Avocatul Poporului a expediat un demers Procuraturii Generale în care solicită examinarea acțiunilor/ inacțiunilor CEC și ale MAEIE prin prisma întrunirii semnelor constitutive ale componentelor de infracțiuni ’’împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral” şi ’’neglijență în serviciu” .

În demers se menționează că CEC, având la bază hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie şi decizia Curții Supreme de Justiție din 22 iunie curent și urmare a organizării consultărilor suplimentare cu factorii de decizie din cadrul MAEIE, la revizuirea listei secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 11 iulie 2021, nu a ținut cont de argumentele invocate în favoarea instituirii numărului suficient al secțiilor de votare în afara țârii, astfel încât să fie acoperit în deplin volum solicitările cetățenilor Republicii Moldova și creării condițiilor optime pentru realizarea dreptului la vot fiecărui cetățean.

În demers se face referință la hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie curent, în care se  menționează că, având în vedere materia în care avizul prealabil al MAEIE este impus de legiuitor, precum interesul public major şi scopul urmărit, autoritățile, în persoana Comisiei Electorale Centrale şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, aveau obligația să coopereze efectiv şi eficient pentru a asigura desfășurarea normală a procesului de votare în străinătate şi a garanta accesul la urnele de vot în mod nestingherit a compatrioților aflați peste hotarele țârii.

Actele cauzei atestă că CEC şi MAEIE în egală măsură au desconsiderat sau au tratat superficial şi formal importanța informațiilor care urmau să se regăsească în avizul prealabil al MAEIE. Completul de judecată a observat că în textul corespondenței dintre CEC şi MAEIE, care se pretinde a fi aviz prealabil, lipsesc informații precise şi certe la toate cele 4 condiții legale, citate in Hotărârea Curții de Apel din 17.06.2021, care urmau a fi luate în calcul la constituirea numărului optim de secții de votare în străinătate.

Curtea de Apel Chișinău  și ulterior Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție au punctat faptul că CEC şi MAEIE, în detrimentul cerințelor legale imperative, au conlucrat în mod defectuos şi, în consecință, nu au atins scopul urmărit, adică nu au identificat informația impusă de legiuitor pentru a fixa cu o precizie maximală numărul necesar de secții de votare în străinătate, în scopul unei bune desfășurări a scrutinului parlamentar și asigurării dreptului la vot, prin crearea condițiilor decente pentru alegători, fără a ține cont de experiența negativă acumulată la alegerile precedente şi fără a lua în mod serios situația pandemică, afectată de virusul COVID -19.

Avocatul Poporului reiterează că voința poporului stă la baza puterii de stat. Această voință își găsește expresia în alegerile libere desfășurate periodic pe baza votului universal, egal şi direct prin vot secret şi liber. Statul garantează libertatea de exprimare a voinței cetățenilor prin protejarea principiilor şi normelor democratice ale dreptului electoral.

Cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în afara granițelor sale beneficiază de drepturi electorale depline în conformitate cu Codul electoral. Guvernul Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice şi consulatele sunt obligate să creeze condiții pentru exercitarea liberă de către cetățeni a drepturilor lor electorale.

Avocatul Poporului menționează că administrația publică centrală de specialitate își desfășoară activitatea respectând printre principiile de bază şi principiul de colaborare interinstituțională şi responsabilitate pentru activitate.

Totodată, potrivit art.6 alin.(l) al Legii nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală de specialitate, ministerele şi alte autorități administrative centrale se află în raporturi de colaborare în domenii de interes comun în scop de realizare a misiunii şi de exercitare a funcțiilor şi atribuțiilor lor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.25 alin.(l) lit. b) din Legea nr. 52/2014, care împuternicește Avocatul Poporului să intervină pe lângă autoritățile competente cu un demers pentru intentarea unei proceduri disciplinare sau penale în privința persoanei cu funcție de răspundere care a comis încălcări ce au generat lezarea drepturilor şi libertăților omului, Ombudsmanul a intervenit către Procuratura Generală cu demersul pentru examinarea circumstanțelor expuse prin prisma întrunirii semnelor constitutive ale componențelor de infracțiuni ’’împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral” şi ’’neglijență în serviciu” .