07 septembrie 2021, ora 17:32

Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au știut de mai bine de un an înainte că vor pierde puterea și vor fi nevoiți să fugă din Moldova. Înainte de a ceda conducerea statului și a fugi din Republica Moldova, Plahotniuc și Șor au dat o ultimă lovitură, de peste jumătate de miliard de lei. Banii au fost sustrași după același scenariu ca și în cazul „furtului miliardului”. Ținta principală – marile companii de asigurări, pe care le-au pus pe burtă după ce au scurs din ele aproape 300 de milioane de lei prin împrumuturi neperformante. Banii au fost transferați de pe un cont pe altul până s-au pierdut în jurisdicții off-shore. După ce a analizat zeci de tranzacții și documente, Cutia Neagră PLUS vă prezintă o investigație amplă despre „ULTIMUL TUN” tras de Plahotniuc și Sor în sistemul financiar din R. Moldova.

La fel ca și în cazul furtului miliardului din sistemul bancar, devalizarea sistemului de asigurări a fost pregătit mai întâi prin modificări de lege care au deschis portițele. Acestea au fost operate încă din vara anului 2018, prin intermediul deputatului democrat Corneliu Dudnic, cunoscut opiniei publice prin mai multe declarații și ieșiri scandaloase. La 10 iulie 2018, în contextul adoptării mai multor modificări la Legea cu privire la asigurări, Corneliu Dudnic a venit cu un amendament care a permis, în premieră, companiilor de asigurări să ofere împrumuturi.

Amendamentul lui Dudnic stabilește că dreptul de acordare a împrumuturilor vor avea doar companiile de asigurări a căror rată a solvabilității înregistrează mărimi duble peste limita stabilită de autoritățile de supraveghere, adică peste 400 de milioane de lei. Deputatul democrat își argumenta propunerea printr-un scop nobil – noi oportunități pentru companiile de asigurări care întrunesc condițiile de a câștiga, și mai mulți bani. Astăzi, fostul deputat susține că nu-și amintește despre acel amendament.

CORNELIU DUDNIC, ex-deputat PDM:

„– Am avut mai multe inițiative și nu mai țin minte despre ce este vorba.

-Dvs ați propus un amendament prin care companiile de asigurri au primit în premieră dreptul de a oferi împrumuturi.

– Vă repet încă o dată că nu țin minte despre ce este vorba.

– După acele modificări legislative au fost oferite împrumuturi foarte mari. Acum sunt dosare penale pe acele acțiuni. Dvs nu ați fost chemat la Procuratură să dați careva explicații?

– Niciodată nu am fost chemat, nici vizat, nici nu am auzit de dosarele despre care vorbiți”.

În mod surprinzător, la acel moment, singura companie de asigurări care întrunea condițiile propuse de Dudnic era Moldasig. La scurt timp, acesteia i s-a alăturat și ASITO, după ce Comisia Națională a Pieței Financiare i-a oferit undă verde. Instituția de stat și-a abrogat niște decizii din 2015, prin care a interzis extragerea banilor din conturile de depozit ale ASITO fără permisiunea prealabilă a CNPF. Hotărârea CNPF a fost emisă în septembrie 2018, pe când amendamentul lui Dudnic mai aștepta votarea în Parlament. Documentul a fost votat abia în noiembrie 2018 și a intrat în vigoare în ianuarie 2019.

VALERIU CHITAN, președinte CNPF : „Sancțiunile aplicate participanților profesioniștiai pieței de regulă au un caracter temporar, scopul în sine fiind remedierea lucrurilor. În doi ani, CNPF practic a adus societatea la ,,new normal”, soluționând toate litigiile cu clienții, indicatorii-cheie de activitate operațională întrunind cerințele prudențiale. Retragerea administrării speciale și anularea interdicțiilor asupra operațiunilor bancare, de rând cu raționamentele profesionale, au fost întemeiate și pe deciziile judecătorești și ale organelor de anchetă care au ridicat sechestrul aplicat la timpul respectiv față de mijloacele bănești ale companiei ,,ASITO” în conturile bancare”.

Achiziții de acțiuni în firme fictive

În așteptarea legii care să permită furtul de bani prin împrumuturi din companiile de asigurări, Moldasig și ASITO au fost stoarse în toamna lui 2018 de aproape 150 de milioane de lei printr-o altă schemă. Cele două companii de asigurări, aflate sub administrarea specială a statului, au investit zeci de milioane de lei în procurarea de acțiuni în companii fictive, apărute peste noapte, cu administratori dubioși. Banii plătiți pentru aceste acțiuni au ajuns la firme asociate lui Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, iar o parte din ei au fost folosiți de ultimul pentru a privatiza compania AIR Moldova.

Primele milioane din Moldasig pleacă spre conturile firmelor asociate lui Vlad Plahotniuc la început de septembrie 2018. Compania de asigurări transferă peste 38 de milioane de lei către o companie de brokeri la bursa de valori – Valinvest, pentru procurarea unor acțiuni, conform unui contract de intermediere. Imediat ce primește banii, firma de brokeri îi transferă pe conturile REAL CONCEPT IMOBIL, companie fondată cu două luni mai devreme de vestitul Finpar Invest al lui Plahotniuc. In proprietatea acestei firme, Finpar transmite mai multe „imobile de suflet” ale lui Vlad Plahotniuc – clădirea GBC, vila urbană cu statut de monument istoric din preajma Parlamentului și un teren de zece hectare din preajma Autogării de Nord.

Îndată ce banii de la Moldasig, vă amintim că era vorba de 38 de milioane de lei, ajung pe conturile firmei proprietară a GBC, aceasta îi transferă, sub formă de împrumut, unei alte companii creată cu o lună mai devreme – Investment Management Group, fondată și administrată de un oarecare Andrei Găgăuz.

Sediul firmei într-o benzinărie

„În cei trei ani de existență, Investment Management Group nu a înregistrat nicio activitate economică și nu a avut venituri.  În schimb, tocmai prin această firmă, au fost scoase din Moldova peste 200 de milioane de lei și transferate în off-shoruri controlate de Vladimir Plahotniu. Banii au fost sustrași de la companiile de asigurări Moldasig și Asito. Pentru a-l întreba cum a fost posibil acest lucru am venit să-l căutăm pe administratorul firmei la sediul companiei care, potrivit actelor, se află pe adresa bulevardul Decebal 99/3. Dar aici în prezent este o benzinărie. Am consultat între timp și documentele cadastrale și am identificat o altă legătură cu Vladimir Plahotniuc. În trecut, terenul și o construcție de peste 200 de metri pătrați s-au aflat în proprietatea firmei Finpar Invest, afiliată lui Plahotniuc. În 2018, imobilul a fost demolat, iar în locul acestuia a fost construită benzinăria”.

L-am căutat pe administratorul Investment Management Group, Andrei Găgăuz, și acasă, câteva zile la rând, dar nimeni nu ne-a deschis. Andrei Găgăuz  are domiciliul într-un apartament micuț, de 37 metri pătrați din sectorul Telecentru. În acte, ca proprietară a imobilului figurează o femeie cu același nume.

Vecinii ne-au spus că apartamentul se dă în chirie de câțiva ani:

„- Noi căutăm proprietarii din apartamentul 1. Locuiește aici cineva că venim de câteva zile și nu deschide nimeni, dacă îi cunoașteți pe vecini?

– Sunt niște fetișoare la gazdă.

– Dar un băiat Andrei Găgăuz nu trăiește aici, nu-l cunoașteți?

– El a trăit mai înainte.

– Dar de mult timp ei nu mai trăiesc aici?

– Au vreo 2-3 ani”.

La doar o lună de la prima tranzacție, pe 28 septembrie 2018, sub același pretext de procurare a unui pachet de acțiuni, Moldasig mai scoate din conturile sale încă 59 de milioane de lei pe care îi transferă către o altă firmă fictivă, creată peste noapte – Style Design Imobil. Către aceeași companie, trei săptămâni mai târziu, imediat ce conturile sale de depozit sunt scoase de sub interdicții de către CNPF, ASITO direcționează alte 49 de milioane de lei, cu același pretext – plata pentru acțiuni. În total, spre această firmă-fantomă, cele două companii de asigurări au transferat 108,5 milioane de lei!

Banii urmau a fi folosiți pentru procurarea acțiunilor companiei fiice a Style Design Imobil – Style Design Company, iar singurul bun pe care firma urma să îl aibă în proprietate este o clădire din preajma magazinului Gemenii, deținută anterior de Confederația Sindicatelor și cumpărată în 2015 de firme interpuse ale lui Ilan Șor. Imobilul a ajuns în proprietatea Style Design Company prin aport de capital social de la casa de comerț Gemenii. La sfârșitul anului 2020, Comisia Națională a Pieței Financiare a pus interdicție de înstrăinare a clădirii de pe str. Puskin.

În cei trei ani de existență, compania Style Design Company, în care Asito și Moldasig au cumpărat acțiuni la prețul de peste un milion de lei per acțiune, nu a obținut niciun leu profit.

Style Design Imobil a fost creat pe 12 septembrie 2018, chiar în ajunul tranzacțiilor prin care a primit 108,5 milioane de lei de la Moldasig si Asito.

Compania își are sediul în aceeași clădire de pe Puskin, iar administrator şi asociat unic este Roman Mișcenkov, cetățean al Federației Ruse, fratele soţiei noului beneficiar, în acte, al Aeroportului Internaţional Chişinău, Andrei Goncearenko. Tot el beneficiar, în acte, al companiilor off-shore care în toamna lui 2018 au procurat de la Plahotniuc firma Real Concept Imobil, deținătoare a GBC, a conacului de lângă Parlament și a terenului de 5 hectare de lângă Autogara Nord. Acest teren de pe str. Tudor Vladimirescu a fost folosit drept gaj în tranzacțiile de procurare de acțiuni încheiate de ASITO și Moldasig cu Style Design Imobil. Imediat ce cele două companii au transferat banii către firma-anonimă a cumnatului lui Goncearenko, ultimul a vândut terenul către Exfactor-grup. Astăzi, deja pe acest teren se pregătește construcția unui complex de blocuri locative.

Ce a făcut Style Design Imobil cu cei peste o sută de milioane de lei pompați din Asito și Moldasig?  49,2 milioane de lei i-a transferat către aceeași firmă asociată lui Plahotniuc – Investment Management Group. La scurt timp, pe conturile companiei mai ajung și banii de la vânzarea terenului de lângă Autogara de Nord, de către Real Concept Imobil, și toate sumele adunate, peste 8 milioane de euro, sunt transferate pe conturile unor firme off-shore din Hong-Kong și Insulele Virgine Britanice, asociate de presă cu numele lui Vlad Plahotniuc. 8 milioane de lei, administratorul companiei, Andrei Gagauz, i-a extras în numerar. Restul de 59 de milioane de lei obținuți de firma cumnatului miliardarului rus Andrei Goncearenko ar fi fost folosiți, potrivit procurorilor, pentru privatizarea singurei companii aeriene de stat AIR Moldova.

Bani pentru privatizarea AIR Moldova

În seara zilei de 28 septembrie 2018, Olga Evdochimova, o pensionară din sectorul Botanica al capitalei a mers la un oficiu al „Moldova Agroindbank” și a primit, în numerar, 60 de milioane de lei. Banii îi fuseseră oferiți ca împrumut de același Style Design Imobil. Potrivit procurorilor, acești bani erau tocmai cei primiți de firmă de la Moldasig. Geanta cu cei aproape 60 de milioane de lei au fost eliberați bătrânei după încheierea zilei operaționale a băncii, contrar cerințelor de prevenire și combatere a spălării banilor. Ulterior acești bani, potrivit anchetei penale, ar fi fost folosiți pentru privatizarea AIR Moldova.

Luni, la distanța de două zile de la aceste evenimente, la oficiul aceleiași bănci comerciale, cu o geantă doldora de bani se prezintă Andrei Ianovici. Bărbatul este co-fondator al firmei  Civil Aviation Grup, cea care în aceeași zi a cumpărat Air Moldova. Ianovici depune, fără niciun obstacol, 50 de milioane de lei pe contul său și imediat îi acordă ca împrumut din partea fondatorului către Civil Aviation Grup, iar ultima îi transferă în aceeași zi către Trezoreria de Stat ca plată pentru privatizarea AIR Moldova.

Cutia Neagră a trimis o solicitare la Procuratură pentru a afla care este soarta dosarului penal ce vizează privatizarea companiei „Air Moldova”, dar nu am primit deocamdată un răspuns.

Pensionara care a luat cash la bancă 50 milioane lei

Am mers și acasă la pensionară ca sa discutăm despre misteriosul împrumut de aproape 60 de milioane pe care l-a primit de la firma implicată în tranzacții cu ASITO și Moldasig. Nici aici nu am găsit pe nimeni acasă. O vecină ne-a declarat că Olga Evdochimova nu ar locui aici:

„- Așa persoană eu nu cunosc.

– Dar cine locuiește în apartamentul 12, cunoașteți? Nu locuiește o doamnă în vârstă?

– Nu cunosc. Îmi cer scuze, am oaspeți”.

Acum doi ani, jurnaliștii de la Rise Moldova au vorbit cu Olga Evdochimova. Femeia a confirmat că a primit banii pe contul său, i-a ridicat în numerar de la bancă și i-a transmis mai departe unei cunoștințe de-a fiului său, care a decedat între timp, fiind grav bolnav.

Pe Andrei Ianovici nu l-am putut găsi pentru a-i adresa întrebări și nici pe administratorul Style Designe Imobil, Roman Mișcenkov. La sediul firmei activează de fapt administratorul Style Designe Company, Iurie Cumatrenco, dar nici acesta nu era la birou.

Împrumuturi pentru companii din „grupul Șor”

În primăvara anului 2019, la scurt timp după ce Legea cu privire la asigurări care conținea amendamentul deputatului democrat Corneliu Dudnic a intrat în vigoare, a început cea de-a doua fază a operațiunii de devalizare a Moldasig și ASITO. Timp de o lună, din cele două companii de asigurări au fost scoase alte 160 de milioane de lei –  pentru două companii controlate de Ilan Șor – D.F.I. și Gemenii. Alți 184 de milioane de lei, la început de 2019, sunt scoși prin intermediul Gemenii dintr-o bancă comercială moldovenească.

Pe 22 martie 2019, a doua zi după constituirea Parlamentului votat în februarie, companiile de asigurări ASITO și Moldasig oferă câte un împrumut a câte 40 de milioane de lei casei de comerț Gemenii. În calitate de garant al împrumutului în acte figureaza SRL DFI, o companie-fiică a cunoscutului Dufremol al lui Ilan Șor. Imediat ce ajung pe conturile Gemenii, banii sunt transferați la Ground Avia Partner, o altă companie din imperiul lui Ilan Șor. Mai departe, banii se scurg în off-shore. Peste o lună, Gemenii restituie împrumuturile. 

Acest împrumut de 80 de milioane de lei, a fost precedat de alte tranzacții. Pe 6 februarie 2019, Gemenii primește un împrumut de 184 de milioane de lei de la Moldova Agroindbank, iar peste două zile transferă acești bani și încă aproape 55 de milioane de lei către aceeași Ground Avia Partner pentru procurarea întreprinderii care livrează mâncare la bordul aeronavelor – „Aeroport Catering”. Cu doar trei ani mai devreme, Ground Avia Partner a privatizat de la stat „Aeroport Catering” cu doar 5 milioane de lei.

Toți banii primiți din vânzarea companiei de catering aerian, Ground Avia Partner i-a transferat spre alte companii din grupul Șor, iar cea mai mare parte din bani pleacă pe conturile din Elveția ale unui off-shore din Cipru – Proteas Trustee Services Limited. La acest off-shore vom reveni și mai târziu.

Aviz pozitiv de la CNPF

Compania-fiică a Dufremol, D.F.I. SRL a luat alte două împrumuturi în valoare de 80 de milioane de lei de la ASITO și Moldasig pe 24 și 25 aprilie 2019. Împrumuturile au fost acordate pe o lună, iar garant al returnării banilor în acte figureaza „Avia Invest”, compania care a luat în concesiune Aeroportul Chișinău.

Pentru a putea acorda acest împrumut, directorul ASITO a solicitat un aviz din partea CNPF. Documentele consultate de Cutia Neagră arată că președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare a eliberat avizul chiar a doua  zi, fără a consulta Consiliul CNPF. Pe de altă parte, Valeriu Chițan neagă acest lucru.

VALERIU CHIȚAN, președinte CNPF: „Societatea a depus licența focusându-se doar pe deservirea portofoliului de contracte format de-a lungul anilor. Prin urmare, în condițiile unei activități nelicențiate, demersul ASITO referitor la împrumutul enunțat nu se încadrează în calificativul de prudențialitate, rolul regulatorului limitându-se doar la verificarea întrunirii cerințelor de solvabilitate și siguranță financiară pentru onorarea angajamentelor asumate. Avizul corespunzător emis de CNPF a fost coordonat de departamentele de profil și contrasemnat de membrii bordului. Respectiv, împrumutul nu afectează rezervele de obligații și nu expune societatea la riscuri de neplăți. Vreau să remarc că la moment sunt achitate 11 milioane de lei”.

ALEXANDRU SLUSARI, ex-deputat Platforma DA: „Principalul operator care a permis acest lucru evident că este CNPF, care a admis modificarea legislației, care a abrogat propriile ordonanțe, care a permis ca compania, precum ASITO, fără licență, fiind în stare gravă financiară să transfere minimum 100 de milioane, dar noi vorbim de ceea ce este probat, pentru mine cel puțin, să fie scoase din compania care se află aproape în insolvabilitate cu permisul CNPF, după mine este strigător la cer. Și desigur iarăși revenim la inacțiunile organelor de anchetă. Faptul că Procuratura și CNA știe de mai bine de 2 ani despre această schemă infracțională și nu acționează, invocând diferite motive, pentru mine este ceva de nepermis.

Tranzacție cu acordul BNM

Banii sustrași de DFI de la ASITO și Moldasig au fost transferați după aceeași schemă prin mai multe companii din grupul Șor, iar în final au ajuns la AIR INVESTMENTS SRL care a oferit, în aceeași zi, un împrumut de 2 milioane de euro miliardarului rus Andrei Goncearenko. Peste nouă luni, în decembrie 2019, presa din R. Moldova avea să afle că Goncearenco este noul beneficiar al Aeroportului Internațional Chișinău. În iunie 2019, Goncearenco ar fi depus cerere de dobândire a cetățeniei moldovenești prin investiții. Împrumutul acordat lui Goncearenco a fost autorizat în aceeași zi de 24 aprilie 2019 și de Banca Națională a Moldovei, care a permis efectuarea tranzacției.

Am solicitat explicații de la Banca Națională despre această tranzacție, dar instituția ne-a oferit un răspuns evaziv.

„Eliberarea autorizațiilor pentru efectuarea operațiunilor valutare se face strict în conformitate cu cerințele actelor normative în vigoare. În acest sens, Legea privind reglementarea valutară și Regulamentul privind autorizarea unor operațiuni valutare prevăd că Banca Națională autorizează sau refuză eliberarea autorizațiilor pentru efectuarea operațiunilor valutare ținând cont de obiectivul fundamental al BNM stipulat în Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei. În același timp, se iau în considerare condițiile curente ale pieței monetare, de credit și valutare, de situația balanței de plăți a Republicii Moldova, și în mod implicit informațiile prezentate de către autoritățile competente ale statului privind caracterul suspect al operațiunii supuse autorizării și/sau al activității solicitantului în contextul legislației  privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”.

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc nu cunoaște despre existența vreunui dosar penal ce vizează împrumuturi acordate de companiile de asigurări.

LUCIAN ROGAC, avocat: „Poate sunt pornite anumite cauze penale, dar până la moment nu a fost dat careva statut clientului meu, din câte cunosc eu”.

Am încercat să obținem comentarii și de la Ilan Șor vizavi de împrumuturile pe care le-au luat companiile sale de la Moldasig și ASITO. I-am scris mesaje pe Facebook, unde deputatul fugar este activ în fiecare zi. Deși a văzut întrebările noastre nu am primit niciun răspuns.

Ceilalți 40 de milioane de lei împrumutați de DFI de la companiile de asigurări au ajuns în Cipru, tranzitând firma proprietară a hotelului Național. Dar despre această companie, prin care au fost spălați peste 6 milioane de euro și cum s-a implicat controversatul deputat Vladimir Andronache în scoaterea a 200 de milioane de lei din Moldova Gaz și Victoria Leasing în interesul lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, vă spunem în ediția de duminica viitoare a Cutiei Negre PLUS.

22 iunie 2025, ora 23:45

Fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, judecat în cel puțin trei dosare penale de rezonanță pentru fraude de proporții, a reușit anul trecut să dea marea lovitură. Instanța de arbitraj comercial din R. Moldova a obligat Agenția Servicii Publice să-i achite unei companii, în spatele căreia s-ar ascunde interesele lui Andronachi și ale businessmanului Alexandru Vîlcu 90 de milioane de lei. Banii reprezintă o datorie cerută de firmă pentru utilizarea unui soft pentru producerea actelor de identitate, dintr-o cunoscută schemă de corupție pusă la cale de Vladimir Plahotniuc. Ulterior, schema ar fi fost preluată de cei doi după fuga oligarhului. 

În premieră, Cutia  Neagră PLUS prezintă probe incontestabile, descoperite într-un proces de judecată din Lituania, care demonstrează cum Plahotniuc a pus la cale schema prin care, începând cu 2014, am fost furați cu toții la fiecare act de identitate pe care l-am perfectat.

Pe 2 mai 2024, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Moldovei a emis o hotărâre prin care a obligat Agenția Servicii Publice să-i plătească 4,5 milioane de euro unei companii din Bulgaria. Firma OPTIMO IT SOLUTIONS, care de la finele anului 2020 a preluat contractul de royalty pentru un soft folosit la personalizarea actelor de identitate moldovenești, s-a plâns în arbitraj că ASP a refuzat să plătească taxele pentru opt luni de utilizare a echipamentului. 

Potrivit oamenilor legii, această companie ar fi afiliată fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, apropiat oligarhului fugar Vlad Plahotniuc și omului de afaceri Alexandru Vîlcu, despre care presa a scris că ar fi apropiat de fostul președinte Igor Dodon. Culmea este că Andronachi și Vîlcu sunt în prezent judecați într-un dosar penal privind schema frauduloasă prin care firma bulgară a obținut contractul de royalty și a reușit să încaseze de la ASP peste 100 de milioane de lei.

Disputa din arbitraj

Directorul ASP consideră că pretențiile financiare ale firmei bulgare erau neîntemeiate. Mai ales că Agenția a prezentat o expertiză grafologică care ar demonstra că niște semnături de pe contractele de cesionare a drepturilor asupra softului ar fi fost falsificate.

Mircea Eșanu: - Noi ne-am simțit că au fost ignorate cu desăvârșire  și aproape că orbește argumentele pe care le-am furnizat în instanță. Nu a contat nici demonstrarea expertizei judiciare a falsificării semnăturii fondatorului, nici faptul că din 2019 trebuia să aibă loc o achiziție publică, ori achizițiile publice nu sunt pasibile procedurilor de arbitraj și multe alte chestiuni care, efectiv, au fost ignorate, din punctul nostru de vedere. 
Reporter TV8: - Dvs. bănuiți că au existat influențe din exterior asupra arbitrilor care au judecat
Mircea Eșanu:  - Eu nu am dovezi, dar așa cum arată lucrurile dintr-o parte, nu mă lasă să cred altfel.

La solicitarea Cutiei Negre, Curtea de Arbitraj Comercial a refuzat să răspundă acuzațiilor aduse de ASP, dar a punctat că toți arbitrii sunt independenți în luarea deciziilor.

De cealaltă parte, unul dintre avocații din Moldova ai companiei bulgare susține că tribunalul a luat o decizie justă.

„Tribunalul arbitral s-a expus cu privire la toate capetele de învinuire și pretențiile care au fost ridicate. Pot să vă spun că au fost înaintate 58 de demersuri din partea ASP-ului în cadrul procesului arbitral și la toate s-a dat răspuns și s-a explicat de ce s-a hotărât într-un fel sau altul. Noi nu comentăm sau analizăm hotărârea arbitrală. Ea este așa cum este și în viziunea noastră este una corectă. Vorbim despre un contract încheiat între „Optimo”, clientul meu, și între ASP, care a încălcat prevederile contractului și nu a executat conform și regulamentar acest contract, motiv pentru care noi ne-am adresat în arbitraj și am primit câștig de cauză. 

În continuarea ideii recunoașterii de către ASP prin intermediul directorului Mircea Eșanu a acestui contract și a sumelor datorate față de clientul nostru, acestea fiind niște sume contractuale, în 2019, pe timpul când dumnealui a îndeplinit funcția de director interimar pe o perioadă de 3 sau 4 luni, a semnat cu mâinile lui, inclusiv rapoartele care se emiteau pentru emiterea facturilor și a dispus achitarea serviciilor utilizate de către ASP din partea prestatorului de servicii”, afirmă avocatul Sergiu Bivol.

Contestație la Curtea de Apel Chișinău

ASP a a contestat decizia arbitrajului la Judecătoria Chișinău, unde a cerut desființarea hotărârii tribunalului comercial. În ianuarie 2025, judecătorii primei instanțe au respins cererea ca fiind neîntemeiată. 

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău, dar acolo procesul se tărăgănează. Prima ședință de judecată a fost fixată tocmai peste 8 luni, pentru data de 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare. Directorul ASP crede că acest lucru nu este întâmplător.

„Eu presupun că lumea așteaptă poate va exista un noroc  și se va pune pe pauză reforma justiției. Poate că ei pot lămuri subiectele de modă veche, cum s-au făcut până în 2021. Eu înțeleg că o bună parte dintre judecători, pentru că sunt diferite dosare și la diferite niveluri, înțeleg în primul rând că este un dosar de mare rezonanță. E clar că este o fraudă imensă și eu aș califica acest dosar drept unul din primele 10 dosare de corupție în țară de până la 2019. Ei înțeleg gravitatea și probabil există un soi de temere din partea judecătorilor să fie un pic mai curajoși. Avem sentimentul ăsta că ei ar pronunța, că înțeleg esența dosarului, înțeleg că este clar un furt, dar se tem în cazul când se revine la un alt tip de guvernare. Eu cred că foarte mulți dintre ei așteaptă să vadă ce o să fie la alegerile din toamnă”,a comentat Mircea Eșanu.

În paralel, OPTIMO IT SOLUTIONS s-a adresat și ea în judecată pentru a obține un titlu executoriu și a încasa forțat de la ASP cele 90 de milioane de lei dispuse de arbitrajul comercial.

Avocatul Sergiu Bivol susține că este o chestie de procedură, pentru că „atunci când partea care pierde dosarul nu dorește benevol să execute hotărârea arbitrală, procedura spune că te adresezi în instanța de judecată pentru a solicita un titlu executoriu. La eliberarea titlului deja se pornește procedura de executare silită. Este dreptul nostru să ne adresăm în instanța de judecată și noi l-am valorificat”.

Ședința programată în acest dosar pe 27 mai la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și la care am vrut să asistăm, nu s-a desfășurat. Judecătoarea a anunțat că a pus procesul pe pauză până când nu va exista o claritate la Curtea de Apel în dosarul privind desființarea hotărârii arbitrale.

În speranța să obțină anularea pretențiilor financiare uriașe ale firmei bulgare, ASP a inițiat în judecată un alt proces împotriva acesteia, dar și a cunoscutei firme lituaniene GARSU PASAULIS, care a concesionat drepturile asupra softului folosit la tipărirea documentelor moldovenești. Agenția cere să fie declarate nule contractele de cesiune care au fost păguboase pentru stat.

Dosarele penale de pe masa judecătorilor

Șansele Agenției Servicii Publice de a obține câștig în judecată în dosarele civile sunt însă mici în lipsa unei condamnări pe dosarele penale în care Andronachi, Vîlcu și Plahotniuc sunt acuzați de spălarea a circa 600 de milioane de lei prin intermediul schemei „blanchete pentru pașapoarte”, iar foștii directori ai ASP Vladislav Zara și Sergiu Răilean sunt acuzați de abuz de serviciu pentru facilitarea schemei. Dosarele ajunse în judecată se mișcă greu, pe unul fiind numeroase amânări ale ședințelor, iar dosarul în privința lui Plahotniuc nici nu s-a urnit de pe masa procurorilor.

Cauza penală numită generic „blanchete pentru pașapoarte” a fost pornită de procurori cu aproape 4 ani în urmă. Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc este învinuit că ar fi încasat circa 25 de milioane de euro din actele perfectate de moldoveni între anii 2014-2019, iar ulterior Andronachi și Vîlcu ar fi continuat schema încasând alte 5 milioane de euro de la ASP.

În judecată, au ajuns doar capetele de acuzare care se referă la directorii ASP care și-au pus semnăturile pe contractele frauduloase și ultimii doi beneficiari ai schemei, potrivit probelor procurorilor. Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu sunt acuzați de spălare de bani în proporții deosebit de mari, după ce ar fi preluat de la Plahotniuc schema de obținere a dividendelor din producerea actelor moldovenești. 

Ex-directorul întreprinderii REGISTRU, predecesoarea ASP, Serghei Răilean este acuzat de abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, pentru că ar fi aranjat în 2014 licitația de achiziție a sistemului pentru producerea și personalizarea actelor, în interesul companiei din Lituania GARSU PASAULIS. Succesorul său la ASP, Vladislav Zara, este acuzat de procurori că ar fi prelungit ilegal contractul cu GARSU PASAULIS până în 2021 și ar fi asigurat continuarea schemei de scurgere a banilor din pașapoarte. 

Firme bulgare, apărute peste noapte

Potrivit procurorilor, Vladislav Zara, un apropiat al lui Andronachi și Vîlcu, a fost numit în aprilie 2020 director la ASP cu misiunea să-i ajute pe cei doi să preia schema folosită anterior de Plahotniuc și să organizeze o nouă licitație în favoarea firmei GARSU PASAULIS din Lituania. Despre această licitație Cutia Neagră PLUS a scris într-o anchetă publicată în noiembrie 2022.

Chiar în prima lună de activitate la ASP,  Zara a semnat un acord cu GARSU PASAULIS prin care drepturile de utilizare a unui soft de personalizare a actelor moldovenești au fost trecute către o firmă din Bulgaria – OPTIMO SERVICE. Ultima trebuia să încaseze „taxele royalty” plătite de ASP la perfectarea fiecărui document. De exemplu, pentru fiecare pașaport emis în R. Moldova, compania urma să primească pe cont 13,61 euro.

Până în vara anului 2019, GARSU PASAULIS transferase toți banii încasați de la ASP pentru utilizarea softului către companii offshore conectate la fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc - circa 25 de milioane de euro timp de 5 ani. Lituanienii încetaseră plățile după ce Plahotniuc a fugit din R. Moldova.

Potrivit unui registru comercial bulgar, consultat de reporterul Cutiei Negre, compania OPTIMO SERVICE a fost fondată în noiembrie 2019 la Sofia de un cetățean rus pe nume Serghei Pirojkov, iar administrator al firmei a fost numit bulgarul Țvetan Stoianov Dmitrov. Firma avea un capital social de numai 100 de leve bulgare, echivalentul a 50 de euro și nu desfășura nicio activitate la adresa juridică indicată în acte. Asta am arătat într-o altă investigație realizată în toamna anului 2022.

Firma bulgară care a preluat „pușculița” de la Plahotniuc a cedat-o în scurt timp unei alte companii  - OPTIMO IT SOLUTIONS, administrată tot de Țvetan Stoianov. Pe 26 octombrie 2020, fostul director ASP, Vladislav Zara, a semnat un nou acord prin care toate drepturile asupra softului au fost cedate către OPTIMO IT SOLUTIONS.

Abordat de reporterul Cutiei Negre, într-o pauză la Judecătoria Buiucani, acolo unde se examinează dosarul penal numit generic „blanchete pentru pașapoarte”, Vladislav Zara a refuzat să vorbească despre actele pe care le-a semnat.

Offshore în Hong Kong, fondat de Vîlcu 

Din octombrie 2020 până în august 2021, OPTIMO IT SOLUTIONS a primit de la ASP transferuri în sumă de 5,6 milioane de euro. Mai departe, banii au fost direcționați în offshore-uri, arată actele transmise procurorilor moldoveni de către autoritățile altor state.

O parte din bani ar fi fost transferați companiei TIGER COMUNICATIONS, înregistrată în Hong Kong. Cutia Neagră PLUS a obținut documente cu ajutorul rețelei de jurnaliști de investigații OCCRP, ce arată că acționar al firmei chineze este omul de afaceri Alexandru Vîlcu. Capitalul social al companiei fiind puțin peste o mie de euro. 

Prin intermediul acestei firme, Vîlcu ar fi preluat acțiuni în mai multe companii afiliate lui Plahotniuc, spun procurorii, inclusiv cele care au deținut anterior drepturile asupra softului folosit de ASP pentru personalizarea actelor. Vîlcu ar fi semnat cu reprezentanții delegați de companiile lui Plahotniuc și acorduri prin care au decis repartizarea dividendelor între firmele din paradisuri fiscale. Alexandru Vîlcu neagă aceste acuzații.

Reporter TV8: - Ați preluat acțiuni în companiile care au tangențe cu dl Plahotniuc?
Vîlcu: - Doamne ferește!
Reporter TV8: - Cum ați ajuns reprezentantul companiei Tiger Comunications?
Vîlcu: - Eu nu am fost reprezentant. Am fost chiar proprietar.
Reporter TV8: - Stați puțin, vă rog, poate ne explicați care a fost situația.
Vîlcu: - Am deschis firma și am lucrat. Fix ca și Andrei Spînu am deschis un startup în Hong Kong. El tot așa a deschis.
Reporter TV8: - Ați avut activitate prin intermediul acestei companii?
Vîlcu: - Eu nu mă simt bine. Vă rog să mă lăsați.  
Reporter TV8: - Dvs. ne spuneați 3 ani în urmă că ați inițiat propria anchetă pentru a clarifica situația. Ați mai adunat probe?
Vîlcu: - Da! Mă doare gâtul și nu pot discuta.
Reporter TV8: - Încetișor o să discutăm, dar să ne oprim, dl Vîlcu.
Vîlcu: - E business. Eu am afaceri.
Reporter TV8: - Și sunt legate cu aceste blanchete pentru pașapoarte?
Vîlcu: - De unde? Doamne ferește!
Reporter TV8:-  Cum atunci a ajuns în acest dosar să fie vizată această companie?
Vîlcu: - Ați fost la judecată. Întrebați-i pe dânșii. (n.r. pe procurori)
Reporter TV8: - Dvs. l-ați determinat pe dl Zara să colaboreze în această schemă, pentru că erați prieteni până a ajunge dumnealui în funcție?
Vîlcu: - Am fost și suntem. Ce am eu? El este băiat mare.
Reporter TV8: - Nu l-ați influențat?
Vîlcu: - Nu!
Reporter TV8: - Dar ce legătură aveți cu firmele bulgare?
Vîlcu: - Nu am deloc!
Reporter TV8: - Dar dl Andronachi cum este legat de aceste companii?
Vîlcu: - Noi suntem prieteni. Întreabă-l pe el.

În ianuarie 2023, s-a încercat radierea companiei TIGER COMUNICATIONS din registrul comercial chinez, dar autoritățile din Hong Kong au suspendat procesul, având obiecții la cerere, arată un alt document obținut de Cutia Neagră PLUS.

Rolul lui Andronachi

Potrivit procurorilor, jurista familiei Andronachi, Carolina Andriuță, acuzată în mai multe dosare penale împreună cu fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, ar fi pregătit documentele pentru tranzacțiile lui Vîlcu și ar fi ajutat la perfectarea acordurilor semnate de fostul șef al ASP Vladislav Zara, care au făcut posibil transferul de drepturi asupra softului către firmele bulgare și au continuat circuitul banilor în offshore-uri.

În schema pusă pe roate de fostul deputat Andronachi, după cum afirmă procurorii, se mai regăsește o companie din Dubai - SOFTEX TRADING. Aceasta ar fi oferit servicii firmei bulgare OPTIMO SERVICE, care îi datora peste 800 de mii de euro. În baza unui acord, datoria a fost achitată de OPTIMO IT SOLUTIONS din banii primiți de la ASP.

Actele obținute cu suportul OCCRP, arată că SOFTEX TRADING a fost fondată în martie 2019 și avea licență pentru consultanță în domeniul IT și comerț cu echipamente electronice și softuri. Potrivit unui anunț publicat într-un ziar de specialitate din Dubai, acționar al companiei a fost un cetățean din Ucraina numit Petro Bartaș, care era notificat că SOFTEX TRADING a rămas fără licență din decembrie 2023.

Ucraineanul a mai avut în Dubai o altă companie UNI SOLUTIONS, care a pierdut licența în aceeași perioadă. Bartaș mai are conexiuni cu două firme din Marea Britanie și alta din Cipru, dar nu am descoperit conexiuni ale acestora cu procese din R. Moldova.

 Fostul deputat Vladimir Andronachi este cunoscut pentru legăturile sale cu afaceriștii din Ucraina în diferite scheme deconspirate de-a lungul anilor de procurori. În noiembrie 2022, Andronachi, care fugise anterior din țară și se afla în căutare internațională, a fost expulzat din Ucraina. A stat o perioadă în arest la penitenciarul 13, după care a fost eliberat în baza unei cauțiuni de 22 de mii de lei, cu obligația de a se prezenta la cererea procurorilor și la judecată.

 L-am prins pe Andronachi la una dintre ședințele de judecată, dar ex-deputatul nu a vrut să răspundă la întrebările reporterului Cutiei Negre. 

Andronachi: - Merci, dar nu avem plăcere. Lăsați-ne în pace.
Reporter TV8: - Dl Andronachi, măcar o dată răspundeți la întrebări.
Andronachi: - Vouă, niciodată!
Reporter TV8: - De ce?
Andronachi: - Pentru că reprezentați așa tip de mass-media. Vă rog frumos să ne lăsați în pace.

Dosarul penal în care Andronachi și Vîlcu sunt învinuiți de spălare de bani în proporții deosebit de mari se află pe masa judecătorilor de jumătate de an, dar bate pasul pe loc. După ce Agenția Servicii Publice a fost recunoscută parte vătămată în dosar, avocații învinuiților cer să fie efectuată o expertiză financiară care să arate prejudiciile aduse statului. De asemenea, solicită traducerea unor acte obținute de procurori prin comisii rogatorii din diferite state, care au fost anexate la dosar în original.   

„Noi am invocat că organul de urmărire penală era obligat să prezinte toate documentele în limba de stat. Cu părere de rău, mai mult de 10 volume din materialele pe cauza penală sunt în mai multe limbi care nu au fost traduse, dar sunt anexate la materialele dosarului. Respectiv, noi suntem limitați în dreptul nostru la apărare. Cît privește expertiza, e vorba de o expertiză contabilă, un act contabil în care trebuie să fie identificat un prejudiciu în ce sumă concret. Altfel, totul este bazat doar pe presupuneri”, a explicat Vladimir Moșneaga, avocatul care-l apără pe Andronachi.

Firma bulgară, vândută unui ucrainean cu 2500 euro

Între timp, au ieșit la iveală și alte informații curioase. Cu două luni înainte de a obține câștig de cauză în Arbitrajul de la Chișinău, compania bulgară OPTIMO IT SOLUTIONS și-a schimbat proprietarul. Firma a fost cumpărată de un cetățean din Ucraina cu 2500 de euro. Asta în timp ce OPTIMO IT SOLUTIONS a mai trimis toamna trecută încă o notă de plată de aproape 100 de milioane de lei către ASP. Dacă va avea câștig de cauză și pe această solicitare, suma pe care va trebui să o achite ASP se va ridica la aproape 200 de milioane de lei.

Potrivit unor documente obținute de Cutia Neagră cu ajutorul Biroului de Investigații BIRD (Bureau for Investigative Reporting and Data) din Bulgaria, noul proprietar al firmei OPTIMO IT SOLUTIONS este un cetățean ucrainean. 

Contractul de vânzare-cumpărare a companiei a fost semnat pe 16 februarie 2024. Olexandr Mihailov, un tânăr domiciliat în orașul Odesa, a cumpărat compania cu 5 mii de leve, echivalentul a 2500 de euro. Ucraineanul nu s-a deplasat la Sofia pentru a efectua tranzacția. L-a delegat pe un avocat bulgar să-i reprezinte interesele. A perfectat o procură pe numele acestuia la Odesa, care a fost legalizată mai apoi prin apostilă la Kiev și trimisă în Bulgaria.

Întrebat cine este clientul său din Ucraina, care i-a contractat serviciile, avocatul OPTIMO IT SOLUTIONS nu ne-a putut spune, dar a confirmat că nu discută direct cu acesta. 

Sergiu Bivol: - Cine este proprietarul nu cunosc și chiar dacă aș cunoaște n-aș putea să vă spun anume din motiv că nu am mandat să prezint mai multe informații decât mi s-a permis.

Reporter TV8: - Deci dvs. nu comunicați direct cu domnul Mihailov, actualul fondator și administrator al Optimo IT Solutions?

Bivol: - Știu că este și fondator și administrator. Eu comunic cu reprezentanți. Eu am procură și mandat semnat de dumnealui. Nu mă interesează ce face dl Mihailov. Noi ca firmă de avocatură, înainte de a semna contractul, pentru că inițial a fost semnat cu altcineva, după care reconfirmat, noi avem o procedură internă care se numește „cunoaște-ți clientul”. În cadrul ei, clientul completează o formă de aplicare. Noi îl verificăm pe listele de sancțiuni. La semnarea contractului am făcut toate procedurile. Totul a ieșit bine și noi am continuat colaborarea.

Directorul ASP, Mircea Eșanu crede că ucraineanul este doar un interpus.

Eșanu:  - Presupun că sancțiunile europene pe persoanele venite din Federația Rusă le-ar fi complicat procedura cu retragerea acestor bani. Deci a fost o astfel de necesitate, dar cine sunt actualii administratori ai acestor companii sunt la fel de interpuși ca și primii. Sunt niște persoane absolut întâmplătoare, probabil ușor de controlat, persoane care probabil nu-și dau seama ce companie au preluat. 

Există cel puțin două dosare penale pe rol și faptul că o să încaseze o sumă imensă de bani o firmă care și-a modificat destul de recent proprietarii, un june din Ucraina, confirmă că nu avem nicio șansă ulterior să-i găsim, să recuperăm aceste investiții. Noi vom lupta pe toate căile legale posibile, dar fără o accelerare pe cauzele de spălare a banilor pe care trebuie să o facă Procuratura Anticorupție,  s-ar putea noi să avem puține șanse de izbândă. Noi ne simțim ușor lăsați singuri în aceste dispute legale. E complicat să le argumentăm în condițiile în care nu-i demonstrată cauzalitatea spălării banilor și demonstrați beneficiarii mari ai acestor bani. 

Reporter TV8: - Vă referiți la Plahotniuc?

Eșanu: - Plahotniuc, Andronachi și toți restul care sunt în rechizitorii.

5 milioane de euro – noua pretenție către ASP

În octombrie anul trecut, după ce a câștigat procesul în arbitrajul de la Chișinău, compania OPTIMO IT SOLUTIONS a trimis ASP-ului o nouă pretenție financiară. Solicită achitarea unei datorii de aproape 5 milioane de euro, pentru utilizarea softului la personalizarea actelor în perioada aprilie - octombrie 2022.

„Este o cifră presupusă din pod pe care ei nu o pot demonstra. Este absolut bizară solicitarea lor. Ei au reușit să încasează până la venirea mea în funcție aproape 5 milioane de euro. În arbitraj sunt 5 și acum mai pretind încă 5 milioane. Deci, ziua în amiază mare, ei pretind în continuare, în bază fraudei, 10 milioane de euro. Pot să vă fac o comparație. Proiectul nostru ca instituție, să ne aliniem pe partea de carte de identitate gratuită pentru cetățeni, are cam același cost pentru instituție”, a comentat directorul ASP, Mircea Eșanu.

Dosarul lui Plahotniuc, prinde praf pe masa procurorilor

Cauza penală care vizează implicarea lui Vladimir Plahotniuc în schema „blanchete pentru pașapoarte” stă nemișcată de 4 ani pe masa procurorilor anticorupție. De-a lungul timpului, procurorii de caz s-au schimbat de mai multe ori. Procuratura Anticorupție ne-a informat că dosarul nu poate fi trimis deocamdată în judecată, pentru că nu au venit toate răspunsurile la comisiile rogatorii din diverse țări ca să poată proba că organizatorul și beneficiarul efectiv al schemei de spălare de bani a fost Plahotniuc.

Anterior, în cadrul emisiunii Cutia Neagră, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, venise cu o altă explicație.

„Această persoană (n.r. Vladimir Plahotniuc) e fugară și atunci ne întrebăm care este consecința dacă trimitem încă 5 dosare în judecată în privința acestui om. Cel care a fost trimis (n.r. dosarul frauda bancară) deja are peste un miliard de lei sechestrați ca să poată fi confiscată această sumă de bani. Când trimiți un dosar în lipsa lui, se complică lucrurile, pentru că vin avocați în judecată, câteodată câte 3 avocați pentru persoana care e fugară. Ce este mai important când avem doar 37 de procurori? E mai important să trimitem încă 5 dosare în privința la persoana care deja riscă 15 ani de închisoare sau e mai important ca noi să tragem la răspundere penală persoanele care se află încă în R. Moldova și poate comit infracțiuni până în ziua de azi”, întreba retoric Veronica Dragalin. 

Amânări în dosarul foștilor funcționari de la REGISTRU

 Dosarul penal care îl vizează pe fostul director al întreprinderii CRIS REGISTRU Serghei Răilean, și alți 8 foști angajați ai instituției, care l-ar fi ajutat pe Plahotniuc să pună pe roate schema de la pașapoarte, se mișcă greu în instanță. În doi ani și jumătate, de când a ajuns pe masa magistraților, au fost fixate circa 40 de ședințe. Multe dintre ele au fost anulate, pentru că au lipsit inculpații sau avocații. De câteva ori apărătorii au fost chiar amendați de judecător pentru absențe.

Ședință care trebuia să aibă loc pe 3 iunie și la care a mers echipa Cutiei Negre, a fost de asemenea contramandată. Următoarea a fost fixată exact pe 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare.

Cutia Neagră a reușit să afle detalii neștiute despre cum Serghei Răilean și foștii săi subalterni au aranjat licitația din 2014 în favoarea firmei din Lituania. Actele pe care le-am consultat arată cum a fost construită piesă cu piesă, ca într-un puzzle, schema care avea să-i aducă bani în buzunarul lui Vladimir Plahotniuc din fiecare document emis în Moldova - timp de 5 ani, aproximativ 25 de milioane de euro.

Întreprinderea de stat CRIS REGISTRU, reorganizată mai târziu în Agenția Servicii Publice, a decis la finele anului 2013 să cumpere un nou sistem automatizat de producere și personalizare a documentelor. REGISTRU era condus pe atunci de Serghei Răilean, nașul de cununie al unuia dintre fiii lui Pavel Filip, aflat în acea perioadă la conducerea Ministerului Tehnologiei Informației și ajuns ulterior premier al R. Moldova.

Cum a fost adunat puzzle-ul la REGISTRU

Până în 2014, actele moldovenești erau personalizate cu ajutorul unui sistem dezvoltat de o companie din Israel. CRIS REGISTRU avea un contract cu aceasta valabil până în august 2016. Totuși, șeful de atunci al Departamentului Producere și Tehnologie din cadrul întreprinderii REGISTRU, Victor Redcenco, a decis că ar fi nevoie de un alt sistem.

Pe 23 decembrie 2013, funcționarul i-a trimis o notă informativă directorului Serghei Răilean prin care i-a cerut permisiunea de a discuta subiectul la ședința Grupului de lucru care se ocupa de achiziții la REGISTRU.

În aceeași zi, Răilean a semnat o dispoziție prin care a obligat grupul de lucru să organizeze, în termen de o lună, o licitație pentru a cumpăra noile echipamente. Tot în ziua respectivă, grupul de lucru s-a întrunit și a decis să inițieze procedura de achiziții, iar caietul de sarcini urma să fie pregătit în 3 zile. Actele atestă că ședința funcționarilor s-a desfășurat cu încălcarea Regulamentului. La Secretariatul grupului de lucru încă nu era înregistrată dispoziția lui Răilean. Documentul a parvenit post-factum, a doua zi după ce Grupul de lucru deja se întrunise.

Pe 27 decembrie 2013, anunțul cu privire la desfășurarea licitației a fost plasat pe site-ul întreprinderii REGISTRU și publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova. Potrivit caietului de sarcini pregătit pentru tender, tot de ce avea nevoie întreprinderea urma să fie cumpărat într-un singur lot - echipamente, blanchete pentru acte și soft de personalizare a documentelor. În acest mod a fost limitată concurența. Puțini agenți economici puteau să pregătească în termen scurt o astfel de ofertă.

Anunțul despre organizarea licitației nu a fost publicat pe platforme internaționale, chiar dacă era evident că astfel de sisteme pentru perfectarea actelor sunt dezvoltate de operatori din afara R. Moldova.

Peste două săptămâni, Grupul de lucru pentru achiziții la REGISTRU a deschis unica ofertă primită de la compania lituaniană GARSU PASAULIS. Nu este clar cum a aflat aceasta despre concursul din R. Moldova, în condițiile în care invitația la tender a fost publicată doar în interiorul țării.

Oferta a fost analizată și acceptată de Grupul de lucru al întreprinderii REGISTRU. Potrivit actelor depuse la tender, instituția urma să plătească o taxă pentru fiecare blanchetă de act personalizată cu ajutorul softului. Taxa varia între 1,65 euro și 13,61 euro, cele mai scumpe fiind pașapoartele.

Oferta companiei din Lituania depășea cu mult „taxele royalty” pe care le plătea la acel moment REGISTRU companiei din Israel în baza contractului care mai era valabil încă doi ani. De exemplu, pentru personalizarea unui pașaport se plătea atunci o taxă de 0,82 dolari, adică de 16 ori mai puțin.

Câștigătoarea licitației, tipografia din Lituania GARSU PASAULIS era proprietatea cetățeanului belgian Albert Mario Karaziwan, fondator al consorțiului „Semlex Europe”, cunoscut pe plan internațional pentru reputația de a vinde pașapoarte scumpe în state sărace. Karaziwan a fost vizat în câteva țări în dosare penale de corupție și investigații jurnalistice realizate de Reuters și OCCRP despre producția de pașapoarte.

Asocierea cu offshore-ul lui Plahotniuc, înaintea licitației

Echipa Cutiei Negre PLUS a descoperit o decizie de judecată emisă de Tribunalul din Vilnius din care aflăm cum a ajuns un offshore conectat la Vladimir Plahotniuc să se asocieze cu firma lituaniană și să încaseze zeci de milioane de euro din pașapoartele moldovenilor, banii fiind spălați în paradisuri fiscale.

 Pe 6 ianuarie 2014, compania GHNATONIZE LIMITED din Cipru a semnat un „precontract” cu GARSU PASAULIS prin care s-a angajat  să-i ofere drepturi exclusive de utilizare a unui software, dacă firma lituaniană va câștiga tenderul din R. Moldova pentru producerea actelor. În schimb, GARSU PASAULIS se obliga să plătească offshore-ului cipriot o taxă pentru fiecare act personalizat cu ajutorul softului.

 În februarie 2014, când GARSU PASAULIS a semnat contractul cu întreprinderea REGISTRU, nu avea încă drepturi legale asupra softului. Le-a obținut abia pe 7 aprilie 2014, când a încheiat contractul de licență exclusivă cu GHNATONIZE LIMITED.

Potrivit informațiilor obținute din Cipru de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, GHNATHONIZE LIMITED a fost administrată de Ileana Mihaela Burcea, o interpusă a lui Plahotniuc în mai multe offshore-uri folosite de acesta în diverse scheme, pentru a scurge bani din R. Moldova: frauda bancară, achizițiile păguboase de la Moldtelecom, schema energetică cu implicarea „Energokapital”, sau parteneriatul pentru hemodializă.

Rise Moldova a dezvăluit anterior într-o investigație că Ileana Mihaela Burcea a fost proprietara din acte a unui unui iaht de lux care i-a aparținut lui Plahotniuc, dar interpusa i-a tras țeapa fostului lider democrat și l-a deposedat de iaht, reușind să-l vândă cu aproape 50 de milioane de dolari. De asemenea, familia Plahotniuc a rămas fără un complex rezidențial  din Spania, după ce a fost trasă pe sfoară de Ileana Mihaela Burcea și alți cetățeni români interpuși în firmele offshore create de Plahotniuc. Soția lui Plahotniuc s-a judecat cu aceștia în Cipru și în Emiratele Arabe Unite, dar a pierdut procesele și a rămas fără bunuri.

 Între anii 2014 și 2018, Garsu Pasaulis a virat în contul firmei din Cipru, GHNATONIZE LIMITED, conectată la Plahotniuc, aproape 20 de milioane de euro.

În octombrie 2018, GHNATONIZE LIMITED a informat Garsu Pasaulis că intenționează să-și sisteze activitatea și părțile au semnat un contract prin care toate drepturile asupra softului de personalizare a actelor moldovenești au fost transferate către un alt offshore din Emiratele Arabe Unite – PRIME UNION SOLUTIONS.

Potrivit unor acte, obținute de Cutia Neagră cu ajutorul OCCRP, firma din Dubai a avut-o acționară pe aceeași Ileana Mihaela Burcea și a avut licență de activitate până în septembrie 2021.

PRIME UNION SOLUTIONS a primit  transferuri de la Garsu Pasaulis până în iulie 2019, în sumă de 4,7 milioane de euro, au stabilit procurorii. Lituanienii au încetat să mai vireze bani în contul firmei după fuga lui Vladimir Plahotniuc din R. Moldova. 

Compania lui Plahotniuc s-a plâns Tribunalului din Vilnius 

Compania din Dubai a încercat prin intermediul Tribunalului din Vilnius să oblige Garsu Pasaulis să achite o factură de aproape un milion de euro, aferentă lunii iulie 2019, dar instanța i-a refuzat cererea. A motivat că litigiul poate fi soluționat doar în Arbitrajul din Cipru, așa cum prevede contractul inițial semnat de GARSU PASAULIS în 2014 cu offshore-ul GHNATONIZE LIMITED.

În 2020, companiile lui Plahotniuc au ieșit din ecuație, făcând loc firmelor afiliate fostului deputat Vladimir Andronachi și omului de afaceri Alexandru Vîlcu, pentru a încasa bani de la ASP din producerea documentelor moldovenești, după cum v-am arătat mai sus.

În dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”  este  aplicat  sechestru pe bunuri în valoare de 93 de milioane de lei care aparțin inculpaților, a precizat Procuratura Anticorupție la solicitarea Cutiei Negre.

 GARSU PASAULIS, declarată „nesigură” în Lituania

În ultimii ani, scandalurile s-au ținut lanț și în Lituania. Compania GARSU PASAULIS a ajuns în pragul falimentului din cauza acuzațiilor de corupție care i-au fost aduse în mai multe state ce vizează domeniul producției de pașapoarte.

Anul trecut, o investigație jurnalistică a scos la iveală legăturile companiei cu un oligarh  din Belarus, supranumit „portmoneul” lui Alexandr Lucașenko. GARSU PASAULIS se pregătea să producă pașapoarte și în Belarus, în cadrul unui proiect lansat în condiții dubioase.

În urma investigației, în septembrie 2024, Departamentul de Securitate al Lituaniei a declarat compania Garsų Pasaulis ca fiind lipsită de încredere. În rezultat, statul lituanian a reziliat contractul de producție a pașapoartelor pe care-l avea de mulți cu GARSU PASAULIS.

Potrivit registrului comercial din Lituania, GARSU PASAULIS a inițiat procedura de dizolvare și trece astăzi printr-un proces de rebranding. Toate activele sunt preluate de către o nouă companie – SATORIS UAB. Firma este condusă de Ana Janauskiene, cea care a administrat în ultimii ani și GARSU PASAULIS.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova și al International Media Support (IMS) din Danemarca.