capitalei.  Femeia participă activ și la protestele organizate de Partidul Șor.

Deși nu exista încă nicio decizie a Primăriei cu privire la demolarea Hotelului Național, primarul Chișinăului Ion Ceban anticipase decizia încă în vara anului trecut.

ION CEBAN, primar Chișinău: „Dacă vorbim despre Hotelul Național, astăzi este autorizația pentru demolarea clădirii. Ea trebuie să fie în paralel cu proiectul clădirii noi, pe care încă nu l-am văzut. Pentru demolare este autorizație și se află la Direcția Arhitectură. Cred că vorbim de această toamnă. Nu știu dacă vor reuși, pentru că există un șir de proceduri pe care trebuie să le facă. Dacă vor reuși, vor face, dacă nu, deja la anul viitor”.

După inițierea scandalului din jurul Hotelului Național, viceprimarul Victor Chironda l-a acuzat pe Ceban că ar fi interesat în demolarea clădirii.

VICTOR CHIRONDA, viceprimar: „Domnul primar insistă să schimbe focusul problemei de la ilegalitățile făcute de arhitectul-șef Svetlana Dogotaru și colegii săi în procesul de autorizare a demolării Hotelului Național către mine și demisia mea. Este vizibil că că Ceban este personal interesat în demolarea acestei clădiri și acoperă cu prețul propriei imagini o ilegalitate promovată intens de cei care au influență asupra sa. De asemenea, prin retragerea atribuțiilor mele de semnare a actelor permisive dl. primar confirmă că eu sunt incomod anume din acest motiv – mă opun intereselor lui și ale colegilor săi în domeniul construcțiilor din oraș”.

Demisia viceprimarului Victor Chironda

În replică, Ion Ceban l-a acuzat pe adjunctul său că nu-și îndeplinește corespunzător atribuțiile de serviciu și i-a cerut demisia. Vineri, consilierii municipali s-au întrunit în ședință și  l-au demis pe Victor Chironda din funcția de viceprimar.

ION CEBAN, viceprimar: „Hotelul Național a fost și rămâne o fumigenă pentru a acoperi multe dintre incațiunile și responsabilitățile care trebuiau să fie realizate… Victor eu cred că bărbătește era să-ți dai demisia fără a teține cu dinții de această funcție. …Solicit să susțineți demisia domnului viceprimar din funcție”.

De la apariția scandalului în jurul demolării Hotelului Național, nici  reprezentanții societății pe acțiuni „Moldova Tur”, nici administratorul companiei „Alfa-Engeneering”, care deține hotelul în proprietate, nu au venit cu reacții. Reporterul Cutiei Negre a sunat la numărul de telefon mobil indicat în autorizația Primăriei privind demolarea Hotelului Național, ca fiind al reprezentantului „Moldova Tur”. Femeia care a răspuns a refuzat să ofere comentarii:

„– Eu sunt gata să răspund la toate întrebările dvs, dar să fie în scris, într-o solicitare oficială către administrația „Moldova Tur” și trimiteți pe poșta electronica.

– Săptămâna trecută colegii mei de la știri deja s-au adresat la dvs și așa și nu ați trimis răspunsurile.

– Faceți materialul, indicând că nu v-am oferit niciun comentariu. Până când faceți așa.

– Dar de ce, dacă eu v-am găsit?

– Ulterior vă vom da comentarii și veți face trimitere la ele. Am o rugăminte. Nu mai sunați la acest număr de telefon. Este telefonul companiei, sunați acolo unde au sunat colegii dvs. Acesta este număr personal și vă rog să nu deranjați”.

02 februarie 2026, ora 09:05

Investigația de astăzi este inspirată dintr-o mare durere, care de multe ori rămâne surdă. Durerea părinților care au rămas cu copii schilodiți sau i-au îngropat, urmare a unor tragedii produse în locuri publice, de securitatea cărora răspund autoritățile locale. Îndoliați sau cu inima frântă, mame și tați trebuie să mai dea o luptă aproape imposibilă - pentru a obține pedepsirea celor care se fac vinovați, prin neglijență, de nenorocirea lor. Investigația jurnalistei Gabriela Ursu arată un adevăr dureros -Moldova încă nu are precedente pozitive în care instituții publice sau demnitari să poarte răspundere pentru copiii uciși prin imprudență.

De la tragicul incident cu poarta de fotbal din Grigorăuca, Sîngerei, au trecut aproape doi ani. Constantin are astăzi 9 ani și de atunci își permite să privească doar de la distanță, cu dor, terenul de fotbal din sat. Au fost doi ani de durere și luptă pentru viață. Mama băiețelului, cu care ne-am întâlnit pe același teren de sport,  își mai amintește cu precizie fiecare secundă din seara care i-a dat toată viața peste cap.  

„Era ziua de 30 martie, am venit cu copilul, cu copiii mai corect, la stadion. Într-un oarecare timp, Maxim a alergat spre noi: Chemați salvarea, că lui Costică ia căzut poarta în cap. Am fugit aici unde era poarta. L-am întors cu fața-n sus, capul îi cădea așa de pe umeri. Nu putea capul să-l țină. Copilul icnea, plângea: Mama capul, mama capul. Eu l-am luat de la pământ, l-am fixat la piept și am ieșit în traseu. S-a oprit o doamnă, (...)  și în câteva minute am ajuns la spital. Foarte repede copilul a fost transportat în reanimare, i-au făcut radiografia, domnul Ion Gaus a aruncat chipiul, cum îl aruncă medicii jos: Copilul urgent transportat la Mama și Copilul, craniul e spart”, își amintește Irina Baluță.

Copilul a suportat 12 operații la craniu 

De atunci, Irina și băiețelul ei au dat o luptă grea pentru viață. Din cauza traumelor suportate, Costel necesită îngrijiri medicale și intervenții chirurgicale constante. În doar 2 ani, copilul a suportat 12 operații la craniu. 

„Costică a rămas cu grad de invaliditate, grad sever, gradul 1. Și eu lângă Costică, cu toate bolile și cu toate scârbele care s-au îngrămădit în acești doi ani, din ziua blestemată de 30 martie, că mai bine nici nu ieșeam din ogradă. Costică a fost băgat în sala de operație de 12 ori. Are gaură aici în craniu, și aici unde a fost fracturat. Costică este dependent de șunt. Din care tot, dacă șuntul s-a bătut, doamne ferește, la o mică pălitură, dacă a apăsat cineva pe șuntul cela… el se îmbibă  cu sânge, se astupă. Avem două ore până la Iași ori până la Mama și Copilul ca să fim de urgență operați. Dacă nu, până aici al nostru a fost. Costică s-a mai ales cu scolioză. În luna decembrie am ridicat toate corsetele lui, care sunt tare greu de purtat. El a fost un copil tare activ, dar acum, practic, ne ținem mai mult de pătuțul lui”, ne-a povestit mama lui Constantin.

Tratamentul medical și operațiile lui Costel au implicat cheltuieli mari, mult peste posibilitățile financiare ale familiei. 

„Atunci când am fost în România am achitat 16.500 de euro, 74 de mii și ceva în roni de-ai lor.  Până a ajunge acolo, credeți-mă, au fost tot cheltuieli. 40 de zile spitalizați acolo, au fost cheltuieli mari. Numai pentru pastilele de luat durerile, la noi se duce mia  de lei pe lună. Pentru niște pastile. Nu mai zic de celelalte care trebuie să le primească. În Republica Moldova și normal că suportăm cheltuieli în fiecare lună, pentru că tot ceea ce e legat de lecuirea lui - nu se dă gratis. Cu toate că copilul e cu grad de invaliditate - nu se dau gratis”, a spus Irina Băluță.

Dosarul stă 2 ani la faza de urmărire penală 

În paralel cu lupta dură pentru viața copilului, Irina Baluță și avocata familiei sunt prinse într-o confruntare la fel de complicată pentru a obține pedepsirea autorităților vinovate de tragedie. La doi ani de atunci, dosarul penal pornit pe caz nu a ajuns încă în judecată. 

„N-a fost nicio judecată. Iată pe 30 martie vor fi doi ani. Lunea trecută am fost la poliție și am întrebat la ce etapă este dosarul nostru. Periodic mă duc și întreb”.

Solicitat de Cutia Neagră, Inspectoratul de Poliție Sîngerei ne-a informat că dosarul penal pe cazul lui Constantin a fost pornit la trei luni după incident, pe faptul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, soldată cu leziuni corporale grave. Învinuirea i-a fost înaintată unei persoane cu atribuții de decizie din cadrul Primăriei Grigorăuca, iar urmărirea penală se află la etapa de finalizare, urmând în cei mai restrânși termeni să fie remisă în judecată.  

Mama băiatului nu știe pe cine au pus oamenii legii sub învinuire. Iar avocata familiei Baluță afirmă că de vină sunt autoritățile locale.

„Conform informațiilor cunoscute, acest teren de fotbal aparține autorității publice locale, deci avem partea responsabilă - Consiliul Local ca autoritate deliberativă, și nemijlocit, primarul ca autoritate executivă a comunii Grigorăuca”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Primarul acuză mama de iresponsabilitate

Primarul comunii se declară însă nevinovat și aruncă toată vina pe mamă, acuzând-o de iresponsabilitate.

„Eu foarte regret cazul acesta, într-adevăr, lucru foarte neplăcut pentru noi. Și pentru mine ca tată, ca bunel, lucru foarte urât. Foarte regret. Dar totuși, dacă mama era la o distanță de 30 de metri, cine? primarul trebuie să doarmă cu mama  și să aibă grijă de copil? Dar copilul e activ, e hiper, acel copil e super, eu nu pot să-l caracterizez, eu nu-s doctor, dar acel copil e hiper activ. A trebuit să fie ochi și iar ochi. - Se simte primăria vinovată în acest caz? - Nu. Nici într-un caz. Dacă mama șade pe scăunel și mănâncă răsărită și mama nu are interes ce face copilul, care e vinovăția primăriei?”, a menționat primarul comunei Grigorăuca, raionul Sîngerei, Anatoli Hajevschi.

Primarul își argumentează nevinovăția și prin faptul că poarta care a căzut peste băiat nu ar aparține autorităților locale, ci unor băieți din sat:

„Porțile care au fost fabricate, nu le-am fabricat nici eu, nici la propunerea mea. Au fost aduse de colectiv de băieți tineri care jucau fotbal în fiecare zi și ei aduceau porțile și le luau înapoi. Dar porțile care sunt, repet încă o dată, pe stadionul care este la noi - sunt betonate. Dar aceștia le-au adus și iar înapoi. Și asta e toată povestea. Dar totuși, eu repet încă o dată,  mama trebuie să aibă grijă de copil, dacă copilul este așa super activ.” 

Irina Baluță își amintește că poarta care a căzut peste Costel a mai stat încă trei zile după tragedie pe stadion. A fost îndepărtată  abia după presiunea altor persoane din sat:

„Poarta a fost luată a treia zi, căci domnul Vasile Bazi, s-a dus la primar și ia spus: Să luați poarta, ce chiar nu aveți rușine? Aici s-a întâmplat tragedie cu un copil, dar voi poarta în continuare ați lăsat-o? Aici e drumul școlii, drumul grădiniței. Ori așteptați să se întâmple vreo tragedie și pe urmă să o luați? Și pe urmă au încărcat-o într-o căruță și au dus-o după primărie.”

Exact acolo am găsit-o și noi, atunci când am mers să discutăm cu primarul. 

În timp ce poarta stă dosită după primărie, părinții lui Costel așteaptă ca dosarul penal pornit pe caz să ajungă în judecată. Familia Băluță a depus cerere de a fi recunoscută ca parte vătămată pe caz. Părinții băiatului solicită despăgubiri de circa 400 de mii lei. Mama lui Constantin afirmă că în toți acești ani, primăria nu i-a prezentat nicio scuză și nu i-a oferit niciun suport financiar. A venit un ajutor doar în baza unei decizii a Ministerului Protecției Sociale.  

„Primarul nu a venit nici cu un ajutor, nici nu a avut de gând de ajutor. Doamna Galina, de la asistența socială, a fost a doua zi, după ce s-a întâmplat cazul, la mine acasă și a întrebat dacă ne trebuie ulei, macaroane.  - Financiar primăria n-a contribuit cu nimic? - Absolut deloc, până nu am fost la centrul de reabilitare, acolo am fost întrebată de asistență socială, juriști, cum a fost cazul, am avut ajutor ceva de la primărie ori nu. Și tot așa, am povestit cum a fost pe caz, ei au scris scrisoare la Minister, și anul acesta, în septembrie înainte de alegeri m-au chemat la primărie, au făcut consiliu de care nu era necesar. Scrisoarea era venită de la Minister și consiliul nu era necesar să facă să se îngrămădească 18 oameni, pentru că era decis de Minister că acei bani trebuie să-i dea copilului.  - Ce sumă v-au dat? - 15 mii. - Deci peste doi ani de zile de la tragedie? - Da, ne-au dat un ajutor de 15 mii de lei”, spune Irina Baluță.   

„În cadrul acestei acțiuni civile am solicitat încasarea strict a cheltuielilor care au fost probate. Solicităm încasarea prejudiciului material, care reprezintă cheltuielile strict suportate în legătură cu repararea prejudiciului și deja prejudiciul biologic și prejudiciul moral”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Tragedia de acum doi ani i-a schimbat complet viața lui Costel și l-a despărțit pentru totdeauna de minge. Fotbalul a rămas pentru el doar o amintire dureroasă: „ Din păcate, nu pot să joc fotbal. Numai iată ocupația să fac puzzle o am”.

Tragedia din parcul Sarmisegetuza

Patru luni mai târziu de la incidentul din Sîngerei, o altă tragedie a zguduit capitala. O fetiță de 11 ani a murit electrocutată într-un parc din  Chișinău. Un băiețel de 6 ani, electrocutat și el, a scăpat cu viață. Copiii se jucau pe lângă sistemul de irigare a gazonului din parcul Sarmisegetuza când au atins fire electrice care se pare că nu au fost izolate corect. 

Tatiana Ursol, mama fetei, își amintește cu durere apelul care i-a adus vestea cumplită, că fata ei nu mai respiră:

„În timpul cela eu eram la lucru, iar copiii trebuiau să vină în deal, la Porțile Orașului lângă Local. Cu jumate de oră înainte de moartea fetei am vorbit cu dânșii. Le ziceam: hai să veniți aici la Local și să vă alegeți ce să vă cumpărați. Și ei îmi spuneau: mama, hai te rog încă 5 minute. Dar ea avea așa un obicei să arate (cum se roagă cu mâinile): hai 5 minute, 5 minute. Ea se juca cu un băiețel. Ora 19:48 era când mă sună pe mine mama și-mi zice: Vino fuga în parc, că Dașa a căzut și nu-și revine. Zic: mama, în ce sens ea a căzut și nu-și revine? Nu știu de ce, dar eu îi zic: Mama, zi-mi că ea respiră. A zis că ea nu-și vine în fire. Îi zic: Întoarce camera, eu vreau să o văd. Mă uitam la dânsa, dar ea la piele așa se făcea, nu știu cum, surie, albăstruie. Și eu în timpul ăla m-am oprit pe loc și plângeam și mă rugam la Dumnezeu, zic: Dă Doamne, să fie totul bine. Și pe drum, cât fugeam întrebam: Mam, zi-mi că ea respiră, zi-mi că ea respiră.”

Tatiana își amintește că la sosirea în parc, tabloul era copleșitor: ambulanțe, pompieri, poliție și multă lume. Ce a urmat a fost sfâșietor:

„Eu când am ajuns erau două salvări pe loc. Era ușa deschisă de la salvare, eu am văzut cap ud, păr asemănător ca la fata mea. Și nu mi-am dat seama că acolo e copilul meu. Și acolo o fată mă întreabă: - Cine sunteți? - Sunt mama. - A cui mamă? - Adică a cui mamă, a fetei. Eu nu puteam să înțeleg ce este acolo, ce se face acolo. O grămadă de oameni. Salvări. Poliție. Pompieri. Salvarea nici nu mi-a dat voie să întru în salvare. Am văzut numai așa pe ecran că parcă să oprește, știți. La cardiogramă când pune la inimă, așa, se opresc liniile. Și eu fuga, din urmă la salvare, m-am dus la spital, la Centrul Mamei și a Copilului. O oră, practic, am stat acolo în coridor.  

Când au ieșit medicii, și-mi spun: dați să vă măsurăm tensiunea, să beți oleacă de apă, ceva de liniștire. Nu am nevoie de nimic, știți. Spuneți-mi unde este copilul meu, unde este fata mea. Numai mă rugam: Doamne, măcar să fie invalid, calic, dar să-mi rămână în viață copilul. Și când toți doctorii vin și-mi spun: Veniți vă rog frumos aici. M-am apropiat de ei, am intrat într-o palată acolo, și .. când îi văd că ei scot căciulile din cap, și-mi spun: Ne pare rău, fata dvs. a murit. Când a venit Ritus-ul, ei mi-au dat voie să-mi iau rămas bun de la fată. Fata era schimbată la culoarea pielii, și avea aici la mână o arsătură, tocmai i s-a jupuit pielea de pe mână.”

Lucrări de electrificare neconforme?

Mama Dariei este sigură că tragedia s-a produs din cauza unor cabluri defecte care au provocat un scurtcircuit. De mai bine de un an și jumătate, părinții fetiței așteaptă o minimă evoluție pe dosarul penal pornit pe caz. Tatiana Ursol acuză lipsa de responsabilitate a autorităților și amenajarea superficială a parcurilor, cu riscuri majore pentru copii. Parcul Sarmisegetuza a fost inaugurat cu fast în decembrie 2021. La eveniment a participat primarul Ion Ceban și familia sa. 

„Vreau să mulțumesc agentului economic, pentru că aici avem un parteneriat foarte bun pentru oraș, unde este primăria implicată, unde este consiliul implicat, pretura implicată și, nemijlocit, agentul economic, care a desfășurat aici lucrări”, spunea primarul Ion Ceban.

Totuși, până la tragicul caz al Dariei, nu au existat semnale că lucrările de electrificare au fost prost executate.  

Femeia ne-a recunoscut că îi este frică de faptul că adevărul nu va ieși la iveală și nimeni nu va răspunde pentru moartea fiicei sale.

„Ei, cum toți spun, că ei s-au băgat la stâlp… nu-i corect absolut deloc. Cum i-au explicat de la ANRE, iese că cablurile vin pe dedesubt, și în stâlp, cablurile care s-au început a topi, de la apă au făcut scurtcircuit și copiii s-au electrocutat. După trei zile, nu țin minte, eu am plecat la poliție. Ei mi-au zis că așteptăm expertiza. Ne-a arătat expertiza, ca și cum, copilul meu a fost curentat. Și în rest, nimic. În orice caz, până în ziua de azi, noi dreptate nu avem. Nici acuzat, nici bănuit. N-avem nimic. 

Să înțeleg așa, pentru mine, ceea ce am în imaginația mea: înainte de alegeri dați să începem să facem toate parcurile. Să închidem la oameni ochii. Și iată noi am făcut toate parcurile, dar le-am făcut așa, numai pe deasupra. Dar ei niciodată nu s-au gândit la un incident, că poate să se întâmple ceva, de la neglijența lor că nu au făcut totul până la capăt. - Aveți vreo frică cumva, că nu se va găsi vinovatul? - Da. Eu cred că asta ei și vor să facă”, ne-a spus Tatiana Ursol.

Avocatul familiei împărtășește temerile femeii. Apărătorul spune că deși au fost făcute mai multe solicitări către autorități pentru clarificarea circumstanțelor tragediei, informațiile primite au fost incomplete și adesea superficiale. Lipsa detaliilor esențiale îngreunează identificarea responsabililor și obținerea dreptății pentru copilul decedat.

„În principiu, expertiza a durat ceva timp pentru darea răspunsurilor și, ca idee, ca un răspuns important, expertul a comunicat că - vinovați de electrocutarea fetiței, ca ceea ce a urmat și decesul ultimei, s-ar face persoanele responsabile care nu au gestionat corect mentenanța, deci rețele electrice din acel perimetru. Dar când inițial a fost dat în exploatare, deci rețeaua electrică din perimetrul, expertul menționează că la acel moment cumva au fost respectate toate normele. Însă pe parcurs, cumva, deci, nu s-a făcut verificarea necesară, motiv din care a apărut scurtul cercuit în acea preajmă”, a declarat avocatul Alexandr Russu.

Avocatul susține că nu a reușit să afle până acum cine a asigurat mentenanța rețelelor electrice. Atât Primăria Chișinău, cât și Pretura Botanica au evitat să ofere informații concrete.

„Luând în considerație că până în prezent nu am obținut anumite răspunsuri, la finele anului 2025 am înaintat o cerere către primarul municipiului Chișinău pentru a ne informa cine era responsabil să gestioneze, să facă mentenanță a rețelei electrice din acel perimetru. La rândul său primăria ne-a informat că au transmis solicitarea noastră spre Pretura Botanica, adică cumva au pasat această examinare către Pretura Botanica. Pretura Botanica succint și ne detaliat a răspuns că -  În principiu toate actele au fost transmise organului de urmărire penală și, deci, nu au vrut să ne dea răspunsul cine era responsabil sau când s-a votat, ce decizie s-a adoptat și în gestiunea cui a fost dat. Deci nu au vrut să dea răspunsuri la chestiunile respective”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

Fără lumină în parc până astăzi

În urmă cu o lună, locuitorii din preajma Parcului Sarmisegetuza au semnalat redacției TV8 că locul prezintă un pericol public, fiind complet lipsit de lumină. Electricitatea a fost sistată după tragedia din 2024 și nu a mai fost restabilită. Echipa noastră a încercat să obțină explicații de la Pretura Botanica, însă reprezentanții acesteia au evitat să ofere un răspuns, închizându-ne telefonul în nas.

În cadrul uneia dintre ședințele recente ale Primăriei Chișinău, întrebarea privind starea parcului i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Preturii Botanica, iar viceprimarul Ilie Ceban a intervenit, precizând că dosarul se află încă la etapa de urmărire penală și că, în prezent, nu există niciun răspuns oficial din partea organului de drept. 

„Cu siguranță cunoaștem situația, rog domnul viceprimar și doamna pretor să faceți referință. Păi spuneți care e situația”, a declarat primarul Ion Ceban.

„ Ancheta este în derulare, atât timp cât ancheta nu este finalizată, noi nu avem niciun răspuns. - Din partea cui nu aveți niciun răspuns? - Din partea organelor competente, care au deschis ancheta”, a explicat pretora sectorului Botanica, Diana Guba.

„Organele competente ne-au comunicat că, până când nu este finalizată cauza penală, nu putem interveni. Când va fi finalizată, vom fi informați și atunci vom putea. Aceste demersuri noi, la fel le-am primit, le-am examinat și am reacționat în limitele competenței noastre”, a subliniat viceprimarul Ilie Ceban,

„Aceste organe competente astăzi nu ne permit să intervenim, sper că suntem foarte expliciți. Noi suntem gata să o facem de trei luni în urmă, jumate de an, un an în urmă și tot așa mai departe, suntem gata să o facem mâine. Vă rog să puneți această întrebare suplimentar și celor care supraveghează acest proces din partea instituțiilor statului. În momentul în care obțineți un răspuns pozitiv, vă asigurăm că în decurs de două săptămâni reabilităm tot ce este de reabilitat acolo”, a adăugat primarul Ion Ceban.

Angajatul unei companii electrice, învinuit în dosar

Într-un răspuns oferit Cutiei Negre, Procuratura Generală ne-a comunicat că, în prezent, o persoană a fost recunoscută în calitate de învinuit, iar alta în calitate de bănuit. Ambele persoane fac parte din companiile contractate pentru lucrările efectuate în parc. Acestea sunt acuzate de dare în folosință a unor construcții în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzând condițiilor proiectului. Persoanele riscă până la 10 ani, iar persoana juridică - o amendă în mărime de până la 550.000 de lei sau chiar lichidarea persoanei juridice. Avocatul familiei Ursol confirmă existența a doi învinuiți. 

„Acum, recent, în anul 2026, Centrul Național Anticorupție a dat răspuns că, la moment, sunt cercetate, penal, două persoane pentru acest incident. La fel, luând în considerație că este un secret a anchetei penale, deci nu au fost dezvăluit numele acestor persoane, dar pe parcurs vom afla mai multe detalii în acest sens. Probabil s-a așteptat raportul de expertiză ca să fie clar stabilit cine se face vinovat. Însă, consider că din moment ce a fost emis acest raport de expertiză, deci era toată posibilitatea și oportunitatea ca în decurs de o lună-două, cel mult, să fie recunoscute persoanele în calitate de bănuit. Am depus și o sesizare la Procuratura Generală pentru a verifica dacă, într-adevăr, se confirmă bănuiala noastră că cauza penală se tergiversează și, respectiv, așteptăm și un răspuns de la Procuratura Generală”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

În răspunsul oferit Cutiei Negre, Procuratura explică termenul extins de examinare a dosarului prin  volumul mare de acțiuni de urmărire penală care trebuie efectuate, ținând cont de amploarea lucrărilor de renovare din parc.

Antreprenorul general al lucrărilor de renovare a parcului Sarmizegetusa a fost compania de construcții „Inamstro”. Pentru servicii de electrificare, aceasta a subcontractat alte două firme: „Luminaconect” și  „Electroputere”. Contactat de reporterul „Cutia Neagră”, administratorul „Electroputere” SRL, Serghei Volovodiuc, a refuzat să discute cu noi. 

„- Nu pot vorbi pe tema asta deloc. - De ce? - Eu deja v-am spus, nu pot vorbi. Mersi, cele bune.” 

La numerele de telefon ale celorlalte companii nu a răspuns nimeni. 

Mama Dariei nu își dorește achitarea unui prejudiciu material. Femeia afirmă că o interesează doar pedepsirea celor care se fac vinovați de moartea copilei. 

Trei copii morți la Hotelul Național

Un alt loc public, o altă dramă. Hotelul Național din Chișinău și-a câștigat deja faima drept cel mai sinistru și periculos loc din oraș. În ultimii trei ani, aici au decedat trei copii, căzuți de la înălțime, iar o fetiță de 12 ani a ajuns în scaunul cu rotile după ce a căzut în gol în timp ce se juca în edificiul abandonat. Tragedia s-a întâmplat în septembrie 2024. Iar de atunci, familia și avocatul copilei luptă la propriu pentru a obține compensarea cheltuielilor pentru tratamentele medicale suportate de fată. 

„Copiii au decis să între într-un loc periculos, și asta trebuie să înțelegem că din punctul de vedere a comportamentului unui copil este ceva normal. Regret că nouă, și de fiecare dată, autoritățile ne spun că părinții trebuie să aibă grijă de copii. Cazul cu care eu mă ocup, în niciun caz nu poate fi invocat lipsa unei atitudini față de copii. Copiii erau sub supraveghere permanentă, dar copiii au avut 45 de minute la dispoziție. Și copiii au decis aceste 45 de minute să  urce pe această clădire. Această clădire pe etajele inferioare are găuri printre etaje și aceste găuri a pe ele diferite plăci. Și iată plimbându-se pe aceste galerii, o persoană a călcat pe o placă care era pusă peste o gaură și s-a prăbușit în această gaură, și cu traumatisme foarte grave, care au stabilit o dizabilitate de gradul 1 pentru această persoană”, a declarat avocatul Constantin Tănase.

În pofida eforturilor depuse de avocat și părinți, o cauză penală nu a fost pornită.

„S-a constatat că nu există un vinovat, că nu avem o lege care ar pedepsi penal pe cineva pentru situația respectivă. Această situație sub aspect penal nu se mai investighează. Noi ne aflăm acum cu o acțiune civilă în instanțe, dorim ca, cel puțin, măcar parțial să compensăm acele cheltuieli pe care le-a suportat familia. Sunt tratamente extrem de scumpe, s-au făcut atât în Moldova cât și în afara țării la niște clinici specializate”, ne-a spus Tănase.

Avocatul afirmă că Primăria Chișinău își declină în totalitate responsabilitatea pentru tragedia produsă și refuză să achite prejudicii familiei:

„Noi am solicitat primăriei să fie acoperite costurile, noi ne-am lovit cu cinismul autorităților, autoritățile nu au făcut absolut nimic. Pur și simplu ni s-a făcut o propunere să ni se facă un ajutor material, care eu nici nu-l numesc de batjocură, e umilitor. E uimitor ce a simțit această familie, pentru că… această clădire nu putea să fie deschisă. Niciodată, niciodată, nicicând! Această clădire este pe terenul primăriei, dar asigurarea siguranței cetățenilor atunci când avem aceste surse sporite de pericol este de atribuția și obligația autorităților locale. Din punct de vedere legal.”

Cererea de judecată împotriva Primăriei Chișinău, depusă de părinții fetiței, abia a ajuns în instanță și urmează încă o calea lungă până la pronunțare. 

O singură condamnare în istorie

În ultimii 5 ani, au fost mai multe cazuri în care copiii au avut de suferit pe terenuri de joacă, în parcuri sau în alte spații publice, din cauza unor erori, neglijență sau iresponsabilitate a autorităților. În toate cazurile, părinții copiilor se plâng că este aproape imposibil să obțină pedepsirea autorităților care se fac vinovate de moartea sau traumarea gravă a micuților. Există un singur caz, recent, de condamnare, în prima instanță, a unei persoane pentru lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției.

La trei ani după tragedia care i-a luat viața micuței, Judecătoria Chișinău a dat verdictul pe dosarul penal pornit pe caz. Un maistru de defrișare din cadrul Întreprinderii Municipale „Spații Verzi” a fost condamnat  la un an de închisoare, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de doi ani. Bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de „lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției”. În cadrul procesului, procurorii au demonstrat că angajatul de la Spații Verzi a știut cu mai bine de șase luni mai devreme despre faptul că creanga de plop care a căzut peste micuță era putredă și reprezenta un pericol public. 

Raportul de expertiză judiciară a arătat că secțiunea de copac care s-a rupt era în stare avansată de putrefacție, determinată de condiții precare de întreținere. Plopul era situat aici, în preajma havuzului din parc și la distanță mică de terenul de joacă. Actele prezentate de procurori arată că despre faptul că acel plop reprezintă un pericol public se știa încă din 2019. Cu trei ani înainte de tragedie, a existat o recomandare de tăiere a copacului. Agenția Mediului a autorizat curățarea copacului în luna ianuarie 2022, dar acest lucru nu a fost făcut. 

Maistrul susține că nu a putut identifica exact ce copac trebuia curățat. Potrivit expertizei judiciare, în mai 2022, când a avut loc tragedia, copacul prezenta semne exterioare evidente de boală și putrefacție. Iar normele legale spun clar că în cazuri în care un copac prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor și a mediului, acesta urmează a fi tăiat imediat, chiar și fără coordonarea cu agențiile ecologice.  

Inițial, faptele angajatului de la Spații Verzi au fost încadrate ca neglijență în serviciu, însă ulterior procurorii au schimbat încadrarea juridică în lipsire de viață din imprudență, reținând că decesul copilului s-a produs ca urmare a inacțiunii unei persoane publice care nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile legale.

Avocații bărbatului condamnat au refuzat să discute cu noi, pe motiv că nu au permisiunea clientului. Dar ne-au comunicat că au atacat cu apel decizia judecății.

 „Nu aș vrea să comentez acest caz, atâta timp cât el este pendinte”, a declarat avocatul Vasile Nicoară.

„Acum este  dosarul pe rol la Curtea de Apel, dar, sincer, trebuie să discut cu dumnealui până a vă da un răspuns, dacă îmi permite. Deci, din câte cunosc, este la Curtea de Apel, a contestat hotărârea”, a menționat avocatul Vladimir Răcilă.

Deși a participat la proces în faza inițială de a examinare a dosarului, tatăl fetiței a cerut instanței să nu mai participe la ședințele de judecată, pentru că tragedia l-a afectat profund. El a susținut în judecată că nu i-au fost propuse despăgubiri morale sau materiale de cei de la Spații Verzi și nici nu are pretenții materiale. Am mers de mai multe ori acasă la părinții fetiței pentru a încerca să aflăm părerea lor despre soluția instanței, dar nu i-am găsit acasă. Vecinii ne-au spus că după tragedie, familia a intrat într-un doliu prelung.