Curtea Constituțională (CC) a emis o notă prin care face mai multe precizări despre controlul inițiat de ANI în care este vizată președinta CC, Domnica Manole. CC menționează că Autoritatea Națională de Integritate i-a solicitat informații și copii autentificate ale unor acte jurisdicționale, în contextul unui control care vizează participarea doamnei judecător Domnica Manole la judecarea și pronunțarea Hotărârii Curții nr. 13 din 27 aprilie 2021.
Această Hotărâre a declarat ca neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 23 aprilie 2021 prin care s-a „retras” mandatul de judecător al doamnei Domnica Manole și Hotărârea Parlamentului nr. 74 din 23 aprilie 2021 privind numirea unui „nou” judecător al Curții Constituționale.
În răspunsul său din 4 iunie a.c. adresat Autorității, Curtea a subliniat că Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nu este incidentă în acest caz și că Autoritatea nu deține competența constituțională și legală de a verifica participarea judecătorilor constituționali la judecarea cauzelor de pe rolul Curții Constituționale. Actele solicitate sunt acte de jurisdicție constituțională adoptate în baza Legii Supreme de către Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională din Republica Moldova.
Din perspectiva lipsei competenței Autorității prin raportare la Constituție, răspunsul a subliniat că hotărârile Curții Constituționale au valoare constituțională. În Hotărârea sa nr. 20 din 9 iulie 2020, Curtea Constituțională a reținut că ea „este singura autoritate competentă să se pronunțe în mod definitiv cu privire la un aspect care ține de Constituție și care vizează direct funcționarea Curții Constituționale și raporturile ei cu autoritățile statului, fiind exceptată de la orice cenzură din partea unei autorități publice care aplică și interpretează norme inferioare Constituției”.
De asemenea, în aceeași Hotărâre, Curtea a scos în evidență faptul că „textul „hotărârile Curții Constituționale” din articolul 140 alin. (2) din Constituție nu distinge nici în funcție de tipurile actelor pe care Curtea le pronunță (hotărâre, decizie, aviz), nici în funcție de conținutul acestora, ceea ce conduce la concluzia că toate actele Curții pronunțate în exercitarea competențelor sale constituționale sunt definitive. Noţiunea de „hotărâre” este una generală şi cuprinde toate tipurile de acte ale Curții: hotărâre, decizie, aviz. Indiferent de denumirea lor, actele respective sunt definitive şi nu pot fi atacate. Astfel, textul „hotărârile Curții Constituționale” din articolul 140 alin. (2) din Constituție în accepțiunea de acte adoptate de Curte are în vedere hotărârile, deciziile și avizele pronunțate de Curte în exercitarea competențelor sale constituționale”.
Mai mult, Curtea a notat că „actele emise în cadrul competențelor constituționale exclusive ale Curții Constituționale nu pot fi supuse cenzurii nici sub aspectul constituționalității, nici în privința legalității, de nicio autoritate publică, inclusiv de instanța de judecată în procedură de contencios administrativ. Astfel, Constituția nu împuternicește alte autorități publice să examineze o hotărâre a Curții Constituționale și să o considere ca fiind neconstituțională sau ilegală”.
În răspuns, s-a evidențiat că scrisoarea Autorității Naționale de Integritate reprezintă o ingerință în activitatea independentă a Curții Constituționale și s-a cerut retragerea acesteia.
