Numărul persoanelor care rămân fără bani pe carduri este în creștere, în Republica Moldova. Doar în primele șase luni ale acestui an, infractorii au sustras de pe conturile clienților sume în valoare de aproximativ nouă milioane de lei. Potrivit reprezentanților Inspectoratului Național de Investigații, infractorii ar fi atât din Republica Moldova, cât și de peste hotare. Aceștia acționează în complicitate, iar până în prezent au fost inițiate peste 550 de cauze penale, pe astfel de cazuri. Cei mai predispuși riscului sunt persoanele care cumpără sau vând diferite produse pe internet.
Această tânără ne-a spus că face cumpărături online frecvent, iar cel mai des achiziționeză produse cosmetice și haine. Ea spune că, până în prezent, nu i s-a întâmplat niciun incident în procesul de achitare a produselor cu cardul prin intermediul platformelor online.
„La mine, de exemplu, cardul este unit cu telefonul și, dacă ceva, îmi vin mesaje și, în caz de ceva, apelez la bancă și deja ei îmi spun ce și cum să fac.De exemplu, iată pin-ul nu trebuie de dat la nimeni, pe partea verso a cardului sunt trei cifre, acelea nu trebuie de dat”.
Cel mai important în procesul de cumpărare online este să fim atenți la site-ul de unde procurăm produsul, mai spune tânăra.
„Trebuie să citești recenzii, vezi dacă este adevărat siteul web de pe care procuri haine, cosmetică, cărți, orice ai procura”.
Acest tânăr ne-a spus că are încredere în metoda de cumpărare online, deși riscurile de a devebni victima unei fraude, în momentul în care oferi datele personale și cele ale cardului sunt mari. Important este să știi de la cine procuri marfa și cum faci tranzacția.
„- Pe mine, infractorii m-au sunat pe viber. – Și ce v-au spus? V-au cerut datele? – Da, da!”
„-Știți care date nu se permite să le oferiți? – Da, sigur! Numai codul cardului și atât”.
Potrivit datelor oficiale, deseori, infractorii acționează prin intermediul platformelor de anunțuri. Trei dintre acestea sunt cele mai utilizate de suspecți, pe teritoriul Republicii Moldova. Reprezentanții uneia dintre companiile vizate, au precizat că cei mai predispuși riscului sunt vânzătorii de haine și încălțăminte, accesorii, obiecte hand-made sau produse pentru copii. Astfel, indivizii apelează cetățenii, prin diferite metode și le solicită datele cardului bancar, data nașterii, invocând faptul că doresc să efectueze plata pentru produs și chiar livrare. Totul pentru a face rost de datele necesare, ca să poată sustrage banii.
“Bună ziua, cu privire la anunț. Pantofii de zi cu zi sau de ieșit, aceștia de 50 de lei, îi mai aveți în vânzare?” Am nevoie să vă achit deodată pentru produsul dumneavoastră”.
Cele mai multe tentative de furt de pe cardurile clienților acestei companii au fost înregistrate la începutul anului curent. Reprezentanții instituției ne-au spus că, băncile sau companiile nu vor cere vreodată clienților date despre câți bani are clientul pe cont.
„Nici bancă, nici o altă companie care efectuează plăți prin internet, nu vor cere alte date decât numărul cardului și foarte rar, posibil, numele și prenumele. Atât. Nici CV codul, nici soldul în cont, nimic, niciodată, nimănui nu trebuie de spus și de arătat.”
Infractorii contactează în special cetățenii care comercializează anumite bunuri prin intermediul platformelor de anunțuri. Astfel, acestora le este transmis un web site, un link fraudulos, iar drept urmare, pentru a primi sau a transmite bunul pe care îl comercializaeză, accesează linkul și îl completează cu toate datele cardului bancar. De asemenea, victimele pot primi și un cod SMS de la bancă, care odată confirmat, acesta va reprezenta semnătură digitală și confirmarea tranzacției.
„Infractorii încearcă o tranzacție frauduloasă având datele contului bancar și cu sms-ul tot primit de la dvs ei (taie bâlbâit) banca acceptă acea tranzacție și ei deja primesc mijloace financiare pe alte conturi bancare deschise la insituții financiare deschise peste hotarele Republicii Moldova”.
Pe parcursul anului 2020, au fost pornite în jur de 850 de dosare penale pe astfel de cazuri. Pentru comparație, în primele șase luni ale anului curent pe cazuri similare au fost pornite deja 550 de cauze penale.
