În R. Moldova există peste 200 de întreprinderi de stat. Majoritatea dintre acestea abia o duc de azi pe mâine, altele se îngroapă de la an la an în datorii, iar cele care înregistrează venituri de sute de milioane, au grijă să cheltuie la fel de mulți bani pentru ca la sfârșit, profitul care urmează să fie vărsat în bugetul de stat să nu depășească câteva sute de mii de lei sau, în cel mai bun caz, câteva milioane. În schimb, onorariile plătite managerilor acestor întreprinderi deseori sfidează bunul-simț. Cutia Neagră PLUS a analizat rapoartele financiare a peste 50 de întreprinderi de stat și tabelele de salarizare a directorilor acestora și vă spune în investigația de astăzi care sunt cei mai bine plătiți manageri de la stat.
De departe, directorul de întreprindere de stat cu cel mai mare salariu este Ghennadi Dimov, șeful „Moldelectrica”. Compania se ocupă de transportarea energiei electrice prin rețelele de tensiune înaltă. Iar Dimov a ajuns în atenția publică în special în 2015 când s-a adresat cu o cerere către ANRE de majorare de peste 350% a tarifului la electricitate. Anunțul a scandalizat societatea, iar ANRE, până la urmă, nu i-a dat curs.
În 2020, Dimov a avut un venit de aproape un milion de lei sau în medie câte 76 000 de lei pe lună. O bună parte din sumă este din premii și sporuri la salariu. Asta în timp ce compania pe care o conduce a înregistrat pierderi de peste 7 milioane de lei. Întreprinderea de stat lucrează în pierdere de mai mulți ani la rând, asta însă nu îl afectează în niciun fel pe Ghennadi Dimov, care administrează „Moldelectrica” de mai bine de 13 ani. Între timp, și remunerarea muncii acestuia s-a triplat.
GHENNADI DIMOV, director ÎS Moldelectrica: „În declarația de avere pe care o depun sunt indicate veniturile brut, cu tot cu impozite, contribuțiile la fondul social. Dacă vă uitați la cifra aceea, ea poate părea considerabilă. Dar dacă e să scoatem toate impoozitele și contribuțiile sociale și ținând cont că întreprinderea are 1350 de angajați și deservește întreaga republică, nu aș spune că sunt un director chiar atât de bine plătit. Contractul meu de muncă, semnat cu Ministerul Economiei, prevede un salariu de bază de 28-29 de mii de lei. Cred că este un salariu mic, în comparație cu cel din sistemele energetice din țările vecine. Mai bine nici nu le spun clegilor vecini ce salariu am. Totul în lume e relativ. Nu trebuie să luptăm cu salariile mari, ci cu salariile mici”.
Munca la „Moldelectrica”, unde gestionează o echipă de peste 1300 de angajați, îi lasă timp liber directorului și pentru alte joburi. Până în 2019, Dimov a fost membru al Consiliului de Administrare al „Energbank”. În 2019, Banca Națională a constatat existența unui grup de acționari care luau decizii în mod concertat la „Energbank”, prin interpuși, iar interesele acestora erau reprezentate inclusiv de către Dimov. După acest scandal, el s-a retras din bancă. Ultimul onorariu luat de acolo a fost însă de peste 320 de mii de lei.
GHENNADI DIMOV, director ÎS Moldelectrica: „Ei m-au invitat pentru că sunt un client mare și pentru mine desigur era interesant. Fiind membru al Consiliului de Administrare, eu știu ce se întâmplă în bancă. De aceea, eu știu ce face banca cu resursele Moldelectrica.”
Ce face bugetarul cu milioanele pe care le primește? În mare parte, pune banii la păstrare, în bancă. Dimov are pe conturi circa 100 de mii de dolari și aproape un milion de lei. Totuși, în ultimii ani, acesta a făcut și câteva achiziții importante: o mașină de lux „Mercedes GLE” de aproape 50 de mii de euro și un teren pentru construcții.
Premiu de 166 mii lei pentru diretorul MoldATSA
De la domeniul energetic, trecem la aviație. Despre salariul directorului Moldatsa, Veaceslav Frunze, s-a mai vorbit în presă. Pandemia din 2020 a lovit dur asupra veniturilor companiei de stat, care a încheiat anul cu pierderi în valoare de 60 de milioane de lei, asta deși în 2019 MoldATSA a înregistrat profituri de 9 milioane.
Balanța financiară negativă a întreprinderii a afectat însă într-o măsură foarte mică onorariul lui Frunze, de circa 71 de mii de lei lunar. Mai mult de jumătate din această sumă reprezintă sporuri și prime. Potrivit tabelului de salarizare a directorului MoldATSA, în 2020, acesta a primit lunar un salariu de 33 300 lei. Pe lângă această sumă, pe parcursul anului, Frunze a ridicat o „indemnizație pentru discreție”, în valoare de 33 345 lei, o indemnizație „pentru menținerea nivelului de siguranță”, în valoare de 83 364 lei, o altă indemnizație „pentru nedepășirea capacităților unităților de dirijare a traficului aerian” – în valoare de încă 83 364 lei, alte 22 401 lei – salariu mediu pentru deplasare, aproape 90 de mii de lei – supliment pentru stagiul de muncă, 15 686 de lei – concediale și chiar un ajutor material la concediu, în valoare de 33 300 lei.
Toate aceste sporuri au dublat venitul anual al lui Frunze la compania aflată în dificultăți financiare. Prin comparație, salariul mediu al unui angajat la MoldATSA, este de peste 24 de mii de lei. Raportul financiar al companiei arată că la sfârșit de decembrie 2020, aceasta avea datorii la plata salariilor angajaților în valoare de 4,4 milioane lei.
În tabelul de salarizare al lui Frunze, oferit de MoldATSA, nu se regăsește însă și premiul unic de 166 500 lei pe care l-a ridicat managerul la începutul toamnei trecute. Premiul a fost acordat de Consiliul de Administrare, pentru gestionare eficientă a companiei în 2019. Banii sunt din contul rezervei formate în urma repartizării profitului intreprinderii. Inspecția financiară a Ministerului Finanțelor a verificat modalitatea de acordare a premiilor bănești către directorul întreprinderii și nu a depistat nici o încălcare.
Directorul MoldATSA a refuzat să vorbească la subiect, argumentând că presa manipulează și scrie la comandă politică. Totuși, ne-a cerut întrebările în scris, la care ne-a trimis ulterior un răspuns:
„Veniturile Î.S. „MOLDATSA” s-au diminuat cu 63% din cauza scăderii drastice a traficului aerian, însemnând o pierdere netă prognozată de 130 milioane lei pentru anul 2020. Chiar de la începutul pandemiei, au fost întreprinse un șir de măsuri, susținute și de colectivul întreprinderii, propuse consiliului și fondatorului, gândite și realizate astfel încât să nu afecteze sub nicio formă procesul de furnizare a serviciilor de navigație aeriană, acțiuni care au dus la diminuarea pierderii și ca rezultat pierderile pentru anul 2020 au constituit 60,1 milioane lei. Unele moratorii aplicate la fondul de salarizare a angajaților întreprinderii, cu regret sunt menținute și în prezent. Se aplică și administratorului întreprinderii, în spiritul unității și corectitudinii morale, fapt care a dus la diminuarea salariului administratorului cu 26% pentru anul 2020. Acțiunile prompte și corecte, s-au soldat cu diminuarea semnificativă a pierderilor întreprinderii. Ca rezultat, Consiliul de Administrație a acceptat propunerea administratorului de a premia în anul 2020 tot colectivul întreprinderii”.
Despre stilul de management al lui Veaceslav Frunze la MoldATSA s-a scris mult în presă. El este cel care a făcut din întreprinderea de stat o pepinieră pentru rudele unor înalți demnitari.
Venituri duble în 4 ani
Locul trei în clasamentul celor mai plătiți directori la stat este ocupat de un alt manager de companie din domeniul energetic. Șeful societății pe acțiuni „Termoelectrica” Veaceslav Eni, numit în funcție în august 2015. Eni a primit anul trecut în medie, câte 67 de mii de lei pe lună. Salariile lui Veaceslav Eni au crescut ca pe drojdii în fiecare an. Dacă în 2016 a încasat 423 mii lei de la întreprinderea de stat, în următorii doi ani a ridicat câte jumătate de milion de lei. În 2019 a fost plătit cu 634 mii lei, iar anul trecut suma a ajuns la 811 mii lei.
VECESLAV ENI, director SA Termoelectrica: „Salariul net este de 23.600 lei lunar. Este bazat pe Codul Muncii, legea cu privire la salarizare, hotărârea Guvernului nr. 165 și contractul care este semnat cu Consiliul de Administrare, unde mai sunt prevăzute un adaos la salariu de 30% pentru vechimea în muncă, 10% sunt spor pentru accesul la secretul de stat și 50% – spor pentru complexitatea și intensitatea muncii. Nu știu cum alții, dar eu trebuie să fiu 24/24 disponibil pentru a interveni. Dacă ați văzut raportul financiar pentru anul 2019, Termoelectrica a înregistrat un profit de 199 milioane de lei, respectiv, directorul general a primit un premiu – șase salarii de funcție, pentru înregistrarea acestui profit la întreprindere. Din cauza asta, salariul a fost până la urmă mai mare”.
Veaceslav Eni a dobândit în ultimii ani mai multe bunuri valoroase. Chiar la începutul anului curent și-a achiziționat o mașină nou-nouță de model „Hyundai Tucson” pentru care a plătit peste jumătate de milion de lei. În 2020, și-a cumpărat un teren și o căsuță de 36 metri pătrați, iar un apartament de 84 metri pătrați l-a primit ca donație. În 2019, familia Eni a ajuns proprietara unui alt apartament de 62 metri pătrați, tot printr-un act de donație, iar pentru alte 4 bunuri imobiliare a obținut acte de recepție în același an. Costul imobilelor nu a fost indicat în declarația de avere. Și în 2017, familia Eni a primit donație un apartament de 95 metri pătrați, iar în 2014, Veaceslav Eni a cumpărat un apartament de 25 metri pătrați cu 35 de mii de euro.
VECESLAV ENI, director SA Termoelectrica: „Până a fi numit eu director general, toate aceste bunuri erau înregistrate pe Eni Veaceslav. Anterior, eu am construit un bloc locativ în centru cu 10 apartamente. O parte dintre aceste apartamente eu le-am vândut, o parte au rămas. Eu am donat. Nu eu am primit donații. Soției mele, concubinei de fapt, am donat un apartament, fiicei mele un apartament și unul este proprietatea mea, care este procurat în 2014 și atunci am luat, dacă îmi aduc aminte, un credit de două milioane de lei”.
La sfârșitul anului 2020, Termoelectrica avea peste 1800 de angajați, iar salariul mediu pe întreprindere a constituit 13 329 lei. În total, întreprinderea a cheltuit 278 de milioane de lei pentru retribuirea muncii în 2020.
Deși salariile administrației au fost generoase anul trecut, întreprinderea nu se poate lăuda și cu o performanță financiară pe măsură. Termoelectrica a înregistrat vânzări de peste două miliarde lei, dar nu a avut profit. Ba mai mult, a fost în pierdere în 2020 cu aproape 5 milioane de lei.
VECESLAV ENI, director SA Termoelectrica: „Noi suntem angajați în proiectul Băncii Mondiale și avem un credit pe care îl achităm. A avut loc majorarea cursului valutar, ce a provocat o pierdere de 62 milioane de lei, care nu depinde de managementul companiei. Plus, pierderea a 139 milioane de lei, care a survenit în urma ajustării costului producerii energiei electrice de către ANRE.”
Casa de lângă pădure a șefului „Moldtelecom”
Un salariu de peste 60 de mii de lei pe lună a încasat anul trecut și directorul societății pe acțiuni „Moldtelecom”, Viorel Postolachi. Acesta a declarat venituri de peste 735 mii lei de la întreprindere. Postolachi are 40 de ani și și-a făcut carieră doar la „Moldtelecom”, unde activează din 2005.
Soția directorului „Moldtelecom”, Lidia Postolachi, s-a ocupat mai mult de afaceri. Este proprietara companiei „Stilist Grup”, care are ca gen principal de activitate comerțul cu îmbrăcăminte. Firma a declarat în 2018 un profit de 78 mii lei. Totodată, Lidia Postolachi deține o cotă-parte de 50% în compania „Novelis Impex”, un mare importator de ambalaje din materiale plastice. În 2019, firma a înregistrat vânzări de peste 9 milioane lei, dar profitul net a fost de numai 621 mii lei.
Șeful de la Moldtelecom este proprietarul unei case luxoase din Durlești, situată chiar lângă pădure. Imobilul are în acte 173 de metri pătrați, dar suprafața exterioară este dublă. Casa a fost dată în exploatare în 2018 și evaluată la 1,2 milioane lei, dar valoare de piață este de câteva ori mai mare. Terenul de 5 ari pe care se înalță imobilul a fost cumpărat în 2013.
În anul 2019, familia Postolachi a achiziționat și un apartament de 38 metri pătrați, pentru care a plătit 39 de mii de euro. Directorul „Moldtelecom” nu indică nicio mașină în ultima declarație de avere. Anterior, a avut un autoturism de model „AUDI A5”, cumpărat cu 12 mii de euro.
Viorel Postolachi nu a fost de găsit la birou pentru comentarii și nici acasă, când am mers să-i filmăm imobilul.
Potrivit raportului financiar pentru anul trecut, „Moldtelecom” a avut vânzări de 1,6 miliarde de lei, cu 80 de milioane mai puțin decât în 2019. Pe de altă parte, profitul înregistrat de companie aproape că s-a dublat, fiind de 86 milioane lei. În ultimii ani, întreprinderea de stat înregistra profituri din ce în ce mai mici. Dacă în 2015, profitul net al „Moldtelecom” era de 94 milioane, în 2016 coborâse la 72 milioane, iar în 2019 a ajuns la 44 milioane de lei.
Pe de altă parte, la finele anului 2020, Moldtelecom avea datorii de 1,2 miliarde de lei, iar administrația motivează că s-au făcut investiții majore în dezvoltarea și întreținerea rețelelor fixe și de telefonie mobilă.
„Moldtelecom” are în toată republica peste 2800 de angajați, iar salariul mediu pe întreprindere depășește 11 mii de lei.
O altă instituție unde se plătesc salarii mari este întreprinderea de stat „Radiocomunicații”. Aceasta are 156 de angajați, iar salariul mediu pe întreprindere depășește 11 mii de lei. Compania este principalul furnizor de rețele și servicii TV și Radio pentru posturile publice și private ale audiovizualului din R. Moldova.
Primele directorului de la „Radiocomunicații”
Director al întreprinderii de stat „Radiocomunicații” este Mihail Iacob, care deține funcția încă din anul 2013. Acesta are 45 de ani și a lucrat toată viața la stat. Patru ani a fost vicedirector tehnic la „Moldtelecom”, iar anterior – inginer la întreprinderea Radiocomunicații.
Anul trecut, Mihail Iacob a încasat 728 de mii de lei de la întreprinderea de stat pe care o conduce, sau cam 60 de mii de lei pe lună. Pe lângă salariul de funcție de peste 26 de mii de lei, a primit tot felul de sporuri și premii. Circa 160 de mii de lei – „spor pentru complexitate și intensitate”, 26 de mii de lei – „premiu pentru rezultatele activității”, alte 68 de mii de lei – „spor pentru vechime în muncă”, iar 64 de mii de lei – „plata pentru titlu onorific”. Încă 54 de mii de lei i-a primit în cont ca ajutor material la concediu.
MIHAIL IACOB, director ÎS Radiocomunicații: „Un director la o întreprindere de stat poate să aibă de la trei până la cinci salarii medii pe întreprindere în dependență de rezultate. La fiecare sfârșit de an, Consiliul de Administrare decide câte salarii trebuie să am eu pentru perioada ulterioară, în baza rezultatelor precedente. În 2020, mi s-a stabilit deja câte salarii medii pe întreprindere trebuie să am eu în 2021. Totodată, eu mai am 20% pentru maestru în comunicații și 30% am pentru ordinul Gloria Muncii. Și până la urmă, care este interesul din partea fiecărui manager, ca salariul mediu pe întreprindere să fie mai mare și atunci managerul întreprinderii are un salariu mai motivant, dar pentru asta trebuie de muncit.”
Deși are venituri generoase, familia Iacob are proprietăți modeste – un garaj și un apartament de 61 metri pătrați. Nu deține niciun autoturism, iar banii îi acumulează în conturi bancare. În declarația de avere pentru 2020, Mihail Iacob a indicat două depozite bancare în care păstrează 30 de mii de euro, iar într-un cont curent avea 121 mii lei.
„Radiocomunicații” se numără printre cele mai profitabile întreprinderi ale statului. În 2020 a avut venituri de 61 milioane lei, iar după acoperirea tuturor cheltuielilor a rămas cu un profit de 5,3 milioane lei. Cheltuielile ce țin de remunerarea personalului s-au cifrat la 25 milioane lei. Asta înseamnă 45% în structura tuturor cheltuielilor întreprinderii de stat.
Administratorul milionar de la „Ingeocad”
Despre întreprinderea de stat „Ingeocad”, mulți dintre dvs. nu ați auzit niciodată. Această companie se prezintă ca „lider în Republica Moldova în domeniul activităţii geodezice, geologice, topografice şi cartografice”, iar din 2002, practic de la fondare, director al întreprinderii este Serghei Nagorneac. În 2020, managerul a avut un salariu lunar de 52 000 de lei. Întreprinderea nu ne-a pus la dispoziție raportul financiar pentru anul 2020, dar în cel din 2019, indică un profit de 3 milioane de lei, asta în condițiile unor venituri de aproape 16 milioane de lei. Cei mai mulți din banii câștigați, aproape 60%, sunt cheltuiți pentru plata salariilor celor 61 de angajați ai companiei. Salariul mediu la „Ingeocad” este de 11 mii de lei.
Nagorneac activează la Ingeocad chiar de la finalizarea studiilor și nu a avut niciodată un alt loc de muncă. Salariul de la stat i-a fost însă suficient pentru a se face milionar. Acesta indica în declarațiile de avere din anii precedenți hârtii de valoare și depozite bancare de peste 5 milioane de lei. În ultima declarație de avere sumele însă s-au redus esențial.
Nagorneac este și cofondator al Uniunii Geodezilor din Moldova, care a participat la mai multe proiecte împreună cu ÎS Ingeocad. Pe aceeași adresă unde își are sediul Uniunea, mai este înregistrată o companie privată care are aceleași genuri de activitate ca și „Ingeocad”. Soția lui Nagorneac, Lidia Jalbă, deține 95% din acțiuni într-o altă companie care are aceleași genuri de activitate ca și „Ingeocad”, dar care pare să nu mai fie activă.
L-am contactat pe Serghei Nagorneac pentru o reacție, dar șeful „Ingeocad” a refuzat să discute cu noi, solicitând să îi trimitem întrebările în scris. Deocamdată, nu am primit un răspuns la acestea.
Întreprinderea cu profit cât remunerarea directorului
Administrația de Stat a Drumurilor are 187 de angajați, iar salariul mediu pe întreprindere a fost anul trecut de 21 700 lei. Directorul companiei de stat, ridică însă un venit mediu lunar de peste două ori mai mare – circa 48 de mii de lei.
De un an de zile, interimatul funcției de director la întreprindere este deținut de Veaceslav Potop, numit de APP pe 7 aprilie 2020, deși acesta figura într-un dosar penal. Potop a încasat anul trecut 237 mii lei din salariu, dar suma s-a dublat din contul altor plăți. Cu ocazia sărbătorilor, a primit premii fabuloase – peste 86 de mii de lei. Totodată, 13 700 lei i-au fost virate în cont ca „plată pentru zilele de repaus și cele de sărbătoare nelucrătoare”. A primit și ajutor material de la întreprindere – aproape 29 de mii de lei, iar 60 de mii de lei a avut supliment la salariu pentru vechime în muncă. În total, pentru 9 luni de muncă în 2020, Administrația de Stat a Drumurilor i-a plătit lui Veaceslav Potop 434 de mii de lei, atât cât a fost și profitul net al întreprinderii pentru aceeași perioadă.
Potop a evitat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre, motivând că nu are timp, deoarece are planificate ședințe una după alta. Dar l-a delegat pe adjunctul său să ne ofere informații.
ANDREI STATI, prim-vicedirector ÎS Administrația de Stat a Drumurilor: „Salariul este aprobat prin statele de personal, unde este grila de calcul a salarizării pentru întreaga companie. Toate aceste sporuri au fost acordate în urmă acceptării de către Consiliul de Administrație a întreprinderii și a fondatorului. Avem toate ordinele prin care au fost înregistrate aceste prime.”
Până a veni la întreprindere, Potop a fost director adjunct la Agenția pentru Supraveghere Tehnică, de unde a demisionat în septembrie 2019, după ce democrații au pierdut guvernarea. Anterior, a lucrat la Inspecția de Stat în Construcții.
Cercetat penal timp de doi ani
Pe 27 februarie 2019, Veaceslav Potop a fost reținut într-un dosar de corupție, fiind pus sub învinuire pentru corupere pasivă. Iar a doua zi a fost plasat în arest la domiciliu. Jurnaliștii de la Ziarul de Gardă i-au identificat atunci casa de lux, aflată în comuna Stăuceni, suburbie a Chișinăului, care ar avea o valoare de piață de câteva milioane de lei. Soția funcționarului, Lilia Potop, administrează câteva afaceri, printre care o zonă de agrement pe malul Nistrului, la Vadul lui Vodă. Locația se numește „Poiana Vadului” și dispune de o vilă spaţioasă cu 4 dormitoare, saună şi terasă. Pe teritoriul complexului de 1,2 hectare se află mai multe foişoare şi un cort pentru evenimente în aer liber. Aceste proprietăți nu au fost trecute în declarația de avere a funcționarului.
De activitatea unei firme a soției sale SRL „MLVP GROUP” este legat și dosarul penal în care a fost vizat fostul director adjunct al Agenţiei pentru Supraveghere Tehnică. Procurorii precizau că Veaceslav Potop, în complicitate cu funcţionari de la Cadastru şi angajaţii companiei fondate de Lilia Potop, ar fi favorizat darea în exploatare şi înregistrarea dreptului de proprietate asupra unor construcţii neautorizate sau imobile construite cu abateri de la documentaţia de proiect.
De la inițierea cauzei penale au trecut doi ani, dar dosarul în care este vizat Veaceslav Potop nu a ajuns încă pe masa judecătorilor. Șeful interimar al Procuraturii Anticorupție, Sergiu Gavajuc, a declarat pentru Cutia Neagră că dosarul se mai află în procedură. Procurorul ne-a cerut să exediem o solicitare de informații în scris pentru a ne oferi mai multe detalii din dosar.
Deși gestionează anual fonduri de miliarde de lei pentru reparația drumurilor și prestează servicii de proiectare, inginerie și consultanță pentru afaceri, întreprinderea Administrația de Stat a Drumurilor are profituri modeste. Potrivit raportului economico-financiar pentru 9 luni ale anului 2020, care a fost remis Cutiei Negre de APP, instituția a înregistrat un venit din vânzări în sumă de 44 milioane lei, dar profitul net a fost de numai 400 mii lei. Astfel, întreprinderea a câștigat cam tot atât cât administratorul acesteia.
Jumătate de milion pentru directorul „Metalferos”
Circa 44 de mii de lei pe lună a încasat în medie anul trecut și directorul întreprinderii „Metalferos”, Igor Cujbă. Acesta a declarat venituri de 532 de mii de lei de la companie. Cujbă conduce întreprinderea din decembrie 2019. Anterior a activat în România, unde a administrat mai multe companii din sectorul privat. Până a pleca în România, în 2012, Igor Cujbă a muncit timp de 15 ani în Poliție, fiind și conducător la câteva comisariate raionale.
Directorul Metalferos a precizat că salariul său de funcție este 31 de mii de lei, dar a primit în 2020 premii în sumă de 113 mii lei. Potrivit contractului de muncă, acesta poate ridica premii de sărbători, dar suma nu trebuie să depășească pe parcursul anului 3 salarii de funcție. De asemenea, poate beneficia de un premiu anual din profitul net al companiei, care să nu depășească 6 salarii.
IGOR GUJBĂ, directorul SA Metalferos: „Ca sa fie clar pentru toți – noi nu luăm bani de la stat, noi prin activitatea noastră creăm bani și plătim taxe. Salariul directorului general este plătit din mijloacele societății. Este fixat prin contractul individual de muncă. Salariul pe întreprindere, avem în jur de 210 salariați, este direct proporțional cu veniturile întreprinderii. Dacă avem perioade când întreprinderea merge mai prost, clar că salariul este mai mic. În mediu, salariul pe întreprindere este de 10 000 de lei. Noi în condiții de pandemie, în prima jumătate de an, nu am avut o evoluție, deja la sfârșitul anului au fost acordate directorului general careva prime.”
Anul trecut, familia Cujbă și-a cumpărat un apartament de 64 metri pătrați care valorează peste un milion de lei. Din 2015, Cujbă este și proprietarul unui apartament în România, cumpărat cu circa 60 de mii de euro. În 2020, Igor Cujbă a luat două credite de la o instituție bancară din R. Moldova în valoare de un milion de lei și mai are împrumuturi la bănci din România.
Întreprinderea de stat „Metalferos” a înregistrat anul trecut venituri din vânzări în sumă de 1,2 miliarde lei, iar după acoperirea tuturor cheltuielilor a rămas cu un profit net de 13,7 milioane lei. Pe de altă parte, întreprinderea a cheltuit de trei ori mai mult – 36,6 milioane lei pentru a-și remunera angajații și a plăti primele de asigurări sociale și medicale pentru aceștia, arată bilanțul contabil al întreprinderii pentru 2020.
„Metalferos” înregistrează profituri tot mai mici în ultimii ani. Dacă în 2018 cifra a fost de 46,5 milioane lei, în 2019 s-a înjumătățit, ajungând la 21,7 milioane, iar anul trecut profitul a coborât până la 13,7 milioane lei.
Schimbări la „RED-Nord”
Topul celor mai bine plătiți manageri de întreprinderi de stat este încheiat de șefa de la „Moldexpo” și directorul RED Nord.
Carolina Chiper, care administrează Centrul expozitional Moldexpo din iulie 2020, are un salariu oficial de circa 40 000 de lei. Același salariu l-au primit și predecesorii săi. Deși salariul este unul considerabil, veniturile Carolinei Chiper sunt modeste în comparație cu cele ale soțului acesteia, care a contribuit anul trecut la bugetul familiei lor cu aproape 3 milioane de lei.
Directorul RED Nord ridică un salariu lunar de 38 000 de lei, chiar dacă întreprinderea de ani de zile activează doar în pierdere. În 2019, RED Nord a încheiat anul cu pierderi de 265 de milioane de lei. În 2020, s-a reușit micșorarea pierderilor până la 17 milioane de lei. Directorul care a reușit să reducă din pierderi, Romeo Lopotencu, a fost ținut în funcție doar un an de zile. În aprilie 2021, Agenția Proprietăți Publice a decis să-l înlocuiască pe Lopotencu cu un alt director – fiul unui consilier municipal din Bălți din partea Partidului Socialiștilor, Vitalie Prisăcari. Tatăl lui Vitalie Prisăcari pare a fi o persoană de încredere a liderului socialist Igor Dodon.
Lopotencu a fost concediat după ce, spune el, asupra sa au fost făcute mai multe presiuni pentru a favoriza anumite companii la licitațiile organizate de RED Nord. Potrivit fostului administrator, indicațiile veneau direct de la fratele lui Igor Dodon, Alexandru Dodon.
ROMEO LOPOTENCU, ex-director SA RED Nord: „Eu socot că am fost demis pentru că nu am reușit moral pentru mine să depășesc momentul de a falsifica licitații și a promova companii speciale care mi se impuneau.nu există document sau înregistrare audio de impunere. mi se impunea de Alexandru Dodon, de familia Dodon, prin Țîpordei”.
Iar acum să trecem la câteva curiozități în materie de întreprinderi de stat. Deși Aeroportul Internațional Chișinău a fost dat în concesiune companiei „Avia Invest” în 2013, întreprinderea de stat activează în continuare, iar conducătorul acesteia primește salarii și premii grase. După concesionare, întreprinderea de stat se ocupă doar de gestionarea creanțelor și datoriilor și mai dă în chirie câteva încăperi, utilaje și transport auto de pe teritoriul aeroportului.
Salarii de la întreprinderea de stat pentru angajațiii „Avia Invest”
Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău este administrată de Dorel Ifodi, un tânăr de 28 de ani, care a preluat interimatul funcției în noiembrie 2019. Acesta a absolvit în 2015 facultatea de drept a Universității Alecu Russo din Bălți și anterior a lucrat la Aeroportul Internațional Mărculești.
În 2020, Dorel Ifodi a fost remunerat de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău cu 16 500 de lei pe lună, dar a avut prime de zeci de mii de lei. În iunie, când a fost repartizat profitul întreprinderii, Ifodi a primit un premiu în mărime de un salariu, adică 16 650 lei. În septembrie 2020 a luat un alt premiu trimestrial de 5000 de lei. În octombrie 2020, Dorel Ifodi a mai primit două salarii, adică 33 300 lei ca „premii cu ocazia sărbătorilor”, iar în următoarea lună a mai încasat peste 16 mii de lei ca ajutor material.
DOREL IFODI, director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Premiul de sărbători a fost acordat în baza prevederilor contractului individual de muncă. Administratorul a înaintat către Consiliul de Administrație propunerea de a fi premiat în legătură cu sărbătorile de Paști și aniversarea a 25 de ani de la crearea întreprinderii. Ulterior, fiind luată o decizie pozitivă de către Consiliul de Administrație, a fost înaintată către fondator. Agenția Proprietății Publice a emis o scrisoare prin care a aprobat acordarea acestui premiu.
Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău are în prezent 10 angajați. În afară de director, ceilalți 9 muncesc prin cumul, între o oră și patru ore pe zi, fiind angajați de bază la compania „Avia Invest”. Deși muncesc câteva ore pe zi la întreprinderea de stat, au primit și ei premii de sărbători. Sumele nu ne-au fost dezvăluite. Salariul mediu pe întreprindere depășește 6 mii de lei.
Totodată, anul trecut, statul a plătit 160 de mii de lei celor 3 membri delegați în Consiliul de Administrație al întreprinderii Aeroportul Internațional Chișinău. Pentru membrii consiliului a fost stabilită o indemnizație lunară de 3000 de lei, dar aceștia au mai primit bani și după repartizarea profitului întreprinderii, care aproape că le-au dublat veniturile.
De exemplu, președintele Consiliului, Ghenadie Potlog, care activa în calitate de consultant la Agenția Proprietății Publice, a indicat în declarația de avere pentru anul trecut aproape 50 de mii de lei din activitatea desfășurată în Consiliul întreprinderii Aeroportul Internațional Chișinău. Constantin Sîrbu, delegat de Ministerul Economiei în Consiliu a declarat indemnizații de aproape 60 de mii de lei, iar Viorel Pană, trimis în consiliu de Ministerul Finanțelor a ridicat aproape 50 de mii de lei.
La solicitarea Cutiei Negre, Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a prezentat raportul economico-financiar doar pentru primul semestru al anului 2020. Documentul arată un profit net de 1,3 milioane lei, în jumătate față de perioada similară a anului 2019. Cei mai mulți bani i-a adunat din diferențele de curs valutar și dobânzile încasate de la „Air Moldova” căreia statul i-a acordat un împrumut în 2017 în valoare de 58 milioane lei, înainte ca „Air Moldova” să fie privatizată.
Cine sunt alți bugetari care pompează sume fabuloase din întreprinderile de stat din Moldova vă spunem într-o altă investigație.
