Toți ochii sunt ațintiți astăzi spre Elveția, acolo unde Joe Biden și Vladimir Putin sunt așteptați să se întâlnească la Villa La Grange de pe malul lacului Geneva. Întâlnirea oficială între cei doi președinți are loc într-un moment în care relațiile dintre Rusia și SUA au ajuns la un nou punct critic, demn de epoca Războiului Rece.
Întrevederea cu președintele rus este ultimul eveniment de pe agenda turneului european realizat de președinte american Joe Biden în ultima săptămână și în urma căruia au fost adoptate niște poziții mult mai clare din partea Occidentului față de abuzurile regimurilor autoritare din Rusia și China.
Pe masa discuțiilor se vor afla subiecte complicate, precum evitarea unei confruntări directe între cele două țări, cazul Navalnîi și respectarea drepturilor omului, situația din Belarus, războiul din Ucraina și atacurile hackerilor ruși, însă nimeni nu se așteaptă la un rezultat major în urma discuțiilor, având în vedere că diferențele dintre Casa Albă și Kremlin par să fie în prezent ireconciliabile în ceea ce privește o gamă extrem de largă de probleme, după cum indică Foreign Policy.
Primul test diplomatic major al Administrației Biden
Atât Casa Albă, cât și Moscova sunt de acord că relația dintre cele două superputeri se află într-un moment foarte prost, având în vedere că cei doi ambasadori sunt retrași temporar de la post, înalți oficiali ruși sunt ținta sancțiunilor americane, iar doi foști pușcași marini americani se află în închisorile rusești, unul dintre ei ispășind o pedeapsă de 16 ani pentru spionaj. În aceste condiții, ambele țări vin cu poziții prestabilite destul de puternice.
„Mă întâlnesc cu domnul Putin pentru a-i spune ce-mi doresc ca el să știe”, a declarat președintele Biden săptămâna trecută, atunci când a coborât pe pământ european. Ulterior, șeful Casei Albe le-a spus militarilor adunați la baza aeriană britanică Mildenhall că Statele Unite doresc o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia, dar vor răspunde într-un mod puternic şi semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activităţi nocive.
La rândul său, președintele rus Vladimir Putin, într-un interviu acordat în urmă cu două zile canalului de televiziune NBC, a spus că este „grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA. Într-o notă ironică, liderul de la Kremlin s-a declarat surprins că nu a fost încă acuzat că ar fi provocat mişcarea Black Lives Matter. De asemenea, Vladimir Putin a vorbit și despre un posibil schimb de prizonieri între Rusia şi SUA, arătându-se deschis faţă de o astfel de posibilitate. „Da, da, da, desigur”, a răspuns Putin atunci când a fost întrebat despre un posibil schimb între doi americani încarceraţi în Rusia (Paul Whelan şi Trevor Reed) şi ruşi aflaţi în detenţie în SUA. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a atras atenția, la sfârșitul lunii trecute, că nu ar trebui să existe „așteptări mari” în privința întâlnirii dintre cei doi șefi de stat. Totuși, acesta a precizat că reuniunea în sine este „foarte importantă”, după cum relatează Reuters.
În ciuda faptului că nu sunt așteptate mari victorii diplomatice după întrevederea dintre președintele rus și cel american, experții think tank-ului american Council on Foreign Relations anticipează că Moscova și Washingtonul vor stabili măcar „liniile roșii” ale relației bilaterale, care să blocheze orice posibilă escaladare a conflictului diplomatic ruso-american.
Mizele întâlnirii de la Geneva
Joe Biden și Vladimir Putin vor căuta să găsească un punct comun și să îmbunătățească dialogul, după cum observă TIME. Unele aspecte asupra cărora Biden și Putin ar putea cădea de acord ar fi pandemia de coronavirus, instabilitatea din Orientul Mijlociu, criza climatică și găsirea de noi modalități pentru extinderea tratatului New START, care este singurul acord de neproliferare nucleară rămas între Moscova și Washington.
De asemenea, Biden va pulsa, dorind ca Moscova să fie de acord să abordeze problema criminalilor cibernetici care operează din Rusia și care, doar în ultimele săptămâni au provocat daune majore prin atacurile asupra conductei Colonial Pipeline, care a generat o criză temporară de combustibil în unele state americane, și a celui mai mare producător de carne din lume, compania JBS.
Fostul ambasador american în Rusia, Michael McFaul, a scris în Washington Post că, cel mai probabil, reuniunea de la Geneva se va concretiza cu câteva succese minore: revenirea la posturi a ambasadorilor celor două țări, o relaxare a restricțiilor impuse ambasadelor și consulatelor din cele două țări, eliberarea unuia sau mai multor americani deținuți acum în închisorile rusești și un cadru de lucru pentru reluarea discuției despre controlul armelor nucleare. „Nici Biden și nici Putin nu vor face mari eforturi pentru a oferi ceva semnificativ, de substanță. Rezultatele reuniunii vor fi de aceea, foarte probabil, limitate”, crede diplomatul american.
În ciuda faptului că a Putin a făcut eforturi în ultimele săptămâni pentru a sublinia că Occidentul are intenții ostile față de Rusia, liderul de la Kremlin va dori să reducă costurile și riscurile asociate cu această relație confruntațională cu Vestul, după cum susține Andrei Kortunov, directorul think-tank-ului RIAC din Moscova.
Acesta mai atrage atenția că ultimele sancțiuni economice ale Occidentului au redus capacitatea guvernului de a împrumuta bani, iar alte sancțiuni ar putea fi și mai dureroase pentru întreaga societate rusească, generând o problemă pentru economia greu încercată a Rusiei într-un an cu mize electorale puternice.
În mod simbolic, întâlnirea dintre președintele american și președintele rus are loc la Geneva, orașul care a găzduit primele discuții dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, în urmă cu 36 de ani. Dincolo de acest element de context, întâlnirea de azi reprezintă doar primul pas dintr-un proces lung și complicat privind restabilirea relațiilor dintre SUA și Rusia.
