În cel mult 30 de zile de la alegeri – acesta este termenul în care Parlamentul nou-ales trebuie să se întrunească în ședința de constituire, la convocarea președintei Maia Sandu. Legislativul se va considera legal constituit, din data primei ședințe, care va fi prezidată de cel mai în vârstă deputat.
În cadrul primei întruniri, preşedintele şedinţei va oferi cuvânt preşedintelui Curţii Constituţionale pentru prezentarea raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.
În termen de zece zile după constituirea legală a Parlamentului se constituie fracţiunile parlamentare. Acestea funcţionează în baza regulamentului propriu. Fracţiunile parlamentare sunt alcătuite din cel puţin cinci deputaţi aleşi.
După constituirea legală a Legislativului se alege preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului. Pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului, Legislativul, la propunerea fracţiunilor parlamentare, instituie o comisie. Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret.
Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează, ţinându-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu, Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii.
Preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii, membrii şi membrii supleanți ai comisiilor permanente se aleg de Parlament cu votul majorității deputaţilor aleşi. Componenţa nominală a comisiilor permanente se stabilește ţinându-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament.
Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulamentul Legislativului.
Marți, în cadrul emisiunii Politica Nataliei Morari de la TV8, deputatul ales din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Andrei Spînu a spus că, cel mai probabil, până la finalul lunii iulie Parlamentul va fi deja cu organele de conducere ales.
Pe 11 iulie 2021, în Republica Moldova au avut loc alegeri anticipate în Parlamentul țării. Conform rezultatelor preliminare, trei formațiuni politice trec pragul electoral și intră în noul Parlament al Republicii Moldova: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS) și Partidul “Șor” (PPȘ). PAS obține majoritate parlamentară cu 52,8% din voturi – cel mai mare scor înregistrat de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare din Republica Moldova.