Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea de strămutare a dosarului deschis pe numele lui Ilan Șor de la Curtea de Apel Cahul, la o altă instanță egală în grad. O încheiere în acest sens a fost pronunțată de către Colegiul Penal. O judecătoare, însă, a avut o opinie separată.
În susținerea cererii avocatul Balan Iulian a invocat în calitate de temei pentru dispunerea strămutării cauzei următoarele circumstanțe:
– într-un articol publicat pe „Ziarul de Gardă”, au fost publicate declaraţii ale preşedintelui Curţii de Apel Cahul cu privire la mersul procesului după demisia judecătorului Veleva Nina, prin care se subînțelege că cercetarea judecătorească nu va fi reluată ci doar pot fi repetate unele acțiuni procesuale, aceste declarații denotă bănuiala cu privire la faptul că acest aspect s-a decis în afara ședințelor de judecată în comun cu președintele de instanță, autoritatea ultimului în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Cahul fiind subînțeleasă prin alte declarații ale președintelui în cadrul ședinței comune organizate de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului cu factorii de conducere din sistemul judecătoresc din 17.03.2021;
– nereguli în procesul de redistribuire aleatorie a cauzei privindu-l pe Şor Ilan;
– între judecătorul raportor și avocatul Bojenco Nicolae anterior au existat relații de serviciu de subordonare, circumstanță ignorată de către completul de judecători din cadrul Curții de Apel Cahul care au examinat cererea de recuzare a judecătorului raportor, fapt ce ridică dubii în ceia ce privește lipsa de imparțialitate a întregii instanțe de judecată.
Colegiul penal a ținut să sublinieze că, motivele expuse în susținerea cererii de strămutare, privind pretinsa imparțialitate a tuturor judecătorilor Curții de Apel Cahul, sunt declarative, fără motive incontestabile și potrivit legii nu constituie temei de strămutare, deoarece circumstanțele noi indicate în cerere, nu cad sub incidența instituției strămutării judecării cauzei, astfel fiind criticate acțiunile unor judecători pentru comportamentul lor și modul în care derulează procesul de judecare a cauzei penale în instanța de apel, fiind invocate aceleași caracteristici de pretinsă imparțialitate a judecătorilor.
Mai mult ca atât, circumstanțele invocate de către avocatul Iulian Balan în numele inculpatului Ilan Șor, precum că între judecătorul raportor și avocatul Nicolae Bojenco anterior au existat relații de serviciu de subordonare, circumstanță ignorată de către completul de judecători din cadrul Curții de Apel Cahul care au examinat cererea de recuzare a judecătorului raportor, fapt ce ridică dubii în ceia ce privește lipsa de imparțialitate a întregii instanțe de judecată, nu sunt relevante și nu pot servi temei pentru strămutarea cauzei.
Dosarul lui Ilan Șor se află pe rol la Curtea de Apel Cahul din septembrie 2018, iar de atunci au fost amânate zeci de ședințe de judecată. În 2017, primarul de Orhei, a fost condamnat la 7 ani și șase luni de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, fiind învinuit că ar fi obținut 5 miliarde și jumătate de dolari de la Banca de Economii, pe care le-ar fi spălat ulterior, prin firme off-shor. Ilan Șor, care se declară nevinovat, a fugit din tară în vara anului 2019, după ce democrații au pierdut puterea.
De atunci, acesta a făcut nenumărate declarații și s-a dat cu părerea în probleme de ordin social și politic, însă toate acestea – în format virtual. În luna martie, dosarul lui Ilan Șor i-a fost repartizat lui Tudor Berdilă, tot el și raportor în completul de judecători care examinează cauza penală, după ce a fost aprobată demisia judecătoarei Nina Veleva, fost raportor în acest dosar.
Anterior, într-o conferință video, Ilan Șor spunea că are o soluție de recuperare a banilor furați și că este gata să depună mărturii, să conlucreze cu ancheta și să dezvăluie numele celor care se fac vinovați de furtul miliardului, cu condiția ca să fie anulat mandatul de arestare pe numele său. Într-o scrisoare adresată avocaților lui Șor, Procuratura Anticorupție susține că „se află în imposibilitate de a stabili modul de abordare a solicitării date”.
