29 iunie 2021, ora 16:12

O licitație de jumătate de miliard de lei pentru producerea de pașapoarte și buletine moldovenești, decisă și desfășurată în grabă de Agenția Servicii Publice, trezește mai multe îngrijorări din partea experților, opoziției, dar și a SIS. O notă informativă secretă a Serviciului de Informații și Securitate ajunsă în posesia Cutiei Negre demonstrează că licitația ASP ar fi organizată în interesul unei companii implicată în multiple scandaluri internaționale de trucare a licitațiilor, implicare în spălări de bani și acte de corupție. Vă spunem astăzi cine sunt persoanele implicate, neregulile din cadrul licitației și ce interese se ascund la mijloc.

Deși reprezintă cea mai mare achiziție din ultimii ani, făcută de ASP,  procurarea de blanchete pentru buletine de identitate, pașapoarte și alte acte, în valoare de jumătate de miliard de lei, nu a fost inclusă inițial în planul de achiziții al Agenției Servicii Publice pentru anul 2021. La început de an, Agenția planifica să cheltuiască în 2021 doar 107 milioane de lei. În planul de procurări se regăsesc până și felicitări hand-made pentru diferite sărbători, dar nu și licitația care va consuma de 5 ori mai mulți bani decât toate achizițiile planificate pentru acest an de ASP.

Procurarea de blanchete pentru acte de identitate ajunge în planul de achiziții al ASP abia pe 26 aprilie, în preajma sărbătorilor de Paști. Printr-o decizie, șeful Agenției, Vladislav Zara, a completat planul cu un punct nou: „achiziția de blanchete cu tehnologii de personalizare pentru actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare”. Valoarea estimativă – 525 milioane lei, fără TVA.

Tenderul a fost inițiat în regim de urgență. Peste 3 zile de la modificarea planului de achiziții, ASP a publicat pe portalul „Mtender” anunțul de licitație, valoarea fiind estimată deja la 498 milioane lei. Lansarea licitației s-a făcut a doua zi după ce Curtea Constituțională a decis că se întrunesc condițiile de dizolvare a Parlamentului, iar președinta republicii Maia Sandu a anunțat desfășurarea anticipatelor pe 11 iulie.

Încălcări chiar din start

Experții economici care au analizat condițiile în care a fost organizată licitația au stabilit că ASP a încălcat mai multe reguli. De exemplu, au fost ignorate prevederile legale care obligau Agenția să publice mai întâi un anunţ de intenţie în Buletinul Achiziţiilor Publice. Un astfel de anunț a fost publicat post-factum, pe 30 aprilie, când licitația fusese deja lansată. De asemenea, nu a fost respectată corect nici obligația de a publica un anunț de intenție și unul de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru atragerea companiilor din străinătate să participe la tender. ASP a publicat anunțul de intenție și participare la licitație în Jurnalul UE dar cu o întârziere de câteva săptămâni de la inițierea licitației pe „Mtender”.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi nu vede însă nicio problemă în lacunele și graba în care a fost lansată licitația.

AURELIU CIOCOI, premier interimar: „Nu-i grabă. Asupra acestor achiziții se lucrează din 2019. Ele urmau să fie desfășurate pe parcursul anului 2020, dar din cauza pandemiei s-a decis amânarea acestei licitații pentru o perioadă ulterioară și iată că perioada a intervenit exact acum.  – De ce era nevoie să facem o licitație de jumătate de miliard acum, în plin haos electoral, când nu este clar ce se întâmplă. Din moment ce de anul trecut se știa că urmează să se facă această achiziție, cum se face că ASP-ului i-a scăpat  o achiziție de jumătate de miliard? – 500 de milioane de lei nu este o plată unică. Banii vor fi achitați în tranșe pe o perioadă foarte îndelungată. Compania care va câștiga licitația va livra blanchetele și plata o va primi în urma autorizării blanchetelor respective. De ce considerați că este grabă? Alegerile au fost făcute în grabă, nu licitația. Licitația este conform planului. Repet, urma să aibă loc în 2019. Contractul actual în baza căruia mai sunt livrate blanchete a expirat în 2019. Acum ASP-ul lucrează pe un contract prolongat, care e foarte șubred din punct de vedere juridic”.

ASP, la rândul său, susține că licitația a fost organizată din timp pentru că procedura de contractare a executorului și de executare a blanchetelor poate dura 12 luni, tocmai până se termină blanchetele din stocurile Agenției.

„Necesitatea de organizare a procedurilor de achiziții publice pe parcursul anului 2021 este argumentată și din punct de vedere procedural și tehnologic, deoarece desfășurarea procedurilor include un ansamblu de activități ce urmează a fi desfășurate pe parcursul a 12 luni (proceduri de achiziții, proceduri de confecționare a blanchetelor”, se arată în răspunsul oferit Cutiei Negre de ASP.

Mari riscuri de corupție, identificate de SIS

Și dacă premierul nu vede nicio problemă în această licitație organizată de ASP, Serviciul de Informații și Securitate atenționează că tenderul trezește mari îngrijorări, riscuri de reputație pentru R. Moldova și pericol de trucare a licitației și favorizarea unui anumit operator economic. CUTIA NEAGRĂ PLUS a ajuns în posesia unui aviz secret al SIS prin care premierul Aureliu Ciocoi și directorul ASP Vladislav Zara au fost atenționați despre aceste pericole și au primit recomandări să anuleze licitația.

Potrivit notei informative pregătite de SIS, instituția avertizează că unele condiții ale acestei licitații și caietul de sarcini ar favoriza compania lituaniană „Garsu Pasaulis”, care a câștigat deja de două ori licitațiile pentru livrarea blanchetelor pentru acte, organizată de ASP și furnizează blanchete pentru actele emise în R. Moldova din  anul 2014. Agentul economic are un contract cu ASP valabil până în 2022 și va încasa 796 milioane lei pentru livrarea a 1,5 milioane de blanchete pentru documentele moldovenilor.

SIS a aflat că doi angajați ai ASP, care ar fi participat la elaborarea caietului de sarcini și a specificațiilor tehnice cu acces limitat din cadrul actualei licitații, sunt plătiți de mai mulți ani de compania lituaniană „Garsu Pasaulis” pentru anumite servicii, ceea ce provoacă suspiciuni de corupție.

Potrivit notei SIS,  șeful adjunct al Direcției generale tehnologii informaționale a ASP, Andrei Tighinean, primește lunar aproape 600 de euro de la compania „Garsu Pasaulis”. Banii îi sunt transferați pe contul bancar personal începând cu anul 2014. În total, funcționarul ar fi încasat peste 50 de mii de euro de la firma lituaniană. Un alt angajat din Departamentul tehnologic al ASP primește lunar de la același agent economic sume cuprinse între 200 și 500 de euro sub formă de plată pentru servicii.

„Reieșind din posibilul interes material al celor doi funcționari, „Garsu Pasaulis” ar fi asigurată cu acces privilegiat la modificările cerințelor tehnice pentru procedura de achiziție desfășurată de ASP, fiind semnificativ favorizată la înaintarea ofertei”, se spune în nota Serviciului de Informații și Securitate.

Andrei Tighinean a refuzat să discute la telefon cu reporterul Cutiei Negre, pentru a ne oferi detalii despre colaborarea pe care o are cu „Garsu Pasaulis”. Acesta a refuzat și o întâlnire la sediul ASP, unde muncește. Ne-a cerut să-i trimitem întrebările pe email, dar a refuzat să ne spună adresa sa electronică. Ulterior i-am trimis întrebările, dar nu am primit deocamdată un răspuns.

În schimb, ASP ne-a dat asigurări că cei doi angajați ai săi, care într-adevăr au primit onorarii de la compania lituaniană, nu au participat la elaborarea documentației tehnice pentru licitație, iar contractele lor cu „Garsu Pasaulis” au expirat anul trecut.

Concurent implicat în scandaluri internaționale de corupție

În aceeași notă informativă, ofițerii SIS atenționează că va fi afectată și imaginea R. Moldova pe plan internațional, dacă licitația va fi câștigată de compania „Garsu Pasaulis”, în condițiile în care, în ultimii ani, aceasta a fost implicată în scandaluri mari în diferite state, legate de trucarea unor licitații similare pentru livrarea blanchetelor pentru acte de identitate.

O investigație „Reuters”, publicată în 2017, a arătat că firma lituaniană a fost implicată într-o schemă infracțională în Republica Democrată Congo. Pașapoartele pentru cetățenii acestui stat erau printre cele mai scumpe din lume și costau 185 de dolari. Dintre care 60 de dolari erau transferați către o companie offshore afiliată fostului președinte al statului, iar alți 60 de dolari ajungeau la consorțiul belgian „Semlex”, care este fondatorul tipografiei „Garsu Pasaulis” din Lituania.

În 2019, rețeaua internațională de jurnaliști de investigație OCCRP a demonstrat că „Garsu Pasaulis” a câștigat fraudulos o licitație pentru livrarea blanchetelor pentru pașapoarte biometrice în Republica Kîrgîstan. A urmat un mare scandal de corupție, care s-a soldat cu demisia și arestul mai multor funcționari și anularea acelei licitații.

„Informațiile conturează că „Garsu Pasaulis” este preferată de Guvernele țărilor slab dezvoltate din cauză că ar accepta condiții asociate corupției, așa-numitele „otkaturi”… Există riscul excluderii liberei concurențe și desemnarea unui câștigător cu o valoare majorată a ofertei, care implică suportarea costurilor nejustificate de către cetățenii R. Moldova”, a concluzionat Serviciul de Informații și Securitate.

Soft transmis către o firmă din Bulgaria

În timpul anchetei SIS, au apărut și alte suspiciuni de fraudă financiară legate de activitatea „Garsu Pasaulis”. Anul trecut, compania a informat Agenția Servicii Publice că vrea să cedeze drepturile patrimoniale asupra soft-ului, utilizat la perfectarea actelor cetățenilor moldoveni, către o altă firmă „Optimo Service LTD”. Acest soft a fost creat de compania lituaniană la comanda ASP, care, deși a plătit soft-ul a lăsat drepturile de autor pentru utilizarea lui firmei de la Vilnius. Astfel, doar prin utilizarea soft-ului, „Garsu Pasaulis” mai câștigă de la 1,65 de euro până la 13,61 de euro pentru fiecare act emis cetățenilor R. Moldova. Din 2020, acești bani se duc către o firmă din Bulgaria, prin contractul de cesiune aprobat de ASP.  Această firmă, „Optimo Service LTD”, a fost fondată în Bulgaria în noiembrie 2019 și avea un capital social de numai 100 de leve bulgărești, echivalentul a 50 de euro. Mai mult de atât, potrivit unui site de criptovalută, „Optimo Service LTD” activează pe piața criptovalutei. Această monedă digitală este folosită de multe ori pentru spălări de bani.

ASP a acceptat totuși acest transfer dubios de drepturi asupra soft-ului, iar Vladislav Zara a semnat, în iunie 2020, un acord adițional la contractul pe care-l avea ASP cu „Garsu Pasaulis” din 2014.

Drepturile de autor asupra soft-ului utilizat de ASP la perfectarea documentelor au ajuns mai târziu la o altă companie din Bulgaria „Optimo IT Solutions”, fondată și administrată de aceeași persoană ca și „Optimo Service”, un oarecare Serghei Pirojkov. Cutia Neagră PLUS a descoperit că, într-o scrisoare expediată directorului ASP în iulie 2020, Pirojkov anunța că firma bulgară va fi reprezentată în relațiile cu autoritățile din R. Moldova de o altă companie, de data aceasta moldovenească „IT-LAB Grup”, fondată și administrată de Alexei Cioban. Compania lui Cioban a câștigat mai multe contracte la stat.

Ofițerii SIS presupun că firmele bulgare au fost interpuse cu scopul de a deturna o parte din banii încasați de la ASP pentru coruperea unor persoane implicate în schemă sau pentru spălare de bani. Pentru fiecare blanchetă eliberată de ASP, firma din Bulgaria încasează acum o redevență de până la 13,61 euro, în dependență de tipul documentului. Aceste costuri sunt incluse în prețul actelor plătite de cetățenii R. Moldova. Timp de jumătate de an, începând cu luna noiembrie 2020, ASP a transferat pe contul companiei bulgare „Optimo IT Solutions” 2,7 milioane de euro.

ASP afirmă însă că nu a depistat riscuri în rezultatul cesiunii drepturilor de gestionare a softului.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi recunoaște că a fost informat de SIS despre riscurile legate de licitația ASP și colaborarea cu firma lituaniană, dar a catalogat nota SIS-ului ca fiind tendențioasă, iar procedura de achiziție a blanchetelor pentru acte nu a fost stopată.

AURELIU CIOCOI, premier interimar: „Am primit un aviz de la SIS care în urma verificării s-a constatat că e un pic tendențios și am dat indicații ca informația pe care am primit-o să fie furnizată spre cunoștință SIS-ului  în așa fel încât pe viitor să activeze mai atent cu informațiile pe care le distribuie și notele pe care le distribuie SIS”.

De ce s-a grăbit ASP să organizeze licitația?  

Potrivit prim-ministrului interimar Aureliu Ciocoi, achiziția de blanchete reprezintă o urgență pentru că au rămas stocuri mici, iar până la sfârșitul anului aproape jumătate din populația republicii va avea acte expirate.

AURELIU CIOCOI, premier interimar: „La ora actuală în rezerva ASP-ului au mai rămas ceva mai mult de 200 de mii de pașapoarte noi și 450 de mii urmează să vină din Lituania, dar care sunt cu semne de întrebare. Atâta timp cât nu au intrat în țară și nu sunt depozitate la ASP se poate întâmpla orice. La 31 martie au expirat peste 1 milion de pașapoarte ale cetățenilor care sunt la mână. Până la finele anului curent, potrivit datelor ASP, încă 350 de mii urmează să expire. – Înainte de emisiune vă întrebam care este capacitatea de eliberare a acestor pașapoarte? – În  regim normal 50-60 de mii lunar. – Asta înseamnă că cele 600 de mii de blanchete care sunt acum ne ajung pe un an de zile”.

Potrivit notei SIS, în prezent, stocurile de blanchete și materiale de consum sunt suficiente pentru tipărirea a circa 290 de mii de pașapoarte, iar în baza contractului pe care ASP îl are cu firma din Lituania, mai urmează să fie livrate, în toamnă încă 450 de mii de blanchete. „Epuizarea stocurilor de pașapoarte se estimează către 1 iunie 2022”, notează SIS. Rapoartele de activitate ale ASP demonstrează că Agenția eliberează în medie câte 400-450 de mii de pașapoarte pe an. În aceste condiții, prognozele SIS se confirmă.

ASP susține că desfășurarea licitației pentru procurarea blanchetelor a fost decisă de către Consiliul de Administrare al Agenției și nu de către managementul acesteia. Într-un răspuns oferit Cutiei Negre, instituția explică neincluderea licitației în planul de achiziții inițial pentru 2021 prin faptul că procesul de coordonare a licitației cu Consiliul de Administrare a luat mai mult timp.

Era necesară coordonarea prealabilă a Consiliului ASP a estimărilor resurselor financiare care vor fi alocate pe viitor în bugetul ASP pentru anii 2022 și 2023 pentru această procedură de achiziții. La momentul aprobării planului de achiziții pentru anul 2021 (3 ianuarie 2021) astfel de coordonare nu era finalizată. De menționat că achiziția publică respectivă a fost doar inițiată în 2021, fără alocarea mijloacelor financiare în bugetul ASP pentru anul 2021”, notează ASP.

Contactat de TV8, unul dintre membrii consiliului, Vitalie Iordachi, a spus că nu-și  amintește să fi discutat la ședințele CA despre această licitație.

VITALIE IORDACHI, membru Consiliu ASP: „Sincer vă zic că nu-mi mai aduc aminte, pentru că asta e o chestie pe care o fac pro bono. Eu cu exactitate nu-mi aduc aminte. Dacă a fost, trebuie să fie proces-verbal discutat, votat. Eu cred că cel mai corect ar fi să vă adresați la ASP”.

Pe de altă parte, un alt membru al Consiliului ASP, secretarul general al Guvernului, Liliana Iaconi afirmă că despre achiziție s-a discutat încă de anul trecut, la mai multe ședințe ale consiliului.

LILIANA IACONI, membru Consiliu ASP: „Procedura de licitație, mai les în cazul acesta, că este o licitație internațională s-a luat în baza mai multor ședințe și mai multor discuții care au început încă în primăvara anului 2020. Atunci administrația ASP a venit cu un raport la fondator, adică la Cancelaria de Stat și la Consiliu și a sesizat despre expirarea termenului de printare a specimenelor pașapoartelor. – Dar cum se face atunci că nu a fost inclus în planul inițial de achiziții care a fost semnat la 13 ianuarie de dl Zara? – A mai durat puțin analiza potențialului pe piața internă a necesarului, anume de solicitanți. – S-a discutat poate să mai așteptăm, să fie lansată mai târziu? – S-a discutat, fiiindcă într-adevăr este o decizie destul de grea, inclusiv pentru mine, pentru că noi eram conștienți că o să apară întrebări la această achiziție. Dar să nu uităm că este o procedură de lungă durată. Durează cam un an de zile de la inițierea procedurii de achiziție până la prima livrare, în cel mai bun caz. Noi nu putem să lăsăm cetățenii R. Moldova fără acte de identitate.

Cerințe  care limitează concurența

Riscurile invocate de SIS sunt susținute și de experții în domeniul achizițiilor care au analizat licitația și atenționează că ASP încalcă legea și limitează concurența în favoarea unui cerc mic de companii care pot întruni cerințele stabilite la tender.

Pentru depunerea ofertelor au fost planificate inițial 45 de zile, termenul limită fiind 15 iunie. Deoarece achiziția este una complexă și de valoare mare, iar companiile interesate sunt în mare parte din străinătate, experții consideră că ASP trebuia să ofere mai mult timp operatorilor economici pentru a-și pregăti ofertele.

Experții susțin că trezește întrebări și faptul că Agenția Servicii Publice nu a împărțit pe loturi această procedură de achiziții, așa cum prevede legislația și nici nu și-a motivat decizia. Cu atât mai mult că urmează a fi cumpărate blanchete pentru diverse acte: buletine de identitate, pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare. Astfel, a fost limitat semnificativ numărul companiilor care puteau participa la licitație. Puțini operatori economici pot executa toate aceste acte în volumul necesar agenției.

OLGA DIACONU, expertă în achiziții AGER: „În general, legea achizițiilor publice permite să fie incluse mai multe bunuri într-un singur lot, dar acest lucru trebuie să fie justificat. Autoritatea contractantă trebuia să vină cu o justificare de ce este necesar acest lucru și de ce ele nu pot fi împărțite pe loturi și de ce neîmpărțirea pe loturi nu contribuie la limitarea concurenței, ci este o necesitate”.

Agenția Servicii Publice vine însă cu propria explicație: „Obiectivul achiziției menționate s-a stabilit într-un singur lot, astfel încât să corespundă mai bine necesităților autorității contractante și diminuării riscurilor în atingerea scopului final: asigurarea cetățenilor  R. Moldova, cetățenilor străini și apatrizilor cu acte de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare personalizate. În procesul de demarare a procedurii de achiziție s-au examinat variantele posibile de divizare a procedurii pe loturi, astfel fiind identificate mai multe riscuri iminente care ar putea crea situații nefaste de imposibilitate a asigurării cetățenilor R. Moldova cu pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare.

O altă cerință a ASP-ului care a limitat concurența se referă la cifra de afaceri a agenților economici. Potrivit documentelor de licitație, sunt eligibile doar companiile cu o cifră de afaceri de 525 de milioane lei, cumulativ, în ultimii 3 ani, în domeniul de producere a blanchetelor pentru acte.

OLGA DIACONU, expertă în achiziții AGER: „Probabil că din R. Moldova nu avem agenți economici care ar putea executa un asemenea contract. Ar fi vorba de agenți economici din străinătate și aici revenim la problemă. Dat fiind faptul că a fost publicat cu întârziere în jurnalul UE se limitează posibilitatea și interesul unor agenți economici care ar putea livra aceste bunuri sau executa aceste servicii să participe la licitație. Ar fi și aici un indicator de risc. Știm că companiile foarte mari…au nevoie de timp pentru a pregăti ofertele, pentru a găsi persoanele responsabile, pentru a găsi persoane din R. Moldova care să aplice, pentru că ei nu pot aplica direct și din acest considerent există riscul că a fost făcut după un operator economic achiziția respectivă, dar e greu să ne dăm seama”.

Licitația conține un șir întreg de condiții de participare care reprezintă piedici pentru companiile din străinătate. Spre exemplu, ASP a decis să elibereze cerințele tehnice cu acces limitat, doar în baza unei cereri depuse de operatorul economic, obligatoriu, la sediul ASP. Prin intermediul procedurii de clarificări, pe site-ul Mtender, reprezentanții unei companii străine care și-au dorit să participe la licitație, au cerut ASP să fie acceptate și cererile depuse prin email, fax sau poștă, ținând cont de faptul că există restricții de călătorie din cauza pandemiei de Coronavirus, dar solicitarea a fost respinsă de agenție.

„Întru evitarea riscurilor de securitate informațională și protecția caracterului confidențial al informațiilor, Agenția Servicii Publice nu acceptă altă metodă de obținere a cerințelor tehnice cu acces limitat în afară de cea indicată în anunțul de participare”, a răspuns ASP.

Fiind în imposibilitate de a vedea cerințele tehnice, unele companii din străinătate nu și-au putut adapta ofertele pentru a fi competitive.

De asemenea, în anunțul de participare la licitație, ASP a cerut ca  garanția pentru ofertă, în valoare de aproximativ 5 milioane de lei, să fie emisă obligatoriu de o instituție bancară din Republica Moldova, nefiind acceptate conturile companiilor nerezidente din băncile ce operează în alte state.

Deputații din opoziție, îngrijorați de achiziția ASP 

Mai mulți deputați se arată convinși de faptul că licitația ASP a fost organizată la comandă politică, iar în spate ar exista o schemă de fraudare. La începutul lunii mai, deputatul PAS Radu Marian a trimis mai multe demersuri către autorități prin care a cerut anularea licitației.

RADU MARIAN, deputat PAS: „Această licitație a apărut abia în aprilie, abia după dizolvarea Parlamentului ceea ce indica că ASP încearcă să urgenteze această achiziție extrem de mare pentru  a favoriza anumiți agenti economici. 

VASILE NĂSTASE, deputat Platforma DA: „Am aflat despre această licitație, am făcut o interpelare să văd câte pașapoarte sunt acolo. Avem pentru 2 ani înainte. Această licitație se face pentru schemă, pentru a se fura bani. Acum este un tun dat la sfârșit de mandat”.

Contestația depusă la ANSC a fost respinsă

Pe 15 iunie, un agent economic care și-a exprimat interesul pentru participarea la licitația ASP a contestat documentația de atribuire la procedura de achiziție, motivând că aceasta conține specificații care limitează participarea operatorilor economici. Compania „TIPO DIRECT SERV”  a atras atenția că ASP nu a divizat pe loturi contractul de achiziție de mare valoare deși sunt bunuri diferite și a considerat nejustificate unele cerințe impuse ce vizează calificarea personalului.

De asemenea, firma a criticat cerința ASP față de operatori de a semna anumite declarații doar cu semnătură electronică emisă de către organul competent din R. Moldova. ASP nu a permis companiilor nerezidente să folosească semnăturile electronice emise de autoritățile din țările lor de origine. Pe 22 iunie, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a emis o decizie prin care a respins contestația agentului economic pe motiv că a fost depusă prea târziu.

Trei oferte, înregistrate la tender

Joi au devenit cunoscute numele companiilor care au participat la licitație și sumele pe care acestea le propun pentru blanchete. Cel mai bun preț, de patru ori mai mic decât a planificat să cheltuiască ASP a propus o firmă din România. Iar cel mai mare preț vine de la compania lituaniană „Garsu Pasaulis”. Câștigătorul licitației, dacă aceasta totuși nu va fi anulată, va fi anunțat abia săptămâna viitoare.

Cele trei companii care au depus actele la licitație sunt: „Certsign”, „Any Biztonsagi Nyomda Nyrt.” și „Garsu Pasaulis”.

Compania „Certsign” este românească, cu sediu la București și oferă servicii de semnătură digitală. În portofoliul firmei nu figurează servicii de producere a blanchetelor pentru acte de identitate. În cadrul licitației de la Chișinău, firma și-a propus să aplice în consorțiu cu alte două companii, una din Austria și alta din Bulgaria.

Deși oferta consorțiului este depusă din numele companiei românești, aceasta deține doar 9,10% din consorțiu. Cea mai mare este ponderea companiei austriece – 64,81 %, create în baza tipografiei de stat din Austria. Cea de-a treia companie din consorțiu este „Demax-Holograms” din Bulgaria. Compania este specializată în producerea de holograme pentru diferite acte oficiale. Ei produc hologramele pentru pașapoartele britanicilor, pentru actele NATO, Kuweit, Bahamas, vize pentru Bangladej, Arabia Saudită. În Moldova, consorțiul este reprezentat de avocatul Roger Gladei.

În cadrul licitației organizate de ASP, consorțiul a propus cel mai mic preț pentru serviciile sale – 162 milioane lei. Mai mult de atât, chiar din prima rundă de licitare, aceștia au fost singurii care au redus prețul ofertei cu aproape 6 milioane de lei.

OLGA DIACONU, membră a comisiei de achiziție: „Grupul de lucru urmează să examineze actele în detaliu și va decide dacă acceptă sau nu acceptă prima ofertă. Dacă nu corespunde sau sunt necesare anumite clarificări, se cer de la agentul economic respectiv clarificările necesare. Dacă nu corespund sau sunt temeiuri de descalificare,  este descalificat și abia după asta se trece la următorul ofertant. Nu sunt examinate paralel toate actele”.

Dacă prima ofertă va fi descalificată, membrii comisiei vor trece la examinarea ofertei „Any Biztonsagi Nyomda Nyrt.”, o companie din Ungaria, care administrează o fostă tipografie de stat din Budapesta, cu experiență în producerea de acte de identitate. Firma are în portofoliu contracte de producere a pașapoartelor, buletinelor de identitate, permiselor de conducere pentru Ungaria, Albania, Islanda, Sri-Lanka.

Totuși, la fel ca și primul concurent, ungarii au depus ofertă în consorțiu cu o companie din Cluj Napoca, România – „Zipper Services”. De fapt, compania a fost fondată mai mulți ani în urmă tot de compania ungară. Administrator al „Zipper Services” este Doru Vijiianu, care administrează și compania „TIPO DIRECT SERV” din R. Moldova, cea care a depus contestația la ANSC prin care semnala că unele cerințe din cadrul licitație limitează participarea unor agenți economici la tender. Compania din Cluj de asemenea are experiență în securizarea actelor oficiale. Consorțiul ungar a propus un preț de 353 de milioane de lei pentru licitația ASP.

Oferta „Garsu Pasaulis” – cea mai scumpă

Cel mai mare preț de producere a blanchetelor l-a oferit firma lituaniană cu care ASP are contracte începând cu 2014. „Garsu Pasaulis” vrea 480 de milioane de lei, exact atât cât a fost dispusă să cheltuie Agenția Servicii Publice pentru această licitație. În cadrul licitației care se desfășoară în aceste zile la ASP, „Garsu Pasaulis” participă în consorțiu cu firma căreia i-a cedat anul trecut drepturile de administrare a softului ASP – „Optimo IT Solution”. Totuși, în actele depuse la ASP, firma lituaniană notează că va subcontracta și alte companii, printre care și „Demax-Holograms” din Bulgaria, partener de consorțiu al firmei românești care participă la licitație.

Fondatori ai companiei din Vilnius sunt compania belgiană de producere a actelor de identitate „Semlex ” și cetățeanul belgian Albert Mario Karaziwan. În 2018, omul de afaceri și compania „Semlex” pe care tot el o administrează au fost vizați într-un dosar penal legat de suspiciuni de corupție și spălare de bani la perfectarea actelor de identitate pentru mai multe state de pe continentul african. Atunci, poliția belgiană a descins în casa și oficiul lui Karaziwan.

La sfârșitul anului trecut, cunoscuta rețea de jurnaliști de investigații OCCRP a publicat o investigație amplă despre Karaziwan și compania sa. Investigația demonstrează cum belgianul a corupt funcționari din diferite state, procurându-le obiecte de lux și chiar apartamente în Paris pentru a câștiga licitații, cum a plătit oameni din servicii de inteligență pentru a obține informații și cum a spart computere ale unor guverne Investigațiile OCCRP arată că „Semlex” a fost implicată în multiple scandaluri de corupție, luare de mită și chiar trafic de arme în toată Africa.

Deși despre reputația proastă a acestei companii se cunoaște de mai mult timp, asta nu a împiedicat autoritățile moldovenești să semneze de două ori contracte de producere a actelor de identitate cu firma-fiică a „Semlex”, „Garsu Pasaulis” – în 2014 și 2017. O tentativă de a introduce relații de colaborare cu firma lituaniană a existat și în 2012, când IS CRIS Registru a desfășurat o licitație câștigată de compania franceză „Gemalto”, iar „Garsu Pasaulis” a contestat în judecată decizia, chiar dacă nu a participat la acea licitație. Atunci, ministrul Tehnologiei Informaționale, Pavel Filip a refuzat să semneze contractul cu firma franceză, dar a fost impus de guvern să o facă.

Cutia Neagră PLUS a solicitat, prin email, un răspuns de la „Garsu Pasaulis” la acuzațiile care i se aduc în nota SIS, dar deocamdată nu am primit un răspuns.

16 februarie 2026, ora 09:00

În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividente și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Cutia Neagră PLUS a analizat cine sunt cei „evadați” din lista neagră.  Am descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare.

Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

În 2020, Consiliul Concurenței a stabilit că SRL Casa Media Corp a avut o poziție dominantă pe piață și a amendat compania cu 1,8 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței a fost contestată în judecată, dar Casa Media Corp a pierdut procesul. Sesizarea la Consiliul Concurenței a fost depusă în 2018 de TV8, Jurnal TV și ProTV și viza un posibil cartel pe piața de publicitate tv creat de compania din grupul Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.

Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu au fost incluși în lista neagră întocmită de SIS la finele anului 2022, când Plahotniuc a ajuns sub sancțiuni internaționale. Cei doi erau însoțiți în listă de Sergiu Latîș, un alt fost director la GMG Production și General Media Group și Oleg Cristal, ex-director la Publika TV și administrator al Telestar Media, care gestiona Canal 2 și Canal 3.

Ulterior, fără să explice public motivele, SIS i-a exclus din listă pe Jelihovschi și Pavelescu. Numele lor nu s-au mai regăsit în lista publicată de SIS în Monitorul Oficial din ianuarie 2024. Cristal și Latîș însă au rămas. Chiar s-au judecat cu Serviciul de Informații, dar au pierdut procesele în primă instanță.

„Eu am aflat din presă că aș fi fost inclus într-o anumită listă. Nicio entitate a statului nu m-a informat că aș avea restricții sau că aș fi în vreo listă. La fel nu știu nimic despre momentul excluderii din listă. Nu am primit explicații de la autorități”, a comentat Petru Jelihovschi.

Nici Dorin Pavelescu nu știe argumentele SIS privind excluderea sa din listă.

„Includerea numelui meu în acea listă nu a avut la bază vreo constatare de încălcare a legii sau vreo acuzație oficială la adresa mea. Din informațiile pe care le dețin, situația mea a fost clarificată la nivel instituțional, iar numele meu nu se mai regăsește în astfel de evidențe. Nu există nicio restricție în privința mea. Îmi desfășor activitatea legal și transparent”.

Televiziuni noi, administrate de oamenii din holdingul lui Plahotniuc 

Dorin Pavelescu continuă să fie și astăzi administrator la Casa Media Plus și Casa Media Corp. A recunoscut asta chiar la o ședință recentă a Consiliului Audiovizualului la care a mers să ceară aprobarea sa în calitate de beneficiar la două posturi de televiziune - One TV și Star TV.

Membru CA:  - Sunteți la moment administrator și fondator la alte companii din acest domeniu audiovizual?

Pavelescu: - Sunt fondator și administrator la Casa Media Corp. E o companie care nu are activitate deja de un an și jumate, dar mai sunt niște urme, chestii de contabilitate.

Membru CA: - Dar nu aveți de gând să o reînviați?

Pavelescu: - Nu. Am niște litigii ce țin de recuperarea unor datorii. După asta urmează lichidarea.

Între timp, Jelihovschi și Pavelescu au pus pe roate alte câteva televiziuni. Inițial s-au ascuns în spatele unor interpuși. În 2021, o companie nou-fondată - SFC Media, a obținut licențe de emisie pentru două posturi TV de nișă Legal TV și GN TV. Fondator și administrator al firmei în acte era Dan Pascari. 

Tot din 2021 și până în iunie 2024, Pascari a administrat și compania Panesta Group în care sunt asociați tatăl lui Dorin Pavelescu și mama lui Petru Jelihovschi. Potrivit rapoartelor financiare depuse la Biroul de Statistică, SFC Media și Panesta Group au și același contabil. Mai mult, unica sursă de finanțare în 2022  a  Legal TV și GN TV a fost un împrumut de aproape 40 de mii de lei oferit de Panesta Group. 

În septembrie 2023, cele două televiziuni și-au schimbat numele în One TV și Star TV. Chiar dacă la ședința CA la care a fost aprobată modificarea, nu au fost pomenite numele lui Jelihovschi și Pavelescu, presa titra că noile proiecte sunt lansate de fostul administrator al televiziunii Prime. Tot atunci, administratoare la SFC Media a fost numită Ana Botnariuc, fostă editoare-șefă de la Prime TV.

Abia peste 2 ani, Jelihovschi și Pavelescu au ieșit din umbră și au preluat oficial acțiunile companiei SFC Media. La ședințele CA, la care au cerut să fie recunoscuți ca beneficiari ai posturilor TV, s-a confirmat involuntar că cei doi sunt implicați în proiectele media de la început.

Ana Butnariuc: - Proprietarul vechi, la fel ca și viitorii asociați, nu s-au implicat în politica editorială.

Membru CA: - Ce înseamnă nu s-au implicat? Adică ei au fost și până acum acolo, dar nu s-au implicat?

Ana Botnariuc:  - V-am spus și data trecută că acum  au funcții de producători. Iar dl Jelihovschi în 2023 a fost manager de proiect la lansarea proiectelor, fapt care a fost anunțat public.

Dorin Pavelescu: - Pe partea  editorială de știri nici nu prea m-am implicat. Ana poate confirma. Mai discutăm noi, dar nu ne implicăm direct, deloc în agenda politică.

Membru CA:  - Totul depinde de patron. După asta vedem conținutul editorial. Dacă patronul e proeuropean, atunci și postul.

Pavelescu: - Patronul e proeuropean.

Ana Botnariuc: - O să fie.

Împrumuturi pentru televiziuni de la firma părinților 

În 2023, când s-au lansat, posturile ONE TV și STAR TV au primit fiecare câte un împrumut de peste 100 de mii de lei de la Panesta Group, compania conectată la Jelihovschi și Pavelescu. Iar în următorul an, aceeași companie a avut contracte ce au depășit 200 de mii de lei cu cele două televiziuni.

De asemenea, în 2024, ONE TV și STAR TV au avut relații contractuale și cu Casa Media Corp, figurantă și ea în lista SIS-ului.  Atât Jelijovschi, cât și Pavelescu neagă faptul că ar fi fost până acum beneficiari din umbră ai SFC Media.

„Îl cunosc pe Dan Pascari de mulți ani și e normal ca administratorul unei companii să vrea să-și facă propria afacere pe care să o administreze, mai ales dacă vede în asta o oportunitate de business. „Panesta Group” plasa publicitate pentru produsele pe care le distribuia și, probabil, de aici a venit ideea de a crea o platformă media audiovizuală. Lansarea ONE TV și STAR TV s-a făcut cu un buget optimizat. A fost și o investiție a fondatorului companiei, dar tot el a găsit soluții pentru a efectua împrumuturi de la partenerii care plasau publicitate la aceste posturi. E normal să existe împrumuturi, inclusiv între companii. (…) În toamna anului 2023 am fost invitat să fiu manager de proiect la „SFC Media” în legătură cu lansarea ONE TV și STAR TV. Ulterior, am emigrat din R. Moldova și s-a încheiat activitatea mea în calitate de manager. Totuși, anul trecut, am acceptat să fiu producător TV pentru a pregăti alte proiecte speciale care urmează să fie lansate. Aflând că proprietarul сompaniei vrea să vândă acțiunile am decis să investesc în domeniul audiovizual autohton”, a declarat Petru Jelihovschi.

„Nu există o legătură juridică între „SFC Media” și „Panesta Group”. Sunt entități distincte. Nu comentez deciziile profesionale ale altor persoane. În mediul de afaceri din R. Moldova este o practică obișnuită ca administratori, contabili sau consultanți să colaboreze cu mai multe companii. În momentul în care „SFC Media” a primit împrumuturile, eu nu aveam calitate de fondator și nu făceam parte din administrația companiei. Împrumuturile și contractele comerciale între companii sunt practici obișnuite în mediul de afaceri, iar „SFC Media" a încheiat contracte importante și legale cu diverse entități. Am activat în cadrul „SFC Media” în calitate de producător TV. Calitatea de asociat a apărut abia în momentul achiziționării acțiunilor de la Dan Pascari, printr-un proces legal și transparent.”, a adăugat Pavelescu.

Un nou holding media?

Tot în toamna anului 2021, CA a oferit licențe pentru alte două posturi de televiziune NEXT și PREMIERA. Beneficiară s-a declarat atunci compania Binamex-M. Însă cele două televiziuni nu au avut activitate până în 2024, când au fost preluate de compania Media Scoupe. Actual beneficiar se declară Cătălin Golban, fost acționar la Media Content Distribution, care a administrat postul de televiziune Canal 5 din holdingul lui Plahotniuc, transmis ulterior lui Ilan Șor.

Deși Golban se declară beneficiarul NEXT și PREMIERA, pe piața media se vehiculează că cele două posturi de televiziune ar fi controlate tot de Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu. Toate cele 4 posturi tv împart același oficiu și studiouri și fac schimb de conținut tv. La una dintre ședințele Consiliului Audiovizualului, președinta instituției a lăsat să se înțeleagă că bănuiește existența unui nou holding media controlat de cei doi.

Liliana Vițu, președinta CA: - Când vedem aceste schimburi între SFC Media și Media Scoupe, Next și Premiera. Când noi am avut controalele noastre care au arătat aceeași practică, fie comercială, rezultată în amendă la toate 4 posturi. Când noi vedem și o să vă rog să-mi dați o explicație, că unul dintre cei mai mari distribuitori le țin pe toate 4 grămăjoară, unul după altul și preferă să ia amendă. Incalcă lista must-carry, dar le ține cumva grămăjoară. Eu nu vreau să particip la crearea unui holding prin votul meu de azi.

Membru CA: - Noi ne-am ars din păcate cu holdingul în care ați avut și dvs un rol și trebuie să înțelegeți că întrebările astea vin pentru a preveni repetarea unei situații care nu a făcut bine presei și breslei.

Liliana Vițu: - Nu-i problema că Jelihovschi are un holding e problema dacă acest holding ajunge să aibă poziție dominantă în formarea opiniei publice. Nu-i problema că e holdingul unuia sau altuia. Niciun holding nu ar trebui să ajungă în această poziție de a domina formarea opiniei publice.

Petru Jelihovschi: - Din păcate sau din fericire, dar nu există nicio premiză să devină poziție dominantă aceste posturi la moment și nici în viitorul apropiat. În cazul nostru nu există nicio intenție, nu există raporturi juridice și nu se planifică niciun fel de raport juridic. Când au fost făcute aceste programe au avut la bază o strictă rațiune de costuri.

Liliana Vițu: - Dar nici în holdingul precedent nu era raport juridic oficial între Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5, dar holdingul exista .

Petru Jelihovschi: - Eu vorbesc despre situația care este astăzi și pentru care sunt responsabil.

Firme asociate pentru a vinde publicitatea TV

Contrar asigurărilor date de Petru Jelihovschi, în decembrie 2025, SFC Media și Media Scoupe s-au aliat oficial și au devenit acționari ai unui sales house care vinde publicitate la cele 4 televiziuni, exact după modelul firmei Casa Media Corp, gestionată de Pavelescu, care monopolizase piața de publicitate TV pe timpul lui Plahotniuc.

Media Sales Hub a fost fondată în februarie 2024 de Corina Catanoi, dar a fost administrată  de același Dan Pascari, proprietarul inițial al ONE TV și Star TV.

„Asocierea pentru servicii de vânzări sau în alte scopuri este o practică în multe industrii și are ca scop optimizarea costurilor și funcționarea mai eficientă și nicidecum controlul pieței”, a argumentat Pavelescu asocierea în Media Sales Hub.

„Faptul că un furnizor de servicii media nu achită comisioane unor case de vânzări străine, dar își vinde spațiul publicitar de la posturile TV prin compania în care deține cotă-parte consider că poate fi exemplu pentru piața media, care ar putea să se asocieze pentru a reduce costurile”, susține Jelihovschi.

Curios este faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Media Sales Hub a fost singura companie care s-a ocupat de plasarea publicității la televiziuni pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare. De asemenea, ONE TV a fost singurul post de televiziune din țară la care liderul PAS, Igor Grosu, a mers în timpul campaniei electorale.

Igor Grosu afirmă că nu a fost alegerea lui unde să meargă la emisiuni. „Asta a fost decizia echipei de comunicare, ce și unde participăm, când participăm. Timpul care-l avem la dispoziție. Asta a fost o decizie atunci. Acum nu-mi amintesc care-s argumentele. Este echipă cu care discutăm. Azi unde mergem? Mergem acolo. Azi facem acțiunea asta”, a explicat Grosu.

Despre plasarea publicității la televiziuni prin intermediul Media Sales Hub, liderul PAS nu cunoaște nimic. „Este staff electoral, este trezorier, sunt oameni care răspund de partea de comunicare, logistică. Ei hotărăsc care este modalitatea cea mai ușoară pentru a nu pierde timpul cu 70 de contracte”, a argumentat președintele PAS.

L-am contactat ulterior pe Artur Mija, cel care a condus staff-ul electoral al PAS la alegerile din toamnă. Iată ce ne-a spus despre contractul cu Media Sales Hub și apariția lui Grosu la emisiunea One TV.

Artur Mija: - Am luat ofertele de la două companii. Am comparat. Care a fost mai ieftină, aceea am luat-o.

Reporter TV8:  - Compania e frelativ nouă pe piață. Cum ați ajuns la ea?

Artur Mija: – Vă dați seama că suntem oameni conectați. În campanie, când compari 10% din bugetul de plasare media cu un buget semnificativ mai mic, atunci optimizezi.

Reporter TV8:  – Dar cunoșteați ceva despre faptul că această companie este conectată la oamenii care au gestionat și au administrat imperiul mediatic al lui Plahotniuc?

Artur Mija: – Nu am făcut așa research, dacă sincer. Noi am avut o relație pură de business. Despre  participarea dl Grosu nu a fost niciun fel de predilecție în care parte să meargă sau nu. Admit că a avut propuneri și din partea altor televiziuni, dar în același timp știu că a avut un orar destul de încărcat în perioada ceea. Colegii de la One TV au dat o palitră foarte mare. Au zis că veniți oricând săptămâna aceea că înregistrăm. Acum eu nu știu care este politica. La dvs trebuie să fie live, iar la ei nu trebuie să fie live. Adică, am găsit o deschidere din partea lor și am mers la televiziune. Dar nu a fost niciodată la staff că mergeți acolo și nu mergeți în altă parte.   

Politicianul care a ajuns de două ori în lista neagră       

Cutia Neagră PLUS a identificat o singură persoană care, după ce a fost eliminată din lista de sancțiuni, peste doi ani a fost repusă, împreună cu toate firmele sale și partenerii de afaceri. Este vorba despre fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Politicianul a revenit în lista neagră a SIS după ce a anunțat că intenționează să candideze la alegerile parlamentare de anul trecut, în fruntea Partidului Democrat Modern. Anunțul a coincis cu momentul în care Vlad Plahotniuc, în proces de extrădare din Grecia, afirma că se va reîntoarce în viața politică din Moldova.

Vladimir Cebotari a fost eliminat din lista neagră a SIS în aceeași perioadă ca și administratorii imperiului mediatic al lui Plahotniuc. În lista din 2022, fostul ministru al Justiției apărea ca fiind afiliat oligarhului, dar în lista revăzută, publicată în 2024 în Monitorul Oficial, numele lui Cebotari nu s-a mai regăsit.

Vladimir Cebotari. „Eu nu cunosc careva argumente ale SIS nici la momentul în care m-au inclus în acea listă și nu cunosc despre argumentele SIS la momentul în care m-au exclus din acea listă.  Este evident că nu există nicio împrejurare, nicio stare de fapt care ar constitui temei sau motiv real pentru a fi inclus în lista persoanelor potențial afiliate măsurilor  restrictive internaționale. Legea este suficient de clară. Ea stabilește criterii care sunt măsurabile: cei urmăriți și fapte care se documentează. Nu există și nu poate exista niciun astfel de document a cărorva afilieri sau legături care se încadrează în criteriile prevăzute de lege ce ar permite să fiu afiliat dl-ui Plahotniuc”.

Peste un an și jumătate, SIS s-a răzgândit și l-a inclus din nou pe Cebotari în anexa cu persoane afiliate lui Plahotniuc. De această dată, cu toate companiile în care acesta deține acțiuni personal sau prin soția sa și cu toți partenerii de afaceri.  Ordinul lui Alexandru Musteață a fost semnat pe 22 august 2025. Se întâmpla în preajma campaniei electorale pentru parlamentare, care a coincis și cu momentul pregătirii extrădării lui Plahotniuc din Grecia. Cebotari, care s-a retras din viața politică din 2021, a reapărut brusc și a anunțat că va participa în cursa electorală cu Partidul Democrat Modern din Moldova, asociat de oamenii legii lui Plahotniuc. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze partidul lui Cebotari în alegeri având la bază o notă a SIS-ului.

Vladimir Cebotari: „Este cel puțin stranie acea coincidență ca să fiu inclus în careva liste de afiliere exact în momentul în care începe campania electorală. Asta ridică foarte multe semne de întrebare. Motive, după cum am spus anterior, nu există. Ele pot fi înterpretate. Aceste lucruri sunt motivate politic. Este un punct de vedere care îmi aparține mie și altor persoane vizate afiliate mie, dar și acelor companii juridice internaționale cu care noi ne consultăm în privința acestor acțiuni care au fost întreprinse”.  

În prezent, Vladimir Cebotari se judecă cu SIS pentru a fi exclus din lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Un proces separat în instanță  a inițiat și compania aeriană Fly One, cea mai cunoscută afacere a lui Cebotari. Potrivit fostului deputat, compania întâmpină probleme în activitate după ce a ajuns sub monitorizare.

Vladimir Cebotari: „Este foarte dubios că un grup de afaceri care angajează în R. Moldova aproximativ 800 de persoane, care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite, la nivelul sutelor de milioane de lei în diverse bugete și plătește fonduri de sute de milioane de lei angajaților săi să fie supus unor astfel de tipuri de presiuni care au repercursiuni și în afara țării. Noi avem discuții continue cu diverse instituții financiare și medii de afaceri foarte mari, pornind de la cele mai mari bănci din lume, cele mai mari companii de asigurări din lume, cele mai mari companii de avocatură din lume, care au întrebări față de noi. Din păcate suntem puși în situația să discutăm despre aceste lucruri, despre riscurile politice cu care se confruntă mediul de afaceri zi de zi și nu din cauza că noi am vrea să ne plângem cuiva, dar din cauza că noi suntem puși în situația să răspundem la astfel de întrebări”.

SRL Grand Oil, scoasă „subit” din lista SIS

În ziua în care Vladimir Cebotari și afacerile sale au fost repuse în lista neagră a SIS afiliată lui Plahotniuc, o altă companie a avut norocul să iasă din aceeași listă. Grand Oil, care deține o rețea de benzinării, pierduse cu două luni mai devreme un proces de judecată împotriva SIS, la Curtea de Apel. Serviciul de Informații  a reușit să demonstreze în fața judecătorilor că Plahotniuc ar fi beneficiarul Grand Oil. Firma a avut în trecut mai multe tranzacții cu Finpar Invest, al cărei beneficiar era oligarhul.

Grand Oil a fost fondată în martie 2014 de o companie din Cipru - ALKINIACO INVESTMENTS LIMITED având un capital social de numai 5400 lei. Peste o lună, acționar majoritar al firmei, cu o cotă de 77% a devenit întreprinderea cu capital străin Finpar Invest, conectată la Plahotniuc. Atunci, Grand Oil și-a majorat și capitalul social la 67 de milioane de lei, după ce a preluat mai multe imobile și benzinării de la Finpar. Din iunie 2014, întregul pachet de acțiuni la Grand Oil a revenit în proprietatea firmei cipriote Alkiniaco Investments. În 2022, printr-o altă firmă cipriotă, VIRGO-LIBRA, beneficiară a Grand Oil a ajuns fiica lui Feyruz Isayev, proprietarul Lukoil Moldova.

La Curtea de Apel Chișinău, unde Grand Oil s-a judecat cu SIS, autoritățile au demonstrat că Plahotniuc a controlat firma cipriotă de la fondarea ei și chiar după anul 2019 când a fugit din R. Moldova. Interpușii lui în firmă au fost două persoane din România: Mădălina Masilla și Ileana Mihaela-Burcea, care au administrat multe alte companii în interesul lui Plahotniuc, implicate în special în frauda bancară. Am arătat anterior în alte investigații Cutia Neagră PLUS ce rol a jucat Ileana Mihaela Burcea și în frauda ce vizează blanchetele pentru pașapoarte perfectate în R. Moldova.

Din cauza prezenței în lista SIS, Grand Oil a avut mari bătăi de cap la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Timp de un an, Consiliul i-a cerut companiei Grand Oil documente ce vizează investițiile, rulaje pe conturi și tranzacții financiare din perioada 2021-2024, dar și informații despre beneficiarii efectivi ai firmei. Într-un final, în iulie 2025, Consiliul a aprobat investițiile Grand Oil, cu o singură condiție - Firma trebuia, în termen de 20 de zile, să excludă din structura corporativă două companii afiliate entităților incluse în lista sancțiunilor internaționale. În decizia Consiliului nu sunt dezvăluite numele companiilor.

Am vrut să aflăm detalii de la administratorul Grand Oil, dar acesta a refuzat să vorbească cu reporterul TV8. „Nu o să comentez, pentru că se interpretează eronat indiferent ce nu aș spune eu. Eu am experiență proastă de comunicare cu jurnaliștii și nu vreau să comentez nimic”,ne-a spus Sergiu Pîntea.

Contrar câștigului de la Curtea de Apel, la o lună distanță, directorul SIS Alexandru Musteață a emis ordinul prin care a exclus Grand Oil din așa-numita listă neagră a persoanelor afiliate lui Plahotniuc.

Deși a fost exclusă din lista SIS, Grand Oil are în continuare mai multe bunuri imobile puse sub sechestru în dosarul „Frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Toate acestea nu au încurcat-o să lucreze. În 2024, vânzările companiei au crescut cu aproape 30% față de anul precedent și au ajuns la 57 milioane de lei.  

Firmă cu tangențe la „furtul miliardului”  i-a adus în lista SIS

Din lista de restricții întocmită de SIS au fost excluse și câteva persoane și companii afiliate lui Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Plahotniuc. Cutia Neagră PLUS a demonstrat anterior implicarea uneia dintre aceste firme în tranzacții suspecte legate de furtul miliardului.

În lista SIS a persoanelor conectate la Andronachi a ajuns și un om de afaceri din domeniul petrolier, Miroslav Scurtu, împreună cu soția sa, Iulia Scurtu. Miroslav Scurtu este cunoscut ca acționar majoritar al companiei Naftatrans, un mare importator de benzină și motorină din R. Moldova. Iar soția sa administrează Hotelul Dacia din centrul Chișinăului, pe care Naftatrans l-a cumpărat în 2023.ai Soții Scurtu au ajuns în vizorul SIS pentru că sunt actuali proprietari ai companiei „Impecabil Grup”, conectată cândva la Vlad Andronachi. 

Cutia Neagră a dezvăluit anterior într-o investigație că „Impecabil Grup”, administrată de omul de încredere al lui Andronachi, Anatolie Blonschi, a primit pe conturi 300 de mii de euro de la un offshore conectat la Nadejda Andronachi, soția fostului deputat democrat. Banii au fost scoși din Banca de Economii, învârtiți într-un carusel de firme din paradisuri fiscale și întorși apoi în R. Moldova.

Pe 20 august 2015, din acești bani, Impecabil Grup a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri situate pe șoseaua Balcani 1, care aparțineau întreprinderii Baza de Transport Auto Nr. 1, aflată în proces de lichidare. Peste 5 zile de la achiziție, Impecabil Grup a vândut imobilele unui alt agent economic.

Potrivit bazelor de date deschise, soții Iulia și Miroslav Scurtu au preluat firma Impecabil Grup chiar în august 2015, când s-au făcut acele tranzacții imobiliare.

Prin intermediul avocatului care l-a reprezentat în judecată în litigiul cu SIS, Miroslav Scurtu a făcut câteva precizări legate de achiziția firmei Impecabil Grup.

Alexandru Bot: „În acel an 2015 unica motivație a cumpărării companiei Impecabil era faptul că dumnealui căuta o companie nemijlocit înregistrată ca plătitoare de TVA, pentru că în acea perioadă erau necesare careva rulaje mai mari ca să te poți înregistra ca plătitor de TVA. Ulterior, intenționa să utilizeze această companie în propria afacere. Din ceea ce mi-a explicat Dl Scurtu, cert și-a asumat, nici pe dl Blonschi la modul propriu nu-l cunoștea. Era o companie expusă spre vânzare. Faptul că dl Blonschi era asociat cu dl Andronachi nici până în prezent dl Scurtu nu are certitudinea asta. Ulterior a aflat din presă sau nemijlocit în momentul când a fost introdus numele lui ca persoană fizică în acea listă de restricții”.

Aflați în lista neagră, Miroslav și Iulia Scurtu au continuat să-și dezvolte afacerile și chiar să atragă parteneri din străinătate. În noiembrie 2024, Agenția de Investiții anunța oficial că renumitul brand de rețele hoteliere „Hilton” intră pe piața R. Moldova și urmează să investească 5 milioane de euro în reconstrucția Hotelului Dacia, administrat de Iulia Scurtu. În prezent, lucrările de renovare a hotelului sunt în toi.

De asemenea, proprietara hotelului Dacia,  compania Naftatrans, în care Miroslav Scurtu deține 80% de acțiuni, a continuat să facă afaceri profitabile, inclusiv cu statul. Firma a câștigat licitații de zeci de milioane de lei pentru a livra carburanți diferitor instituții publice.

În iunie 2025, directorul SIS, Alexandru Musteață, i-a scos pe soții Scurtu și „Impecabil Grup”, din lista persoanelor asociate cu Andronachi. După asta, Naftatrans a obținut contracte și mai grase la licitații publice. A câștigat un tender de 25 de milioane de lei la întreprinderea municipală Autosalubritate și unul la Agenția Rezerve Materiale în valoare de 21 de milioane de lei. Naftatrans a fost furnizor de motorină la Agenția Rezerve Materiale și în 2023, după ce a câștigat o licitație de 52 milioane lei.

Avocatul lui Scurtu susține că aflarea în lista SIS a îngreunat activitatea tuturor afacerilor clientului său. Din acest motiv, chiar se analizează posibilitatea de a cere prejudicii materiale de la SIS.  

Alexandru Bot: „Ele sunt  greu de a fi cuantificate. Când te gândești că o tranzacție ți-a luat nu o zi, dar o săptămână. Parcă ai impresia că nu s-a generat nicio problemă, pentru că banii  până la urmă au plecat. Tranzacția a fost încheiată. Doar că a cuantifica timpul pierdut pentru a argumenta necesitatea unui transfer și a unei tranzacții aici este problema cea mai mare. Poate într-o expresie de prejudiciu moral asta va constitui un obiect de litigiu, dar la moment noi vrem să înțelegem ce a fost asta. În primul rând de ce am fost incluși în listă și de ce am fost excluși din listă. Noi nu avem nicio argumentare certă a acestor circumstanțe. Atunci când ne întâlneam în instanță cu reprezentantul SIS-ului, una dintre ultimele întrebări pe care le-am discutat în afara instanței a fost dacă vă excludem din listă, veți înainta pretenții de prejudicii? La care nu i-am dat niciun răspuns. Da, am fost excluși din listă, dar până la urmă asta nu a fost rodul unei tranzacții sau a unei înțelegeri”.

Companie cu interese la cariera Micăuți, radiată din listă

În septembrie 2024, din lista persoanelor asociate cu Vlad Andronachi au fost scoase alte două companii: Ex-Stone și ADM-Eximcom, împreună cu fondatorul lor Dumitru Ciobu. Compania ADM-Eximcom a făcut afaceri cu întreprinderea de stat Calea Ferată. În 2019, firma solicita în judecată o datorie de 2,5 milioane de lei de la CFM pentru mărfuri pe care i le-ar fi livrat, iar aceasta nu le-a plătit. Firma a câștigat procesul. Potrivit rapoartelor financiare, firma vindea materiale de construcție, dar a intrat pe linie moartă. În ultimii ani nu a mai avut niciun venit din vânzări.

A doua companie a lui Ciobu, Ex-Stone, a fost implicată în tranzacții suspecte ce vizează Cariera de piatră Micăuți, ajunsă pe mâna lui Vlad Andronachi. Firma a obținut 18 hectare de teren ale carierei, în schimbul unor datorii. În tranzacții este implicată și compania Fixton Proiect, administrată de Elena Țugulea, parteneră în mai multe afaceri cu Vlad Andronachi. Femeia și compania sa la fel sunt pe lista SIS. Fixton Proiect are adresa juridică tot pe șoseaua Balcani 1, despre care v-am vorbit mai sus în cazul companiei Impecabil Grup și familiei Scurtu. În 2021, Fixton Proiect a intrat în faliment, iar administratorul de insolvabilitate a cerut în judecată aplicarea sechestrului pe terenurile cedate către firma Ex Stone a lui Ciobu și întoarcerea lor, pentru că ar fi fost înstrăinate fraudulos. În ultimii ani, nici firma Ex-Stone nu mai are activitate.

Potrivit unor hotârâri de judecată, Dumitru Ciobu datorează statului peste 10 milioane de lei. Inspectoratul Fiscal a stabilit că bărbatul nu a declarat și nu a achitat impozite pe venit timp de mai mulți ani și i-a aplicat penalități de întârziere și amenzi. Nu am reu;it să-l găsim pentru Dumitru Ciobu pentru comentarii.

Statul, client fidel al unei companii din lista neagră 

Cele mai multe retrageri din lista neagră au vizat persoane și companii care erau bănuite de SIS de legături cu Ilan Șor.  În cazul unor șefi de organizații teritoriale ale Partidului Sor, peste câțiva ani după ce directorul Serviciului de Informații a semnat ordinul de scoatere de sub monitorizare, aceștia au fost condamnați penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii politice.

Pe 10 iunie 2025 din lista SIS au fost excluse două companii asociate fugarului Ilan Șor: FORSBETA, care se ocupă de vânzarea biletelor avia, și SRL 7 ELEMENTS care administrează hotelul Turist din Chișinău.

FORSBETA l-a avut ca fondator și administrator pe Iurie Cramarenco, inclus și el în lista SIS, doar că afiliat lui Andronachi. Cramarenco a fost director comercial la AIR Moldova, privatizată prin interpuși de Ilan Șor, iar ulterior falimentată. Forsbeta a avut adresa juridică pe bulevardul Negruzzi 8, într-un imobil ce aparține AIR Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Forsbeta a fost printre cei mai mari finanțatori ai Partidului Șor. A donat aproape 700 de mii de lei. Comisia Electorală Centrală a stabilit atunci că agentul economic a încălcat legea și a cerut Procuraturii să ancheteze firma pentru fals în declarații. Forsbeta nu avea dreptul să finanțeze campania electorală, pentru că a câștigat bani din licitații publice.

După ce SIS a inclus Forsbeta în lista neagră, afiliată lui Șor, statul a continuat să fie clientul firmei. Mai multe instituții publice cumpără și azi bilete de avion de la această companie. De exemplu, în ultimii doi ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au cumpărat bilete de avion de aproape două milioane de lei de la Forsbeta.

Ministrul Economiei a explicat cum s-au făcut achizițiile de la această companie.

Ministrul Economiei: „Contractele toate se fac prin licitație, în baza legii cu privire la achizițiile publice, unul dintre criterii fiind cel mai mic preț. Este vorba despre achiziții de sezon, pentru că noi nu putem prognoza pe perioada unui an calendaristic deplasările și necesitatea de a cumpăra biletele. Toată informația este publică pe site-ul Mtender, inclusiv pentru contracte mici. În cazul acesta specific noi vorbim despre sancționarea companiei versus asociații. Companiilor nu li s-a interzis activitatea economică în spațiul R. Moldova, motiv pentru care noi, în baza legislației, activăm și achiziționăm în dependență de prețul oferit”.      

În aprilie 2024, Iurie Cramarenco a dat în judecată SIS, iar peste 5 luni și-a retras plângerea, după ce instituția l-a scos din listă. Compania Forsbeta a continuat însă să se afle în lista persoanelor juridice monitorizate până în iunie 2025. Asta deși Cramarenco a înstrăinat firma, încă în noiembrie 2022 .

Actuala proprietară și administratoare la  Forsbeta, Ana Ceban, a refuzat să comenteze subiectul.

Hotelul Turist a fost sub monitorizare

Cea de-a doua companie asociată cu Ilan Șor, scoasă de SIS din lista neagră este 7 Elements. Firma administrează hotelul Turist. Ea a cumpărat hotelul în 2011 de la Vedova Grup, care a avut adresa juridică pe str. Tighina 12 unde au fost înregistrate toate companiile din holdingul lui Șor. Vedova Grup a fost administrată mai mulți ani de Vitalie Cușnir, fondator și administrator al SRL Magazine Sociale, care de asemenea se regăsesc în lista neagră. 

În mai 2019, o jumătate cotă parte din SRL-ul 7 Elements a ajuns în proprietatea Valentinei Balițchi, mama fostului șef al Vămii Tudor Balițchi, un alt apropiat al lui Ilan Șor, inclus în lista neagră a SIS.

Administratoare a fost numită  Valentina Copnova, și ea în lista de sancțiuni. Autoritățile au stabilit că, între 2019 și 2021, Copnova a traversat de mai multe ori frontiera de stat, aflându-se în același automobil cu soția lui Tudor Balițchi.

Cealaltă jumătate din SRL 7 Elements a fost transmisă către o companie bulgară Blues Energy Group. Fondatorul firmei bulgare și soția sa, Călin și Violina Corjan tot s-au regăsit în lista SIS.

Numele lui Călin Corjan apare într-un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat de Președinție. Studiul „REPUBLICA OFFSHOR” arată că… Călin Corjan ar fi înregistrat mai multe firme în Marea Britanie care au avut un rol-cheie în activitățile de spălare a banilor ce i-au implicat pe Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Corjan susține că informația din raport este neveridică și i-a acționat în judecată pe autori pentru defăimare. În prezent, dosarul este pe rolul instanței. Am încercat să luăm legătura cu Călin Corjan prin intermediul avocatului său. I-am transmis și în scris mai multe întrebări, dar nu am primit niciun răspuns.

În 2020, mama lui Balițchi a transmis acțiunile sale din 7 Elements către o companie rusă - Arling, iar Călin Corjan a vândut firma bulgară unui austriac.

În decembrie 2024, în timp ce 7 Elements se mai afla sub monitorizare, noii acționari au încercat transmiterea hotelului Turist în proprietatea firmelor din Rusia și Bulgaria. Autoritățile au blocat atunci tranzacția și au pus sechestru pe imobilele hotelului. Oamenii legii au motivat că hotelul este oferit la un preț derizoriu, de 580 de mii de dolari,  în timp ce doar valoarea cadastrală a clădirii și a terenului este de peste 40 de milioane de lei. Astfel „s-a încercat transferul proprietății hotelului Turist în favoarea unor dobânditori de bună-credință în interesul aceluiași beneficiar final Ilan Șor”, motiva SIS.

7 ELEMENTS și fosta administratoare Valentina Copnova au cerut în judecată anularea ordinului SIS pe motiv că nu ar avea nicio conexiune cu Șor.  

Alexandru Bot: „Este adevărat că anterior acest activ al hotelului Turist care aparține companiei 7 elemente era asociat lui Ilan Șor, dar din momentul în care au intervenit în cotele părți ale companiei noii proprietari nu prea înțeleg unde este legătura cauzală dintre activitatea foștilor și actualilor în condițiile în care această achiziție a fost într-adevăr una strategică pentru investitori care sunt dezvoltatori din domeniul hotelier cu renume internațional. Vorbim de o companie rusească, adevărat, dar și de o companie austriacă care intenționau să dezvolte acest activ sub marca Hilton sau eventual Mariot. Vorbesc din informațiile care au fost furnizate de clienții mei”.

Corjan, conectat la un imobil vândut de firma lui Plahotniuc

În prezent, pe rolul Judecătoriei Chișinău se află și un litigiu inițiat împotriva Agenției Servicii Publice de către Călin Corjan și compania REAL-IMMO 25. Aceasta este noua denumire a firmei Alfa Capital, fondată tot de Vedova Grup. Din 2016, Alfa Capital este proprietara unui imobil situat pe malul lacului din Parcul „Valea Trandafirilor”. L-a preluat de la Finpar Invest, beneficiarul căreia a fost Vlad Plahotniuc. Din 2021, clădirea se află sub sechestrul procurorilor.

Paradox: Scoși din listă în ziua în care au pierdut în judecată 

Pe 10 iunie 2025, au pierdut însă procesul. În aceeași zi, din motive neclare, directorul SIS, Alexandru Musteață, a emis un ordin prin care i-a exclus din lista neagră pe Valentina Copnova, Violina Corjan și 7 Elements. Călin Corjan a rămas însă sub monitorizare.

Avocatul companiei 7 Elements ne-a dezvăluit că actualii proprietari ai hotelului Turist intenționau să inițieze un litigiu și în arbitrajul internațional. 

Alexandru Bot: „Altă echipă de avocați, nici eu nu știam despre ei, au inițiat un dialog cu SIS în vederea explicării faptului că acest activ este unul curat. Nu are afilieri cu Șor, Plahotniuc sau alte persoane vizate de această lege. În momentul în care s-au inițiat procedurile de arbitraj si partea moldovenească trebuia să prezinte anumite documente, exact în acea zi a fost decisă radierea din listă. Coincidență sau nu, nu știm, dar cert este paradoxul că, în ziua în care am pierdut litigiul, în aceeași zi am fost radiați din listă. Avem acest paradox unde instanța de judecată motivează cu lux de ampnunte cât de asociați noi suntem lui Șor, iar SIS-ul oponentul nostru spune că au decăzut circumstanțele de asociere. Și ca în cazul companiei Impecabil nu avem absolut nicio explicație de ce am fost excluși din acea listă. Acest proces, dar și toate la care am participat, ele practic s-au desfășurat în lipsa reprezentantului SIS care fie nu se prezenta la ședințe, fie invoca careva circumstanțe de concediu anual. Și această tactică de tergiversare a dosarelor este omniprezentă în toate dosarele cel puțin in care particip eu”.

După ce 7 Element a scăpat din colimatorul SIS, hotelul Turist a fost scos de sub sechestru. Iar în august 2025, firmele din Rusia și Bulgaria și-au înregistrat oficial dreptul de proprietate asupra hotelului.

Scoși de sub monitorizare apoi condamnați penal, dar fugiți din țară

În prima listă întocmită de SIS, s-au regăsit și  multe persoane care au lucrat în instituții publice din Orhei, conduse de echipa oligarhului fugar. SIS i-a scos de sub monitorizare, la fel ca și pe mai mulți oameni care au condus organizații teritoriale ale Partidului Șor. Anul trecut, câțiva dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului. Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației din Glodeni, condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare; Andrei Simacovici, președintele organizației din Ocnița, și Svetlana Panciuc, președinta organizației Edineț, condamnați la câte 4 ani de închisoare. Iar Olga Vlasenco, lidera organizației din Călărași, a primit 4 ani de închisoare dintre care doi cu suspendarea condiționată a pedepsei.După gratii a ajuns doar Andrei Simacovici. Ceilalți au fugit din R. Moldova.

Am cerut oficial de la SIS informații ce vizează fiecare caz în parte descris în investigația noastră. Instituția nu ne-a spus care au fost  motivele includerii și excluderii din lista neagră a fiecărui figurant. SIS a făcut doar o trimitere la lege: „Condițiile de excludere din liste sunt prevăzute la Art. 6, alin. (2) din Legea nr. 25/2016. Astfel legislația prevede mecanisme clare de revizuire a statutului persoanelor incluse în aceste liste. Excluderea se dispune de către SIS în următoarele circumstanțe: încetarea cauzelor și condițiilor factuale care au justificat includerea inițială sai survenirea unor circumstanțe obiective ce țin de interesele superioare ale statului”.