06 iulie 2021, ora 10:16

Așa cum ne-am obișnuit, în preajma alegerilor, a luat amploare un nou scandal. De această dată, legat de Hotelul Național din centrul Chișinăului, care a fost privatizat în 2006, pe când Igor Dodon se afla la conducerea Ministerului Economiei și avea grijă de proprietatea statului. Recent, funcționarii Primăriei au eliberat autorizație pentru demolarea hotelului, fiind admise grave încălcări, iar viceprimarul Chișinăului, Victor Chironda, care a vorbit public despre asta, a fost demis din funcție. Vă spunem cum s-a plimbat hotelul prin offshor-uri, ajungând pe rând în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon și Ilan Șor, ce interese se ascund la mijloc și cine este actualul beneficiar al Hotelului Național, care vrea să construiască un complex grandios pe teren municipal, fără a plăti zeci de milioane de lei pentru un hectar de pământ în inima capitalei.

Faimoasa clădire a Hotelului Național, care cândva era cartea de vizită a Chișinăului, a ajuns astăzi adăpost pentru oamenii străzii. Clădirea din centrul capitalei stă abandonată mai bine de un deceniu, după ce statul a vândut-o către o companie dubioasă, iar proprietarii care și-au asumat prin  contractul de privatizare să investească acolo zeci de milioane de lei, nu au făcut nimic.

Începând cu anul 2006, Hotelul Național se află în proprietatea companiei „Alfa-Ingineering”. Din august 2020, în calitate de fondator al firmei „Alfa-Engineering”, figurează compania „Vernon Corporation LTD”, înregistrată în Londra, Marea Britanie. Potrivit documentelor consultate de Cutia Neagră, proprietarul în acte al firmei londoneze este ucraineanul Viktor Kanaiev. Tot el figurează în acte ca și fondator al unei companii din Moldova, SRL-ul „Furnizare Energie”. În prezent, firma este al treilea furnizor de energie pe piața din Moldova.

L-am contactat pe administratorul companiei „Furnizare Energie”, Mihail Șeremet, pentru a-l ruga să ne facă legătura cu Viktor Kanaiev. Acesta a refuzat să ne ofere careva date de contact și a declarat că ucraineanul nu mai este proprietar al firmei.

MIHAIL ȘEREMET, administrator „Furnizare Energie”: „Nu vă pot ajuta cu nimic.  Nu am contactele domnului Kanaiev și nu vă pot ajuta. Kanaiev deja nu mai este fondator cu 50%. Nu mă apuc să vă promit că îi transmit ceva sau să-i caut contactele”

Viktor Kanaiev pare însă să nu fie beneficiarul final nici al companiei din Londra, nici al SRL-ului „Furnizare Energie”. Surse bine informate din domeniul energetic, dar și din cel imobiliar susțin că beneficiar al companiilor este deputatul Vladimir Andronachi, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc în perioada guvernării Partidului Democrat. Acest lucru se confirmă și prin mai multe conexiuni descoperite de Cutia Neagră PLUS.

Conexiunile cu Iryna Rolemska

Ucraineanul Viktor Kanaiev a preluat controlul asupra companiei britanice, care deține Hotelul Național, în anul 2018, tot atunci când a fost fondat și SRL-ul „Furnizare Energie”. Anterior însă, acționară a firmei de la Londra, figura ucraineanca Iryna Rolemska.

Numele acesteia a devenit cunoscut în R. Moldova în contextul scandalului în jurul Consulatului moldovenesc din orașul Odessa. Imobilele Consulatului, un teren de aproape jumătate de hectar în cea mai scumpă zonă din Odesa, pe celebra plajă Arkadia, și clădirea Consulatului urmau să fie schimbate, în baza unei decizii din februarie 2019 a Guvernului Filip, pe o casă din Odessa cu 4 ari de pământ a cărei proprietară în acte era aceeași Iryna Rolemska. Femeia cumpărase casa cu 90 de mii de euro doar cu o săptămână înainte de decizia Guvernului Filip privind schimbul de imobile.

Afacerea din jurul Consulatului de la Odesa a fost atribuită de opoziție și presă intereselor lui Vladimir Andronachi. Ultimul însă a respins acuzațiile. Pe de altă parte, ex-premierul Pavel Filip a recunoscut public că Andronchi a fost implicat în schema de la Odessa.

PAVEL FILIP, ex-premier: „Am avut o discuție cu ministrul de Externe Țulea și el îmi spunea că cineva l-a telefonat să vorbească, să promoveze în continuare și eu i-a spus categoric să anuleze acea hotărâre de Guvern, pentru că deja era clar ce s-a întâmplat. – Acel cineva este Andronachi? – Da, acel Andronachi care ulterior s-a și supărat pe acest motiv și a părăsit partidul, la două săptămâni după ce a fost aprobată hotărârea”

Un alt detaliu din afacerea cu Hotelul Național care duce spre Andronachi este că înainte de a ajunge în gestiunea firmei din Marea Britanie, legată cu Irina Rolemska, compania „Alfa-Engeneering” s-a aflat un an în proprietatea unui SRL moldovenesc „Anik Imobil”, înregistrat în octombrie 2018. Compania își are adresa juridică în Chișinău, pe str. Alexei Sciusev 89. Pe aceeași adresă și-a avut sediul și compania „Vladecacom”, fondată de Tudor Andronachi, tatăl deputatului. Firma a fost lichidată după ce a fost vizată într-un dosar penal inițiat pentru evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.

L-am căutat timp de mai multe zile pe Vladimir Andronachi la sediul Parlamentului și la telefon pentru a-i lua o reacție despre legătura cu Hotelul Național, dar nu l-am putut găsi.

Cum a fost vândut Hotelul Național?

Istoria Hotelului Național de după privatizare este însă mult mai interesantă. La fel ca și în cazul altor bunuri ale statului, vândute în condiții netransparente, acest hotel în ultimii 15 ani s-a plimbat dintr-un offshore în altul, trecând de la Vladimir Plahotniuc, la Veaceslav Platon și apoi la Ilan Șor. Și chiar dacă niciunul dintre acești proprietari ai imobilului nu a investit niciun dolar din cele 33 de milioane prevăzute de contractul de privatizare, statul nu a fost în stare să rezilieze contractul nici prin negocieri directe, nici în instanțele de judecată.

Hotelul a fost vândut de stat cu 2 milioane de dolari, prin concurs investițional, în noiembrie 2006, pe când ministru al Economiei era Igor Dodon. „Alfa-Ingineering”, care a câștigat concursul, fusese fondată cu 3 luni mai devreme de către firma estoniană „Maldone Invest”, fondată și ea la începutul anului 2006. Ministerul Economiei nu a fost deranjat de faptul că „Maldone Invest” era o firmă nou-creată, în comparație cu alți agenți economici care au participat la concurs, unii chiar având business de succes în domeniul hotelier în mai multe state europene. De exemplu, în competiție a fost compania italiană „Immobile RE”, care deținea mai multe hotele ce activau ca franciză a rețelei hoteliere „Radisson”. Nici capitalul social al firmei, de doar 40 de mii de coroane estoniene, echivalentul a 3 mii de euro, nu i-a pus în gardă. Asta chiar dacă contractul de privatizare prevedea investiții în reconstrucția și modernizarea Hotelului Național de 33 de milioane de dolari, făcute până în 2008.

În decurs de doi ani, compania estoniană nu a investit niciun leu în reconstrucția hotelului. Iar la expirarea termenului, „Alfa-Ingineering” a fost transferată în proprietatea offshore-ului olandez „Generashon Financial”, care făcea parte din grupul de companii „OTIV Prime Holding”, controlat de Vladimir Plahotniuc. De altfel, Plahotniuc a fost din start beneficiar al  Hotelul Național. Contractul de privatizare a fost semnat în 2006, din partea firmei-investitor, de Nicolae Curtoglo, o persoană de încredere a fostului oligarh. În 2009, hotelul a fost folosit de postul de televiziune al lui Plahotniuc drept „casă“ pentru participanţii show-ului „Fabrica de staruri”.

În decembrie 2011, Plahotniuc decide însă să se despartă de acest activ și îl vinde lui Veaceslav Platon. Despre asta a povestit în detalii chiar Platon în plângerea penală împotriva lui Plahotniuc, pe care a depus-o în august 2016 la DIICOT, în România. Platon declara că Plahotniuc i-a vândut cu 80 de milioane de dolari, mai multe active, printre care și Hotelul Național.

„Contractul de vânzare-cumpărare de părţi sociale a fost încheiat în data de două decembrie 2011, între OTIV Prime Holding BV, în calitate de vânzător (beneficiarul final fiind Vldimir Plahotniuc) şi Yuri Kontievski, în calitate de cumpărător, prin intermedierea subsemnatului. Pentru urgentarea demersurilor, Plahotniuc a pus la dispoziţia cumpărătorului un avion închiriat pentru deplasarea la Amsterdam, acesta din urmă fiind însoţit de domnul Vlad Andronachi din partea OTIV Prime Holding BV”, a scris Platon în plângerea depusă la DIICOT.

Platon a vorbit despre această tranzacție și în cadrul emisiunii Politica Nataliei Morari: „Noi am cumpărat atunci 39% la „Victoriabank”, 28% la Banca de Economii, am cumpărat „ASITO” sub 90%, clădirea Hotelului Național și am cumpărat compania „Viktoria Asigurări”. Desigur că m-am interest cine este proprietarul real, care sunt bazele legale pentru dreptul de proprietate, cum are de gând să rezolve cu ei întrebările. Aceasta a fost parte a negocierilor, pentru că am plătit bani pentru aceste active, bani reali. A fost cea mai mare greșeală din viața mea”.

Hotelul nu s-a reținut însă mult timp nici în proprietatea lui Platon. În 2014, controversatul om de afaceri vinde hotelul cu tot cu firma „Alfa-Ingineering” lui Ilan Șor. Bunul statului a ajuns în posesia offshore-ului din Belize, „Ismida Alliance LTD”, care, potrivit raportului Kroll, a fost implicat în „furtul miliardului”. Veaceslav Platon a declarat că a aflat mai târziu că banii pe care i-a primit de la Șor  pentru hotel au fost luați din Banca de Economii.

În ianuarie 2019, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, Șor înstrăinează hotelul către companiile conectate la Andronachi, care au jonglat în ultimii doi ani cu fostul bun al statului, transferându-l dintr-o jurisdicție în alta. În mai 2020, înainte de a prelua hotelul,  firma britanică „Vernon Corporation”, conectată la Andronachi, avea datorii de 2,2 milioane de lire sterline, echivalentul a peste 54 de milioane de lei. Pe de altă parte, compania își propune să investească sume enorme pentru demolarea Hotelului Național și construcția unui nou complex grandios.

Pe parcursul anilor, au existat două tentative de a întoarce Hotelul Național în proprietatea statului, dar ambele au eșuat. „Alfa-Engineering” a câștigat de fiecare dată în instanțele de judecată.

Lupta pentru întoarcerea hotelului în proprietatea statului

Prima cerere în judecată pentru a rezilia contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului în S.A. „Moldova-Tur”, cea care deține Hotelul Național, a fost depusă în 2010 de Procuratura Generală, din numele Ministerului Economiei. Cererea a fost însă respinsă de Curtea de Apel Economică, iar decizia a fost menținută și de Curtea Supremă de Justiție.

Ba mai mult, instanța de judecată a obligat Agenția Proprietății Publice să prelungească termenul contractului investițional semnat cu „Alfa-Ingineering” cu doi ani din momentul primirii tuturor autorizaţiilor de construire, necesare pentru punerea în aplicare a Programului Investiţional.

A doua tentativă a avut loc șapte ani mai târziu. În noiembrie 2017, premierul Pavel Filip a amintit la o ședință de Guvern de câteva mega-proiecte investiționale care au rămas doar pe hârtie, inclusiv Hotelul Naţional, și a cerut întoarcerea acestuia în proprietatea statului. În ianuarie 2018, Agenţia Proprietăţii Publice a iniţiat un proces împotriva firmei „Alfa-Engineering” , privind rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a hotelului, dar din nou l-a pierdut în toate instanțele.

Chiar la începutul acestei luni, pe 2 iunie, Curtea Spremă de Justiție a respins recursul APP. Judecătorii au ajuns la concluzia că „Alfa Engineering” nu este vinovată de faptul că a încălcat condițiile contractului prin care a privatizat Hotelul Național. Vina a fost pasată autorităților care au tergiversat eliberarea actelor necesare pentru reconstrucția hotelului și nu au oferit în gestiunea agentului economic pământul aferent construcțiilor, pentru ca acesta să-și poată dezvolta proiectul.

„Alfa-Engineering a întreprins toate măsurile cerute de legislaţie pentru realizarea proiectului investiţional, însă din cauza obstacolelor şi reţinerii eliberării autorizaţiilor din partea organelor administraţiei publice locale, procesul de punere în aplicare a Programului de Investiţii în termenul stabilit în contract, nu a fost posibil de realizat”, se spune în decizia CSJ din 2 iunie.

Un magistrat a fost de partea APP

Completul de judecată a fost compus din 5 magistrați și condus de Tamara Chișcă-Doneva. Unul dintre judecători, Dumitru Mardari a avut opinie separată, considerând că imobilul trebuie întors în proprietatea statului. Magistratul a fost de părere că agentul economic nu și-a onorat obligațiile investiționale și astfel APP are tot dreptul să rezilieze contractul cu „Alfa-Ingineering”.

„Consider acțiunea înaintată de Agenția Proprietății Publice împotriva ÎCS „Alfa-Engineering” SRL cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6 din 21 noiembrie 2006, cu modificările operate prin Acordul Adițional nr. 1 din 28 iulie 2008 și obligarea de a restitui în proprietatea statului a obiectului contractului de vânzare-cumpărare, drept una întemeiată. În opinia mea, Agenția Proprietății Publice deține dreptul de desființare retroactivă a Contractului nr. 6 … și de a pretinde restituirea obiectului contractului de vânzare-cumpărare, din motivul neexecutării de către ÎCS „Alfa-Engineering” SRL a obligațiilor contractuale”, a scris judecătorul CSJ Dumitru Mardari.

Magistratul a pus la baza deciziei sale o scrisoare trimisă de Primăria Chișinău, pe 30 noiembrie 2017, prin care autoritatea locală informa Agenţia Proprietăţii Publice că, în perioada anilor 2008 – 2017, din partea „Alfa-Engineering” nu a parvenit nicio cerere privind obținerea autorizațiilor necesare reconstrucției Hotelului Național. Această scrisoare este o probă concludentă că agentul economic nu a încercat până în 2017  să  facă investiții în Hotelul Național, așa cum obliga contractul de privatizare.

„În contextul în care „Alfa-Engineering” SRL a procurat 83,248% din numărul total al acţiunilor statului în SA „Moldova-Tur” în rezultatul concursului investițional, în procesul privatizării proprietății publice și o condiție imperativă determinată prin lege este asumarea de către cumpărător a investițiilor stabilite în contractul de vânzare-cumpărare, contrar opiniei majoritare, apreciez că obligația de efectuare a investițiilor în societatea emitentă a valorilor mobiliare, ține de esența raportului juridic de vânzare-cumpărare şi a condițiilor obligatorii de privatizare a bunurilor proprietate publică… Apreciez că decizia în prezenta cauză este greșită, în realitate soluția impunându-se a fi pronunțată în favoarea Agenția Proprietății Publice”, a scris magistratul Dumitru Mardari.

Scandal după autorizarea demolării

Peste două zile de la decizia CSJ, pe 4 iunie, viceprimarul Ilie Ceban a semnat autorizația de demolare a Hotelului Național, în timp ce viceprimarul de ramură Victor Chironda se afla în concediu. De aici a pornit un mare scandal public în jurul Hotelului Național.

Chironda susține că autorizația de demolare a fost eliberată de Direcția Arhitectură a Primăriei Chișinău cu grave încălcări, fără să existe un Plan Urbanistic de Detaliu al construcției, aprobat de Consiliul Municipal Chișinău. În plus, nu se știe exact ce urmează a fi construit în locul Hotelului Național. În cadrul ședinței Consiliului Urbanistic al Primăriei din 11 martie, „Moldova Tur” a prezentat un proiect cu 3 clădiri, unite între ele prin pasarele. Schița a fost prezentată și la consultările publice din 17 aprilie 2021.

Peste două luni, la consultările publice din 12 iunie, a fost prezentat deja un alt proiect, total diferit de primul, care presupune construcția unor clădiri cu forme rotunde și mult mai înalte. Complexul multifuncțional este compus din trei clădiri cu 22, 23 și 25 de etaje, în care vor fi locuințe, oficii, un centru comercial și un hotel. Complexul va fi construit la o distanță de numai 15 metri de blocurile locative din preajmă.

Ambele schițe au fost proiectate de arhitectul Victor Grozavu, fiul fostului viceprimar al capitalei, Nistor Grozavu.

VICTOR CHIRONDA, viceprimar: „Nu putem să admitem demolarea acestei clădiri fără a avea o confirmare documentală ce va fi construit în loc, care va fi impactul acestei clădiri asupra zonei respective. De asemenea nu cunoaștem care va fi impactul procesului de demolare pentru clădirile din preajmă. Este un pas care nu este pe deplin argumentat care nu are nici acoperire juridică. Nu știm dacă în genere este permisă demolarea acestui hotel conform obligațiilor contractuale pe care și le-a luat proprietarul. .. Din proiectul care a fost prezentat pentru discuții publice este faptul că clădirea viitoare va fi de vreo 4 ori mai mare decât este acum clădirea hotelului, se vor ocupa terenuri care nu aparțin proprietarului, va fi mult mai înaltă și nu se respectă normativele de parcare. La 120 de mii de metri pătrați construiți sunt doar 400 de locuri de parcare, dintre care o parte sunt în stradă. Vă dați seama care va fi impactul demolării asupra zonei și impactul viitoarei clădiri construite acolo, încărcătura din trafic și intensitatea populației”.

Primăria va pierde 1 ha de teren, evaluat cadastral la 33 milioane lei

Compania „Alfa-Ingineering” își propune să construiască abuziv și pe terenul adiacent Hotelului Național, care nu îi aparține și care se află acum în gestiunea „Moldova-Tur” doar cu drept de superficie. Proprietar al terenului este Primăria Chișinău. A existat și un proces de judecată care a vizat acest teren, dar de această dată, proprietarii Hotelului Național au pierdut în instanță.

Pe 16 ianuarie 2019, tot în preajma alegerilor parlamentare, Consiliul Municipal Chișinău a aprobat o decizie care prevedea comasarea mai multor loturi de teren din jurul Hotelului Național și formarea a două terenuri de 72 și 45 de ari care să fie transmise în arendă pentru 5 ani companiei „Moldova Tur”, pentru reconstruirea hotelului.

În următoarea lună, Oficiul Teritorial Chisinău al Cancelariei de Stat a cerut în judecată anularea deciziei CMC, pentru că au fost încălcate mai multe prevederi legale. Un teren de 3 ari care a fost comasat prin decizia CMC se afla de fapt în proprietatea statului și fără acordul Agenției Proprietății Publice nu putea fi trecut în gestiunea autorității locale și dat în arendă proprietarilor hotelului. Un alt teren de 9 ari era liber de construcţii şi format ca bun imobil separat și potrivit legii urma să fie dat în arendă doar în urma unei licitaţii, la care să participe toți doritorii, fără favorizarea proprietarilor hotelului.

În septembrie anul trecut, Curtea Supremă de Justiție a pus punct acestui litigiu. „Moldova Tur” a pierdut procesul, iar Primăria Chișinău a fost obligată să anuleze decizia prin care a dat în arendă peste un hectar de teren beneficiarilor Hotelului Național.

Potrivit actelor cadastrale, cele două terenuri au fost estimate la 33 de milioane de lei, dar valoarea de piață este mai mare, fiind vorba de un hectar de pământ în inima capitalei.

Dacă nu au putut obține terenul prin contract de arendă, beneficiarii Hotelului Național au pus mâna pe el prin drept de superficie, adică Primăria i l-a dat în folosință. Astfel, viitorul complex multifuncțional urmează să fie ridicat pe teren municipal.

Reprezentanții Partidului Schimbării au sesizat recent autoritățile în cazul Hotelului Național și au cerut aplicarea unei interdicții pe clădire și teren.

SERGIU TOFILAT, membru Partidul Schimbării: „În 2014, Ilan Șor a cumpărat acest hotel cu bani furați din miliard. Deci, Procuratura trebuie să confiște acest hotel în contul achitării miliardului furat. Primăria nu are dreptul să demoleze hotelul fără acordul Guvernului și Procuraturii. Noi o să facem o adresare la Procuratură pentru că ei trebuie să pună arest pe această clădire”.

Constructori, despre pericolul demolării hotelului

Miercuri, la Pretura sectorului Centru au fost organizate discuții publice pe tema demolării Hotelului Național. La tribună a vorbit și Albert Cebotareov, fost șef de șantier, care a monitorizat tot procesul de construcție a Hotelului Național. Acesta a oferit mai multe detalii tehnice ce vizează clădirea și a atenționat că imobilul va fi greu de demolat.

ALBERT CEBOTAREOV, responsabil de construcția Hotelului Național: „Unele elemente cântăreau 6 tone și jumătate. Aici nu sunt coloane. Trebuia să le ridicăm, dar așa macarale încă nu erau în Moldova cu 40 de ani în urmă. Am turnat 1200 metri cubi de beton. Atunci, în Chișinău au fost oprite toate construcțiile pentru că beton la uzină nu era în așa cantități. Mi-au fost date indicații să-i învăț pe parcursul a două luni pe macaragii să  ridice elementele cu două macarale. Două luni am învățat cum să ridicăm elemente de 12 tone. Eu am vorbit despre faptul că hotelul  nu poate fi demolat”.

Un raport de expertiză, realizat în 2007 la cererea  „Moldova-Tur”, a arătat că Hotelul Național nu ar trebui demolat. Construcțiile din beton erau  în stare bună, pot rezista zeci de ani și imobilul poate fi renovat.

Un arhitect cu experiență a scos în evidență o altă încălcare admisă de Direcția Arhitectură a Primăriei.  Nu există un proiect de demolare, care în mod normal trebuia să fie prezentat de „Moldova Tur” în momentul în care a cerut autorizație de la Primărie, iar Direcția Arhitectură le-a aprobat cererea.

VASILE EREMCIUC, arhitect: „Pentru prima dată în istoria R. Moldova și a Europei s-au folosit elemente de construcție sub formă de „H” prefabricate, montate sincronic cu două macarale că sunt foarte grele, din beton. Acum vă dați seama, când vorbim despre demolare , cum s-ar putea de dezmembrat acest hotel de sus în jos în condițiile cum au fost montate. ..  Pentru un proiect de demolare trebuie neapărat să fie organizat  proiect de execuție a lucrărilor de demolare care trebuie să fie expertizat , verificat conform legislației, și numai în baza acelui  document, potrivit legii, poate fi eliberată autorizația de demolare”.

Apărarea intereselor imobiliare

Reprezentanții companiei „Alfa-Ingineering”, care dețin Hotelul Național nu au fost prezenți la discuțiile publice de miercuri, dar în sală au venit organizat mai mulți bărbați care s-au prezentat ca simpli locuitori ai Chișinăului sau specialiști în domeniul construcțiilor. Toți au optat la unison pentru demolarea hotelului. La tribună, aceștia au negat că ar reprezenta interesele „Alfa-Ingineering”.

Alexandru vs Victor Chironda: „ – Când s-a găsit un om care vrea să investească, dacă aveți întrebări ce vizează parcarea, havuzul, spune-i: tinere, construiește mai multe parcări. Eu cred că acest om nu se va da la o parte.

– Noi am încercat să ajungem la acest om și nu este clar cine-i. Iată două săptămâni vorbim, sunt proceduri oficiale  și nu este clar cine-i beneficiarul. Eu am întrebat dacă cunoașteți beneficiarul, dacă aveți contactele.

– Eu nu-l știu, dar acest om care se ocupă cu asta este bravo”.

La tribună a vorbit și Serghei Tafratov, fondatorul companiei de construcții „Promilton Group”, care s-a prezentat ca simplu locuitor al orașului.  În 2018, firma sa a fost selectată de Ministerul de Interne pentru construcția apartamentelor de serviciu pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Pe atunci, la conducerea MAI se afla democratul Alexandru Jizdan.

SERGHEI TAFRATOV: „Avem în centrul Chișinăului o clădire care de 15 ani stă inutilă. De ce stă, cum a fost transmisă din mână în mână asta pe noi nu ne privește. Sunt organe competente. Nu ne-am strâns aici în calitate de procurori și judecători. Noi avem o clădire inutilă care nu mai poate fi folosită cu statut de hotel”

Și-a expus opinia și Denis Lungu, reprezentantul unei companii care se ocupă de demolarea imobilelor. Firma a realizat lucrările la clădirea Filarmonicii Naționale, distrusă de incendiu, dar și la blocul din Otaci, care s-a prăbușit în 2019.

DENIS LUNGU: „Noi vă asigurăm că la momentul de față se poate de executat lucrarea de demolare. Nu este ușor, nimeni nu a spus că e simplu, dar se poate de demolat. Într-un termen de 3-4 luni de zile se poate de demolat clădirea. – Dvs ați fost însărcinați cu aceste lucrări? – Mă expun ca un specialist în domeniul demolării”.

Provocatorii Partidului Șor la discuțiile publice despre Hotelul Național

La ședință a venit organizat și un grup de femei, care au provocat un scandal în sală și i-au criticat pe cei care se opun demolării Hotelului Național. Principalul argument a fost că la hotel se adună boschetarii și este periculos să mergi pe alături.

„E foarte strașnic. Aceasta nu este clădire. Acesta este castelul lui Dracula. Acolo nu este posibil să treci. Mi-e jale de dvs că ați construit. Oamenii au construit piramide și ele stau, dar construcția voastră se ruinează. Eu nu mint. Eu merg pe alături și văd. Eu nu vă cred pe dvs că veți face mâine curat, iar poimâne eu voi trece pe alături și mă vor ucide”.

Cea mai vocală dintre femei, care a avut un comportament provocator este angajată a Partidului Șor. Fotografia ei se află chiar pe site-ul formațiunii politice la categoria unde sunt informații despre Oficiul teritorial al Partidului Șor din sectorul Botanica al capitalei.  Femeia participă activ și la protestele organizate de Partidul Șor.

Deși nu exista încă nicio decizie a Primăriei cu privire la demolarea Hotelului Național, primarul Chișinăului Ion Ceban anticipase decizia încă în vara anului trecut.

ION CEBAN, primar Chișinău: „Dacă vorbim despre Hotelul Național, astăzi este autorizația pentru demolarea clădirii. Ea trebuie să fie în paralel cu proiectul clădirii noi, pe care încă nu l-am văzut. Pentru demolare este autorizație și se află la Direcția Arhitectură. Cred că vorbim de această toamnă. Nu știu dacă vor reuși, pentru că există un șir de proceduri pe care trebuie să le facă. Dacă vor reuși, vor face, dacă nu, deja la anul viitor”.

După inițierea scandalului din jurul Hotelului Național, viceprimarul Victor Chironda l-a acuzat pe Ceban că ar fi interesat în demolarea clădirii.

VICTOR CHIRONDA, viceprimar: „Domnul primar insistă să schimbe focusul problemei de la ilegalitățile făcute de arhitectul-șef Svetlana Dogotaru și colegii săi în procesul de autorizare a demolării Hotelului Național către mine și demisia mea. Este vizibil că că Ceban este personal interesat în demolarea acestei clădiri și acoperă cu prețul propriei imagini o ilegalitate promovată intens de cei care au influență asupra sa. De asemenea, prin retragerea atribuțiilor mele de semnare a actelor permisive dl. primar confirmă că eu sunt incomod anume din acest motiv – mă opun intereselor lui și ale colegilor săi în domeniul construcțiilor din oraș”.

Demisia viceprimarului Victor Chironda

În replică, Ion Ceban l-a acuzat pe adjunctul său că nu-și îndeplinește corespunzător atribuțiile de serviciu și i-a cerut demisia. Vineri, consilierii municipali s-au întrunit în ședință și  l-au demis pe Victor Chironda din funcția de viceprimar.

ION CEBAN, viceprimar: „Hotelul Național a fost și rămâne o fumigenă pentru a acoperi multe dintre incațiunile și responsabilitățile care trebuiau să fie realizate… Victor eu cred că bărbătește era să-ți dai demisia fără a teține cu dinții de această funcție. …Solicit să susțineți demisia domnului viceprimar din funcție”.

De la apariția scandalului în jurul demolării Hotelului Național, nici  reprezentanții societății pe acțiuni „Moldova Tur”, nici administratorul companiei „Alfa-Engeneering”, care deține hotelul în proprietate, nu au venit cu reacții. Reporterul Cutiei Negre a sunat la numărul de telefon mobil indicat în autorizația Primăriei privind demolarea Hotelului Național, ca fiind al reprezentantului „Moldova Tur”. Femeia care a răspuns a refuzat să ofere comentarii:

„– Eu sunt gata să răspund la toate întrebările dvs, dar să fie în scris, într-o solicitare oficială către administrația „Moldova Tur” și trimiteți pe poșta electronica.

– Săptămâna trecută colegii mei de la știri deja s-au adresat la dvs și așa și nu ați trimis răspunsurile.

– Faceți materialul, indicând că nu v-am oferit niciun comentariu. Până când faceți așa.

– Dar de ce, dacă eu v-am găsit?

– Ulterior vă vom da comentarii și veți face trimitere la ele. Am o rugăminte. Nu mai sunați la acest număr de telefon. Este telefonul companiei, sunați acolo unde au sunat colegii dvs. Acesta este număr personal și vă rog să nu deranjați”.

17 noiembrie 2024, ora 23:07

Investigația noastră de astăzi este despre mărturisiri și autodenunțuri verbale făcute de unii dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului - Ilan Șor și Veaceslav Platon. În urmă cu 10 ani, trei bănci mari din R. Moldova au fost puse pe brânci de niște băieți șmecheri, conectați la primele persoane în stat. După ce au scurs de bani băncile și au împărțit banii între ei, au convins Guvernul, prin presiune și campanii publice de provocare a panicii, să ofere garanții de stat de 14,5 miliarde de lei. Acești bani sunt astăzi datorie publică, întoarsă de stat Băncii Naționale din banii noștri comuni.

Veaceslav Platon: - Desigur că vina lui Ilan în asta este foarte mare, pentru că el a început. Politicul s-a conectat spre sfârșit și au dus la final situația. Dar gaura principală desigur că a făcut-o Ilan. Asta este precis.

Alexandru Tănase: - Eu am privit conferința lui de presă cu trei luni în urmă și acolo a prezentat alte cifre, că toată această gaură a fost cu mult înaintea lui.

Veaceslav Platon: - Prietenul meu, eu sunt unic prin faptul că am fost în toate astea până la ei. Când eu i-am transmis lui 40% din acțiunile BEM, acolo gaura era 1,25 miliarde, asta credite cu probleme, dintre care 600 milioane puteau fi scoase. Și rămâneau doar 650 milioane neacoperite. Reieșind din asta eu am vândut acest pachet.  Dar iată cum au făcut ei 14 miliarde din 650 de milioane, asta trebuie să ai mare talent. Aici toți au fost legați foarte strâns.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor și Alexandru Tănase. Aceste discuții ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, puzzle-ul celei mai mari crime financiare din istoria R. Moldova - „Furtul miliardului”. Tot grație acestor discuții, am reușit să stabilim cine au fost principalii beneficiari direcți și indirecți ai furtului. Numele lor sunt Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon.

Probele pe care le vom prezenta astăzi demonstrează cum exact a avut loc adoptarea deciziei secrete a Guvernului, din 13 noiembrie 2014, prin care s-au oferit 9,5 miliarde de lei pentru salvarea Băncii de Economii, a Băncii Sociale și Unibank.

Planul propus de Șor fostului premier Leancă  

 În discuțiile dintre participanții la furtul miliardului au fost abordate și planuri mult mai ieftine de salvare a băncilor, dar s-a dorit cel mai scump și neapărat care să se încheie cu lichidarea instituțiilor bancare.

Ilan Șor: - Eu le-am zis să născocim ceva, încă pe când era Leancă premier. Eu vorbeam cu el în fiecare zi. Le-am propus să lansăm hârtii de valoare. Slavka, eu cred că tu nu știi nici 15% ce s-a întâmplat la BEM, ce pierderi erau la credite. Eu i-am spus lui Leancă că gaura reală acolo e de 9 miliarde. Am început să-i socot, să-i arăt. Eu atunci le-am spus: Dați-mi două miliarde, eu o să găsesc încă un miliard și vor fi măcar trei. Noi vom atrage din piață încă unul, dacă voi nu veți încurca și vor fi patru. De aceste patru miliarde, noi vom cumpăra hârtii de valoare și încet-încet, dar vom trăi. Poate mai târziu voi găsi eu undeva resurse ieftine, sau vom inventa ceva, sau voi veți putea da încă puțin. Slava, ca să înțelegi, eu le-am propus o soluție de două miliarde sau trei. Poate ea se întindea pe 20 de ani, dar ei nu aveau gaură. Banii rămâneau la ei. Astăzi toate băncile erau pe linia de plutire. .

În pofida acestor discuții pe care Ilan Șor le purta încă în iulie 2015 cu Veaceslav Platon, în 2020, Ilan Șor mințea jurnaliștii pe care i-a adunat la o conferință de presă, declarând că nu a cerut niciodată bani de la stat pentru băncile falimentare.

Ilan Șor: Nici eu, nici conducerea acestor bănci nu am cerut acești bani de la Banca Națională. Da, situația nu era simplă, dar noi am fi rezistat. Noi niciodată nu am cerut niciun leu de la nimeni.

Pe de altă parte, fostul premier Iurie Leancă susține că nu se întâlnea cu Ilan Șor să discute despre BEM și neagă faptul că acesta i-ar fi prezentat vreun plan de salvare a Băncii de Economii.

Reporter TV8:  - Noi vrem să verificăm faptele, dacă dl Șor a fost cu alte propuneri la Guvern. Ce fel de două miliarde cerea ca să cumpere hârtii de valoare?

Iurie Leancă: -  Nu mi-a cerut niciodată două miliarde. Uitați-vă la mine în ochi și vă zic foarte sincer că nu am avut nicio discuție. Tot ce a insistat Șor la o ședință la care eu l-am chemat, fiindcă era președintele Consiliului de Administrare al BEM, a zis să nu lichidăm băncile, pentru că sunt sustenabile și atât.

Reporter TV8: - Și nu a încercat sub nicio formă să ceară bani de la Guvern?

Iurie Leancă: - În primul rând, nu Guvernul decide așa ceva, dar decide Parlamentul.

Acțiuni orchestrate pentru provocarea panicii în societate

Din mai multe discuții dintre Șor și Platon deducem că Guvernul a fost împins spre acordarea garanțiilor de stat încă din vara anului 2014. Iurie Leancă nu era dispus să facă acest pas. Autoritățile căutau soluții alternative pentru a evita o mare criză în sistemul bancar. Un rol determinant în forțarea Guvernului să accepte acordarea garanțiilor l-au avut câțiva actori politici, aparent independenți, care au ieșit public cu dezvăluiri despre situația de la BEM.

Pe 12 septembrie 2014, ex-deputatul Veaceslav Ioniță, care era pe atunci președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, a anunțat despre o schemă prin care Banca de Economii ar fi fost fraudată cu 120 de milioane de lei.

Veaceslav Ioniță: „Am reușit să acumulez mai multe materiale  prin care prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshore-uri, din BEM au fost  retrași bani. La ziua de astăzi, am probat cu documente 120 milioane de lei”.  

Peste trei zile, a alimentat panica Renato Usatîi, pe atunci abia lansat în politică.

Renato Usatîii: „La BEM nu este niciun ban în cont. Acum nu este vorba despre 120 de milioane de lei. Este vorba că sunt furați toți banii de la persoane fizice care sunt în aceste bănci. Ei acum fac tot posibilul ca să țină sub control situația până la alegerile din toamnă, până la Anul Nou. Din punctul meu de vedere ar fi bine ca oamenii să cunoască realitatea acum. Maximum 15%  din toți cetățenii vor fi în stare să-și ridice banii. Pentru alții bani nu există. Cu unii, Șor și-a cumpărat avioane. Cu altă sumă de bani s-a lămurit Filat. 120 de milioane de lei reprezintă o poveste foarte mică din toți banii care au fost furați acolo.

Peste alte două zile a revenit Veaceslav Ioniță cu noi acuzații.

Veaceslav Ioniță: „Astăzi mi-a fost prezentat oficial în comisie un set de documente care și eu sunt obligat să le transmit organelor abilitate. Prin acest set de documente este descrisă o schemă cap-coadă de sustragere a 330 de milioane de lei suplimentar la ceea ce am vorbit vineri, tot din BEM”.

În discuțiile pe care le purtau, Șor îi spune direct lui Platon că anume acele scurgeri de informații au indus panica în societate și au determinat Guvernul să emită cât mai repede garanțiile.

Ilan Șor: - Acest nebun Renat (n.r. Renato Usatîi) cu declarațiile sale prostești, în realitate, dacă nu erau scurgeri, nu era nimic.

Veaceslav Platon: - Dar au fost scurgeri?

Ilan Șor: - Multe! Își luau banii nu persoanele fizice, noi asta am fi ținut. Au început să retragă banii toți. Nimeni nu aduce, toți retrag. Tu te ocupi de lichidități. Sunt probleme cu portofoliul de credite. Încerci ceva să faci. Resurse externe nu ai. Bani nu sunt. Banca Națională nu dă niciun bănuț. Explică-mi logica! Când au început scurgerile, eu am început să strig că ne vom menține 1-2 luni, dar nu mai mult. Așa s-a întâmplat. Ne-am ținut două luni.

În 2014, în perioada în care fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță făcea dezvăluirile despre BEM,  șeful său de atunci de partid, Vlad Filat, îl acuza că ar face jocul lui Platon și a blocat în comisie mai multe legi ce vizau piaţa financiar-bancară. Astăzi, Vlad Filat se arată convins de faptul că ieșirile lui Ioniță au fost coordonate.

Vlad Filat: - Atunci a fost un atac orchestrat pe linie, fiindcă veneau alegerile din 2014. Scopul era pus din ăsta de neclintit, ca PD să ia mai mult ca PLDM, pentru ca acest scop diabolic al lui (n.r. scopul lui Vlad Plahotniuc) să devină prim-ministru să fie realizabil. În același rând, într-o manieră foarte organizată, agenții economici și-au retras banii de la BEM. Și eu cred că da, a fost orchestrat.  

Reporter TV8: - De către cine?

Vlad Filat: - De către cei care au beneficiat.

La rândul său Veaceslav Ioniță s-a arătat deranjat de întrebările noastre si ne-a acuzat că suntem niste degradati. El a insistat ca a urmărit interesul public când a făcut dezvăluirile și nu a fost influențat de nimeni.

Veaceslav Ioniță: - Atunci la Parlament s-au înscris două persoane la audiență. Au venit și au început să-mi povestească istorii despre BEM despre care eu nici pe departe nu auzisem, că sunt anumite grupări și tot felul de detalii pe care le-am dat la CNA.

Reporter TV8: - Dvs ați făcut conexiunea acelor persoane cu vreo grupare care atunci lupta în sistemul financiar-bancar?

Veaceslav Ioniță: - Nu, nu! Când ai informație atât de sensibilă, riscul ca ea să fie pusă la dulap este atât de mare că unicul mecanism de a asigura vizibilitatea ei este de a o face publică. Punct! Dar pe mine absolut deloc nu mă interesează aceste persoane și nu mă interesează scopul lor atât timp cât ceea ce fac eu aduce un beneficiu interesului public.

Reporter TV8: - Dar de ce credeți că atunci Vlad Filat vă acuza de conexiuni și influența lui Platon?

Veaceslav Ioniță: - Nu știu. Nu am vorbit cu el la subiectul dat. Lucrul acesta absolut deloc pe mine nu mă  deranja din simplul motiv că eu știam precis că lucrul acesta nu-l fac din cauza că m-a rugat  persoana respectivă (n.r.Veaceslav Platon). Este un mesaj prost și dacă dvs lucrați din această perspectivă înseamnă că aveți o rea intenție.

Întâlnirea secretă de la Reședința de Stat

Pe 25 septembrie 2014, la numai o săptămână de la dezvăluirile făcute de Ioniță și Usatîi, Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea politică pe un pachet de legi care i-au permis ulterior să ofere garanții de stat pentru capitalizarea băncilor, în situații de criză financiară sistemică.  

La scurt timp de la această decizie, Leancă i-a convocat pe liderii Alianței pentru Integrare Europeană la Reședința de Stat, pentru a discuta despre criza bancară. Anume acolo, Vlad Plahotniuc ar fi vociferat în premieră ideea acordării urgente a garanțiilor de stat pentru ca BNM să poată oferi credite salvatoare celor trei bănci devalizate.

Aflat încă la pușcărie, în 2019, Vlad Filat a povestit detalii din culisele acelei întruniri de la reședința președintelui.

Vlad Filat: - Discuția a început printr- o încercare a domnului Leancă de ce ne-a invitat, după care inițiativa a fost preluată de către Plahotniuc și a vorbit despre pericolul eminent care este în sistemul bancar. Dar nu atât prin ceea ce se întâmplă în BEM, dar riscurile pe care le-ar reprezenta acțiunile pe care le întreprinde Platon în vederea alegerilor anticipate. Asta era înainte de alegeri. Sperietoarea asta Platon și tancurile rusești era folosită foarte des pentru a promova anumite idei. Pentru ca să nu existe o situație în care să nu avem posibilitatea să acționăm, eu asta redau din ce țin minte spusele lui Plahotniuc, Guvernul trebuie să ofere garanții de stat, pentru a primi, în caz de necesitate, bani de la Banca Națională.

Mariana Rață:  - Nu ați încercat să-l întrebați pe Plahotniuc de ce a venit el cu această soluție?

Vlad Filat: - Ideea este că nu a venit el cu această soluție. Invitația a fost făcută de către prim-ministru. El a explicat-o, mai bine spus.

Fostul premier Iurie Leancă are o altă versiune a celor întâmplate la reședința de stat.

Reporter TV8: - Acea întâlnire la Reședința de Stat pe care dvs ați convocat-o a existat?

Iurie Leancă: - Da, am convocat-o.

Reporter TV8: - Cine a vorbit la acea întâlnire despre acordarea garanțiilor de stat, dl Plahotniuc sau nu?

Iurie Leancă: - Înainte de a elibera garanțiile, eu am vrut să mă asigur că toate ramurile puterii din R. Moldova sunt la curent cu situația de criză profundă și pe acest motiv președintele ne-a invitat, și pe domnul Corman, și mai mulți miniștri, nu-mi mai aduc aminte cine a fost acolo, și dl Filat, și dl Plahotniuc, fiindcă erau liderii alianței. Acolo dl guvernator a prezentat situația, a spus care e soluția și toată lumea a fost de acord.

Reporter TV8: - Nu dl Plahotniuc a insistat atunci?

Iurie Leancă: - Banca Națională, instituțional guvernatorul a prezentat situația, din câte îmi aduc aminte.

Plimbat astăzi prin procese de judecată în dosarul penal legat de furtul miliardului, fostul guvernator BNM, Dorin Drăguțan, îl consideră responsabil de deciziile privind acordarea garanțiilor de stat, pe Iurie Leancă.

Reporter TV8: - Cine a determinat Banca Națională să propună Guvernului varianta cu emiterea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Întrebați vă rog prim-ministrul.

Reporter TV8: - Dvs ați fost la conducerea BNM, iar dl Leancă ne-a spus că Banca Națională a cerut.

 - Dacă dl Leancă v-a spus înseamnă că el știe mai bine.

Reporter TV8: - Dar vrem și opinia dvs să contrapunem declarațiile.

Dorin Drăguțan:  - Nu am comentarii acum. Lucrurile acestea sunt foarte bine cunoscute.

Reporter TV8: - Ați insistat dvs pe acordarea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Pe garanțiile de stat s-a discutat la Comitetul Național de Stabilitate Financiară la care este președinte prim-ministrul. Alte întrebări?

Reporter TV8: - Ați fost învinuit de multe ori că fără dvs și BNM nu putea avea loc frauda bancară.

Dorin Drăguțan:  - Eu sunt învinuit pe nedrept. Prin urmare, întrebați persoanele care au fost în Comitetul de Stabilitate Financiară pentru ce au luat aceste decizii.

Haz pe seama ex-premierilor Leancă și Gaburici

Pe 13 noiembrie 2014, Guvernul condus de Iurie Leancă a decis, în secret, să emită garanții pentru creditele de urgență, în sumă de 9,5 miliarde de lei. Acești bani au ajuns la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Despre această decizie, Veaceslav Platon și Ilan Șor  vorbesc de mai multe ori în bătaie de joc. Din discuții reiese că Leancă a fost convins de Șor să accepte acordarea garanțiilor, cu suportul guvernatorului Dorin Drăguțan în spatele căruia se afla Vlad Plahotniuc. Iurie Leancă le-ar fi făcut jocul fără să-și dea seama în ce a fost atras.

Veaceslav Platon: - Dar Leancă ce, nu înțelegea?

Ilan Șor: - Slava, el în economie înțelege aproximativ ca și mine în balet. El nu înțelegea nimic, pentru că lui într-o ureche îi striga Arapu niște prostii, iar din altă parte - Draguțan alte prostii. El înebunea. Eu pur și simplu veneam și îi spuneam poziția mea, iar el înebunea.

Platon: - Așa de prost să faci sanarea băncii, asta e „…”.

Șor: - Nu, Slavka, asta trebuie să poți. Leancă este pur și simplu un idiot.

Platon: - Asta da, să semneze așa o prostie, numai el putea, având toată convingerea că nu greșește și anume asta va duce Moldova în Europa - semnarea garanțiilor de 9 miliarde.

Șor: - Da, asta e tare.

Platon: - În toată această poveste pe mine m-a uimit Leancă. Cum l-ai convins tu să semneze această garanție?

Șor: - Fără niciun bănuț.

Platon. - Da? Pur și simplu l-ați păcălit?

Șor: - Nu l-am păcălit, dar i-am spus: Sunteti prim-ministru. La voi se prăbușesc trei bănci. Dvs intrați în istorie, dar nu intrați ci vă înglodați în istorie. Eu vă propun să semnați garanțiile. Banii vin. Noi cumpărăm hârtii de valoare. Pe el l-au păcălit.  Scenariul pe care i l-am propus eu era ideal pentru dânsul. El nu risca cu nimic. El a semnat garanția. Banii au plecat. Eu imediat am cumpărat hârtii de valoare. Ei în buget nu au un deficit. Totul e frumos, totul era bine. În ultimul moment, ei îl conving că nu este corect să facă așa. Eu am venit și i-am spus că acum e gata cu voi, pentru că toți banii pe care i-ați semnat vor pleca nicăieri. Așa banii ar fi rămas în interiorul țării. Curgeau de la BNM la Ministerul Finanțelor. Care e diferența? Slava, tot ce le-am gândit eu era funcțional și garanția, și altele. Niciodată nu m-am așteptat că îl vom putea convinge la garanție. Eu singur nu credeam în asta.

Platon: - Dar l-ai convins?

Șor: - L-am convins.

Contrar convingerilor lui Platon și Șor că Guvernul a făcut o mare prostie acordând garanțiile de stat, Leancă și acum este sigur că a procedat corect atunci, în încercarea de a salva băncile.

Iurie Leancă: „Citiți raportul FMI și al Băncii Mondiale din iunie 2014, după jumătate de an de analiză pe situația din sistemul bancar, pe prima pagină scrie că doar prin intervenția statului, prin aceste garanții se poate salva situația. Și doi: e prea mare banca de sistem și atunci statul nu poate ignora situația de acolo. Acesta a fost laitmotivul și cererea BNM care are toată competența, are toate pârghiile și știa exact ce se întâmplă acolo.

Nu a scăpat de criticile lui Șor și Platon nici fostul premier Chiril Gaburici, care l-a succedat pe Leancă la șefia Guvernului. Pe 30 martie 2015, Executivul condus de Gaburici  a emis, tot în secret, cea de-a doua garanție de 5,3 miliarde de lei. Anume acești bani au fost folosiți de fapt pentru a restitui oamenilor simpli și agenților economici depozitele pe care le aveau la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.   

Ilan Șor: - Dar al doilea care a venit e „…”( n.r. Chiril Gaburici) .

Platon:  -  El tot a semnat?

Șor: - Tu nu știi?

Platon. - El a semnat, dar eu nu știu ce sumă.

Șor: -  Șase (n.r miliarde de lei).

Platon: - Încă un debil.

Șor: - Leancă măcar avea aptitudini diplomatice, să rezolve aceste întrebări, dar acesta cum vindea telefoane mobile…

Platon:  - Așa și vinde, da? Dar tu explică-mi, chiar și Filea (n.r. Vlad Filat), când înaintează astfel de cadre, el înțelege că asta e fața partidului?

Șor: - Nu. Lui îi spun la partid că noi avem 20 de mii de membri. Nu s-a găsit un om care să fie înaintat? Trebuia să-l înainteze pe acest debil?

Platon.  - Și cu diplomă falsă. Cum?

Șor: - Acesta i-a mințit. Nu a spus nimic.

Cum au fost „desenate” miliardele plasate la băncile din Rusia

În discuțiile pe care le purta prietenește cu Șor, Veaceslav Platon ardea de curiozitate să afle cum amicul său a reușit să fraudeze băncile, folosind în schemă mai multe instituții bancare din Rusia și plasamente interbancare între Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.  În 2019, comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară, condusă de Alexandr Slusari, a stabilit că, în perioada octombrie-noiembrie 2014, Banca de Economii a plasat peste 21 de miliarde de lei la Banca Socială și la mai multe bănci din Rusia, fără să existe gajuri și dobânzi.  Iar creditele neperformante de la BEM, în valoare de peste un miliard de dolari, au fost cesionate, prin Banca Socială, unui off-shore britanic - Fortuna United LP. Despre această companie discută și eroii anchetei noastre.

Veaceslav Platon. - Dar ce ați făcut cu Banca Socială? Pentru ce 14 miliarde?

Ilan Șor: - Slava, noi doar am desenat că undeva în Rusia stau bani. Toată gaura noi deja o desenasem. Să lași așa când intră administrația specială asta era „…” 

Platon. - Și voi ați dat credite și le-ați dat la Banca Socială?

Șor: - Banca Socială a transmis la a treia companie. Tu așa și nu înțelegi, până acum această companie nu are pierderi, pentru că următoarea tranșă este în luna noiembrie.

Platon.  - Da, voi ați creat o datorie și pierderi nu sunt. Până nu a venit termenul pentru restituire, nimic nu puteți face. Dar acest depozit al Unibank la BEM, un miliard și ceva.

Șor:  - El a fost real.

Platon: - Eu înțeleg că e real. Eu știu și cum a fost desenat. Eu înțeleg că ați pus un depozit, ați dat. Iar ați pus un depozit, iar ați dat și el s-a întors din altă parte. Dar ei îl vor întoarce?

Șor: - Acum Unibank trebuie să-l scoată din administrație. Asta va fi cea mai curată bancă.

Platon: - Tu crezi că ei o să-ți dea un miliard din BEM?

Șor: - Dar ce o să facă? Unibank e curat ca lacrima.

Platon: - Tu crezi că ei te vor elibera cu un miliard?  

Șor. - Dar pot să-l ia. Pentru mine este important să elibereze Unibank-ul. Îmi este indiferent acest miliard. Pentru mine e importantă imaginea și ei să iasă din Unibank ca el să devină curat, alb și pufos.  

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Banca Națională a clarificat despre ce miliard al Unibank-ului vorbesc cele două personaje și a precizat că Șor nu și-a primit banii.

Pe parcursul lunii noiembrie 2014, Unibank a plasat la Banca de Economii mai multe depozite, în sumă totală de 1 525 900 000 lei. Termenul inițial de rambursare era de 15 zile, cu posibilitatea de prelungire. În legătură cu dificultățile financiare ale BEM și instituirea administrării speciale la 27 noiembrie 2014, depozitele respective nu au fost rambursate. (...) În procesul de lichidare, BEM a validat integral creanța Unibank. Suma de 1,7 miliarde lei a fost inclusă în lista creanțelor BEM și urmează să fie onorată conform ordinii priorităților legale stabilite”, a informat BNM.

Mărturiile despre compania „Caravita” afiliată lui Filat

Un alt episod discutat de Platon și Șor vizează creditele acordate companiei „Caravita”, afiliată fostului premier Vlad Filat. De câteva ori se pomenește faptul că Filat ar fi avut înțelegeri cu Plahotniuc ce vizau împărțirea banilor din BEM.

Ilan Șor: - Eu îți spun că o sută de milioane sunt numai pe „Caravita”. Asta este doar pe documente. Noi am văzut la BEM când ne-am uitat.

Platon.  - Dar pentru ce așa business, dacă totul lui?

Șor: - El ceva trebuia să întoarcă, cel puțin așa se planifica, așa s-a promis. Ca să înțelegi, asta nu este minciună.

Platon: - Eu nu vreau să analizez dacă este minciună sau nu, dar în orice business este un grad de rentabilitate.

Șor: - Slava, ăsta nu era business. Acesta a fost din start un fel de prostie.

Platon: - Dar cum tu cu Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc) te-ai înțeles?

Șor: - Slava, în realitate, eu cu nimeni nu m-am înțeles. Acolo s-a întâmplat un lucru interesant. Când toți și-au dat seama că e gata, fiecare a început să-și caute pentru el venituri.

Platon. - Și cât a luat el?

Șor: - Eu lui direct nimic nu i-am dat. El s-a înțeles cu Filea (n.r. Vlad Filat). Filea nici nu mi-a spus că el este în temă. Eu am aflat asta mai târziu de la Sereoja (n.r. Serghei Iaralov), de la unul, de la altul.  Dar ce au împărțit ei cu Filea, eu nu știu. Pentru că eu toate cursele le coordonam cu Filea.

Platon: - Ascultă, dar Filea nu s-a putut implica și să pună presiuni pe el?

Șor: - Nu-i ajunge lui… El e bărbat bun, dar are o problemă. Dacă are o situație de criză, el se deconectează.

Platon: - Dar el este acționar la BEM. Trebuia să fie interesat ca BEM-ul să fie păstrat.

Șor: - Nu-i ajungea dorință politică. Nu a putut înțelege situația. Eu i-am transmis note analitice, începând din luna septembrie, aproape în fiecare săptămână, ce se întâmplă, unde și cum. Nicio ședință la tema asta nu a fost.

Vlad Filat neagă categoric orice înțelegere cu Plahotniuc și declară că Ilan Șor este un mincinos.

Vlad Filat: „Dvs vorbiți de ceva ce ați auzit, ce a spus un mincinos și eu acum, neauzind și neștiind, trebuie să comentez toate astea. Eu cu Plahotniuc nu am avut niciodată niciun fel de relații de business, de înțelegeri de business. Eu am fost în situația să accept că Plahotniuc de facto conduce PD-ul, care era un partid în coaliția de guvernare. În unele din discuții, tot am impresia că cu Platon, el discuta că cumpără Banca de Economii în numele meu, ceea ce este o aberație și este o prostie.

În vara anului 2015, după ce Ilan Șor a fost eliberat din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcția de primar de Orhei, acesta continua să comunice intens cu Vlad Filat. Șor îi povestea lui Platon că Plahotniuc și-a întărit poziția, iar Filat nu mai decide nimic.

Platon: - Dar Filea (n.r. Vlad Filat) se întâlnește acum cu tine?

Șor: - Da, sigur. O dată la două zile neapărat ne întâlnim.

Platon: - Am înțeles. Și ce spune el?

Șor: Folos din asta este puțin, dar ne întâlnim.

Platon. - Eu am înțeles că el deja puțin ce decide.

Șor:  - Doar în momente acute el poate decide ceva. Când lor le trebuie ceva, atunci gata, poftim. Dacă nu le trebuie nimic, atunci…

Platon. - Eu cred că el este gata. L-au frânt deja moral. Dar tu întotdeauna ai crezut în el.

Șor: - În cine?

Platon:  - În Filea, că el niciodată nu te va arunca.

Șor: -  La om a început să lucreze sentimentul de autoapărare.

Platon: - Dar aceasta este o prostie. Dacă sunteți împreună, legați, trebuie să-ți scoți partenerul oricum. Dacă nu, te îneci împreună cu el.

Șor: - Omul în stare de afect nu înțelege asta.

Despre arestul lui Filat se știa din timp

Tot în iulie 2015, cei doi discutau deja despre faptul că Vlad Filat urmează a fi arestat la indicația lui ”ptița”, poreclă atribuită de Șor și Platon lui Vlad  Plahotniuc. Acest lucru s-a și întâmplat trei luni mai târziu.

Platon: - Tu știi că Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc)  a răspândit informația printre ambasadori că el îl va închide (n.r. pe Vlad Filat)? Asta e adevărat.

Șor: - „Ptița” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) e „cantujanîi. Și Filea e „cantujanîi”.

Pe 15 octombrie 2015, la solicitarea procurorului general, Vlad Filat a rămas fără imunitate parlamentară și a fost arestat.

Denunț pe Șor scris de Ion Rusu, cumnatul lui Filat

Arestul lui Filat a fost consecința unui autodenunţ scris de Ilan Șor, pe 13 octombrie 2015. Peste două săptămâni de la arestul lui Filat, Ilan Șor îi povestea lui Platon ce l-a determinat să-l toarne pe Filat. Din discuții reiese că a făcut denunțul pentru a scăpa el însuși de pușcărie.

În premieră aflăm că, la Centrul Național Anticoruptie,  ar fi existat mai devreme un denunț scris împotriva lui Șor de către Ion Rusu, cumnatul lui Filat și cel care administra compania „Caravita”, implicată în frauda bancară.

Platon: - „Cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) și-a luat deja toată puterea, deschis, oficial. El începe să fie responsabil în fața tuturor, pentru toate astea. În situația în care începe să-i închidă pe toți, să-i sperie, prin frică în centrul Europei și o dictatură dură, nu cred că le va plăcea (n.r. partenerilor europeni).

Șor: - Tu înțelegi că eu nu am făcut asta pur și simplu sau pentru că cineva m-a rugat sau mi-a promis ceva.

Platon. - Eu tot înțeleg. Cred că ai avut destule motive să faci asta.

Șor: - Cel mai mare motiv a fost că eu am înțeles că, dacă nu fac asta azi, atunci fix peste două zile eu voi fugi de aici. Îți povestesc asta între noi, pentru că nu dezvălui asta în general. Pe data de 11 (n.r. 11 octombrie 2015) el  m-a chemat la el și mi-a spus că situația este așa că e mai bine să plec. În acest moment,  Vanea (n.r. Ion Rusu) scrie pe mine la centru (n.r. Centrul Anticorupție). Eu deja știam.

Platon: - Dar cine este Vanea?

Șor: - Rusu. Eu cu acest om am comunicat foarte strâns o perioadă destul de lungă de timp. El era principalul finanțist la el. Eu deja știam că el scrie pe mine. Brusc el mă cheamă și îmi spune că trebuie să plec. Eu l-am întrebat de ce să plec, dacă am trăit până la această situație, vom trăi și așa. Pe urmă eu aflu încă un lucru. I-a dat comandă lui Streleț să mă atace pe mine, pe aeroport, pe una, pe alta. Și la mine începe să se așeze puzzle-ul. El a decis să arunce tot pe mine. Mi-a zis să nu-mi fac griji. Acum situația este așa: Noi avem un plan. Eu voi deveni președinte. Vom rezolva și totul o să fie bine, dar tu trebuie să faci. Eu l-am întrebat unde să mă duc. La Moscova eu nu pot. În Europa e clar că nu, nici nu este de râs. În Israel? Cât trebuie eu să stau acolo:  o lună, două, trei , patru, cinci? Când am văzut că Rusu scrie, mi-a fost clar. Pur și simplu omul a decis să arunce tot rahatul pe mine și pe urmă va rezolva problemele. El exact așa a procedat cu șeful FISC-ului. El așa a procedat cu toți oamenii și cu Rusu.

Platon:  - Da, el pur și simplu l-a aruncat.

Șor: - Dă-l naibii pe Rusu. El l-a aruncat pe nepotul său și l-a lăsat să stea două luni la CNA.

Platon: - Și el nu a făcut nimic?

Șor: - Nimic. Pur și simplu omul, de frică, a pierdut tot creierul și a decis prostește să-i toarne pe toți. Eu trebuia să fiu următorul. Dar am spus: scuzați nene, dar eu nu sunt gata pentru așa desfășurare a evenimentelor.

Întrebat despre denunțul scris de Ion Rusu, despre care Ilan Șor i-a povestit lui Platon, fostul premier Vlad Filat susține că nu cunoaște nimic. Acesta neagă faptul că ar fi discutat cu Șor pe 11 octombrie 2015 și i-ar fi recomandat să fugă din țară.

Vlad Filat: „Eu nu pot să spun, deoarece dl Rusu a decedat. Eu nu cunosc acest detaliu. Dacă el ar fi depus un denunț, acest denunț trebuie să se regăsească, fie la CNA, fie la Procuratura Anticorupție. Eu nu am fost în situația în care să-i recomand ceva lui Șor sau să-i spun ceva să facă sau să nu facă. Timpurile au arătat cine cu cine a colaborat, cine au fost beneficiarii acțiunilor care au fost întreprinse în raport cu băncile în general, nu doar cu Banca de Economii.

Cât privește arestul lui Vlad Filat, Platon îl compătimește și susține că fostul premier a făcut o mare greșeală când i-a cedat prea mult lui Plahotniuc.

Platon: - Iată Filea era ascultător, dar nu a vrut să stea permanent în acest cârlig, unde permanent îl aninau și îl aninau. A simțit pericolul și a început să se împotrivească. A fost prins și mai strâns în cârlig. El a început și mai mult să se împotrivească. Oamenii au văzut în asta un pericol și s-a pornit. Dar cu el au sărit calul. Ce au primit acum? Filea a fost arhitectul la tot ce este acum în țară. Fără Filea asta era imposibil. Fără idiotismul lui, fără prostia lui, fără fricile lui, asta nu s-ar fi creat niciodată. A fost cel mai de încredere aliat prin felul lui de a fi. Da, își mai făcea de cap, dar făcea totul. El a dat toată puterea. Ilan, dacă tu erai în locul lui, nimeni nu ar fi primit nimic, în așa măsură în care a primit.

Șor: - E greu să judeci, dar…

Platon:  - Nu ai fi dat și procurorul general, și Centrul (n.r. Centrul Național Anticorupție), și instanțele de judecată. Tu întotdeauna ai fi păstrat balanța. Și ce s-a întâmplat azi? El a plecat și, respectiv, oile s-au împrăștiat care și încotro. Eu cred că este o greșeală. Vom vedea. Istoria va arăta. (…) Filea avea un dar dumnezeiesc: a fost un geniu în a-și face dușmani pe loc drept din nimic.

Șor: - Da, asta e adevărat.

Platon: - Ca să înțelegi, când l-au închis toți se bucurau. Nimeni nu-l compătimea. Da, înțelegeau că „cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc)  va deveni mai puternic. Înțelegeau asta, dar nicio jale față de el nu era.

Șor: - El a întrecut într-un moment orice măsură în raport cu toți.

Lichidarea BEM, în beneficiul lui Platon

Unul dintre cele mai importante episoade din furtul miliardului, și care dezvăluie beneficiul pe care l-a avut Veaceslav Platon din frauda secolului, se referă la decizia de lichidare a celor 3 bănci. Ilan Șor nu era sigur de faptul că lichidarea Băncii de Economii era cea mai bună soluție, mai ales că autoritățile luau în calcul naționalizarea băncii. Platon însă insistă pe lichidare. Mai târziu am aflat și motivele.  

Ilan Șor: - Eu zic că va fi lichidare. - Dar ei, ce? Asta va fi „…”. A fost furată. Nu destul că s-a furat, dar încearcă să ne arunce. În afară de lichidare ei vor mai fura. Eu nu înțeleg ce spun ei. Acești tovarăși știu asta. Lichidarea este sfârșitul. Eu nu știu ce să fac să le explic că acesta este un pas super corect. Va fi greu. Totul împreună acolo va fi greu. Eu nu știu nici tehnic cum vor face asta. Dacă era o structura, sunt de acord, e posibil, chiar și două, dar nu BEM.

Platon: - Dar eu știu cum să fac, dar nu spun la nimeni.

Șor:  - Acolo variante sunt. Vei vedea că o să fie o variantă că tehnic va fi imposibil de făcut.

Platon:  - Dar deja nu mai poate fi reanimată.

Șor: - Este posibil, dar în fiecare zi asta e mai scump și mai scump.

Platon: - Dar tu înțelegi că acolo e distrus deja totul?

Șor: - Da, acolo e gata. Naționalizarea poate fi, dar este „…”, iar lichidarea e și mai mare „…” decât naționalizarea. Care este motivul fricii de lichidare, în viziunea mea? Trei momente pe care nu vor să le înțeleagă toți ceilalți. Unu: sunt trei mii de locuri de muncă. Al doilea moment: pot apărea obligațiuni neplanificate în afara bilanțului.

Platon:  - Bani nu sunt. E faliment. Toți „…”.

Șor: - Dar acțiunile aparțin statului.

Platon: - Și ce, 36 %.  

Șor: - Nu 36%, dar 56%.

Platon: - Bine, lichidată și gata. Eu îți spun că nu există nicio șansă.

 - Al treilea moment important pentru ei, în viziunea mea: pentru poporul simplu, lichidarea BEM asta eu cred că ar însemna pentru ei să piardă cel puțin 10%. (n.r. la alegerile parlamentare din 30.11.2014).

Această discuție avea loc în contextul în care liderii alianței de guvernare vorbeau intens, în vara anului 2015, despre posibila naționalizare a Băncii de Economii.

VladFilat: „Vizavi de Banca de Economii, pentru că au fost prezentate mai multe scenarii. Poziția noastră este una solidară. Această bancă urmează a fi naționalizată. Urmează a fi întreprinse toate măsurile necesare pentru ca această bancă să aibă activitate deplină”.

La ideea de naționalizare s-a renunțat rapid, la insistența Fondului Monetar Internațional, susține astăzi Vlad Filat. Iar pe 16 octombrie 2015, BNM a decis să retragă licențele Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale și să inițieze procesul de lichidare silită a acestora.

Ilan Șor a putut respira ușurat, iar Platon îl felicita pentru asta.

Platon: - Tot ce au făcut ei e cel mai prostesc ce au putut să facă. Pe de altă parte, ei te-au eliberat pe tine de obligațiunile față de oameni, față de deponenți. Ei s-au răsplătit cu toți. De pe tine a plecat așa o plită de beton.

Șor:  - Tu ai dreptate la 300%.

Platon: - Dacă tu vei scăpa și nimic nu va atenta la securitatea ta personală, atunci tu trebuie să pui un monument.

Șor: - Slava, eu îți spun cinstit. Eu am scăpat de toată această prostie și am devenit atât de fericit.  Eu am uitat ce este asta Banca Națională. În fiecare zi aveam certuri cu dânsa.

Veaceslav Platon a fost cel care a câștigat cel mai mult de pe urma deciziei de lichidare a băncilor. În primul rând, toate instituțiile bugetare și întreprinderile de stat, dar și alți mari clienți privați și-au trecut conturile de la BEM la băncile controlate la acel moment de Platon - Moldindconbank și Moldova Agroindbank. Platon i se lăuda și lui Ilan Șor că îi merge bine.

Ilan Șor: - Dar acum la tine băncile, slavă Domnului, lucrează bine?

Platon: - Da, binișor.

Șor:  - Dar Vama a trecut la tine, corect?

Platon: - Da! Tot bugetul de stat a trecut la mine. Din cei mari, îmi pare că toți sunt la mine. Astăzi nicio creditare mare nu trece fără noi. „Mobiasbanca” în general nu dă nimic. Cinci milioane cred că e creditul maxim pe care îl dau ei. „Victoriabank ”nu poate, pentru că nu are Consiliu de Administrație.  Înțeleg că ei astăzi în general nu dau nimic masiv. „Cămașa albă” (n.r. Vlad Plahotniuc)  le-a interzis, da?

Ilan Șor: - Nu, acolo prietena ta Natalia Vladimerovna (n.r. Natalia Politov Gangaș, președinta Victoriabank)

Platon: - Nu vrea să se implice în nimic, da? Cred că a scuturat-o acest tovarăș comun al nostru. Și cu asta am închis tema. De aceea orice credit corporativ mare trece pe la noi. Și pe asta noi dansăm.

Șor: - Dar voi creditați?

Platon: - Da, activ! Într-un an, noi am crescut peste două miliarde portofoliul de credite.

În plus, Veaceslav Platon se lăuda că a profitat din plin de criza din țară. Ministerul Finanțelor a fost nevoit să împrumute bani de la băncile lui Platon cu o dobândă foarte mare.

Platon: - Noi săptămâna trecută am cumpărat cu 100 milioane hârtii de valoare de la stat. Șor: - Cu câte procente?

Platon: - Cu 26%.

Șor:  - Tu glumești, Slava?

Platon: - Nu, nu glumesc.

Șor: - Ei  sunt idioți? Acolo măcar cineva socoate?

Platon:  - Ilan, ei nu au încotro. Voi nu înțelegeți ce se întâmplă.

Șor: - Nici în cele mai grele timpuri nu a fost cu așa procente.

Platon: - Ilan, e așa de rău, ca să înțelegi.

Șor: - Dar ei au de gând să întoarcă?

Platon: - Dacă nu vor întoarce, asta va fi „default”. Iar asta e și mai rău.

Șor:  - Dar Banca Națională are bani. De ce nu îi dă la Guvern?

Platon: - Pentru că Guvernul îi va mânca și gata, fără consecințe.

Șor:  - Dar ei pot să se crediteze măcar la un procent mai mic.

Platon: - Guvernul astăzi ia de pe piața externă toate aceste granturi, fonduri internaționale, la procente foarte mici.

Șor: - De ce atunci iau de la tine cu 26% ? Sunt lucruri pe care eu nu le înțeleg.

Platon: - Ei iau lei cu 26%, nu valută.

Cine a cumpărat de la Platon acțiunile „Victoriabank”?

Un alt episod abordat de Platon în discuțiile cu Ilan Șor vizează Victoriabank și modul în care acesta a vândut, în noiembrie 2014, pachetul de acțiuni pe care-l avea în această instituție bancară. Banii folosiți în tranzacția cu acțiunile Victoriabank au fost scoși din BEM și figurează în dosarul în care Platon a fost condamnat pentru frauda bancară. În vara anului 2015, Platon îi mulțumea lui Șor că l-a ajutat în tranzacția cu Victoriabank și astfel a reușit să iasă „uscat din apă”.

Platon: - Uite ce a făcut el. Chiar și acțiunile Victoriabank nu le compensează.

Șor: -  Eu banii mei de acolo i-am scos. O să-i recuperez de la el, astea sunt problemele lui.

Platon: - Ei cu tine se vor răsplăti, pentru că eu am vorbit cu ei. Se vor răsplăti pentru acțiuni.

Șor: - Lasă el cu Filea să se răsplătească. Mie deja îmi este indiferent.

Platon: - Voi  pe mine m-ați ajutat cu această tranzacție la „Victoriabank”. Eu recunosc că am rezolvat o mulțime de întrebări și am ieșit uscat din apă. Eu ție ți-am spus că asta e ficțiune.

Șor: - Eu am mers la asta pentru că eram asigurat de Filea. Sunt și banii lui. Dacă pierdem, e din cauza lui. Eu doar pentru dânsul am făcut. Eu nu răspund acum de banii Băncii Naționale, de banii pentru credite. Eu nu răspund de nimic.

/////////////////////////////////////////////////

Platon: - Dar ce se aude la tine cu Vica (n.r. Victoriabank)?

Șor: - Tot așa mă aflu în incertitudine.

Platon: - Eu am  înțeles că ți-au luat-o.

Șor: - Până când nu.

Platon: - Eu ți-am spus încă atunci că nu vei fi lăsat la conducere, iar tu nu m-ai crezut. Mi-ai spus că Filea va rezolva, că ei s-au înțeles. Eu ți-am spus că Filea te va trăda, te va arunca și se va da la o parte.  Dar de ce nu ți-ai luat măcar dividendele?

Șor: - Eu vreau să aștept până la final să văd care va fi situația. Eu pe urmă m-am gândit că am dat greș. Nu mi-a fost gândul la asta. Vom vedea. Eu cred că o săptămână, două va fi decisivă.

Platon: - Tu trebuie să te dezbaieri de asta. Tu înțelegi că nu o să-ți permită să trăiești cu asta?

Din discuții reiese că Vlad Filat ar fi investit bani împreună cu Ilan Șor la Victoriabank, dar fostul premier neagă acest lucru.

Vlad Filat: - Toate prostiile care se povestesc în mod special de acest individ eu nu am de gând să le comentez.

Reporter TV8:- Dar acțiuni la Victoriabank ați intenționat să cumpărați vreodată?

Filat: - Niciodată nu am avut acțiuni într-o instituție financiar bancară.

Spusele lui Filat sunt într-un fel confirmate de Veaceslav Platon într-o convorbire purtată cu Alexandru Tănase în iunie 2016. Businessman-ul îi povestea președintelui de atunci al Curții Constituționale că a fost mințit de Ilan Șor, iar beneficiarul tranzacției de la Victoriabank a fost de fapt Vlad Plahotniuc.

Veaceslav Platon: - Tu știi cui aparține Victoriabank?

Alexandru Tănase: - Nu, nu știu. Am auzit că este un businessman rus.

Platon: - Cine a vândut această bancă, știi?

Tănase: - Idee nu am, Slava. Eu știu că era a ta.

Platon: - Eu am vândut.

Tănase:  - Și cui ai vândut?

Platon: De fațadă a fost Ilan Șor, dar proprietar real a fost Vlad Plahotniuc.

Tănase:  - Și acum cine e proprietarul? Cine este acest rus, un bancher?

Platon: - Rusul în general nu are nicio legătură cu asta. El tot este de fațadă. A fost pus, înțelegi?

Tănase: - Am auzit că Banca Europeană vrea să cumpere. - Nu va cumpăra asta, pentru că este o problemă. Eu am vândut aceste acțiuni pentru bani care au fost furați din BEM. Dar eu atunci nu știam că ei se fură din BEM. Asta a fost până la falimentul BEM. Nu știam că au fost furați din BEM și nimeni nu va întoarce nimic. Cu atât mai mult,  nu știam că BNM va acorda garanțiile și cu aceste garanții vor acoperi toate obligațiunile. Iată toată istoria acestei bucătării. Vlad e vizat direct în asta. O demonstrează faptul că, cu două  săptămâni până la falimentul BEM, Victoriabank le-a dat un credit interbancar de 1,8 miliarde.

Tănase: - Ce este un credit interbancar?

Platon: - Este un credit dat de Victoriabank pentru BEM. Îți explic. De exemplu, eu știu că mâine voi fi falit și pentru mine nenea Vasea se va răsplăti. Și cât mai mult eu voi împrumuta, cu atât mai mult va răsplăti nenea Vasea. De aceea, pe final, eu iau de la toți, cu orice procente, în orice condiții, pentru că luând acum mai mult, voi câștiga mai mult, voi fura.

Tănase:  - Tu parcă ziceai că Filat a cumpărat Victoriabank?  

Platon: - Nu. Ei au încercat din start să-mi pună macaroane pe urechi. Pe urmă totul s-a dovedit a fi simplu. Ilan a recunoscut.

„Aerodrom de rezervă” pentru Șor la Moscova

În iulie 2015, după ce Ilan Șor fusese inculpat pentru frauda bancară și trimis în arest la domiciliu, Platon îi recomanda să aibă grijă de oamenii care i-au fost aliați în scheme. Iar Șor căuta să-și investească banii, pe care a reușit să-i pună la dos. Îl trăgea tot în sistemul bancar. 

Platon: - Astăzi în țară este un singur stăpân - Plahiș și gata. Toți ceilalți se supun lui. Tu trebuie, în orice caz, să-ți scoți oamenii de aici. Ții minte, în noiembrie, când eu ți-am spus să scoți toți oamenii. Dacă i-ai fi scos, acum ți-ar fi fost mult mai ușor.

Șor: - Atunci nu, dar acum da. Așa eu am mers singur prin mașina de tocat, altfel astăzi ar fi fost toți în Interpol.

Platon: - Tu îi aranjai pe toți în Rusia și ar fi trăit în liniște. Le-ai fi făcut cetățenie.

Șor: - Tu gândește-te cum să cumpăr eu o bancă, măcar 10%.

Platon:  - Tu măcar bani ai?

Șor: - Bani am. I-am ascuns foarte bine. De acolo nimic nu iau.

Platon: - Eu ți-am spus să cumperi bănci, de nivel mediu. Se pot cumpăra 10 % undeva în Vest și te deschizi.

Șor: - Mie în general îmi este dor de bănci.

Platon:  - Ilan, ție nu ți se poate la banci.

În octombrie 2015, Veaceslav Platon îl sfătuia prietenește pe Ilan Șor să-și rezolve problemele cu Federația Rusă, pentru că ar putea avea nevoie să se refugieze acolo. În acea perioadă, Șor avea interdicție de a intra în Rusia.

Platon: -Tu trebuie să decizi ceva cu rușii.

Șor: - Slava, cum să rezolv cu ei, explică-mi cum?

Platon:  - Tu ai nevoie de aerodromuri de rezervă, înțelegi?

Șor: - Eu nu văd cum și nu văd cu cine. Eu am trei probleme de ce nu pot rezolva. Unu: eu nu-i cred pe ruși, în general, pe nimeni. Cine îmi garantează că totul este bine, că ei nu se vor răzbuna pe cineva, vorbind la figurat, folosindu-mă pe mine? Al doilea moment: prin cine să rezolv dacă decide un singur om și el, din câte înțeleg, e atât de pornit împotriva mea că …  

Platon: - Oricum, ție îți trebuie un aerodrom de rezervă.

Șor:  - Slavca, îmi trebuie. Desigur că eu vreau să fie Rusia, dar cum?

Platon: - Dacă va trebui să fugi, dintr-un motiv sau altul, acolo măcar te poți ocupa de business, să te dezvolți, să mergi înainte.

Șor: - Sper că nu va trebui să fug, dar tu ai dreptate. Eu chiar mă uit mai departe. Admitem că cineva, cumva vorbește.

Platon: - Dar ce cuvânt îți trebuie? Pur și simplu vor anula interdicția de intrare și gata.

Șor:  - Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că… Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică. Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau.

Platon: - Nu, categoric. Dar pe de altă parte, dacă va fi așa situația că vei fi nevoit să pleci, atunci precis că în Israel este mult mai rău decât în Rusia.

Șor: - Dar din Israel măcar poți zbura în Europa.

Platon: - Nu! Dacă tu vei fi în Interpol, tu deja nu vei zbura nicăieri.

Șor: - Eu nu cred că se va ajunge la asta.  Bine, solnîșka! Atunci să fim pe fir. Hai că te sun mâine, pe la 12.00 seara, mai pălăvrăgim.

În iunie 2016, Veaceslav Platon era convins că Ilan Șor va fi arestat pentru frauda bancară și îi povestea despre asta lui Alexandru Tănase.  

Tănase: - Ce crezi că va fi cu el?

Platon: - Cu Ilan? Îl vor condamna sau îl vor închide, sau îi vor permite să plece.

Tănase: - Atunci, care e jocul lui, dacă el va fi închis?

Platon: - Dar lui i se spune că nu va fi închis. E totul simplu.

Tănase: - El doar nu-i prost.

Platon:  - El dacă nu era prost, nu nimerea în această situație.

Tănase: - Dacă nu era prost nu se băga. Pe el îl trăgea ca un magnet. Îmi amintesc cum fugea la Filat permanent și zi și noapte.

Peste 3 săptămâni de la această discuție, pe 22 iunie 2016,  Șor a fost reținut de procurori, pentru 72 de ore, fiind acuzat de spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari. Ulterior a fost trecut în arest la domiciliu. Un an mai târziu, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare. Dar judecătorii au dispus ca pedeapsa să fie aplicată când va exista o decizie definitivă în dosarul său. Astfel, Șor a fost eliberat din arest sub control judiciar, iar dosarul său a fost tărăgănat la Curtea de Apel.

În iunie 2019, Ilan Șor a fugit din țară, în aceeași zi cu Vlad Plahotniuc, după ce Partidul Democrat a pierdut puterea. În aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare.

Plahotniuc a blocat ancheta procurorilor pe „Firtul miliardului”?

Nu a ajuns să fie condamnat pentru frauda bancară, deocamdată, doar fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Încă în 2016 Veaceslav Platon era convins de faptul că acesta a furat o mare parte din banii celor 3 bănci falimentate. Atunci, Platon îi povestea lui Tănase că nimeni nu caută banii sustrași din bănci, pentru că Plahotniuc ar bloca procesul.

Platon: - Când Dorin Drăguțan fură miliardul…

Tănase: - Eu nu cred că el a furat miliardul, sincer vorbind.

Platon: - El a fost complice la acest furt.

Tănase: - Eu nu știu.

Platon: - Eu știu. El a participat direct, clar, concret. A participat la această infracțiune. Fără participarea lui nu era real, având în vedere atribuțiile pe care ți le-am enumerat ale Băncii Naționale. Fără asta nu este posibil să furi un miliard din 3 bănci. Ce s-a întâmplat acolo este un conglomerat de factori când politicienii au acaparat banca și tot politicienii au furat-o.

Tănase: - Spune-mi te rog, chiar nu se poate de urmărit unde au plecat banii ca să fie întorși? Asta e sumă mare, nu sunt 100 de lei.

Platon: - Sașa, nimeni nu îi caută. Nimeni nimic nu caută. Nimic nu fac. Tu înțelege corect, după ce vor veni procurori normali și vor vedea ce au făcut acești băieți, își vor pune mâinile în cap, pentru că nimic nu au făcut.  

Tănase: - De ce nu încearcă? Pentru mine este stranie situația. Puteau să întoarcă o parte din bani. Și-ar fi îmbunătățit imaginea și situația și oamenii se linișteau.

Platon: - Sașa, care parte din bani să fie întoarsă? Ce-i cu tine? Așa simplu să întoarcă banii?

Tănase: - De ce nu, dacă pot fi găsiți?

Platon: -Tu știi cui să adresezi această întrebare.

Tănase: - Cui să o adresez?

Platon: - Lui Vladic (n.r. Vlad Plahotniuc) adreseaz-o: Vladic, poate întorci o parte din bani? O să te uiți la reacția lui.

- Eu nu știu. Dacă el era implicat, așa cum spun acești tovarăși, avea ceva să se răsufle, dar nu s-a răsuflat.

 - Prietenul meu, pentru că el controlează să nu se răsufle.

După lichidarea Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale au fost recuperate mai puțin de 3 miliarde de lei.

În dosarul fraudei bancare, procurorii au anunțat că au aplicat sechestre pe bunuri în sumă de 7,8 miliarde de lei, dar niciun leu nu a fost deocamdată confiscat.