Război în Ucraina, ziua 214: Rușii fug și în Mongolia, atac la Odesa și proteste în Daghestan: Forțele de ordine au tras în aer

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Fugarul Andronachi! Afaceri și imobile ascunse. Cum a reușit să-și pună firmele la adăpost și cine sunt oamenii săi de încredere

08 noiembrie 2021, ora 13:56
Distribuie:

Este unul dintre cei mai controversați politicieni. A fugit din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare câștigate de cei care au declarat război corupției, în aceeași perioadă cu Veaceslav Platon și Gheorghe Cavcaliuc. Cutia Neagră PLUS vă prezintă o nouă investigație despre Vlad Andronachi. Vă povestim și arătăm proprietățile ascunse de fostul deputat democrat, castelul pe care și-l construia în cel mai luxos cartier al Capitalei, firme off-shore implicate în furtul miliardului, dar și in export de cărbune de la companii rusești acuzate de extracții ilegale din Donbass. Aflați astăzi cine sunt oamenii prin care acționează Vlad Andronachi și cum a reușit să își pună la adăpost cele mai importante afaceri din Moldova, înainte ca procurorii să pună sechestru pe ele. Acțiunile procurorilor nu au afectat decât într-o măsură foarte mică interesele și activele „Fugarului”.

Vladimir Andronachi, 41 de ani, căsătorit, economist de profesie, deputat în două legislaturi din partea Partidului Democrat. Asociat de opinia publică drept persoană de încredere a oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, partener de afaceri cu controversatul deputat fugar Ilan Șor, apropiat din 2020 de Partidul Socialiștilor și Igor Dodon. Acuzat de implicare în scheme imobiliare, energetice, extracție de zăcăminte, export de fier uzat, furtul Miliardului! Fugar! A părăsit R. Moldova pe 14 iulie 2021, imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS.

Vlad Andronachi nu a mai ajuns în R. Moldova din 14 iulie 2021, atunci când a părăsit statul sub pretextul că merge în vacanță cu familia. Soția și copiii s-au întors. Andronachi – nu!, devenind fugar. Două luni mai târziu a devenit cunoscut public faptul că fostul deputat și soția sa sunt puși sub acuzare într-un dosar penal legat de furtul miliardului.

Documentele consultate de Cutia Neagră demonstrează însă că Andronachi s-a pregătit din timp, de la distanță, de venirea procurorilor. A reușit să își pună la adăpost cele mai importante active și afaceri, făcând la mijloc de septembrie, în regim de urgență, modificări în structura de acționari a companiilor cheie pe care le controla.

Cele mai importante și profitabile afaceri ale lui Vlad Andronachi erau oficial înregistrate pe numele tatălui fostului deputat. Anume în aceste companii s-au produs schimbări la mijloc de septembrie, cu câteva zile înainte ca procurorii să dea buzna cu percheziții acasă la controversatul politician.

Legătura directă a lui Andronachi cu SA Cariera Micăuți

În luna septembrie, tatăl fostului deputat democrat, Tudor Andronachi, a ieșit din acționariatul firmei „Dairpin” care administrează cunoscuta Carieră Micăuți. Aici, tatăl fostului deputat deținea o cotă-parte de 30 la sută.   I-a transmis acțiunile lui Ruslan Berlinschi, care avea alte 30 % din companie. Berlinschi este unul dintre cei mai vechi parteneri de afaceri ai lui Andronachi. Jurist de profesie, angajat al Băncii Naționale până în 2011, iar ulterior angajat în câteva întreprinderi strategice de stat: Metalferos, Tutun CTC și Calea Ferată a Moldovei. Alături de Andronachi și Berlinschi, cu o cotă parte de 40 %, asociați în firma „Dairpin” mai sunt și membrii familiei Țugulea, Elena Țugulea fiind și administratoare.

Dairpin a devenit acționară la Cariera Micăuți în toamna anului 2019, când, potrivit portalului Mold Street , ar fi cumpărat 75 % din acțiunile carierei la un preț foarte mic. Una dintre cele mai mari cariere de piatră din Moldova i-a costat 3 milioane de lei.

La începutul anului curent, Comisia parlamentară de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile anunța grave ilegalități la Cariera Micăuți, unde s-ar fi extras o cantitate mult mai mare de piatră, în comparație cu ce s-a declarat în acte. Astfel, au fost aduse prejudicii statului în valoare totală de 684 de milioane de lei. Anterior, mai mulți deputați au declarat că foștii parlamentari democrați Eugeniu Nichiforciuc și Vladimir Andronachi ar fi beneficiarii carierei.

LILIAN CARP, deputat PAS (03.09.2020: „Această activitate ilegală este controlată de deputații Nichiforciuc și Andronachi. Aceasta este o schemă despre felul cum această carieră aparține prin persoane interpuse din familie: Tatiana fiind soția lui Nichiforciuc, Tudor- tatăl lui Andronachi”.

Societatea pe Acțiuni Cariera Micăuți se află în proces de insolvabilitate, iar activitatea ei a fost stopată, după ce în luna aprilie a fost un scandal la carieră. Fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, a blocat drumul de acces către carieră, acuzând că se fac extracții ilegal, fără acte permisive de la Inspectoratul de Mediu și alte autorități.

ALEXANDRU SLUSARI, ex-deputat Platforma DA (12.04. 2021): „De câteva ori am cerut imperativ să fie oprite lucrările. Au fost pornite și câteva dosare penale, dar datorită faptului că această carieră este controlată de doi deputați Nichiforciuc și Andronachi toate organele de stat s-au făcut muți, surzi, că nu cunosc proceduri, că nu știu cum de sigilat. S-a făcut un teanc de hârtii, dar băieții continuă să extragă ilegal”.

În prezent, Cariera Micăuți este administrată de Ruslan Allas, un alt om de afaceri apropiat de Andronachi. În 2019, acesta figura în acte ca fondator al SRL-ului Dairpin, cu o cotă-parte de 60%. Ulterior, acțiunile acestuia au fost împărțite în jumătate între Ruslan Berlinschi și Tudor Andronachi. Ruslan Allas mai are conexiuni cu Andronachi și în alte companii.

Magazinele „Birka” și „Kassa”, afaceri nedeclarate ale lui Andronachi?

Modificările de acționari din SRL Dairpin vor afecta nu doar afacerile de la Cariera Micăuți, dar și un alt business al familiei Andronachi. „Dairpin” administrează compania „Birka”, specializată în producerea de panouri Sandwich și sisteme pentru acoperișuri. Firma are în proprietate un mare centru comercial situat pe traseul Chișinău-Orhei, în satul Ratuș. Terenul de 40 de ari, pe care este construit magazinul, a fost cumpărat de firmă în 2016 de la Primăria Drăsliceni cu 1,3 milioane de lei. În prezent, pe imobil este pusă interdicție, în baza unui contract de ipotecă în care figura inițial  o sumă de 900 de mii de euro.

Legătura SRL-ului Dairpin cu societatea pe acțiuni Cariera Micăuți și magazinul din Ratuș ne-a fost confirmată și de paznicul carierei, atunci când am mers să-l căutăm pe Ruslan Allas.

„- Eu îl caut pe dl Ruslan Alass, administrator, director. Cum îl putem găsi? – Numai la Ratuș, unde se face tablă, la Birka. – Acolo e alt administrator. El acolo stă?- E a lor acolo tot. Aici nu-i nimeni. Cariera nu lucrează”.

SRL Dairpin mai este fondator al unei alte companii a cărei activitate ține tot de Cariera Micăuți, „Fixton Proiect”, care este administrată tot de Elena Țugulea. În aprilie curent, firma a cerut în instanța de judecată inițierea procedurii de insolvabilitate, pentru că ar avea datorii pe care nu le poate achita. Aparent, acțiunea a fost inițiată pentru a salva activele, deoarece creditorii sunt de-ai casei – alte întreprinderi controlate de Andronachi și Berlinschi. „Fixton Proiect” are în proprietate mai multe terenuri agricole care, potrivit surselor Cutiei Negre, sunt cele pe care s-a extins Cariera Micăuți. În judecată, a depus referință și un agent economic care a creditat SRL-ul Fixton Proiect. Acesta s-a opus  procedurii de insolvabilitate, invocând că este „fictivă și intenționată”, iar ulterior s-a plâns pe ilegalități și la Procuratură.

De la SRL Dairpin trecem la SRL Kass Expo Internațional Corp – o altă firmă cu exact aceeași componență a proprietarilor, unde Andronachi a acționat după un scenariu similar. În luna septembrie, i-a cedat cota sa de peste 30% lui Ruslan Berlinschi, care are acum 61,5% din acțiuni. Restul aparține familiei Țugulea, administratoare fiind Elena Țugulea. Și această firmă l-a avut în 2019 ca fondator pe Ruslan Allas, care mai apoi a transmis acțiunile lui Andronachi și Berlinschi.

Kass Expo Internațional Corp este o companie cu venituri impresionante. Potrivit rapoartelor financiare, în ultimii 6 ani, firma a înregistrat venituri din vânzări de 478 de milioane de lei. Doar anul trecut a avut un rulaj de 88 de milioane și un profit net de peste 13 milioane de lei.

SRL Kass Expo Internațional Corp deține compania Kassa, care se prezintă ca fiind lider național în producția de țiglă metalică pentru acoperișuri. Am mers la magazinul firmei din strada Uzinelor ca să o căutăm pe Elena Țugulea, partenera de afaceri a lui Andronachi și administratoarea companiei, dar nu am reușit să o găsim.

Contactată telefonic, Elena Țugulea a refuzat să discute cu reporterul Cutiei Negre, despre afacerile comune pe care le are cu familia Andronachi. Deși angajații magazinului ne-au spus că aceasta vine zilnic la serviciu, Țugulea ne-a răspuns scurt că se află în concediu.

Elena Țugulea: „- Sunt în concediu. – Nu ne putem întâlni undeva în oraș pentru 5 minute?- Nu. Sunt după oraș. – La telefon ați fi disponibilă să discutăm, doar când ajung în oficiu ca să fie liniște? – Nu. Sunt ocupată. Mă iertați vă rog”.

Cotracte cu statul de 20 de milioane de lei

Deși este specializată în vânzarea materialelor pentru acoperișuri, Kass Expo Internațional Corp a participat anul trecut și la licitații publice pentru reparația drumurilor. A reușit să câștige 13 tendere în valoare de 8 milioane de lei, pentru livrare de pietriș. În ofertele depuse la licitații, figura de fiecare dată piatră din Cariera Micăuți.

Cel mai mare contract, în valoare de 3,6 milioane de lei, a fost semnat în aprilie 2020 cu întreprinderea municipală „Exdrupo”. Curios este faptul că SRL-ul Kass Expo Internațional Corp, care a livrat pietriș din Cariera Micăuți, a propus la licitația organizată de „Exdrupo” un preț mai mic decât însuși producătorul. Oferta societății pe acțiuni Cariera Micăuți a fost pe locul doi, cu 80 de mii de lei mai scumpă.

În 2020, Tudor Andronachi și Ruslan Berlinschi au fondat o altă companie „Kass Expo Cargo”, în care Andronachi avea o cotă-parte de 60 la sută. Chiar din primul an de activitate, firma a înregistrat venituri din vânzări de 24 de mil ioane de lei și un profit net de aproape 8 milioane de lei. În anul curent și această companie s-a abonat la banii publici și participă activ la licitațiile pentru reparația drumurilor. A câștigat deja 17 tendere în valoare totală de 12 milioane și jumătate de lei.

„Kass Expo Cargo” la fel livrează piatră din Cariera Micăuți. Cel mai scump contract, în valoare de 5,4 milioane de lei, l-a semnat în martie 2021 cu aceeași întreprindere municipală „Exdrupo”. La același tender a participat și firma „Kass Expo Internațional Corp”. Deși ambele companii aveau în oferte piatră de la Micăuți, prețurile propuse la licitație au fost cu o diferență de 40 de mii de lei. Faptul că au aceiași fondatori și livrează marfă de la același producător nu a fost un impediment când cele două firme s-au înscris la licitația publică.

La finele anului trecut, „Kass Expo Cargo” a ajuns proprietara unei alte companii, care are conexiune cu activitatea carierelor. A preluat firma „RDS- AMONIT-ERA”, ce deține licență pentru importul, depozitarea și comercializarea explozibililor utilizați în cariere.

Deși aduce profituri de milioane, tatăl lui Vladimir Andronachi s-a retras în mare grabă, acum o lună, și din compania „Kass Expo Cargo”. Cota sa de 60 la sută a fost preluată de Natalia Cazacu, soția lui Berlinschi.

Proprietarii hidrocentralei de la Brânzenii Noi

Numele lui  Vladimir Andronachi este legat și de domeniul energetic. S-a vorbit despre asta prima dată cu patru ani în urmă, când s-a iscat un scandal la Telenești, după reconstrucția unei hidrocentrale pe râul Răut, ce a provocat un dezastru ecologic în zonă. O porțiune a râului care trece prin satul Căzănești a secat și malurile s-au umplut cu pește mort. La fața locului s-au deplasat atunci specialiștii de la Apele Moldovei și Inspectoratul Ecologic, care au constatat că hidrocentrala de la Brânzenii Noi a fost construită ilegal, fără acte permisive, iar porțiunea Răutului din zona Căzăneștiului a secat după ce a fost închisă apa la hidrocentrală. A fost inițiat și un proces penal care nu a mai avut finalitate.

Hidrocentrala de pe Răut a fost proiectată pe ruinele unei foste construcții hidrotehnice abandonate în perioada sovietică. În 2015, Primăria Brânzenii Noi, care a obținut dreptul de proprietate asupra imobilului, l-a dat în arendă pentru 25 de ani companiei „Expertlab”, care aparține lui Ruslan Berlinschi și care achită anual o taxă de locațiune de 37 de mii de lei. Ulterior, Berlinschi a înregistrat SRL-ul „Hidroelectrica”, care să se ocupe de administrarea hidrocentralei. Deși presa scria încă în 2017 că în spatele proiectului energetic ar sta Vladimir Andronachi, iar Berlinschi ar fi doar omul de încredere al deputatului pus să gestioneze afacerea, cei doi au negat acest lucru. Anul trecut, totul a ieșit la iveală. Tudor Andronachi a preluat oficial o cotă-parte de 65% din SRL „Hidroelectrica”.

În pofida scandalului care a avut loc și al pericolului anunțat de ecologiști, hidrocentrala de pe Răut a lucrat în continuare și a produs energie. În ultimii 3 ani, SRL Hidroelectrica a declarat vânzări de un milion și jumătate de lei.

Șeful Inspecției Ecologice Telenești susține că agentul economic deține toate actele permisive pentru activitatea hidrocentralei.

VLADIMIR LUNGU, șef Inspecția Ecologică Telenești: „A obținut acte permisive. Are autorizație de funcționare, are autorizație de folosință specială a apei pentru a produce energie electrică și activează de atunci, de când a și construit-o. La moment activează. – Dar Inspecția Ecologică a făcut între timp vreo verificare, vreun control? – Da, a făcut verificare la agentul economic și s-a constatat că deține autorizația dată”.

Nu este clar cum a fost posibil de legalizat activitatea. Autoritățile locale ne-au declarat că nu au eliberat nicio autorizație pentru construcția hidrocentralei. Potrivit legislației, actele urmau să fie avizate obligatoriu de Primăria satului Pistruieni, deoarece hidrocentrala ocupă 15 ari de teren din gestiunea acestei localități.

MARIA MIHALCENCO, primară Pistruieni: „Pe mine mă interesa ministerul Mediului ș Inspectoratul Ecologic și celelalte fiindcă toate sunt importante, dar ei nu aveau așa ceva. Eu i-am strâns toate documentele și i-am spus când aveți toate în ordine, atunci o să mă uit în proiectul dvs și o să vedem. Și nu o să discutați cu mine, dar o să discutăm în cadrul Consiliului Pistruieni și de atunci s-a pierdut legătura. Cel care eliberează certificatul de urbanism pentru proiectare, urmează să semneze și autorizația de construcție. Suntem responsabilii. La noi este pe teritoriul comunei amplasată construcția. Responsabil se face și primarul de la Brînzeni și cred că autorizația de construcție trebuia să o semnăm colegial….Eu nu am semnat niciun document pentru construcție. După aceea a fost o comisie de multe persoane, reprezentanți de pe la toate instanțele, dar eu nu am fost invitată.”

Nu a eliberat acte pentru construcție nici Primăria din Brânzenii Noi, care i-a dat în locațiune lui Ruslan Berlinschi rămășițele din fosta hidrocentrală sovietică.

VEACESLAV TCACIUC, primar Brânzenii Noi: „Deoarece clădirea ne aparține nouă, înseamnă că licitația am petrecut-o noi, dar ea se află pe teritoriul altei comune, adică Pistruieni. Tot ce se cere, certificat de urbanism, toată documentația trebuie să o elibereze Pistruieniul. …Eu nu am ce semna. Conform procedurii de licitație eu nu am probleme. Dumnealui a achitat până la 31 decembrie anul acesta. Este achitat totalmente și eu ce pretenții pot să am la dânsul?”

La Pistruieni există și astăzi probleme provocate de activitatea hidrocentralei. Primara susține că au fost înecate izvoarele și intenționează să ceară intervenția autorităților competente.

MARIA MIHALCENCO, primara Pistruieni: „Eu dl i-am spus din start, dl Berlinschi, noi avem 3 izvoare care sunt exact pe malul Rautului și dacă apa o să se stocheze o să le înece, dar asta pentru noi este primordial. Nu, dna primar că noi o să facem acolo niște îngrădiri în cadrul proiectului și o să protejeze izvoarele. De când am indicat problemele date, ei nu au mai apelat la mine… Deja mă gândeam când se stabilește să intervin cu o solicitare la Procuratură, să investigheze cazul dat și să ne spună. Noi vrem să ne restabilească izvoarele cum au fost.

În septembrie, când s-a aflat despre dosarul penal în care este vizat Vladimir Andronachi, tatăl său Tudor Adronachi i-a cedat lui Ruslan Berlinschi și cota pe care o avea la „Hidroelectrica”.

Partenerul de afaceri refuză să vorbească

Nu am reușit să discutăm cu Berlinschi despre proiectul energetic de la Telenești și asocierea pe care o are cu familia Andronachi în diverse companii. Acesta ne-a răspuns scurt la telefon și a închis.

RUSLAN BERLINSCHI, asociat în afaceri cu Andronachi: „- Noi realizăm un subiect despre companiile în care dvs sunteți afiliat cu dl Tudor Andronachi și am vrea să discutăm cu dvs la acest subiect, dacă ar fi posibil să ne întâlnim. – Nu este posibil să ne întâlnim. Eu am grafic și nu sunt în țară. Despre afiliere eu nu cunosc și nu am nicio afiliere”.

Ulterior, i-am trimis lui Berlinschi pe „WhatsApp” toate întrebările în scris. Deși a văzut mesajul nu ne-a răspuns.

Ultima companie, cea de-a cincea, din care Tudor Andronachi s-a retras, este SRL „Rivalass”. Firma a fost înregistrată în 2015 de către același Ruslan Alass de la Cariera Micăuți. Această companie are sediul juridic în orașul Șoldănești, într-un imobil cumpărat de Allas cu un an mai devreme.

În 2020, Tudor Andronachi a obținut o cotă-parte de 63% din SRL-ul Rivalass, iar cealaltă parte, de 37%, a fost înscrisă oficial pe Maria Berlinscaia, mama lui Ruslan  Berlinschi. Femeia are 71 de ani. După schimbările urgente efectuate în septembrie curent, cota lui Andronachi a revenit la Ruslan Alass.

Nu există informații despre activitatea SRL-ului „Rivalass”. Oficial are ca gen de activitate exploatarea forestieră, tăierea și comercializarea lemnului, dar și transportul  rutier de mărfuri și comerț cu autoturisme. Firma nu a depus niciodată rapoarte financiare la Biroul de Statistică, pentru a vedea dacă aduce profituri.

Casa de lux a părinților lui Vlad Andronachi

Am încercat să-l găsim pe Tudor Andronachi pentru a-l întreba de ce s-a retras în luna septembrie din cele 5 companii și dacă are asta vreo legătură cu inițierea dosarului penal pe numele fiului său. L-am căutat acasă. Părinții lui Vladimir Andronachi locuiesc într-un cartier prestigios din sectorul Râșcani al capitalei, unde au o casă luxoasă construită în perioada în care Andronachi era deputat. Am sunat la poartă, dar nimeni nu ne-a deschis.

Dacă Tudor Andronachi a reușit în timp util să salveze afacerile de milioane, cedând acțiunile unor oameni de încredere, după ce procurorii au pornit pe urmele fiului său, alta este situația cu proprietățile imobiliare pe care le deține Vladimir Andronachi. Cutia Neagră a identificat mai multe imobile care au ajuns sub sechestru în luna septembrie, în dosarul în care fostul deputat democrat est-e învinuit de escrocherie și spălare de bani, împreună cu soția sa și juristul de încredere al familiei, după cum anunță Procuratura Generală. Vă arătăm în premieră și casa grandioasă pe care și-o construiește Andronachi într-o zonă de elită, în apropiere de Parcul Valea Morilor.

Construcția unei case grandioase, tăinuită de ex-deputatul PDM?

Potrivit unor surse de încredere ale Cutiei Negre, Vladimir Andronachi își ridică o casă pe strada Trifan Baltă. În acte figurează persoane interpuse, dar există și un fir roșu care duce direct la Andronachi. O bucată din teren este înregistrată pe numele Carolinei Andriuță, jurista familiei lui Vladimir Andronachi, numele căreia a figurat anterior în câteva investigații jurnalistice și cea care pare a fi a treia persoană vizată în dosarul penal.

Pe adresa unde ar fi imobilul în construcție a lui Adronachi sunt oficial două terenuri. Pe unul dintre ele, de 17 ari, la Cadastru este înregistrată o casă, construită în 1978, care a fost cumpărată în noiembrie 2017 de trei tineri: Edgar Negură, Igor Spiridon și Vadim Baltag, care aveau în momentul tranzacției 25, 26 și, respectiv, 29 de ani. Nu am identificat legături directe ale acestora cu Vladimir Andronachi.

UPDATE // După publicarea investigațieie Cutiei Negre, un telespectator ne-a confirmat legătura lui Vladimir Andronachi cu unul dintre cei trei tineri – Vadim Baltag. Acum patru ani, tânărul a fost surprins alături de Vladimir Andronachi la București. După ce au petrecut într-un local de lux, Baltag l-ar fi lăsat cu mașina la hotel, chiar i-a deschis ușa fostului deputat democrat (minutul 1:48)

https://tv8.md/wp-content/uploads/2021/11/6add0553-49f4-4f57-99e5-1044b4b1995f.mp4

Pe rețeaua de socializarea Facebook, Vadim Baltag aparea într-un filmuleț, postat de Edgar Negură, în timp ce se distrau împreună la o petrecere. (minutul 1.07). Echipa „Cutiei Negre” a descarcat imaginile, iar după publicarea investigației, Negură și-a blocat profilul, lăsându-l vizibil doar pentru prieteni.

 

10 ari de teren la Valea Morilor, cumpărat cu 1220 lei

În 2018, cei trei tineri au cerut Primăriei Chișinău să le vândă teren pentru deservirea casei pe care au cumpărat-o. Consiliul Municipal Chișinău a acceptat pe 8 octombrie 2018 să le atribuie 10 ari de pământ, fiind vândut la preț normativ, cu un leu și 17 bani pentru un metru pătrat. Adică, Primăria a vândut 10 ari de pământ în una dintre cele mai prestigioase și scumpe zone ale Capitalei, lângă Valea Morilor, cu 1 220 de lei. Deși au trecut 3 ani, la Cadastru nu s-au făcut modificări și terenul mai figurează ca proprietate municipală.

 

Cel de-al doilea teren de pe adresa unde își construiește casă Andronachi are 4 ari și a fost cumpărat în aceeași perioadă de timp ca și primul teren, în decembrie 2017, fiind înregistrat pe numele Carolinei Andriuță, jurista lui Andronachi. Pe 4 octombrie, pe acest teren a fost aplicat sechestru în baza ordonanței ofițerului de urmărire penală, în dosarul în care este învinuit Vlad Andronachi.

Curios este faptul că, în aprilie 2021, cei trei tineri despre care v-am vorbit mai sus și-au înregistrat la Cadastru dreptul de folosință și pentru un alt teren municipal de 20 de ari, care cuprinde la hotar și terenul Carolinei Andriuță. Astfel, comasate – cele trei terenuri măsoară 41 de ari.

„Există o singură cale de acces spre bunurile imobile. Pe teritoriu se află o casă în construcție, dar lucrările au fost stopate. Nici terenul nu este îngrijit, fiind năpădit de buruieni. Se pare că proprietarii nu au mai călcat de mult timp pe aici. La intrare, pe acest pilon, sub o piatră, am găsit o scrisoare …trimisă de Primăria Chișinău încă în luna august. Aceasta este de la Direcția de colectare a taxelor și impozitelor pentru bunurile imobile și este adresată lui Igor Spiridon, unul dintre coproprietarii bunului imobil”.

I-am identificat pe rețelele sociale pe cei trei tineri, care par a fi interpuși în aceste tranzacții imobiliare și le-am trimis mesaje în care i-am întrebat dacă imobilele pe care le dețin au vreo legătură cu fostul deputat democrat. Niciunul dintre ei nu ne-a răspuns până la publicarea investigației.

Sechestru pe spațiile comerciale

Pe 16 septembrie, procurorii au aplicat sechestru și pe spațiile comerciale din proprietatea soților Vladimir și Nadejda Andronachi. Este vorba de clădirea de pe bulevardul Grigore Vieru 28 în care a fost sediul companiei Victoria Leasing, deținută de Andronachi, dar și a companiei de consultanță juridică și în afaceri a Carolinei Andriuță. În vara acestui an, firma Victoria Leasing a trecut printr-o procedură de rebranding, schimbându-și denumirea în „Expert Leasing & Finance” SRL. Soții Andronachi dețin o doime cotă-parte din imobilul de pe bulevardul Grigore Vieru, estimat în actele cadastrale la 4 milioane de lei. Clădirea a fost cumpărată la o licitație organizată de Banca de Economii care a scos la vânzare active gajate de companii care nu-și puteau onora angajamentele față de bancă. În prezent, clădirea pusă sub sechestru este gajată de proprietari la o instituție bancară, pentru un împrumut de un milion de euro, luat anul trecut.

Sechestru a fost aplicat și pe spațiul comercial de 260 de metri pătrați situat în inima capitalei, pe bulevardul Ștefan cel Mare 64. Imobilul, evaluat la două milioane de lei, a ajuns în proprietatea familiei Andronachi în anul 2013 și de atunci îl dă în arendă companiei care deține rețeaua „Andys Pizza”.

Patru apartamente, sub interdicția procurorilor

Pe 4 octombrie a ajuns sub sechestru și apartamentul părinților Nadejdei Andronachi în care aceasta are o cotă-parte și viză de reședință. Imobilul este situat în sectorul Ciocana și are 71 de metri pătrați.

Un alt apartament din sectorul Buiucani, de 218 metri pătrați, unde locuiesc Vladimir și Nadejda Andronachi, este sub interdicție încă din data de 16 septembrie. Abia peste o săptămână aici au avut loc percheziții. Am încercat să o găsim acasă pe Nadejda Andronachi, bănuită și ea de escrocherie și spălare de bani, care are interdicția de a părăsi țara, dar aceasta nu ne-a răspuns la interfon.

Sub sechestru au ajuns și două apartamente de 48 și 70 de metri pătrați, situate în sectorul Botanica, care aparțin Carolinei Andriuță. Imobilele au o valoare cadastrală de 650 de mii de lei.

Încă un bănuit în dosarul Andronachi

Am cerut Procuraturii Generale să ne spună cum a evoluat ancheta în dosarul Andronachi timp de o lună, de când au fost efectuate perchezițiile. Pe lângă fostul deputat democrat, soția sa și juristul familiei care sunt învinuiți, în dosar a mai apărut o persoană cu statut de bănuit.

MARIANA CHERPEC, responsabilă de comunicare PG: „Pe cazul Andronachi este pornită urmărirea penală pentru săvârșirea acțiunilor de escrocherie și spălare de bani săvârșită în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale. Trei persoane sunt puse sub învinuire, iar o persoană are calitate de bănuit. La moment este aplicat sechestru pe bunuri în sumă de 26 milioane de lei. Domnul Andronachi este anunțat în căutare și pe numele acestuia este luat un mandat de arest în  contumacie”.

Numele lui Andronache a fost legat și de câteva companii off-shore implicate în furtul miliardului. Două dintre acestea au legătură directă cu dosarul penal pornit în privința lui Vladimir Andronachi, a soției sale Nadejda și a juristei familiei, Carolina Andriuță. Companiile off-shore din paradisul fiscal Belize, Webwest Alliance LTD și Black Sea Holdings SA s-au succedat de-a lungul anilor în calitate de acționari ai firmei care deținea în proprietate conacul boieresc Rîşcanu-Derojinscki de la intersecția străzilor București și Vlaicu Pârcălab din centrul Capitalei.

„În curtea conacului monument de importanță națională, privatizat pe bănuți încă în anul 2009, a început construcția unui hotel cu 12 niveluri. Banca de Economii a investit aproape 33 de  milioane de lei în construcția unui sediu la parterul viitorului hotel ridicat de firma lui Andronachi. Ulterior, contractul a fost reziliat, dar Băncii de Economii i-a fost restituită doar o mică parte din investiție”.

Banii  BEM-ului, transferați în offshore-uri

Potrivit unei investigații anterioare realizată de Rise, Banca de Economii a plătit avansul pentru viitorul sediu în noiembrie 2014, exact perioada în care din BEM au fost scurși cei mai mulți bani prin credite neperformante, iar guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, solicita Guvernului intervenție de urgență pentru a salva banca de la colaps. Banii au fost transferați pe contul firmei Universal Proiect SRL, proprietara viitorului hotel, înainte de introducerea administrării speciale și acordării garanțiilor de stat care ar fi trebuit să salveze BEM.

La doar câteva zile de la încasarea banilor, Universal Proiect SRL convertește milioanele de lei în valută străină și îi scoate din țară, folosind un off-shore intermediar. 715 mii de euro din banii de la BEM sunt transferați către Black Sea Holdings SA, acționar al Universal Proiect SRL, iar 400 de mii de dolari îi virează către un alt offshore cu denumire similară. În octombrie 2015, după ce a fost decisă lichidarea celor trei companii implicate în jaful bancar, BEM reziliază contractul de investiții în viitorul sediu și primește înapoi de la Universal Proiect SRL doar 6,8 milioane de lei din 32,8 investiții. Care a fost soarta diferenței de 26 de milioane de lei nu se cunoaște. Acest fapt este investigat acum de procurori. Amintim că procurorii susțin că au pus sechestru pe proprietăți ale lui Andronachi exact în aceeași valoare, de 26 de milioane de lei.

Datele de la Cadastru arată însă că, în mod ciudat, pe clădirea viitorului hotel de pe str. București, vizată direct în dosarul penal, nu a fost aplicată nicio restricție de înstrăinare.

În prezent, compania lui Andronachi, Universal Proiect SRL deține 18 % din imobil, restul a fost înstrăinat companiei apropiate de Ilan Șor  „Exfactor-Grup”. Terenul pe care se află construcția îi aparține cu drept de folosință firmei fostului deputat democrat pentru o perioadă de o sută de ani!

De altfel, a scăpat de sechestru și clădirea hotelului Național, despre care Cutia Neagră PLUS a realizat încă în vară o investigație care arată cum bunul statului a ajuns în mâinile lui Andronachi.

Revenim la companiile din paradisuri fiscale. Manos Alliance LLP, este un alt off-shore din palmaresul familiei Andronachi implicat în furtul miliardului. De data aceasta, dintr-o altă jurisdicție – britanică, cu sediul în Londra. Numele off-shoreului apare în primul raport Kroll, în anexa acționarilor din așa-zisul „grup Șor” care în 2012 au procurat acțiuni la Banca Socială și au preluat controlul asupra băncii. În lista acestor acționari, întocmită de Kroll, apar nume cunoscute precum fostul președinte Petru Lucinschi, deputatele Partidului Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova, o întreagă echipă de apropiați ai lui Șor – de la bodyguarzi și până la notarul Olga Bondarciuc. Off-shoreul lui Andronachi figurează în listă în calitate de creditor care a oferit un împrumut de peste 270 deg mii de euro companiei Jet-Tech Industries LTD, iar cu acești bani ultima a procurat acțiuni la Banca Socială. Împrumutul oferit la sfârșitul anului 2013 urma să fie stins în termen de 8 ani, dar chiar peste doi ani și jumătate, Jet-Tech Industries este lichidat.

Firmă implicată în tranzacții cu cereale și vânzări de cărbune rusesc

Potrivit registrelor britanice de comerț, Manos Alliance a fost lichidat în 2017. Firma a fost anterior activă pe piața ucraineană unde tranzacționa cereale, potrivit siteului unei burse ucrainene de vânzare a cerealelor.

De asemenea, a fost implicată în afaceri de vânzare pe piața din Turcia a cărbunelui de origine rusească. Lucru pe care îl menționează pe pagina sa de Linkedin, chiar managerul de vânzări al off-shoreului, ucraineanul Alexander Ostapenko. Faptul că off-shoreul care pare a fi controlat de membrii familiei Andronachi a fost implicat în afaceri de vânzare a cărbunelui rusesc reiese și din informațiile de pe siteul ImportGenius care oferă înregistrări despre importuri și exporturi din Rusia. Potrivit sursei, Manos Alliance ar fi cumpărat cărbunele exportat în Turcia de la câteva companii rusești cu nume aproape identic – „Угольные Технологии”.

Numele acestor companii rusești au fost vizate într-un scandal în Ucraina legat de extragerea ilegală a cărbunelui de pe teritoriul necontrolat de autoritățile ucrainene din Donbas. Nu este clar dacă Manos Alliance a exportat, până la lichidare, cărbune cumpărat de la firmele rusești cu proveniență din Donbas.

I-am trimis mai multe întrebări fostului deputat fugar Vladimir Andronachi pe adresa de email pe care acesta a oferit-o anterior presei, dar nu am primit niciun răspuns până la publicarea investigației.

Va urma.

Distribuie:
Abonează-te acum la TV8.md pe Facebook, Telegram, YouTube, Instagram și TikTok!

investigații

/VIDEO/ DESECRETIZAT/ Mărturiile din dosarul lui Vasile Botnari! Cine a pregătit și a dirijat operațiunea de răpire a profesorilor turci

12 septembrie 2022, ora 14:10
Distribuie:

Săptămâna trecută s-au împlinit 4 ani de la rușinosul caz de reținere și extrădare în Turcia a 7 profesori de la o rețea de licee private din R. Moldova. Dascălii sunt considerați dușmani de către regimul autoritar al lui Erdogan, care i-a vânat peste tot în lume. În toți acești 4 ani, Cutia Neagră a încercat să afle adevărul despre operațiunea pusă în aplicare de SIS pe 6 septembrie 2018. În premieră, astăzi, vă spunem cum a fost aceasta pregătită și mai ales cine au fost cei care au dirijat-o și au coordonat răpirea și transportarea în Turcia a profesorilor.

Vă prezentăm cronologia evenimentelor care au precedat răpirea profesorilor turci. Am reconstituit tabloul în baza declarațiilor martorilor și probelor din dosarul fostului șef de la SIS, care a fost desecretizat. Din acte aflăm că operațiunea SIS-ului s-a desfășurat în mare grabă, cu ședințe la miez de noapte, indicații secrete transmise în plicuri și acțiuni ghidate pe WhatsApp, toate cu girul lui Vasile Botnari și coordonate în detaliu de un angajat al Centrului Antiterorist din cadrul SIS, implicat în mai multe operațiuni controversate, Sergiu Mițelescu.

4 septembrie 2018.  

Vicedirectorul SIS, Alexandru Baltaga, este chemat în biroul directorului SIS, Vasile Botnari. Ultimul venise la lucru, deși își luase concediu pentru perioada 28 august - 6 septembrie, iar Baltaga conducea temporar instituția. Botnari i-a dat să semneze demersul SIS către Biroul de Migrație și Azil, pentru a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci, care ar fi pus în pericol securitatea R Moldova.

A declarat vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga în cadrul dosarului penal privind expulzarea profesorilor turci. 

În octombrie 2019, după ce a făcut o anchetă de serviciu, succesorul lui Botnari la șefia SIS-ului, Alexandru Esaulenco, îl dezvinovățea pe fostul său șef. Esaulenco scria într-o notă trimisă Procuraturii că Alexandru Baltaga nu putea să semneze demersul către BMA la indicația lui Botnari, pentru că acesta se afla pe 3 septembrie 2018 peste hotarele țării, fapt confirmat de Poliția de Frontieră. Esaulenco a tăinuit atunci declarația lui Baltaga care invoca că demersul către BMA a fost antedatat oficial la SIS, pentru a îndepărta suspiciunile de la Vasile Botnari.

Le-a mai declarat Baltaga procurorilor în cadrul dosarului desecretizat, ajuns în posesia Cutiei Negre PLUS.

Contactat de echipa noastră, fostul vicedirector SIS, Alexandru Baltaga, care nu mai activează astăzi în sistem, a refuzat să discute la subiect, motivând că a semnat documente prin care s-a obligat să păstreze secretul anchetei. 

5 septembrie 2018. 

Biroul de Migrație și Azil îi declară indezirabili pe cei 18 cetățeni turci, în baza demersului primit de la SIS, semnat de Baltaga la cererea lui Botnari.

În aceeași zi, în lipsa unei solicitări în scris de la Biroul de Migrație, deși aceasta era strict necesară, directorul SIS dă indicații directe Centrului Antiterorist din cadrul  SIS să întocmească un raport, pentru a acorda suport Biroului de Migrație la reținerea și escortarea, în decurs de 24 de ore, a 7 profesori ai liceului „Orizont”, din lista celor 18 cetățeni turci declarați indezirabili.

La ședința Comisiei parlamentare Securitate și Ordine Publică, care a avut loc pe 31 iulie 2019, Vasile Botnari a declarat că el a decis ad-hoc expulzarea cetățenilor turci, pentru că aceștia deveniseră agresivi, iar zborul charter pentru a fi trimiși în Turcia a fost contractat pentru a nu pune în pericol pasagerii unei curse regulate de avion.

Le-a răspuns Botnari deputaților, potrivit stenogramei de la audierile parlamentare din 31 iulie 2019.

La rândul său, Husein Bayraktar, singurul din cei șapte profesori turci expulzați, care a fost deja eliberat din detenție din Turcia, a declarat pentru Cutia Neagră PLUS că nimeni nu le-a oferit posibilitatea de a alege unde să fie extrădați, mai cu seamă că această procedură ar fi fost ilegală, or ei deja solicitaseră azil politic în Moldova.

- Ați avut posibilitatea să cereți o altă destinație? Ați fost întrebat unde vreți să fiți expulzat? 

- Nici nu a fost pusă întrebarea, dacă dorim să fim expulzați la o anumită destinație. Nici nu avea rost, pentru că noi deja solicitasem azil în Moldova și am vrut să rămânem în Moldova. Când am văzut că mașina se îndreaptă către aeroport, am înțeles că urmează să fiu răpit și am prentâmpinat persoanele respective că am aplicat pentru azil în Moldova, dar ei nu au reacționat.

Bani cash plătiți de SIS pentru cursa charter spre Turcia

Tot pe 5 septembrie 2018,  Vasile Botnari  a  semnat un contract cu „Air Moldova” pentru  transportarea în Turcia a celor 7 persoane declarate indezirabile. Potrivit anexei la contract, aflată în posesia Cutiei Negre, SIS a achitat pentru cursa aeriană comandată pe ruta Chișinău-Istanbul,  17 850 de euro, echivalentul a peste 348 de mii de lei. Banii au fost eliberați în cash din Fondul de cheltuieli speciale al SIS-ului abia peste o săptămână. Suma i-a fost alocată pe 12 septembrie șefului Centrului Antiterorist, Iulian Caraman, care în aceeași zi a plătit banii companiei „Air Moldova”. 

Fostul director al „Air Moldova”, Iulian Scorpan, care a semnat atunci contractul de transport comandat de SIS, susține că nu a negociat cursa aeriană cu Vasile Botnari și ne-a dezvăluit că avionul a fost trimis de o companie din Armenia, iar el a aflat ulterior din presă cine au fost pasagerii cursei. Din declarațiile lui Scorpan reiese că „AIR Moldova” nu a fost decât un paravan moldovenesc pentru avionul comandat din străinătate.

IULIAN SCORPAN, ex-director Air Moldova: „Verificați nava care a efectuat zborul ăsta și o să vă convingeți că nu a fost nava la „Air Moldova”. Dacă o să vă uitați cine a zburat, a zburat compania din Armenia. Contractul este făcut din cauza că, pentru ca să plece nava din Moldova, doar ei au negociat cu Ambasada turcă sau ce au făcut nu știu, dar ca să plece nava ceea trebuia să plece sub codul la „Air Moldova”. N-au fost negocieri la nivel de conducere sau personală a cuiva. - Dar în momentul semnării contractului era dl Botnari și dvs sau separat l-ați semnat ? - Contracte de așa tip de chartere sunt foarte multe cereri și se semnează standart. Sunt contracte standarte prin care se declară ruta, se declară avionul, se declară suma și asta-i tot”.

Documentele desecretizate consultate de Cutia Neagră arată totuși că zborul spre Turcia trebuia să fie pregătit cu câteva zile înainte de operațiune, iar SIS-ul urma să indice exact cine sunt pasagerii care vor urca la bordul avionului. În contractul semnat de Botnari și Scorpan pe 5 septembrie 2018 a fost stipulat că clientul, adică SIS-ul „trebuie să notifice transportatorul, cu cel puțin 24 de ore înainte de ora de plecare, despre realizarea cursei comandate și să prezinte transportatorului listele de pasageri în ambele direcții”. Acest lucru însă nu s-a întâmplat.

Ședință nocturnă la SIS cu participarea lui Jizdan și Harunjen?

Potrivit mai multor surse din interiorul SIS, în noaptea de 5 spre 6 septembrie 2018, ex-ministrul de Interne Alexandru Jizdan și fostul procuror general Eduard Harunjen ar fi fost la discuții cu Vasile Botnari la sediul SIS-ului. Contactat de echipa noastră, Jizdan a negat că a participat la o astfel de întâlnire nocturnă. Iar pe Eduard Harunjen nu l-am găsit pentru comentarii.

Tot în acea noapte la SIS a fost organizată  o ședință operativă cu angajații Centrului Antiterorist, unde s-a planificat operațiunea de reținere, escortă și îndepărtare a cetățenilor turci de pe teritoriul R. Moldova. Planul de acțiuni a fost pregătit de Iulian Caraman, care asigura atunci interimatul funcției de șef al Centrului Antitero și Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antitero. Potrivit martorilor din dosar, tuturor colaboratorilor convocați în ședință le-au fost înmânate plicuri cu sarcinile exacte pe care urmau să le execute.

6 septembrie, ora 5:00 dimineață. 

Circa 20 de colaboratori ai Detașamentului cu destinație specială Alfa din cadrul SIS sunt adunați la ședință operativă în biroul șefului Antitero, sunt informați despre operațiune și împărțiți pe grupuri pentru a-i reține și escorta pe cei 7 profesori turci. Acțiunile grupurilor de intervenție sunt dictate prin telefoane, pe un chat creat special pe WhatsApp, coordonate direct de Vasile Botnari, directorul SIS. 

 A precizat la audieri în cadrul dosarului penal șeful Detașamentului Alfa, Alexandru Bîzîiac.

Pe de altă parte, fostul vicedirector SIS, Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero și un alt vicedirector Ruslan Munteanu, în subordinea căruia se afla Batalionul Alfa, susțin că nu au știut nimic despre operațiune și au aflat ulterior din presă. Vasile Botnari le-ar fi spus mai târziu că operațiunea era secretă și nu i-a informat pentru a nu admite scurgeri de informații.

A declarat Ruslan Munteanu în calitate de martor în dosarul lui Vasile Botnari.

Deși au trecut 4 ani de la acele evenimente și nu mai activează nici el în sistemul de securitate, Munteanu a refuzat  să vorbească despre expulzarea cetățenilor turci cu echipa Cutia NEAGRĂ PLUS.

RUSLAN MUNTEANU, ex-vicedirector SIS: „Expulzarea cetățenilor turci este cu certitudine o acțiune ce-și are calificarea penală, asta pe de o parte. Pe de altă parte, este o acțiune umilitoare pentru ofițerii implicați și chiar pentru întreaga instituție SIS, fiindcă un Serviciu de Inteligență așa nu acționează. Apropo, lucru foarte intens discutat pe coridoarele SIS în acea perioadă. Alte comentarii din partea mea, mai ales acum când  dosarul a fost desecretizat, consider eu că sunt de prisos”.

Cine este ofițerul SIS care a avut un rol cheie în operațiune?

Din documentele anexate la dosar și consultate de Cutia Neagră PLUS reiese că un rol cheie în toată operațiunea SIS-ului de răpire a profesorilor turci l-a avut Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antiterorist al SIS și omul de încredere al lui Botnari. Acesta cunoștea în detalii dosarul numit convențional „Feto” în cadrul căruia se efectuau măsuri speciale de investigații în privința profesorilor turci de la liceele „Orizont”. 

Despre implicarea activă a Direcției lui Mițelescu în organizare și coordonarea nemijlocit a expulzării profesorilor turci indică în dosarul desecretizat mai mulți martori din cadrul SIS, audiați de procuror. Fostul director adjunct al SIS-ului Alexandru Balan de exemplu a declarat că: 

Tot Sergiu Mițelescu, împreună cu Iulian Caraman au contrasemnat la vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga, demersul către Biroul de Migrație pentru a-i declara indezirabili pe profesorii turci, fără avizul vicedirectorului Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero.

Sergiu Mițelescu a condus personal și unul dintre grupurile de intervenție SIS, care pe 6 septembrie a participat la reținerea lui Mujdat Celebi, directorul financiar al rețelei de licee Orizont. Mițelescu le-a însoțit și la bordul avionului pe cele 7 persoane expulzate din R. Moldova.

Potrivit martorilor din dosar, toate grupurile operative care i-au reținut pe cetățenii turci au avut inițial indicații să-i ducă la sediul Biroului de Migrație și Azil, dar pe drum au fost anunțate să se deplaseze la aeroport.

Curios este faptul că unul dintre executanții operațiunii le-a prezentat procurorilor o altă ipoteză.

A declarat în fața anchetei Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa.

La rândul său, Mițelescu a confirmat că a participat la operațiunea de extrădare a profesorilor turci, inclusiv i-a însoțit la bordul avionului până în Turcia, dar neagă faptul că ar fi deținut vreun rol de coordonare în operațiune. Ofițerul SIS aruncă vina pe superiorul său, Iulian Caraman, evitând să pomenească despre ordinele primite direct de la Botnari.

Șeful Centrului Antitero, Iulian Caraman, a declarat procurorilor exact inversul.

Încercările noastre de a lua legătura cu Sergiu Mițelescu au eșuat. Pe parcursul mai multor zile în care l-am sunat, aceasta a avut telefonul închis. 

Iulian Caraman, care este și astăzi șef adjunct al Centrului Antiterorist al SIS-ului a refuzat să ofere comentarii la subiect.

„Nu comentez nimic. Toate informațiile prin serviciul nostru de presă”, ne-a răspuns scurt Caraman.

Poarta pentru misiuni speciale de la Aeroportul Chișinău

Grupurile operative ale SIS-ului au intrat pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău nu pe intrarea centrală, ci pe altă poartă, dinspre Direcția orașului Sângera. În ultimii ani, poarta a fost folosită în mai multe misiuni speciale. De exemplu, în august 2016, pe aici a intrat în țară Veaceslav Platon, când a fost extrădat din Ucraina și adus de la Kiev cu o cursă charter contractată în condiții la fel de obscure ca și avionul care i-a dus în Turcia pe angajații liceelor „Orizont”. Tot pe aici a fugit din țară Ilan Șor, în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea.  

Pe 6 septembrie 2018, ajunși pe teritoriul aeroportului, ofițerii SIS erau așteptați deja de un avion de culoare albă, fără semne distinctive ale vreunei companii aeriene, iar alături se aflau mai mulți angajați ai Ambasadei Turciei și mașini cu numere diplomatice. Nimeni nu ar fi cunoscut direcția de zbor, iar ajunși la destinație, angajații autorităților turce au preluat cetățenii expulzați direct de la trapa avionului. Asta au declarat martorii audiați în dosarul lui Vasile Botnari. 

Un ordin de deplasare pentru angajații SIS care au zburat în Turcia nu a existat, aveau să stabilească procurorii. O anchetă de serviciu desfășurată mai târziu la Ministerul de Interne a arătat că cetățenii turci expulzați din R. Moldova ar fi trecut frontiera de stat prin aeroport în lipsa pașapoartelor de călătorie. Pe de altă parte, mai mulți ofițeri SIS au declarat la audieri că au așteptat aproximativ o oră lângă avion până le-au fost aduse acte cetățenilor turci. 

Și unul dintre profesorii turci, Husein Bayraktar, răpit în 2018, susține că i-a fost perfectat atunci un pașaport provizoriu, iar asta nu era posibil fără implicarea serviciilor speciale din Turcia.

  • -Cu ce acte ați ieșit din Republica Moldova? 
  • - Eu personal și alte persoane reținute nu am efectuat vreo procedură de trecere a frontiereri. Unicul act pe care îl dețineam la momentul reținerii era permisul de ședere în R. Moldova.
  • - Și totuși au fost niște pașapoarte. Cine le-a întocmit? De unde s-au luat acele acte?
  • - Erau pașapoarte provizorii. Eu nu am primit nicio explicație oficială despre aceste acte. Eu ulterior am aflat că au fost perfectate de Ambasada Turciei, aici în Moldova.
    - Cum au fost perfectate acte fără măcar să aibă fotografia dvs?
    - Ulterior eu am observat că fotografia de pe pașaportul provizoriu era identică cu cea de pe permisul de ședere. 
    - Asta credeți că s-a întâmplat în aceeași zi, sau asta s-a făcut din timp?
  • - Data perfectării pașaportului provizoriu a fost 6 septembrie 2018”.
     
  • Husein Bayraktar a descris și contextul în care a fost reținut pe holurile liceului de ofițerii SIS, dar și atmosfera de la bordul avionului cu care au fost duși în Turcia pe 6 septembrie 2018.
  • - La data respectivă, 6 septembrie 2018 dimineața, mă pregăteam pentru lecții și mă aflam în filiala de la Ciocana a liceului Orizont. La intrare în clasă am fost reținut și a urmat ce a urmat. 
    - Persoanele erau îmbrăcate în civil? Erau cu cagule pe cap? Cum arătau și cât de multe erau?
    - Am fost reținut de două persoane îmbrăcate în civil. Ulterior, după ce am văzut imaginile video de pe camerele de monitorizare instalate în liceu am mai observat două persoane. 
    - Ei au anunțat cine sunt? S-au legitimat? Au zis de ce vă rețin?
    - Au spus că sunt de la SIS și s-au legitimat. Eu nu m-am opus arestului.
    - Înțelegeați de ce ați fost reținut?
    - Mi s-a spus că serviciile au nevoie de audieri și trebuie să fiu dus la un organ de drept pentru declarații.
    - Deci, v-au mințit?
    - Da, ulterior am aflat că a fost o minciună. Odată ce am fost urcați în avion, fiecărei persoane i s-au pus la mâini un fel de cătușe din plastic. Fiecare persoană reținută a fost plasată la trei scaune distanță una de cealaltă, iar alături stăteau persoane din servicii. Când am cerut apă, nimeni nu a reacționat.
  •  

Profesorul l-a contrazis astfel pe fostul șef de stat Igor Dodon care a declarat anterior că cetățenii turci au fost expulzați „civilizat”. 

IGOR DODON, ex-președinte cetățeni: „Acolo măcar au făcut totul civilizat. Au fost îmbarcați într-un charter, li s-a turnat ceai și i-au trimis acasă. Au fost respectate anumite proceduri”. 

Filajul și implicarea Poliției de Patrulare în operațiunea SIS 

Ancheta procurorilor a arătat că despre operațiunea SIS-ului s-a știut și la Poliție, iar o investigație internă recentă a SIS arată că înainte de începerea operațiunii, Sergiu Mițelescu a informat echipele că la fiecare adresă de unde urmau să fie reținuți cei 7 profesori turci  se află câte un echipaj de filaj și câte unul de patrulare. La ieșirea din casă a profesorilor, filajul comunica ofițerului SIS responsabil despre asta, iar ultimul anunța echipajul de patrulare despre începerea operațiunii. Poliția era prima care stopa mașina profesorului turc, iar apoi intervenea și grupul operativ de la SIS. 

Contactat de CUTIA NEAGRĂ PLUS, fostul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, ne-a declarat că în cazul extrădării profesorilor turci, cu excepția Biroului Migrație și Azil, alte subdiviziuni ale Ministerului de Interne nu au fost implicate. Jizdan susține că nu sunt adevărate informațiile despre implicarea unor echipaje de patrulare la reținerea și escortarea celor 7 cetățeni turci. 

Fostul director SIS Alexandru Esaulenco declarase anterior în Parlament că Serviciul a acționat legal în raport cu cetățenii turci.

29 noiembrie 2018  Maria CIOBANU, ex-deputată: „Domnule Esaulenco, cum credeți, Serviciul de Informații și Securitate a avut motive serioase pentru răpirea celor 7 profesori și trimiterea lor la închisorile din Turcia”?

ALEXANDRU ESAULENCO, ex-director SIS: „Vreau să afirm că nimeni nu a fost răpit. Serviciul a acționat în mod legal, respectând prevederile legale, având la bază legea Serviciului”.

Delegație SIS la sediul Serviciilor secrete din Ankara, în martie 2018 

Faptul că autoritățile Turciei își doreau cu orice preț să pună mâna pe profesorii liceului Orizont din R. Moldova o demonstrează și alte câteva evenimente care au precedat operațiunea de răpire din 6 septembrie 2018. Pe parcursul anului 2017, au avut loc mai multe schimburi de informații și întrevederi între oficiali de la Chișinău și Ankara, privind activitatea liceelor „Orizont”. 

În martie 2018, o delegație din R. Moldova din care a făcut parte și Sergiu Mițelescu, s-a deplasat la Ankara, chiar la sediul serviciilor speciale turcești unde s-a discutat despre extrădarea unor membri ai organizației Fhetullah Gulen. Turcii au propus să pună la dispoziția autorităților de la Chișinău, absolut gratuit, un avion care să preia direct persoanele extrădate, se arată într-o notă semnată de fostul director SIS, Alexandru Esaulenco, expediată în toamna anului 2019 procurorului general interimar Dumitru Robu. 

În iunie 2018, Serviciul de Securitate din Turcia a transmis la Chișinău informații suplimentare despre presupusele activități teroriste ale membrilor grupării Feto și mandate de arest pe numele mai multor persoane, printre care se regăseau și cei 7 angajați ai liceelor Orizont, se dezvăluie în dosarul lui Vasile Botnari.

Riscuri de securitate în cazul vizitei lui Erdogan la Chișinău?

Este de menționat că ofițerii SIS scriau în dosarul operativ în care monitorizau activitatea profesorilor de la liceele „Orizont” că aceștia ar fi periculoși în cazul în care președintele Turciei Recep Erdogan ar efectua o vizită în R. Moldova. Iar în toamna anului 2018 tocmai s-a aflat că este planificată o astfel de vizită. 

Peste o lună de la răpirea profesorilor turci,  Recep Erdogan a venit  la Chișinău, unde a avut o întâlnire oficială cu Igor Dodon, dar și o cină cu Vlad Plahotniuc, în calitatea sa de coordonator al coaliției de guvernare. 

Un an mai târziu, în decembrie 2019, în timpul vizitei ex-președintelui Igor Dodon la Ankara, Recept Erdogan i-a mulțumit direct lui Dodon pentru extrădarea profesorilor liceului „Orizont”. 

RECEP ERDOGAN: „Ce ține de lupta noastră împotriva FETO, Moldova ne-a oferit un ajutor extraordinar și noi am vrea sa mulțumim R. Moldova pentru suport. 

Ce pericole a invocat SIS-ul în dosarele penale în care erau vizați profesorii turci

Profesorii liceelor din rețeaua Orizont se aflau în vizorul SIS-ului de peste 20 de ani și numai în 2018 au fost admise astfel de acțiuni radicale de expulzare a lor din țară.  Vă spunem ce motive a invocat SIS-ul în rapoartele prezentate procurorilor și ce pericole a identificat în activitatea liceelor Orizont.

Primul dosar penal a fost inițiat în anul 1995 când s-a dispus colectarea informațiilor operative despre activitatea liceelor Orizont. Peste 10 ani a fost deschis un al doilea dosar penal, iar în octombrie 2017 PCCOCS a inițiat o nouă cauză penală, în baza informațiilor primite de la SIS, pentru acțiuni ce se referă la „recrutarea, instruirea, beneficierea sau acordarea de suport în scop terorist”. De ultimul dosar s-a ocupat un grup de lucru special creat din 2 ofițeri SIS, 2 procurori și 2 ofițeri ai Direcției Operațiuni Speciale a Ministerului de Interne.

În rapoartele SIS anexate la dosarul lui Vasile Botnari se afirmă că profesorii liceelor „Orizont” ar fi  implicați în activități subversive pe teritoriul R. Moldova, care provoacă riscuri de securitate, dar nu este prezentată nicio probă. Acuzațiile aduse de SIS acestor profesori se referă mai degrabă la informații culese din surse externe, mai cu seamă din Turcia, și nu pe probe colectate pe interiorul țării.

Ancheta SIS arată, de exemplu, că între anii 1995-2019 scopul organizației FETO consta în restabilirea statului turc în frontierele Imperiului Otoman, care ar conține și R. Moldova. Membrii organizației au deschis peste 300 de școli în diferite state. Iar planul FETO ar fi ca elevii lor să ocupe în perspectivă funcții  în domenii strategice din stat: politice, economice și administrative, pentru a putea propaga ideile extremist-islamice. 

Profesorii liceelor Orizont din R. Moldova sunt acuzați că  au făcut spionaj sub coordonarea serviciilor speciale din Turcia și propagau islamul în rândul elevilor, consolidând mișcarea FETO cu noi adepți devotați. Potrivit rapoartelor, în anul 2018, ofițerii SIS ar fi  identificat 6 absolvenți ai „Orizont”-ului care au fost determinați să treacă în religia islamică, fiind plătiți pentru asta.

Scopul liceelor era atragerea la studii a copiilor unor oficiali de rang înalt, iar„administrația liceelor tatona părinții cu funcții publice din R. Moldova și cu acces la informații sensibile”, se afirmă în raportul SIS-ului.

De asemenea, liceele Orizont erau bănuite de SIS de tranzacții financiare dubioase. „Între anii 2014-2017 pe conturile instituției au parvenit donații în sumă de 174 milioane de lei de la diverse persoane din Turcia și R. Moldova. Beneficiar final a fost Sen Turgay, fondatorul liceelor Orizont. Banii au fost donați în numerar și nu au fost declarați organelor de profil de către deponenți”, se mai spune în raportul SIS.

Oamenii legii motivau că activitatea subversivă a angajaților liceelor Orizont a fost confirmată și de serviciile speciale partenere din alte state, aducând drept exemple așa țări ca Rusia, Kazahstan, Tadjikistan și Uzbekistan, unde Organizația Feto a fost declarată extremistă și unde au fost închise instituțiile de învătământ gestionate de aceasta.

Despre directorul liceului din Ceadîr Lunga, Tufekci Mehmet Feridun se spune că era în vizorul SIS-ului din anul 2001, fiind fixate „contacte dubioase ale acestuia cu cetățeni moldoveni”. În telefonul lui au fost identificate cărți, declarate drept literatură extremistă interzisă în alte state, motiva SIS-ul.

Pe de altă parte, la cererea avocaților Galinei Tufekci, în iunie 2018, PCCOCS confirma că în privința cetățenilor turci expulzați, nu au fost pornite cauze penale și nu le-a fost atribuit niciun statut procesual.  

Cum au fost scoși de sub urmărire penală alți 3 învinuiți în dosarul profesorilor turci 

Deși oamenii legii au stabilit că operațiunea de expulzare a profesorilor turci a fost realizată cu implicarea mai multor persoane, fiind încălcate grav drepturile cetățenilor turci, într-un final doar Vasile Botnari a fost condamnat. După ce a fost desecretizat dosarul, vă spunem în premieră de ce au fost scoși de sub urmărire penală alți învinuiți în dosar și cum a motivat sentința magistratul Andrei Neculcea, care i-a aplicat lui Botnari o pedeapsă cu amendă de numai 88 de mii de lei.

Primul proces penal pe faptul expulzării profesorilor turci a fost pornit în octombrie 2018. Chiar din prima zi, procurorul Oleg Afanasii i-a atribuit procesului gradul „secret”. Peste o lună, pe 5 noiembrie 2018, Afanasii clasează procesul penal, motivând că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii.

La aproape un an distanță, pe 2 septembrie 2019, când deja se schimbase guvernarea și R. Moldova fusese condamnată la CEDO pe cazul profesorilor turci, procurorul general interimar Dumitru Robu a anulat ordonanța lui Afanasii de neîncepere a urmării penale, iar dosarul a ajuns la procurorul Victor Plugaru.

Pe 5 septembrie 2019, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil Olga Poalelungi este pusă sub învinuire. Aceasta nu și-a recunoscut vina și a declarat procurorului că nu știa nimic despre operațiunea SIS-ului.

„Deciziile de a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci au fost luate în baza demersului SIS. Legea prevede că statutul de refugiat poate fi anulat, dacă persoana prezintă risc pentru securitatea statului. După aceste decizii, BMA urma să examineze toate aspectele aferente îndepărtării străinilor de pe teritoriul R. Moldova, pe fiecare caz individual din cele 18, nu colectiv. Biroul urma să verifice prezența membrilor de familie pe teritoriul R. Moldova și să decidă îndepărtarea benevolă a cetățenilor turci sau plasarea lor în custodie publică. Urma  determinarea locului îndepărtării acestora - statul de origine sau terț, sau până la frontieră, necesitatea escortei, estimarea cheltuielior și identificarea resurselor financiare, dar și un schimb de informații cu misiunile diplomatice. Potrivit legii, îndepărtarea sub escortă a străinilor se face de către BMA, dar eu nu am delegat pe nimeni din cadrul instituției la acea misiune. Despre transferul profesorilor „Orizont” în Turcia am aflat din mass-media”, a declarat Olga Poalelungi la audieri. 

Contactată de reporterul Cutiei Negre, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil a refuzat să ne ofere și alte detalii despre evenimentele din septembrie 2018.

OLGA POALELUNGI, ex-director Biroul de Migrație și Azil: „S-a expus instanța de judecată. Nu-mi face plăcere să revin la acea situație”.

Pe 6 septembrie 2019 a primit calitate de învinuit în dosar și fostul vicedirector al SIS-ului Alexandru Baltaga, care a fost și reținut în aceeași zi, iar apoi eliberat în arest la domiciliu. Iar pe 24 octombrie 2019, procurorul a semnat ordonanța prin care a fost pus sub învinuire  ex-vicedirectorul SIS, Alexandru Balan. Nici cei doi nu și-au recunoscut vina la etapa urmăririi penale.

Fostul șef de la SIS Vasile Botnari a primit oficial calitate de învinuit pe cazul profesorilor turci la un an distanță, abia pe 15 ianuarie 2020, fiind acuzat de abuz de putere, pentru că a organizat și a condus personal operațiunea de expulzare. Botnari nu și-a recunoscut vina la etapa urmării penale.

La o săptămână după ce Botnari a primit statut de învinuit, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a fost scoasă de sub urmărire penală „din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor vreunei infracțiuni”.

În aceeași zi, pe 21 ianuarie 2020, au fost scoși de sub urmărire penală și foștii vicedirectori SIS. Procurorul a stabilit că acțiunile întreprinse de Baltaga și Balan în procesul de expulzare a profesorilor turci conțin elemente ale infracțiunii, dar aceștia „au fost determinați să execute ordinele superiorului, circumstanțe care exclud urmărirea penală”.  

Examinarea dosarului în instanță și motivarea sentinței dictate de Andrei Niculcea

În scurt timp, dosarul lui Vasile Botnari a ajuns pe masa judecătorului Andrei Niculcea, cunoscut opiniei publice după ce a emis sentințe în dosarul lui Vlad Filat și Ilan Șor. A existat și o încercare de a bloca dosarul în judecată. Avocatul lui Botnari a cerut să fie declarat nul actul de sesizare a instanței și să fie recalificate faptele, conform Codului Contravențional, dar cererea a fost respinsă.

La jumătate de an distanță de când dosarul se afla pe rol în instanța de judecată, Vasile Botnari decide să-și recunoască vina. Pe 10 iulie 2020,  cere judecătorului să examineze dosarul în procedură simplificată, în baza probelor acumulate la etapa de urmărire penală. 

Botnari și-a asumat să achite și prejudiciul de aproape 2,4 milioane de lei pe care i-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Banii au fost transferați Ministerului Finanțelor pe 13 iulie 2020 de către soția lui Vasile Botnari.

În aceeași zi,  procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță să fie atras și SIS-ul ca parte civilă în dosar, pentru a-și recupera prejudiciul de peste 348 de mii de lei care au fost achitate pentru avionul închiriat de SIS. Curios este faptul că la faza de urmărire penală, directorul SIS, Alexandru Esaulenco, fost subaltern al lui Botnari, refuzase să ceară achitarea prejudiciilor. Procurorul Plugaru a motivat că cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice. În aceste condiții, chiar a doua zi, pe 14 iulie 2020, Esaulenco s-a văzut nevoit să trimită o cerere la Judecătorie prin care a solicitat  recuperarea banilor de la Vasile Botnari. Soția lui Botnari a găsit de urgență și în aceeași zi a transferat alte 348 de mii de lei pe contul Ministerului Finanțelor.

În următoarea zi, pe 15 iulie 2020, judecătorul Andrei Neculcea a emis sentința în dosarul lui Botnari, care a fost ținută departe de ochii lumii. Despre ea a anunțat mai târziu procurorul general Alexandr Stoianoglo în cadrul unei emisiuni la TV8.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat: „El a fost condamnat cu pedeapsă neprivativă de libertate, adică condiționat. Sentința a fost aproximativ cu o lună în urmă. - Măcar la câți ani cu suspendare a fost condamnat? - Eu nu sunt gata să spun. Eu știu precis că el a fost condamnat. Deciziile categoric le-a luat el, dar asupra acestor decizii au fost influențe din exterior. Eu nu cred că directorul SIS, în acea situație, putea lua de unul singur decizii. - Cine în acel moment putea să-l influențeze pe directorul SIS?  - Eu cred că numai domnul Plahotniuc”.

Totuși  Botnari nu primit o pedeapsă condiționată, cum declara Stoianoglo. Procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță 3 ani de închisoare pentru Botnari, pentru abuz de serviciu, dar magistratul i-a aplicat o amendă de numai 88 de mii de lei.

Magistratul a făcut trimitere la CEDO și la Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei care au recomandat instanțelor de judecată să recurgă mai des la pedepse neprivative de libertate.

De asemenea, judecătorul Andrei Niculcea a considerat că amenda de 88 de mii de lei aplicată lui Botnari este „echitabilă și justificată de circumstanțele cauzei”.

„Iar în condițiile pandemiei de COVID și crizei economice cu care se confruntă bugetul R. Moldova, pedeapsa pecuniară este benefică și va asigura redresarea situației într-un anumit mod”, motiva magistratul.

În așteptarea deciziei Curții de Apel Chișinău

Din motive necunoscute, procurorul Victor Plugaru, care inițial a cerut 3 ani de închisoare pentru Botnari, nu a atacat decizia primei instanțe la Curtea de Apel Chișinău. 

Mai târziu, recursul a fost făcut la Apel de avocații Galinei Tufekci, soția directorului liceului Orizont din Ceadîr Lunga, expulzat în septembrie 2018 și arestat în Turcia. Dosarul este pe rol, iar pe 24 septembrie, Curtea de Apel Chișinău urmează să examineze apelul soției lui Feridun Tufekci privind casarea sentinței lui Neculcea și trimiterea la rejudecare a dosarului în primă instanță.

GALINA TUFEKCI: „ În acești patru ani s-au întâmplat atâtea, încât nu mai pot fi uimită cu nimic. Ar fi banal să spun că Moldova este țara minunilor, pot doar să adaug că sunt minuni deosebite în special ce țin de justiție. Toți acești patru ani eu trăiesc într-o țară în care toate ședințele de judecată sunt prestații teatrale, unde totul se discută și se stabilește în prealabil, iar dacă apăreau careva aspecte, se începeau justificările și într-un final se ajungea la amânarea ședințelor. Nu se adopta nici-o decizie. 

În ziua în care am fost chemată la Procuratură ca să mi se aducă scuze că ei (n.r. profesorii turci) au fost scoși de sub învinuire, procurorul mi-a zis că la acea etapă au fost identificați minim 40 de învinuiți. Am ultima speranță în sistemul juridic din Moldova că totul se mai poate schimba și lucrurile se pot întoarce în albia normalității.

Esența nu este în cât timp va sta el (n.r. Vasile Botnari) încarcerat. Esențial este că el nici nu a înțeles vina sa. Pe de altă parte, să ceri de la un om ceea ce el nu are, e ste lipsit de sens.  - De unde știți că el nu are? - Asta se vede după el.

În perioada sclaviei se vindeau robi. Astăzi, în secolul XXI, se vând doctorii în știință. Diferența timpurilor. Noi foarte mult „am progresat” desigur…”

Cei mai importanți figuranți în cazul profesorilor turci

Documentele consultate de Cutia NEAGRĂ PLUS și declarațiile martorilor din dosarul extrădării profesorilor turci demonstrează că în această operațiune au fost implicate zeci de persoane, de la șefi de instituții, până la simpli ofițeri SIS, mascați de la Alfa, polițiști de patrulare și polițiști de frontieră. Cutia NEAGRĂ PLUSvă spune numele celor mai importanți figuranți ai acestui caz.

Vasile Botnari, fost director al SIS în perioada mai 2018 - iunie 2019, anterior director al Moldovagaz, ministru al Transporturilor, dar și ministru al Tehnologiilor Informaționale. Botnari a făcut carieră în domeniul aviatic, iar în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc a fost considerat unul dintre apropiații acestuia. Botnari a fost vizat și în dosarul penal pentru fabricarea identităților false pe numele lui Vlad Plahotniuc și a apropiatului acestuia, businessmanul Vaja Jashi. Dosarul însă a fost clasat de același procuror Victor Plugaru. Astăzi, Botnari este cercetat penal în cadrul unui alt dosar pentru îmbogățire ilicită, fiind anterior arestat, iar apoi transferat  în arest la domiciliu. 

Alexandru Baltaga, fost vicedirector al SIS în perioada 2015- 2019, determinat de Vasile Botnari să semneze demersul către Biroul de Migrație și Azil pentru a-i declara indezirabili pe cetățenii turci. După demisia sa de la SIS, Baltaga a activat consilier al guvernatorului Băncii Naționale, iar până la SIS a muncit în cadrul serviciului de securitate internă al Ministerului Afacerilor Interne și la compania de pază „Argus” controlată de Vlad Plahotniuc. Unele surse ne-au declarat că acesta chiar a cumulat cele două funcții o perioadă de timp.

Sergiu Mițelescu, ex-șeful Direcției NR.1 operaționale a Centrului Antiterorist al SIS. Mițelescu a fost una dintre figurile principale ale operațiunii. Așa cum s-a văzut din investigație, el a participat la mai multe vizite în Turcia la care s-ar fi pus la cale extrădarea profesorilor. El a fost ce care a întocmit rapoartele pentru a fi declarați indezirabili profesorii turci și tot el a elaborat raportul privind extrădarea profesorilor, a organizat ședințele  operative și a condus operațiunea de extrădare, inclusiv a însoțit cei 7 profesori până în Turcia, unde i-a predat autorităților locale. Sergiu Mițelescu a activat în cadrul SIS din 2012, în cea mai mare parte în cadrul Direcției Antitero.

În octombrie 2021, Mițelescu a condus personal echipa de mascați a detașamentului ALFA din cadrul SIS care a participat la reținerea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Ofițerul SIS este singurul din toată echipa care nu purta mască. În acel moment, Sergiu Mițelescu deținea deja funcția de șef al securității interne a SIS, unde a fost promovat la sfârșitul anului 2020 de către fostul director Alexandru Esaulenco. Ultimul a făcut mai multe încercări în ultimii ani de a-l proteja pe Mițelescu. În pofida, insistențelor venite de la Președinție de a-l elibera pe Mițelescu din SIS, Esaulenco a dispus inițial detașarea acestuia la Căile Ferate, iar apoi la ANSA.

În vara acestui an, Mițelescu a fost demis din sistem, pentru mai multe încălcări admise în perioada în care a condus serviciul de securitate internă. În acest moment, fostul ofițer încearcă să se restabilească în funcție prin intermediul instanței de judecată. Unul dintre ultimele dosare în care a fost implicat Mițelescu este cel al finanțării ilicite a Partidului Șor.

Iulian Carman, șef adjunct Centrului  Antiteror din cadrul SIS, superiorul lui Mițelescu. De asemenea, a coordonat mai multe acțiuni de pregătire și executare a operațiunii și a participat personal la reținerea unuia dintre profesori. El a fost cel care a primit spre avizare de la Biroul de Migrație și Azil solicitările de acordare a azilului pentru un grup de cetățeni turci. L-a informat pe Botnari că unii figurează în dosarul special de  investigații  privind gruparea extremistă Hezmet și a propus ca în privința acestora să fie întocmit aviz negativ. Și la început de septembrie a remis în adresa BMA solicitarea de a-i declara indizerabili. Caraman și în prezent conduce Centrul Antitero, având aproape 20 de ani de activitate în instituție. 

Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa. A pus la dispoziție 20 de mascați ca să participe la misiunea de reținere, escortă și extrădare a profesorilor turci și a participat personal într-un grup de intervenție condus de către Sergiu Mițelescu. Bîzîiac și acum conduce Detașamentul Alfa. 

Vlad Parabina, fost ofițer SIS în gestiune căruia timp de mai mulți ani s-a aflat dosarul FETO, în cadrul căruia erau documentați profesorii turci. La scurt timp după expulzarea celor 7 profesori, Parabina a plecat din SIS, iar în prezent activează în calitate de ofițer superior de investigații în cadrul securității interne a Centrului Anticorupție. 

Oleg Afanasii, fost șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. Afanasii a secretizat, iar apoi a refuzat pornirea urmăririi penale pe cazul extrădării profesorilor turci. La doi ani după această decizie, în februarie 2021, prin ordinul procurorului general Alexandru Stoianoglo, Afanasii a fost numit procuror-sef al Procuraturii mun. Chișinău. 

Victor Plugaru, fost procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. A gestionat dosarul cu privire la expulzarea ilegală a profesorilor turci de la Liceul „Orizont”, inculpat fiind fostul șef SIS Vasile Botnari. Plugaru a cerut în judecată secretizarea dosarului, iar după pronunțarea sentinței de condamnare nu a contestat-o în termenii prevăzuți de lege.

Tot Plugaru a dispus clasarea cauzei penale în care fostul director al SIS Vasile Botnari era vizat pentru fabricarea identităților false pentru Vlad Plahotniuc și Vaja Jhashi. Victor Plugaru a plecat din sistem în octombrie 2021, la câteva zile după suspendarea din funcție a lui Stoianoglo. 

Andrei Niculcea, fost judecător care a examinat în prima instanță dosarul de învinuire a lui Vasile Botnari. Niculcea este cunoscut pentru sentințele date în dosarele de rezonanță legate de furtul miliardului, dosarul fostului premier Vlad Filat și a fostului primar de Orhei, Ilan Șor. Niculcea a părăsit sistemul judecătoresc în noiembrie 2021.

Distribuie:
Abonează-te acum la TV8.md pe Facebook, Telegram, YouTube, Instagram și TikTok!
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram