Apicultorii trag un semnal de alarmă! Anual, pierd circa 25 la sută din populația de albini din Republica Moldova. În mare parte, problema ar fi din cauza lipsei de cooperare între apicultori și producătorii agricoli, care tratează terenurile cu pesticide, iar albinile, adunând nectarul, pier peste noapte. Pentru a schimba situația, cu suportului Proiectul USAID “Agricultura Performantă în Moldova”, este în proces de lansare o aplicație-web, menită să faciliteze comunicarea între agricultori și apicultori. Despre ce aplicație-web este vorba, vedeți în reportajul ce urmează.
Gheorghe Moisa din raionul Leova a decis să facă apicultură, acum șase ani. Și-a procurat 30 de stupi de albine și părea să aibă un început promițător. Însă, peste doar două săptămâni, toate albinele i-au pierit. Din ce motiv? Acestea consumaseră polenul de pe flori stropite cu produse de uz fitosanitar.
„Am început totul de la zero, nu ne-am descurajat. Am mers la liderii care au făcut stropiri, am discutat cu ei, le-am adus la cunoștință pagubele și s-a rezolvat pe cale amiabilă, cu toate că sunt și cazuri, când nu există succesul unei căi amiabile”.
S-a întâmplat din lipsă de comunicare dintre apicultor, administrația publică locală și agricultor. Asta deși, potrivit legii, fermierii și întreprinderile agricole trebuie să înștiințeze din timp primăriile, atunci când intenționează să folosească produse de uz fitosanitar și fertilizanți pentru tratarea terenurilor. La rândul lor, primăriile trebuie să facă publice informațiile recepționate de la fermieri și să înștiințeze, în scris, apicultorii înregistrați în raza primăriei. Pentru o comunicare mai bună, apicultorii sunt obligați să informeze autoritățile locale despre locul amplasării stupinei și au dreptul să ceară despăgubiri pentru daunele cauzate. Deseori, însă, nu se ține cont de prevederile cadrului legal.
„Făcând apicultură de aproximativ 6 ani, în mod oficial, ne-am ciocnit de multe ori cu otrăviri, mortalități ale albinelor și, după aceia, am avut careva impedimente în buna convorbire cu autoritățile publice locale. De multe ori, autoritățile publice locale nu reușesc, în termeni restrânși, să informeze și să aducă la cunoștință apicultorilor că se efectuiază careva stropiri”.
Atât agricultorii, cât și apicultorii sunt de părere că, doar printr-o comunicare bună între ei, ar putea fi evitate cazurile de intoxicare a albinelor. La rândul lor și fermierii, ar trebui să utilizeze produsele de uz fitosanitar conform prescrierilor și să evite utilizarea acelor preparate care afectează albina.
„S-a demonstrat că agricultorii care aduc albini la polenizare la floarea soarelui sau la rapiță au un surplus de roadă de la 20 la 30 la sută”.
Pentru a evita otrăvirea albinelor, în ajutorul Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova vine o aplicație-web, elaborată în colaborare cu Tekwill și cu suportul Proiectului USAID “Agricultura Performantă în Moldova”. Această aplicație va facilita comunicarea între producătorii agricoli și apicultori, care vor fi informați în timp util despre stropirea culturilor agricole.
„Aplicația Beeprotect a apărut în urma mai multor probleme, care de ani se perindau între apicultori și agricultori, deoarece lipsea o comunicare. Era o ruptură între comunicarea privind efectuarea lucrărilor în câmp de către agricultori și informarea apicultorilor în momentul prelucrării pentru protejarea albinii”.
Tot ce trebuie să facă un agricultor și un apicultor este să acceseze www.beeprotect.md și să se înregistreze în această aplicație. Apoi, atunci când agricultorul intenționează să stropească terenurile, el introduce data și ora stropirii planificate cu cel puțin două zile înainte și expediază notificarea. Apicultorul, va primi îndată un mesaj de atenționare în contul său pe Beeprotect și prin Viber, despre această lucrare. Același mesaj îl va primi și administrația locală pe teritoriul căreia se planifică efectuarea lucrării.
„Agricultorul, știind că are de făcut careva lucrări pe câmpurile sale, introduce în sistem datele care sunt prevăzute, care sunt introduse expres în articolul 13 din Legea Apiculturii: denumirea preparatului, perioada de aplicare, la ce oră începe, la ce oră finisează, substanța activă care va fi folosită și metoda de utilizare pe care va efectua tratările”.
Aplicația-web, care a fost așteptată de toți cei implicați în proces, va putea fi utilizată pe tot teritoriul Republicii Moldova.
„Consider că mai este de lucru, dar este un prim pas, care va da start unei bune cooperări între toți cei care încearcă să-și facă un mod de trai aici, acasă”.
„Acest sistem este binevenit, pentru că eu cunosc foarte bine: cum dispare albina de pe pământ, peste patru ani de zile dispare și omenirea. De aceia, trebuie să păstrăm albinile, să le protejăm, să protejăm și apicultorii, să poată să înmulțească ei mai multe familii”.
Noul sistem, care va facilita comunicarea dintre apicultor, agricultor și autoritățile locale a fost prezentat responsabililor de la Ministerul Agriculturii și celor de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care au salutat ideea. Mai mult, această metodă de comunicare va ușura și munca lor, pentru că va exista posibilitatea de a reacționa la timp în cazurile de intoxicări ale albinelor, ușurând și procesul de raportare a lucrărilor de stropire de către agricultori și colectare a rapoartelor de către ANSA.
„Cu siguranță, utilizarea aplicației de către agricultori și apicultori va ușura cu mult comunicarea și vor dispărea sau se vor micșora cazurile de otrăvire, de contaminare a albinii cu mult mai mult, deoarece informația va fi întimp real și va fi posibilitatea de a comunica și de a lua măsuri stringente pentru protecția albinii”.
Astfel de aplicații sunt utilizate în Statele Unite ale Americii, Anglia, Lituania, dar și în alte țări. Potrivit Asociației apicultorilor, în Republica Moldova sunt înregistrate oficial circa 260 mii de familii de albine, numărul lor fiind în creștere pe parcursul ultimilor 10 ani. În prezent, în Republica Moldova sunt peste 7800 de apicultori înregistrați. În 2020, s-au produs circa 3500 de tone de miere de albine, dintre care 3300 de tone au fost exportate. Uniunea Europeană este principala piață de desfacere pentru mierea autohtonă.
