/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1126: Alertă pentru Rusia, armistițiu pe mare și scopul lui Putin. Kievul: Moscova face declarații goale

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Fugarul Andronachi! Afaceri și imobile ascunse. Cum a reușit să-și pună firmele la adăpost și cine sunt oamenii săi de încredere

08 noiembrie 2021, ora 13:56

Stela Mihailovici

Este unul dintre cei mai controversați politicieni. A fugit din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare câștigate de cei care au declarat război corupției, în aceeași perioadă cu Veaceslav Platon și Gheorghe Cavcaliuc. Cutia Neagră PLUS vă prezintă o nouă investigație despre Vlad Andronachi. Vă povestim și arătăm proprietățile ascunse de fostul deputat democrat, castelul pe care și-l construia în cel mai luxos cartier al Capitalei, firme off-shore implicate în furtul miliardului, dar și in export de cărbune de la companii rusești acuzate de extracții ilegale din Donbass. Aflați astăzi cine sunt oamenii prin care acționează Vlad Andronachi și cum a reușit să își pună la adăpost cele mai importante afaceri din Moldova, înainte ca procurorii să pună sechestru pe ele. Acțiunile procurorilor nu au afectat decât într-o măsură foarte mică interesele și activele „Fugarului”.

Vladimir Andronachi, 41 de ani, căsătorit, economist de profesie, deputat în două legislaturi din partea Partidului Democrat. Asociat de opinia publică drept persoană de încredere a oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, partener de afaceri cu controversatul deputat fugar Ilan Șor, apropiat din 2020 de Partidul Socialiștilor și Igor Dodon. Acuzat de implicare în scheme imobiliare, energetice, extracție de zăcăminte, export de fier uzat, furtul Miliardului! Fugar! A părăsit R. Moldova pe 14 iulie 2021, imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS.

Vlad Andronachi nu a mai ajuns în R. Moldova din 14 iulie 2021, atunci când a părăsit statul sub pretextul că merge în vacanță cu familia. Soția și copiii s-au întors. Andronachi – nu!, devenind fugar. Două luni mai târziu a devenit cunoscut public faptul că fostul deputat și soția sa sunt puși sub acuzare într-un dosar penal legat de furtul miliardului.

Documentele consultate de Cutia Neagră demonstrează însă că Andronachi s-a pregătit din timp, de la distanță, de venirea procurorilor. A reușit să își pună la adăpost cele mai importante active și afaceri, făcând la mijloc de septembrie, în regim de urgență, modificări în structura de acționari a companiilor cheie pe care le controla.

Cele mai importante și profitabile afaceri ale lui Vlad Andronachi erau oficial înregistrate pe numele tatălui fostului deputat. Anume în aceste companii s-au produs schimbări la mijloc de septembrie, cu câteva zile înainte ca procurorii să dea buzna cu percheziții acasă la controversatul politician.

Legătura directă a lui Andronachi cu SA Cariera Micăuți

În luna septembrie, tatăl fostului deputat democrat, Tudor Andronachi, a ieșit din acționariatul firmei „Dairpin” care administrează cunoscuta Carieră Micăuți. Aici, tatăl fostului deputat deținea o cotă-parte de 30 la sută. I-a transmis acțiunile lui Ruslan Berlinschi, care avea alte 30 % din companie. Berlinschi este unul dintre cei mai vechi parteneri de afaceri ai lui Andronachi. Jurist de profesie, angajat al Băncii Naționale până în 2011, iar ulterior angajat în câteva întreprinderi strategice de stat: Metalferos, Tutun CTC și Calea Ferată a Moldovei. Alături de Andronachi și Berlinschi, cu o cotă parte de 40 %, asociați în firma „Dairpin” mai sunt și membrii familiei Țugulea, Elena Țugulea fiind și administratoare.

Dairpin a devenit acționară la Cariera Micăuți în toamna anului 2019, când, potrivit portalului Mold Street , ar fi cumpărat 75 % din acțiunile carierei la un preț foarte mic. Una dintre cele mai mari cariere de piatră din Moldova i-a costat 3 milioane de lei.

La începutul anului curent, Comisia parlamentară de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile anunța grave ilegalități la Cariera Micăuți, unde s-ar fi extras o cantitate mult mai mare de piatră, în comparație cu ce s-a declarat în acte. Astfel, au fost aduse prejudicii statului în valoare totală de 684 de milioane de lei. Anterior, mai mulți deputați au declarat că foștii parlamentari democrați Eugeniu Nichiforciuc și Vladimir Andronachi ar fi beneficiarii carierei.

LILIAN CARP, deputat PAS (03.09.2020: „Această activitate ilegală este controlată de deputații Nichiforciuc și Andronachi. Aceasta este o schemă despre felul cum această carieră aparține prin persoane interpuse din familie: Tatiana fiind soția lui Nichiforciuc, Tudor- tatăl lui Andronachi”.

Societatea pe Acțiuni Cariera Micăuți se află în proces de insolvabilitate, iar activitatea ei a fost stopată, după ce în luna aprilie a fost un scandal la carieră. Fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, a blocat drumul de acces către carieră, acuzând că se fac extracții ilegal, fără acte permisive de la Inspectoratul de Mediu și alte autorități.

ALEXANDRU SLUSARI, ex-deputat Platforma DA (12.04. 2021): „De câteva ori am cerut imperativ să fie oprite lucrările. Au fost pornite și câteva dosare penale, dar datorită faptului că această carieră este controlată de doi deputați Nichiforciuc și Andronachi toate organele de stat s-au făcut muți, surzi, că nu cunosc proceduri, că nu știu cum de sigilat. S-a făcut un teanc de hârtii, dar băieții continuă să extragă ilegal”.

În prezent, Cariera Micăuți este administrată de Ruslan Allas, un alt om de afaceri apropiat de Andronachi. În 2019, acesta figura în acte ca fondator al SRL-ului Dairpin, cu o cotă-parte de 60%. Ulterior, acțiunile acestuia au fost împărțite în jumătate între Ruslan Berlinschi și Tudor Andronachi. Ruslan Allas mai are conexiuni cu Andronachi și în alte companii.

Magazinele „Birka” și „Kassa”, afaceri nedeclarate ale lui Andronachi?

Modificările de acționari din SRL Dairpin vor afecta nu doar afacerile de la Cariera Micăuți, dar și un alt business al familiei Andronachi. „Dairpin” administrează compania „Birka”, specializată în producerea de panouri Sandwich și sisteme pentru acoperișuri. Firma are în proprietate un mare centru comercial situat pe traseul Chișinău-Orhei, în satul Ratuș. Terenul de 40 de ari, pe care este construit magazinul, a fost cumpărat de firmă în 2016 de la Primăria Drăsliceni cu 1,3 milioane de lei. În prezent, pe imobil este pusă interdicție, în baza unui contract de ipotecă în care figura inițial o sumă de 900 de mii de euro.

Legătura SRL-ului Dairpin cu societatea pe acțiuni Cariera Micăuți și magazinul din Ratuș ne-a fost confirmată și de paznicul carierei, atunci când am mers să-l căutăm pe Ruslan Allas.

„- Eu îl caut pe dl Ruslan Alass, administrator, director. Cum îl putem găsi? – Numai la Ratuș, unde se face tablă, la Birka. – Acolo e alt administrator. El acolo stă?- E a lor acolo tot. Aici nu-i nimeni. Cariera nu lucrează”.

SRL Dairpin mai este fondator al unei alte companii a cărei activitate ține tot de Cariera Micăuți, „Fixton Proiect”, care este administrată tot de Elena Țugulea. În aprilie curent, firma a cerut în instanța de judecată inițierea procedurii de insolvabilitate, pentru că ar avea datorii pe care nu le poate achita. Aparent, acțiunea a fost inițiată pentru a salva activele, deoarece creditorii sunt de-ai casei – alte întreprinderi controlate de Andronachi și Berlinschi. „Fixton Proiect” are în proprietate mai multe terenuri agricole care, potrivit surselor Cutiei Negre, sunt cele pe care s-a extins Cariera Micăuți. În judecată, a depus referință și un agent economic care a creditat SRL-ul Fixton Proiect. Acesta s-a opus procedurii de insolvabilitate, invocând că este „fictivă și intenționată”, iar ulterior s-a plâns pe ilegalități și la Procuratură.

De la SRL Dairpin trecem la SRL Kass Expo Internațional Corp – o altă firmă cu exact aceeași componență a proprietarilor, unde Andronachi a acționat după un scenariu similar. În luna septembrie, i-a cedat cota sa de peste 30% lui Ruslan Berlinschi, care are acum 61,5% din acțiuni. Restul aparține familiei Țugulea, administratoare fiind Elena Țugulea. Și această firmă l-a avut în 2019 ca fondator pe Ruslan Allas, care mai apoi a transmis acțiunile lui Andronachi și Berlinschi.

Kass Expo Internațional Corp este o companie cu venituri impresionante. Potrivit rapoartelor financiare, în ultimii 6 ani, firma a înregistrat venituri din vânzări de 478 de milioane de lei. Doar anul trecut a avut un rulaj de 88 de milioane și un profit net de peste 13 milioane de lei.

SRL Kass Expo Internațional Corp deține compania Kassa, care se prezintă ca fiind lider național în producția de țiglă metalică pentru acoperișuri. Am mers la magazinul firmei din strada Uzinelor ca să o căutăm pe Elena Țugulea, partenera de afaceri a lui Andronachi și administratoarea companiei, dar nu am reușit să o găsim.

Contactată telefonic, Elena Țugulea a refuzat să discute cu reporterul Cutiei Negre, despre afacerile comune pe care le are cu familia Andronachi. Deși angajații magazinului ne-au spus că aceasta vine zilnic la serviciu, Țugulea ne-a răspuns scurt că se află în concediu.

Elena Țugulea: „- Sunt în concediu. – Nu ne putem întâlni undeva în oraș pentru 5 minute?- Nu. Sunt după oraș. – La telefon ați fi disponibilă să discutăm, doar când ajung în oficiu ca să fie liniște? – Nu. Sunt ocupată. Mă iertați vă rog”.

Cotracte cu statul de 20 de milioane de lei

Deși este specializată în vânzarea materialelor pentru acoperișuri, Kass Expo Internațional Corp a participat anul trecut și la licitații publice pentru reparația drumurilor. A reușit să câștige 13 tendere în valoare de 8 milioane de lei, pentru livrare de pietriș. În ofertele depuse la licitații, figura de fiecare dată piatră din Cariera Micăuți.

Cel mai mare contract, în valoare de 3,6 milioane de lei, a fost semnat în aprilie 2020 cu întreprinderea municipală „Exdrupo”. Curios este faptul că SRL-ul Kass Expo Internațional Corp, care a livrat pietriș din Cariera Micăuți, a propus la licitația organizată de „Exdrupo” un preț mai mic decât însuși producătorul. Oferta societății pe acțiuni Cariera Micăuți a fost pe locul doi, cu 80 de mii de lei mai scumpă.

În 2020, Tudor Andronachi și Ruslan Berlinschi au fondat o altă companie „Kass Expo Cargo”, în care Andronachi avea o cotă-parte de 60 la sută. Chiar din primul an de activitate, firma a înregistrat venituri din vânzări de 24 de mil ioane de lei și un profit net de aproape 8 milioane de lei. În anul curent și această companie s-a abonat la banii publici și participă activ la licitațiile pentru reparația drumurilor. A câștigat deja 17 tendere în valoare totală de 12 milioane și jumătate de lei.

„Kass Expo Cargo” la fel livrează piatră din Cariera Micăuți. Cel mai scump contract, în valoare de 5,4 milioane de lei, l-a semnat în martie 2021 cu aceeași întreprindere municipală „Exdrupo”. La același tender a participat și firma „Kass Expo Internațional Corp”. Deși ambele companii aveau în oferte piatră de la Micăuți, prețurile propuse la licitație au fost cu o diferență de 40 de mii de lei. Faptul că au aceiași fondatori și livrează marfă de la același producător nu a fost un impediment când cele două firme s-au înscris la licitația publică.

La finele anului trecut, „Kass Expo Cargo” a ajuns proprietara unei alte companii, care are conexiune cu activitatea carierelor. A preluat firma „RDS- AMONIT-ERA”, ce deține licență pentru importul, depozitarea și comercializarea explozibililor utilizați în cariere.

Deși aduce profituri de milioane, tatăl lui Vladimir Andronachi s-a retras în mare grabă, acum o lună, și din compania „Kass Expo Cargo”. Cota sa de 60 la sută a fost preluată de Natalia Cazacu, soția lui Berlinschi.

Proprietarii hidrocentralei de la Brânzenii Noi

Numele lui Vladimir Andronachi este legat și de domeniul energetic. S-a vorbit despre asta prima dată cu patru ani în urmă, când s-a iscat un scandal la Telenești, după reconstrucția unei hidrocentrale pe râul Răut, ce a provocat un dezastru ecologic în zonă. O porțiune a râului care trece prin satul Căzănești a secat și malurile s-au umplut cu pește mort. La fața locului s-au deplasat atunci specialiștii de la Apele Moldovei și Inspectoratul Ecologic, care au constatat că hidrocentrala de la Brânzenii Noi a fost construită ilegal, fără acte permisive, iar porțiunea Răutului din zona Căzăneștiului a secat după ce a fost închisă apa la hidrocentrală. A fost inițiat și un proces penal care nu a mai avut finalitate.

Hidrocentrala de pe Răut a fost proiectată pe ruinele unei foste construcții hidrotehnice abandonate în perioada sovietică. În 2015, Primăria Brânzenii Noi, care a obținut dreptul de proprietate asupra imobilului, l-a dat în arendă pentru 25 de ani companiei „Expertlab”, care aparține lui Ruslan Berlinschi și care achită anual o taxă de locațiune de 37 de mii de lei. Ulterior, Berlinschi a înregistrat SRL-ul „Hidroelectrica”, care să se ocupe de administrarea hidrocentralei. Deși presa scria încă în 2017 că în spatele proiectului energetic ar sta Vladimir Andronachi, iar Berlinschi ar fi doar omul de încredere al deputatului pus să gestioneze afacerea, cei doi au negat acest lucru. Anul trecut, totul a ieșit la iveală. Tudor Andronachi a preluat oficial o cotă-parte de 65% din SRL „Hidroelectrica”.

În pofida scandalului care a avut loc și al pericolului anunțat de ecologiști, hidrocentrala de pe Răut a lucrat în continuare și a produs energie. În ultimii 3 ani, SRL Hidroelectrica a declarat vânzări de un milion și jumătate de lei.

Șeful Inspecției Ecologice Telenești susține că agentul economic deține toate actele permisive pentru activitatea hidrocentralei.

VLADIMIR LUNGU, șef Inspecția Ecologică Telenești: „A obținut acte permisive. Are autorizație de funcționare, are autorizație de folosință specială a apei pentru a produce energie electrică și activează de atunci, de când a și construit-o. La moment activează. – Dar Inspecția Ecologică a făcut între timp vreo verificare, vreun control? – Da, a făcut verificare la agentul economic și s-a constatat că deține autorizația dată”.

Nu este clar cum a fost posibil de legalizat activitatea. Autoritățile locale ne-au declarat că nu au eliberat nicio autorizație pentru construcția hidrocentralei. Potrivit legislației, actele urmau să fie avizate obligatoriu de Primăria satului Pistruieni, deoarece hidrocentrala ocupă 15 ari de teren din gestiunea acestei localități.

MARIA MIHALCENCO, primară Pistruieni: „Pe mine mă interesa ministerul Mediului ș Inspectoratul Ecologic și celelalte fiindcă toate sunt importante, dar ei nu aveau așa ceva. Eu i-am strâns toate documentele și i-am spus când aveți toate în ordine, atunci o să mă uit în proiectul dvs și o să vedem. Și nu o să discutați cu mine, dar o să discutăm în cadrul Consiliului Pistruieni și de atunci s-a pierdut legătura. Cel care eliberează certificatul de urbanism pentru proiectare, urmează să semneze și autorizația de construcție. Suntem responsabilii. La noi este pe teritoriul comunei amplasată construcția. Responsabil se face și primarul de la Brînzeni și cred că autorizația de construcție trebuia să o semnăm colegial….Eu nu am semnat niciun document pentru construcție. După aceea a fost o comisie de multe persoane, reprezentanți de pe la toate instanțele, dar eu nu am fost invitată.”

Nu a eliberat acte pentru construcție nici Primăria din Brânzenii Noi, care i-a dat în locațiune lui Ruslan Berlinschi rămășițele din fosta hidrocentrală sovietică.

VEACESLAV TCACIUC, primar Brânzenii Noi: „Deoarece clădirea ne aparține nouă, înseamnă că licitația am petrecut-o noi, dar ea se află pe teritoriul altei comune, adică Pistruieni. Tot ce se cere, certificat de urbanism, toată documentația trebuie să o elibereze Pistruieniul. …Eu nu am ce semna. Conform procedurii de licitație eu nu am probleme. Dumnealui a achitat până la 31 decembrie anul acesta. Este achitat totalmente și eu ce pretenții pot să am la dânsul?”

La Pistruieni există și astăzi probleme provocate de activitatea hidrocentralei. Primara susține că au fost înecate izvoarele și intenționează să ceară intervenția autorităților competente.

MARIA MIHALCENCO, primara Pistruieni: „Eu dl i-am spus din start, dl Berlinschi, noi avem 3 izvoare care sunt exact pe malul Rautului și dacă apa o să se stocheze o să le înece, dar asta pentru noi este primordial. Nu, dna primar că noi o să facem acolo niște îngrădiri în cadrul proiectului și o să protejeze izvoarele. De când am indicat problemele date, ei nu au mai apelat la mine… Deja mă gândeam când se stabilește să intervin cu o solicitare la Procuratură, să investigheze cazul dat și să ne spună. Noi vrem să ne restabilească izvoarele cum au fost.

În septembrie, când s-a aflat despre dosarul penal în care este vizat Vladimir Andronachi, tatăl său Tudor Adronachi i-a cedat lui Ruslan Berlinschi și cota pe care o avea la „Hidroelectrica”.

Partenerul de afaceri refuză să vorbească

Nu am reușit să discutăm cu Berlinschi despre proiectul energetic de la Telenești și asocierea pe care o are cu familia Andronachi în diverse companii. Acesta ne-a răspuns scurt la telefon și a închis.

RUSLAN BERLINSCHI, asociat în afaceri cu Andronachi: „- Noi realizăm un subiect despre companiile în care dvs sunteți afiliat cu dl Tudor Andronachi și am vrea să discutăm cu dvs la acest subiect, dacă ar fi posibil să ne întâlnim. – Nu este posibil să ne întâlnim. Eu am grafic și nu sunt în țară. Despre afiliere eu nu cunosc și nu am nicio afiliere”.

Ulterior, i-am trimis lui Berlinschi pe „WhatsApp” toate întrebările în scris. Deși a văzut mesajul nu ne-a răspuns.

Ultima companie, cea de-a cincea, din care Tudor Andronachi s-a retras, este SRL „Rivalass”. Firma a fost înregistrată în 2015 de către același Ruslan Alass de la Cariera Micăuți. Această companie are sediul juridic în orașul Șoldănești, într-un imobil cumpărat de Allas cu un an mai devreme.

În 2020, Tudor Andronachi a obținut o cotă-parte de 63% din SRL-ul Rivalass, iar cealaltă parte, de 37%, a fost înscrisă oficial pe Maria Berlinscaia, mama lui Ruslan Berlinschi. Femeia are 71 de ani. După schimbările urgente efectuate în septembrie curent, cota lui Andronachi a revenit la Ruslan Alass.

Nu există informații despre activitatea SRL-ului „Rivalass”. Oficial are ca gen de activitate exploatarea forestieră, tăierea și comercializarea lemnului, dar și transportul rutier de mărfuri și comerț cu autoturisme. Firma nu a depus niciodată rapoarte financiare la Biroul de Statistică, pentru a vedea dacă aduce profituri.

Casa de lux a părinților lui Vlad Andronachi

Am încercat să-l găsim pe Tudor Andronachi pentru a-l întreba de ce s-a retras în luna septembrie din cele 5 companii și dacă are asta vreo legătură cu inițierea dosarului penal pe numele fiului său. L-am căutat acasă. Părinții lui Vladimir Andronachi locuiesc într-un cartier prestigios din sectorul Râșcani al capitalei, unde au o casă luxoasă construită în perioada în care Andronachi era deputat. Am sunat la poartă, dar nimeni nu ne-a deschis.

Dacă Tudor Andronachi a reușit în timp util să salveze afacerile de milioane, cedând acțiunile unor oameni de încredere, după ce procurorii au pornit pe urmele fiului său, alta este situația cu proprietățile imobiliare pe care le deține Vladimir Andronachi. Cutia Neagră a identificat mai multe imobile care au ajuns sub sechestru în luna septembrie, în dosarul în care fostul deputat democrat est-e învinuit de escrocherie și spălare de bani, împreună cu soția sa și juristul de încredere al familiei, după cum anunță Procuratura Generală. Vă arătăm în premieră și casa grandioasă pe care și-o construiește Andronachi într-o zonă de elită, în apropiere de Parcul Valea Morilor.

Construcția unei case grandioase, tăinuită de ex-deputatul PDM?

Potrivit unor surse de încredere ale Cutiei Negre, Vladimir Andronachi își ridică o casă pe strada Trifan Baltă. În acte figurează persoane interpuse, dar există și un fir roșu care duce direct la Andronachi. O bucată din teren este înregistrată pe numele Carolinei Andriuță, jurista familiei lui Vladimir Andronachi, numele căreia a figurat anterior în câteva investigații jurnalistice și cea care pare a fi a treia persoană vizată în dosarul penal.

Pe adresa unde ar fi imobilul în construcție a lui Adronachi sunt oficial două terenuri. Pe unul dintre ele, de 17 ari, la Cadastru este înregistrată o casă, construită în 1978, care a fost cumpărată în noiembrie 2017 de trei tineri: Edgar Negură, Igor Spiridon și Vadim Baltag, care aveau în momentul tranzacției 25, 26 și, respectiv, 29 de ani. Nu am identificat legături directe ale acestora cu Vladimir Andronachi.

UPDATE // După publicarea investigațieie Cutiei Negre, un telespectator ne-a confirmat legătura lui Vladimir Andronachi cu unul dintre cei trei tineri – Vadim Baltag. Acum patru ani, tânărul a fost surprins alături de Vladimir Andronachi la București. După ce au petrecut într-un local de lux, Baltag l-ar fi lăsat cu mașina la hotel, chiar i-a deschis ușa fostului deputat democrat (minutul 1:48)

https://tv8.md/wp-content/uploads/2021/11/6add0553-49f4-4f57-99e5-1044b4b1995f.mp4

Pe rețeaua de socializarea Facebook, Vadim Baltag aparea într-un filmuleț, postat de Edgar Negură, în timp ce se distrau împreună la o petrecere. (minutul 1.07). Echipa „Cutiei Negre” a descarcat imaginile, iar după publicarea investigației, Negură și-a blocat profilul, lăsându-l vizibil doar pentru prieteni.

10 ari de teren la Valea Morilor, cumpărat cu 1220 lei

În 2018, cei trei tineri au cerut Primăriei Chișinău să le vândă teren pentru deservirea casei pe care au cumpărat-o. Consiliul Municipal Chișinău a acceptat pe 8 octombrie 2018 să le atribuie 10 ari de pământ, fiind vândut la preț normativ, cu un leu și 17 bani pentru un metru pătrat. Adică, Primăria a vândut 10 ari de pământ în una dintre cele mai prestigioase și scumpe zone ale Capitalei, lângă Valea Morilor, cu 1 220 de lei. Deși au trecut 3 ani, la Cadastru nu s-au făcut modificări și terenul mai figurează ca proprietate municipală.

Cel de-al doilea teren de pe adresa unde își construiește casă Andronachi are 4 ari și a fost cumpărat în aceeași perioadă de timp ca și primul teren, în decembrie 2017, fiind înregistrat pe numele Carolinei Andriuță, jurista lui Andronachi. Pe 4 octombrie, pe acest teren a fost aplicat sechestru în baza ordonanței ofițerului de urmărire penală, în dosarul în care este învinuit Vlad Andronachi.

Curios este faptul că, în aprilie 2021, cei trei tineri despre care v-am vorbit mai sus și-au înregistrat la Cadastru dreptul de folosință și pentru un alt teren municipal de 20 de ari, care cuprinde la hotar și terenul Carolinei Andriuță. Astfel, comasate – cele trei terenuri măsoară 41 de ari.

„Există o singură cale de acces spre bunurile imobile. Pe teritoriu se află o casă în construcție, dar lucrările au fost stopate. Nici terenul nu este îngrijit, fiind năpădit de buruieni. Se pare că proprietarii nu au mai călcat de mult timp pe aici. La intrare, pe acest pilon, sub o piatră, am găsit o scrisoare …trimisă de Primăria Chișinău încă în luna august. Aceasta este de la Direcția de colectare a taxelor și impozitelor pentru bunurile imobile și este adresată lui Igor Spiridon, unul dintre coproprietarii bunului imobil”.

I-am identificat pe rețelele sociale pe cei trei tineri, care par a fi interpuși în aceste tranzacții imobiliare și le-am trimis mesaje în care i-am întrebat dacă imobilele pe care le dețin au vreo legătură cu fostul deputat democrat. Niciunul dintre ei nu ne-a răspuns până la publicarea investigației.

Sechestru pe spațiile comerciale

Pe 16 septembrie, procurorii au aplicat sechestru și pe spațiile comerciale din proprietatea soților Vladimir și Nadejda Andronachi. Este vorba de clădirea de pe bulevardul Grigore Vieru 28 în care a fost sediul companiei Victoria Leasing, deținută de Andronachi, dar și a companiei de consultanță juridică și în afaceri a Carolinei Andriuță. În vara acestui an, firma Victoria Leasing a trecut printr-o procedură de rebranding, schimbându-și denumirea în „Expert Leasing & Finance” SRL. Soții Andronachi dețin o doime cotă-parte din imobilul de pe bulevardul Grigore Vieru, estimat în actele cadastrale la 4 milioane de lei. Clădirea a fost cumpărată la o licitație organizată de Banca de Economii care a scos la vânzare active gajate de companii care nu-și puteau onora angajamentele față de bancă. În prezent, clădirea pusă sub sechestru este gajată de proprietari la o instituție bancară, pentru un împrumut de un milion de euro, luat anul trecut.

Sechestru a fost aplicat și pe spațiul comercial de 260 de metri pătrați situat în inima capitalei, pe bulevardul Ștefan cel Mare 64. Imobilul, evaluat la două milioane de lei, a ajuns în proprietatea familiei Andronachi în anul 2013 și de atunci îl dă în arendă companiei care deține rețeaua „Andys Pizza”.

Patru apartamente, sub interdicția procurorilor

Pe 4 octombrie a ajuns sub sechestru și apartamentul părinților Nadejdei Andronachi în care aceasta are o cotă-parte și viză de reședință. Imobilul este situat în sectorul Ciocana și are 71 de metri pătrați.

Un alt apartament din sectorul Buiucani, de 218 metri pătrați, unde locuiesc Vladimir și Nadejda Andronachi, este sub interdicție încă din data de 16 septembrie. Abia peste o săptămână aici au avut loc percheziții. Am încercat să o găsim acasă pe Nadejda Andronachi, bănuită și ea de escrocherie și spălare de bani, care are interdicția de a părăsi țara, dar aceasta nu ne-a răspuns la interfon.

Sub sechestru au ajuns și două apartamente de 48 și 70 de metri pătrați, situate în sectorul Botanica, care aparțin Carolinei Andriuță. Imobilele au o valoare cadastrală de 650 de mii de lei.

Încă un bănuit în dosarul Andronachi

Am cerut Procuraturii Generale să ne spună cum a evoluat ancheta în dosarul Andronachi timp de o lună, de când au fost efectuate perchezițiile. Pe lângă fostul deputat democrat, soția sa și juristul familiei care sunt învinuiți, în dosar a mai apărut o persoană cu statut de bănuit.

MARIANA CHERPEC, responsabilă de comunicare PG: „Pe cazul Andronachi este pornită urmărirea penală pentru săvârșirea acțiunilor de escrocherie și spălare de bani săvârșită în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale. Trei persoane sunt puse sub învinuire, iar o persoană are calitate de bănuit. La moment este aplicat sechestru pe bunuri în sumă de 26 milioane de lei. Domnul Andronachi este anunțat în căutare și pe numele acestuia este luat un mandat de arest în contumacie”.

Numele lui Andronache a fost legat și de câteva companii off-shore implicate în furtul miliardului. Două dintre acestea au legătură directă cu dosarul penal pornit în privința lui Vladimir Andronachi, a soției sale Nadejda și a juristei familiei, Carolina Andriuță. Companiile off-shore din paradisul fiscal Belize, Webwest Alliance LTD și Black Sea Holdings SA s-au succedat de-a lungul anilor în calitate de acționari ai firmei care deținea în proprietate conacul boieresc Rîşcanu-Derojinscki de la intersecția străzilor București și Vlaicu Pârcălab din centrul Capitalei.

„În curtea conacului monument de importanță națională, privatizat pe bănuți încă în anul 2009, a început construcția unui hotel cu 12 niveluri. Banca de Economii a investit aproape 33 de milioane de lei în construcția unui sediu la parterul viitorului hotel ridicat de firma lui Andronachi. Ulterior, contractul a fost reziliat, dar Băncii de Economii i-a fost restituită doar o mică parte din investiție”.

Banii BEM-ului, transferați în offshore-uri

Potrivit unei investigații anterioare realizată de Rise, Banca de Economii a plătit avansul pentru viitorul sediu în noiembrie 2014, exact perioada în care din BEM au fost scurși cei mai mulți bani prin credite neperformante, iar guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, solicita Guvernului intervenție de urgență pentru a salva banca de la colaps. Banii au fost transferați pe contul firmei Universal Proiect SRL, proprietara viitorului hotel, înainte de introducerea administrării speciale și acordării garanțiilor de stat care ar fi trebuit să salveze BEM.

La doar câteva zile de la încasarea banilor, Universal Proiect SRL convertește milioanele de lei în valută străină și îi scoate din țară, folosind un off-shore intermediar. 715 mii de euro din banii de la BEM sunt transferați către Black Sea Holdings SA, acționar al Universal Proiect SRL, iar 400 de mii de dolari îi virează către un alt offshore cu denumire similară. În octombrie 2015, după ce a fost decisă lichidarea celor trei companii implicate în jaful bancar, BEM reziliază contractul de investiții în viitorul sediu și primește înapoi de la Universal Proiect SRL doar 6,8 milioane de lei din 32,8 investiții. Care a fost soarta diferenței de 26 de milioane de lei nu se cunoaște. Acest fapt este investigat acum de procurori. Amintim că procurorii susțin că au pus sechestru pe proprietăți ale lui Andronachi exact în aceeași valoare, de 26 de milioane de lei.

Datele de la Cadastru arată însă că, în mod ciudat, pe clădirea viitorului hotel de pe str. București, vizată direct în dosarul penal, nu a fost aplicată nicio restricție de înstrăinare.

În prezent, compania lui Andronachi, Universal Proiect SRL deține 18 % din imobil, restul a fost înstrăinat companiei apropiate de Ilan Șor „Exfactor-Grup”. Terenul pe care se află construcția îi aparține cu drept de folosință firmei fostului deputat democrat pentru o perioadă de o sută de ani!

De altfel, a scăpat de sechestru și clădirea hotelului Național, despre care Cutia Neagră PLUS a realizat încă în vară o investigație care arată cum bunul statului a ajuns în mâinile lui Andronachi.

Revenim la companiile din paradisuri fiscale. Manos Alliance LLP, este un alt off-shore din palmaresul familiei Andronachi implicat în furtul miliardului. De data aceasta, dintr-o altă jurisdicție – britanică, cu sediul în Londra. Numele off-shoreului apare în primul raport Kroll, în anexa acționarilor din așa-zisul „grup Șor” care în 2012 au procurat acțiuni la Banca Socială și au preluat controlul asupra băncii. În lista acestor acționari, întocmită de Kroll, apar nume cunoscute precum fostul președinte Petru Lucinschi, deputatele Partidului Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova, o întreagă echipă de apropiați ai lui Șor – de la bodyguarzi și până la notarul Olga Bondarciuc. Off-shoreul lui Andronachi figurează în listă în calitate de creditor care a oferit un împrumut de peste 270 deg mii de euro companiei Jet-Tech Industries LTD, iar cu acești bani ultima a procurat acțiuni la Banca Socială. Împrumutul oferit la sfârșitul anului 2013 urma să fie stins în termen de 8 ani, dar chiar peste doi ani și jumătate, Jet-Tech Industries este lichidat.

Firmă implicată în tranzacții cu cereale și vânzări de cărbune rusesc

Potrivit registrelor britanice de comerț, Manos Alliance a fost lichidat în 2017. Firma a fost anterior activă pe piața ucraineană unde tranzacționa cereale, potrivit siteului unei burse ucrainene de vânzare a cerealelor.

De asemenea, a fost implicată în afaceri de vânzare pe piața din Turcia a cărbunelui de origine rusească. Lucru pe care îl menționează pe pagina sa de Linkedin, chiar managerul de vânzări al off-shoreului, ucraineanul Alexander Ostapenko. Faptul că off-shoreul care pare a fi controlat de membrii familiei Andronachi a fost implicat în afaceri de vânzare a cărbunelui rusesc reiese și din informațiile de pe siteul ImportGenius care oferă înregistrări despre importuri și exporturi din Rusia. Potrivit sursei, Manos Alliance ar fi cumpărat cărbunele exportat în Turcia de la câteva companii rusești cu nume aproape identic – „Угольные Технологии”.

Numele acestor companii rusești au fost vizate într-un scandal în Ucraina legat de extragerea ilegală a cărbunelui de pe teritoriul necontrolat de autoritățile ucrainene din Donbas. Nu este clar dacă Manos Alliance a exportat, până la lichidare, cărbune cumpărat de la firmele rusești cu proveniență din Donbas.

I-am trimis mai multe întrebări fostului deputat fugar Vladimir Andronachi pe adresa de email pe care acesta a oferit-o anterior presei, dar nu am primit niciun răspuns până la publicarea investigației.

Va urma.

Stela Mihailovici

/VIDEO/ Construcție cu năbădăi: Cum un gard a devenit motiv de ceartă între o clinică și o fabrică din Chișinău

/LIVE/ De la „cuvântelnic” la dicționar: Cum sunt folosite limba și identitatea ca instrumente de propagandă - de la 19:55, la „Alo, TV8”

Situație inedită în SUA: Un jurnalist, introdus din greșeală de administrația Trump în grupul în care era discutat un atac militar

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Băieții deștepți din energie”. Avizele pentru parcuri solare sau eoliene, de vânzare pe piața neagră

Arina Spătaru dă asigurări că partidul pe care îl conduce nu a primit bani de la Șor: „Totul este transparent”

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Băieții deștepți din energie”. Avizele pentru parcuri solare sau eoliene, de vânzare pe piața neagră

23 martie 2025, ora 22:52

Un program de stat de impulsionare a industriei de producere a energiei verzi a fost transformat într-o afacere la limita legalității. Beneficiarii principali sunt câțiva businessmani. Unul dintre ei, după ce a primit pe gratis de la stat avize pentru a crea zeci de parcuri fotovoltaice, le folosește pentru a construi piramide financiare. Situația e cu atât mai proastă cu cât din totalul de 2000 MW de energie regenerabilă pentru care s-au emis avize, doar 10% din aceste capacități s-au transformat în parcuri fotovoltaice și eoliene. O parte a capacităților a devenit marfă scumpă pe o piață neagră.

Omul de afaceri Vladislav Papanaga, cunoscut opiniei publice în calitate de proprietar al parcului de distracții „Vara Vara” și al câtorva companii din domeniul sistemelor de securitate, a devenit în ultimii doi ani unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de producere a energiei solare. Printr-o rețea de firme înregistrate pe rude și interpuși, businessman-ul a obținut zeci de avize pentru construcția unor parcuri fotovoltaice și eoliene cu o capacitate de circa 120 MW. Pentru aproape 200 MW stă la coadă în lista de așteptare de la Moldelectrica. Însă în loc să se apuce singur de construit parcurile pentru care a obținut avize, Papanaga a creat o întreagă piramidă financiară, în care a ademenit mai mulți participanți.

Piramida a luat forma comunității energetice „Q-Group”. Papanaga propune oamenilor să investească în parcurile fotovoltaice pe care compania sa le va construi și le va administra. Anunțurile care au invadat rețelele sociale sunt tentante. Se promit venituri de 10 mii de euro pe lună fără să faci nimic. Asta după ce vei investi circa 300 de mii de euro într-un parc solar.

Explicată mai simplu, afacerea lui Papanaga funcționează cam așa: El cu ideea, avizele de racordare la rețea și administrarea viitorului parc solar, iar partenerii pescuiți pe rețele și la traininguri - cu banii, inclusiv din credite de la bănci.

Actul de bază pentru un parc solar sau eolian

Avizele de racordare la rețea reprezintă cel mai important element al piramidei. Capacități libere astăzi nu mai sunt, de aceea celor care vor să investească nu le rămâne decât să apeleze la cei care au avizele la mână. O recunoaște chiar Papanaga.

Vladislav Papanaga / sursa: Facebook.com

„Dacă doi ani în urmă, eu aș fi spus că este foarte ușor să obții un aviz, acum este aproape imposibil. Astăzi nu se mai eliberează avize noi de racordare la rețea. Asta înseamnă că numărul este limitat. Sunt companii care dezvoltă proiecte. Poți sta în rând, dar poți investi astăzi într-o comunitate energetică, pentru a câștiga bani peste șase luni”, declara Papanaga într-un reportaj comercial..

Ce reprezintă de fapt un aviz de racordare la rețea? Este practic cel mai important document fără de care nu poți construi un parc fotovoltaic sau eolian, pentru că nu vei putea conecta la final parcul la rețeaua electrică. Pentru capacități mai mari, avizele sunt oferite de întreprinderea de stat Moldelectrica. Când se depune o cerere pentru obținerea avizului, solicitantul trebuie să prezinte obligatoriu un set de acte. În primul rând, trebuie să demonstreze dreptul de proprietate sau arendă asupra terenurilor pe care urmează să fie construit parcul. De asemenea, solicitantul trebuie să prezinte un așa-numit studiu de soluție. Acesta estimează potențialul energetic în funcție de locația viitoarei construcții și conține detaliile tehnice de infrastructură și conectare a stației electrice la rețea.

Companii înregistrate pe mamă

În februarie anul trecut, Valentina Șevcenco, mama lui Vladislav Papanaga, a înregistrat la Agenția Servicii Publice două companii specializate în producție de energie. În vară, într-o singură zi, una dintre firme a fondat alte 5 companii. Peste doar două luni, aceste firme au reușit să obțină avize de la Moldelectrica pentru 38 MW. Pentru alți 10 MW stă la coadă în lista de așteptare la Moldelectrica.

Din pozele postate pe rețelele de socializare, mama lui Papanaga pare a fi o pensionară departe de business-ul mare, care își ocupă timpul confecționând obiecte de decor hand-made pe care le propune la vânzare.

Valentina Șevcenco a figurat în acte și în calitate de fondatoare a unei alte companii „VINDESEC”, transferată oficial pe numele lui Papanaga în mai 2024. SRL-ul a fondat ulterior alte 7 companii care, de asemenea, au solicitat avize de racordare pentru 9 MW. Deocamdată, nu le-a primit, dar firmele au fost incluse în lista de așteptare.

Papanaga mai deține prin alte două companii capacități de 54 MW pentru două parcuri mari fotovoltaice. Unul în satul Pelivan din raionul Orhei, iar altul în comuna Purcari din raionul Ștefan Vodă. Recent, businessmanul a anunțat că dă start proiectului din Purcari. A și lansat o campanie agresivă de promovare pentru a identifica investitori cu bani mari.

Terenurile, cumpărate în această iarnă

Pentru a afla dacă au început lucrările la viitorul parc fotovoltaic din Purcari, am urcat în mașină și ne-am dus la fața locului. Am reușit să identificăm locația în extravilanul satului Purcari. Deocamdată, acolo nu este nimic.

În baza de date de la Cadastru nu am reușit să găsim informații despre majoritatea terenurilor din zonă. Doar câteva loturi au fost cumpărate de compania lui Papanaga, dar tranzacția a avut loc la începutul anului curent, adică cu mult timp după ce a fost obținut avizul de racordare de la Moldelectrica. Asta contrar regulamentului care spune că, în momentul în care soliciți avizul, trebuie să prezinți deja dovada de proprietate sau arendă a pământului pe care urmează a fi instalate bateriile solare.

Am încercat să aflăm detalii de la autoritățile locale despre marea investiție planificată la Purcari. Însă primarul localității nu știe nimic despre proiect. Agentul economic încă nu a solicitat niciun act pentru începerea lucrărilor de construcție a parcului solar.

„Eu nu am avut nicio discuție cu investitorul. Nu este oficial nicio cerere. Se vorbește de parcul fotovoltaic care ar fi unul dintre cele mai mari din Moldova, dar nu am avut o întâlnire oficială cu persoanele, investitorul care vrea să construiască așa parc. Clar că ar fi binevenit și Primăria ar depune efort să-i susțină, pentru că avem și noi interesele noastre locale. În primul rând, cred că s-ar ieftini careva tarife la energia electrică pentru iluminatul stradal, grădiniță, școală”, ne-a spus Nicolae Damian, primarul comunei Purcari.

Mai târziu, reprezentantul companiei Q-Group, delegat de Papanaga să ne răspundă la întrebări, a explicat situația legată de proiectul din Purcari. Ideea a fost schimbată din mers. În loc de un parc eolian, va fi construit unul solar.

Alexandru Costandoglo, director de proiect „Q-GROUP”: - Noi aveam în plan să construim turbine eoliene. Pentru acestea noi am avut în arendă teren și pe baza lui am depus pentru aviz de racordare. După ce am găsit și am putut procura terenul dat, a apărut deja oportunitatea și ne-am gândit să schimbăm pe un parc solar. Am depus cererea la Moldelectrica să schimbăm proiectul și am făcut alt studiu de soluție, tot după regulament. Pentru o eoliană e nevoie de 0,6 ha.

Reporter TV8: – Dvs ați obținut un aviz pentru 30 MW. Asta ar însemna vreo 10 eoliene și vreo 5 ha de teren?

Costandoglo: – Vreo 4,5 ha.

Reporter TV8: – Aveați acest teren când ați obținut avizul?

Costandoglo: - Da, în arendă. Asta nu e mult. Terenurile nu trebuie să fie consolidate, pentru că eolienele nu se instalează una lângă alta. Acum s-au cumpărat terenurile și s-au înregistrat la Primărie. S-a făcut toată procedura. S-a făcut topografia, geodezia, s-au invitat companii, pentru că terenurile trebuie îndreptate. Acolo sunt copaci care trebuie de curățit. Este un proces de lucru și în luna mai se preconizează începerea lucrărilor de instalație.

Există riscuri pentru potențialii investitori?

Vicepreședintele Asociației Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile „ECOENERGETICA” privește sceptic noul trend de atragere a investitorilor în așa-numitele comunități energetice, cum este cea de la Purcari.

Vasile Chirica, vicepreședinte „ECOENERGETICA”: „Noi am fost contactați de către companiile care se poziționează ca niște comunități energetice. Ni s-au făcut niște oferte care aparent sunt foarte generoase, dar desigur că sunt și niște riscuri atunci când tu vii într-o afacere și deții doar utilajele pe care urmează să le procuri. Nu ai nici drept de proprietate a terenului, nu ai nici cotă parte în companie. Depinzi total de compania care deține avizul ca să obții profitul în 5-7 ani cum sunt făcute astăzi calculele. O problemă tehnică pe care eu o văd. Comunitățile date sunt racordate la instalațiile de racordare, la liniile de transport de 110 kw. Respectiv, însăși instalațiile de racordare, de exemplu pentru 20 MW, costă peste două milioane de euro. Parcul urmează să fie construit într-un termen mai mare de un an sau doi ani. După punerea în funcțiune, trebuie de transmis cu titlu gratuit către Moldelectrica. Respectiv, proiectul ăsta, dacă nu este dus la bun sfârșit, ar fi cumva compromis când tu nu aduni un număr „X” de doritori de a participa ca să-ți acoperi și cheltuielile astea. Riscuri sunt și eu aș sfătui persoanele care vor să investească în domeniul dat să fie foarte atente”.

De cealaltă parte, reprezentantul Q-Group susține că au fost luate în calcul toate riscurile și investitorii își vor răscumpăra investițiile în termenii stabiliți. Nu-și pot pierde banii ca într-o piramidă financiară.

„Risc nu există, pentru că noi ne-am bazat pe cifra de generare pentru zona dată. Este un soft specializat și licențiat prin care se poate de făcut simularea la generare, având anume panoul dat, invertoarele date și anume locația dată. De la simulare, noi am făcut minus 10-15%. Am luat o variantă mai pesimistă și generarea dată am înmulțit-o cu prețul care a fost statistic în 2024 la energia electrică. Noi știm că energia se scumpește și mai ieftin decât a fost anul trecut nu o să mai fie. În dependență de ce credit o să ia clientul, pentru că unii pot să ia un credit mai ieftin, alții pot lua un credit mai scum, în dependență de dobânda creditului, deja între 6-7 ani se vor răscumpăra investițiile. Noi am studiat toate riscurile posibile, chiar căderi de grindină, alte situații de avarie care pot să fie. Parcul va fi asigurat. Noi am făcut un tender cu companiile de asigurări și deja am găsit o companie cu care vom conlucra”.

Păienjeniș de firme în jurul angajaților „Q-Group”

Imperiul de megawați creat de Vladislav Papanaga nu se mărginește aici. Am descoperit o rețea mult mai mare de companii, înregistrate pe angajații săi, doi dintre care sunt foști ofițeri SIS.

Pe 11 octombrie 2023, Cătălin Guțu, un tânăr care face parte din echipa lui Vladislav Papanaga, a înregistrat la ASP cinci companii. Toate au primit, în august anul trecut de la Moldelectrica, avize de racordare la rețea pentru 20 MW, pentru a construi parcuri solare în diferite raioane ale țării.

În septembrie anul trecut, într-o singură zi, Cătălin Guțu a mai înregistrat la ASP șapte companii cu gen de activitate în domeniul energiei. Deocamdată, aceste firme nu se regăsesc în lista solicitanților de avize de la Moldelectrica.

Compania SOLARISTECH, fondată de Guțu, a primit 15 MW pentru construcția unui parc fotovoltaic, dar și instalarea unor turbine eoliene în satul Bobeica din raionul Hîncești.

Alexandru Costandoglo: - Noi avem 3 investitori pentru Bobeica. Nu vă spun companiile, dar sunt holdinguri mari care se gândesc să investească în energia verde. Deja am identificat terenul și este procedura de procurare și consolidare a loturilor.

Reporter TV8: – Dar nu trebuia pământul să fie identificat și cumpărat înainte de obținerea avizului de racordare la rețea?

Costandoglo: – Avizul putea să fie doar pe un contract de arendă. Noi deja avem 23 ha pentru care acum merge procurarea și pentru alte 9 ha deja ne-am înțeles cu întreprinderea. O să fie în total aproximativ 32-33 ha.

Reporter TV8: – Acest teren l-ați avut până acum în arendă și acum îl cumpărați?

Costandoglo: – Era alt teren în arendă. Din cauza că investitorul solicită cumpărarea, l-am schimbat. Zona unde era arenda, proprietarul nu dorește să vândă și deja am găsit alături alte terenuri unde oamenii doresc să vândă. Mutăm locația. Depunem deja la Moldelectrica cererea pentru modificarea numărului cadastral.

Alți doi oameni din echipa lui Papanaga - Artur Tamciuc și Ruslan Sergheev au fondat câte șapte companii pe 5 septembrie 2024. Firmele au solicitat avize de racordare la rețea pentru 59 MW, iar în următoarea lună au ajuns în lista de așteptare de la Moldelectrica.

Suspiciuni de favorizare a unor companii

Rapiditatea cu care firmele proaspăt fondate reușesc să obțină avize de racordare la rețea sau ajung în lista de așteptare de la Moldelectrica stârnește nedumerire celor care activează în acest domeniu.

Vasile Chirica, vicepreședinte „ECOENERGETICA”: „Este puțin probabil ca un muritor de rând să obțină un aviz de racordare într-o lună sau două. Este o procedură legală care trebuie urmată: înregistrezi compania, procuri un teren sau închiriezi un teren, te adresezi după asta la operatorul sistemului de distribuție sau transport, pentru a obține niște date, cu privire la puterea din rețea, le transmiți unui proiectant care-ți elaborează un studiu de soluție. Deci, tu soliciți informația o săptămână, studiu de soluție se face iar într-o săptămână, două, trei. Te adresezi către operator și el îți dă aviz în termen de 30 de zile. Deci, tot ce am spus eu deja depășește două luni. Un fenomen straniu care s-a întâmplat anul trecut, când o companie înregistrată în august a obținut includerea în lista de așteptare în termen record de 20 de zile. Urmează să depui tot pachetul de acte pentru a obține un aviz de racordare, după care operatorul sistemului de transport îți dă refuz și tu iarăși depui cerere în care rogi să fii inclus în lista de așteptare. Acest ping-pong mai durează încă vreo lună. Acesta este cadrul legal. Astfel cum au derulat lucrurile pentru anumite companii, am dubii că s-a respectat întocmai legea”.

Pe de altă parte, reprezentantul Q-GROUP,â susține că la ei totul se desfășoară după o altă cronologie. „ Noi mai întâi analizăm zona, terenurile care sunt, potențialii proprietari ai pământului, ne înțelegem cu ei despre diferite metode de colaborare. Când adunăm acest puzzle și avem toate înțelegerile, atunci deschidem o companie și imediat aplicăm pentru aviz”, a explicat Alexandru Costandoglo.

Foști angajați ai SIS, interpușii lui Papanaga în domeniul energetic

Cutia Neagră a identificat o legătură a lui Vladislav Papanaga și cu doi foști angajați ai Serviciului de Informații și Securitate care s-au avântat în afaceri pe piața energiei regenerabile.

În august 2024, Vadim Jardan și Vladimir Bordea, au deschis două companii. Ambele aveau adresa juridică pe strada Alexandru Hâjdeu 66. Aici se află și firmele lui Papanaga, iar clădirea aparține rudelor sale. Ulterior, companiile celor doi foști angajați SIS au fost trecute pe alte adrese.

La nici o lună de la fondare, în aceeași zi, au fost deschise alte 14 companii, care în scurt timp au cerut avize de racordare la rețea pentru o capacitate de 110 MW și au fost incluse de Moldelectrica în lista de așteptare.

Vadim Jardan mai deține două companii care au obținut avize pentru 5 MW cu intenția de a construi parcuri solare la Micăuți, raionul Strășeni și în satul Mingir din Hîncești. Jardan a fost anterior angajatul lui Papanaga în compania „Video Security”, după cum indică chiar el pe profilul său de Linkedin.

I-am contactat pe cei doi foști angajați SIS, dar niciunul nu a vrut să ne răspundă la întrebări. Mai târziu. Alexandru Costandoglo ne-a confirmat că foștii ofițeri SIS sunt acum în echipa lui Papanaga.

Costandoglo: „Acestea sunt persoanele cu care noi lucrăm și sunt în echipa noastră. Ce au avut anterior, că sunt foști angajați SIS asta e o istorie a lor și acum asta este o altă istorie. Dl Papanaga este directorul nostru general și este destul de ocupat. După ce depui actele pentru aviz, este o procedură. E nevoie de semnături, de dus, de adus documente. Dl Papanaga nu poate fizic să le ducă pe toate. Noi avem echipa și deja toate persoanele lucrează unde trebuie de obținut aviz, certificat de urbanism, de semnat contractele.

Reporter TV8: – Dl Papanaga s-a declarat beneficiar final al acestor companii?

Costandoglo: – Puteți să verificați, desigur.

Reporter TV8: - A fost aceasta o practică a grupului dvs să obțineți avize pe zeci de firme, în diferite raioane ale țării, pentru a bloca aceste capacități în rețea, pentru ca ulterior să nu aibă alții șansa să intre pe această piață?

Costandoglo: – Dvs cred că ați intrat la Moldelectrica și ați văzut companiile noastre care au obținut avize. Astea nu sunt puterile celea care să blocheze ceva. Acestea sunt puterile pentru care sunt investitori și care vor fi construite.

Directorul Moldelectrica susține că nu știe nimic despre rețeaua de firme a lui Papanaga care a beneficiat de zeci de avize de racordare.

Sergiu Aparatu, director ÎS Moldelectrica: „Evident că eu mă întâlnesc cu mediul de afaceri și aud un nume, aud alt nume. Sunt multe persoane care dezvoltă proiecte. Cineva le face așa cum spuneți, face publicitate. Și mie mi s-a nimerit publicitate pe Facebook că este ca un fond de investiții și noi împreună o să investim nu știu unde. Sunt organe specializate care se ocupă de aceste tipuri de cazuri, să spunem așa. Eu vă propun să sesizați organele de drept și acolo o să fie mai multă claritate”.

Un fost exponent PDM, conducătorul celei mai mari comunități energetice

De la Papanaga, mergem la un alt jucător de pe piața regenerabilelor. Este vorba despre Veaceslav Moldovan, un fost exponent al PD, din epoca de aur a lui Plahotniuc. În timpul guvernării PD, a fost șef la FEE Nord, iar mai târziu a dezvoltat afacerea lui Vladimir Andronachi de pe piața energetică. Astăzi, bărbatul administrează un mare grup energetic, este proprietarul unor instalații eoliene și are în portofoliu avize pentru construcția unor parcuri fotovoltaice și eoliene cu o capacitate de 55 MW.

Veaceslav Moldovan a făcut carieră în companiile de stat din domeniul energetic în perioada guvernării Partidului Democrat. A fost director comercial al RED-Nord, iar ulterior șef al FEE-Nord. În 2015, Moldovan a candidat pe lista PDM pentru un mandat de consilier în municipiul Chișinău.

În aprilie 2017, Moldovan a fost reținut de ofițerii CNA în dosarul penal în care fostul viceministru al Economiei Valeriu Triboi era învinuit de abuz de putere.

După FEE-Nord, Moldovan a fost director comercial la compania FURNIZARE ENERGIE, asociată cu numele fostului deputat democrat Vladimir Andronachi. Câțiva ani în urmă v-am arătat într-o investigație cum firma a câștigat pe bandă rulantă licitații publice de livrare a energiei în instituții de stat și private. Iată ce povestea Veaceslav Moldovan într-un interviu despre succesul companiei.

Veaceslav Moldovan: „Noi eram 5 persoane în management. Fondatorii erau ucraineni. Sarcina era ca noi să atragem consumatori și după asta să aducem energie din Ucraina direct la consumatori, pentru că era mai ieftină decât cea care se oferea. Atunci când am luat 5% din piață, au apărut primele semnale. Furnizorii de ultimă opțiune au început să bată alarma. Ei s-au temut. În cinci luni, dacă se mai păstrau așa tendințe, noi am fi putut să acaparăm jumătate de piață într-un an”.

În prezent, Veaceslav Moldovan este administratorul celei mai mari comunități energetice din Moldova - ML ENERGY-GROUP. În această companie s-au asociat 19 producători de energie verde. Grupul gestionează o capacitate de peste 170 MW, fiind vorba în mare parte de energie produsă de turbine eoliene. Compania este și furnizor de energie electrică, dar și trader internațional de energie.

Reporter TV8: - Cum ați ajuns să administrați această companie?

Moldovan: - Ideea îmi aparținea mie și băieților care au stat la baza acestei companii. Fiecare și-a luat partea lui de responsabilitate. Cel care poate construi - construiește. Cel care poate vinde - vinde. Asta e pur și simplu o divizare. Fiecare se ocupă cu ceea ce știe mai bine.

Reporter TV8: - Dvs ați propus tuturor celor implicați să creați compania?

Moldovan: - Da, pentru că noi trebuie să avem concurență pe piață.

Companiile lui Moldovan

În afară de ML ENERGY, Veaceslav Moldovan are propriile companii energetice. SRL DANLEX a instalat deja două turbine eoliene în raionul Ocnița cu o capacitate de 2,8 MW, iar compania MEGAWATT PLUS oferă servicii de proiectare, construcție și mentenanță a parcurilor solare și deține un mic parc fotovoltaic în satul Cinișeuți pe un teren arendat de la un oarecare Vitalie Motîcailo.

Veaceslav Moldovan: „Măcar că eu am avut și am terenuri până în prezent în segmentul respectiv, am încercat să construim parcul într-o zonă ca să nu afectăm toată agricultura, să nu-l punem în mijloc. De aceea am avut o colaborare cu el, am discutat că anume pe terenurile respective va fi cel mai rațional de construit acest parc. Pe 1 iulie parcul a fost dat în exploatare și acum funcționează pe deplin, generând energie electrică în perioada de vară. Chiar și în perioada de iarnă am livrat puțin în timpul ecestei crize energetice”.

Moldovan este asociat cu Vitalie Motîcailo într-o companie care deține alți 4,5 MW, pentru a construi un parc solar în extravilanul orașului Rezina, în apropiere de satul Ciorna.

Moldovan: - Aici a fost nevoie de experiență și el (n.r. Vitalie Motîcailo) mi-a propus să realizăm proiectul împreună. Acum suntem la etapa că am făcut proiectul, l-am coordonat la operatorii de sistem și conform proiectului acum facem deja comanda utilajului.

Reporter TV8: - Dl Motîcailo este și proprietarul terenurilor din Rezina?

Moldovan: - Nu, acolo a fost inițial drept de superficie pe o companie, dar după ce am intrat și am analizat cu echipa noastră acest proiect, am identificat terenuri mai interesante și acum deja proiectul l-am coordonat reieșind din amplasament mai avantajos.

O altă firmă MALISUN-ENERG, înregistrată pe numele soției lui Moldovan, a obținut în iunie 2023, un aviz de racordare la rețea pentru o capacitate de 50 MW, pentru a produce energie solară și eoliană tot în satul Cinișeuți din Rezina. Peste 3 luni, avizul expiră, dar compania încă nu a construit nimic.

Parc solar, planificat pe terenuri care nu le aparțin

Cutia Neagră a identificat un acord de mediu eliberat firmei pentru construcția a 10 MW din acest proiect. Documentul, eliberat toamna trecută, indică numerele cadastrale ale unor terenuri pe care ar urma să fie construit parcul fotovoltaic.

După consultarea registrului cadastral am constatat că majoritatea loturilor aparțin unor locuitori din Cinișeuți. Am cutreierat satul în căutarea proprietarilor și i-am găsit pe câțiva dintre ei. Oamenii ne-au spus că nu și-au dat acordul pentru instalarea panourilor solare pe pământul lor.

Proprietar 1

- Dvs v-a propus cineva să vindeți aceste pământ sau să-l dați în arendă pe 25 de ani?

- Da, ne-au propus dar noi nu vindem.

- Este un act care arată că el vrea pe terenul dvs să amplaseze baterii solare. Știți despre asta?

- Da, știm dar am refuzat, cu atât mai mult că Grigore este consilier.

- Dar restul oamenilor tot nu vor?

- Nu prea vor.

- Dar de ce? Vă propun puțin sau de ce nu vreți să vindeți?

- Acum sunt așa vremuri că toți se străduie să nu vândă.

Proprietar 2

- Eu la nimeni nu dau și nu vând nimic. Eu am o gospodărie țărănească și singură prelucrez terenul. Mă scuzați, dar aici ceva nu este în regulă.

- Dar dvs îl cunoașteți pe domnul Motîcailo?

- Nu, nu-l știu.

- Dar pe dl Veaceslav Moldovan?

- La mine nimeni nu s-a adresat.

Proprietar 3

- Da, aici sunt pământurile mele.

- Dvs știți că pe pământurile astea s-au făcut acte că o să fie baterii solare? Dvs v-au propus în general să le vindeți sau să le dați în arendă?

- Da, mi-au propus.

- Vreți să le vindeți?

- Încă nu m-am gândit la treburile astea.

Proprietar 4

- Nu v-au propus să vindeți terenul?

- Nu.

- Nu știți că acolo se pun baterii solare?

- Au făcut mai încolo, dar la mine terenul e mai încoace.

- La dvs pe teren încă nu s-au pus baterii. Nu v-a propus nimeni să-l vindeți?

- Nu.

Neclarități cu Acordul de mediu. Cine minte?

La rândul său, Moldovan explică că nu știe cum în avizul de mediu au ajuns să fie scrise aceste numere cadastrale, pentru că firma a indicat în cerere doar sectorul.

Moldovan: - Noi am indicat sectorul. Ceea ce a apărut în aviz de mediu cu numere cadastrale și ceea ce este în cerere sunt… Noi am indicat sectorul care include și zona aceasta și zona de peste iaz. Iată cererea, fără indicarea numerelor concrete.

Reporter TV8: - Puteți să ne explicați cum intenționați să construiți un parc, ați obținut un aviz, fără ca să ajungeți la un compromis cu oamenii, cu proprietarii loturilor?

Moldovan: - Când dvs mă întrebați despre aviz, spuneți despre ce aviz discutați - cel de racordare sau cel de mediu?

Reporter TV8: - Locația e aceeași. Eu înțeleg că numerele cadastrale indicate aici, trebuiau să fie indicate și acolo, la Moldelectrica.

Moldovan: - Nu! Absolut nu! În momentul depunerii cererii, tu trebuie să ai acte de proprietate pe terenurile unde intenționezi să construiești. S-a prezentat un contract pentru prima etapă de 10 MW. Plus au fost alte contracte între mine ca persoană fizică și compania respectivă. SRL MEGAWATT a făcut studiul de soluție și acolo am fost nevoiți să prevedem unde și cum va fi amplasat parcul. Și în studiul de soluție amplasamentul a fost altfel decât cel care este actualmente. Inițial s-a discutat despre alt tip de turbine eoliene decât cele care vor fi folosite acum. În dezvoltare, când înțelegi că ai dreptul de conexiune, începi să te aprofundezi în teren. Verifici unde poți amplasa, unde nu poți amplasa.

Reporter TV8: - Dl Moldovan, astea sunt detalii tehnice. Terenul, locația, era aici din start?

Moldovan: - Era aici și pe alt segment. De aceea noi și am întrebat sectorul. Toate locațiile erau în sectorul 103, nu doar aici.

Am contactat ulterior Agenția de Mediu pentru clarificări. După ce au verificat dosarul cu acte, reprezentanții instituției ne-au declarat că MULISAN ENERG a indicat în cerere exact numerele cadastrale ale terenurilor menționate în acordul de mediu și nu sectorul, așa cum spune Moldovan.

Directorul MEGAWATT-PLUS ne-a mai declarat că firma sa i-a dat în subarendă companiei MULISAN ENERG 11 hectare de teren în aceeași zonă. Alte detalii despre proiectul grandios din Cinișeuți, Moldovan a refuzat să ne ofere, motivând că și-a găsit parteneri turci care vor face investiții și nu are acordul acestora pentru a vorbi despre planurile companiei MULISAN ENERG.

Veaceslav Moldovan: „Acum este procedură de schimbare a fondatorilor. Compania MEGAWATT PLUS tot intenționează să devină acolo cofondator și coinvestitor în cadrul acestui proiect. Documentele au fost depuse la Comisie (n.r. Agenția de Investiții) și atât timp cât comisia nu a dat verdict nu sunt mandatat să discut în numele companiei respective”.

Deși avizul de racordare la rețea, eliberat firmei MALISUN ENERG, expiră în iunie 2025, iar agentul economic încă nu a obținut autorizație de construcție a parcului fotovoltaic și eolian planificat la Cinișeuți, Veaceslav Moldovan s-a arătat convins că va reuși să prelungească avizul și va implementa proiectul. Acesta a precizat că o parte din echipament pentru viitorul parc de producere a energiei verzi a fost deja comandat.

Planifică să ocupe pășunea satului

Primarul localității Cinișeuți ne-a dezvăluit că Moldovan planifică să-și extindă parcul solar și pe un teren al Primăriei, care este în prezent pășune, dar locuitorii satului nu văd inițiativa cu ochi buni.

Victor Corovai, primar: - Acolo în apropiere e pășune care e la bilanțul primăriei.

Reporter TV8: - Și au depus vreo cerere să le ofere și Primăria pământ?

Primar: - S-a discutat. La ședința Consiliului local încă nu a fost inclusă întrebarea asta. La noi în teritoriu se petrec măsurări cadastrale masive. Anul acesta se finisează. Întrebarea asta cu darea în arendă nu era posibil să fie discutată până acum la ședința consiliului.

Reporter TV8: - Deci, el intenționează inclusiv pe terenul care crede că o să-l ia de la Primărie să instaleze fotovoltaice?

Primar: - Da. S-au făcut și audieri publice cu locuitorii satului despre porțiunea de pășune care e la bilanțul Primăriei.

Reporter TV8: - Și oamenii sunt de acord? Vor să fie instalate baterii solare pe pășune?

Primar: - Lumea e diferită și sunt păreri diferite. Proprietarii care au animale și folosesc pășunile astea nu prea sunt de acord.

Veaceslav Moldovan a precizat că ideea de construcție a parcului fotovoltaic și eolian pe pășune nu era din start.

Moldovan: „În studiul de soluție nu a fost această zonă, fiindcă nu erau drepturi pe teren. În momentul dezvoltării, noi am înțeles că există raționament economic să fie înlocuite zonele unde se face agricultură cu zone unde nu se face agricultură. Putem să folosim mai rațional suprafețele pentru beneficiul satului”.

Actele pe terenuri, sub lupa ÎS Moldelectrica

Directorul Moldelectrica recunoaște că unii agenți economici au recurs la diferite tertipuri pentru a convinge autoritatea că dețin terenuri pentru viitoarele parcuri fotovoltaice, însă dă asigurări că astăzi documentele pe imobile sunt verificate minuțios și nu se mai admit falsuri.

Sergiu Aparatu, director ÎS Moldelectrica: - În primul rând, noi fizic nu putem să mergem acolo să verificăm terenrurile, să întrebăm de proprietari care e situația. Noi analizăm doar documentele. Până recent, să spunem așa, trebuie să recunoaștem că noi acceptam inclusiv și copii de pe anumite extrase din registrul bunurilor imobile. Respectiv, am început mult mai riguros să atragem atenția la aceste aspecte, odată cu acest boom de interes față de energia regenerabilă. Evident că am mai depistat și noi în procesul de lucru situații când era un teren la Sud, iar aviz de racordare la Nord. Când erau suprafețele indicate, cineva nu a fost destul de atent să se uite că ele nu corespund cu locația.

Reporter TV8: - Ce fel de acte se acceptau mai înainte legate de pământ?

Sergiu Aparatu: - Contracte de arendă pe o lună de zile, contracte de arendă neînregistrate, arendă de la o companie la alta. Proprietarul își dă terenul în arendă propriei companii și după asta altă companie vine și același teren este în arendă și la o unul și la altul. Au fost cazuri diferite. Acum nu se mai face asta de cel puțin jumătate de an. Ne-am concentrat pe un mecanism mult mai riguros de verificare.

Director management rețele la Moldelectrica, responsabil de eliberarea avizelor de racordare la rețea, este Iurie Cazacu. Funcționarul a refuzat categoric să fie filmat când l-am întrebat despre neregulile identificate în cazul unor agenți economici care au primit avize.

188 MW sunt blocați de alt grup de companii

Semne de întrebare apar în cazul mai multor grupuri de interese care au blocat capacități impresionate de megawați, pentru a construi parcuri fotovoltaice. Din lipsa accesului la dosarele depuse la Moldelectrica, ne-am limitat la a investiga dacă solicitanții aveau acte pe terenurile pe care planifică să construiască. Grupul de companii pe care îl vom prezenta mai jos și-a înregistrat drepturile pe terenuri, abia după obținerea avizelor de racordare. O parte din capacitățile obținute de la Moldelectrica, grupul le-a vândut deja cu tot cu firmă.

Grupul DORSEQU, aparține unui cetățean străin, Dirk Jan Bruens și unei tinere din R. Moldova - Olga Brașoveanu. Firmele din grup, care au toate același nume și o cifră asociată, au obținut în ultimii ani avize de racordare la rețea pentru 188 de MW. În mai multe cazuri, Cutia Neagră a constatat că actele de arendă a terenurilor pe care urmează a fi construite parcurile solare, au fost înregistrate la Cadastru mult după obținerea avizelor de la Moldelectrica.

În februarie 2023, DORSEQU SOLAR DOI a obținut un aviz pentru construcția unui parc fotovoltaic de 4 MW în satul Chirca din raionul Anenii Noi. Peste un an și jumătate, compania a fost vândută cu tot cu aviz către holdingul „Simpals”, administrat de cunoscutul om de afaceri Dmitri Voloșin. Noul proprietar a făcut investiții și în curând urmează să dea în exploatare parcul fotovoltaic din Chirca.

Administratoarea grupului DORSEQU, Olga Brașoveanu, ne-a răspuns în scris la întrebări. Despre vânzarea companiei ce avea un aviz cu o capacitate de 4 MW, a explicat scurt: „Din punct de vedere economic, investitorii au considerat la acea etapă că este cea mai rațională și eficientă decizie”.

Două avize luate în aceeași zi

Pe 16 iunie 2023, DORSEQU SOLAR UNU și DORSEQU SOLAR TREI au reușit să obțină avize de racordare pentru 70 și respectiv 54 de MW. Își planificau să construiască parcuri fotovoltaice în mai multe sate din raionul Sângerei. Datele de la Cadastru arată că firmele au legalizat peste aproape un an contractele de superficie pentru terenuri. Iar în cazul viitorului parc fotovoltaic din Bilicenii Noi, extrasele cadastrale arată chiar că mai multe terenuri din zonă aparțin în continuare unor persoane fizice sau sunt arendate de companii agricole.

Deși Olga Brașoveanu a recunoscut că negociază și în prezent cu unii proprietari de loturi, pentru a obține drepturi pe teren, în scris ne-a informat că, în momentul în care a cerut avizele la Moldelectrica, avea „contracte de arendă care nu necesitau a fi înregistrate”.

„DORSEQU a respectat toate procedurile legale în procesul de obținere a avizelor de racordare la rețea. Orice insinuare de corupție nu reflectă realitatea și nu are nicio bază factuală. Noi am prezentat contractele de arendă, studiile de soluție și alte acte necesare pentru obținerea avizelor conform reglementărilor la acel moment. Odată cu schimbarea legii, la obținerea certificatului de urbanism se cerea contract de superficie înregistrat la notar, ceea ce am și făcut”, a explicat Brasoveanu.

În ianuarie anul trecut, Olga Brașoveanu a înregistrat la ASP o altă companie - DORSEQU SOLAR PATRU. Iar în următoarea lună, firma s-a pricopsit cu un aviz de racordare la rețea pentru o capacitate de 59 MW. A promis să construiască un parc solar în satul Alexeevca din raionul Florești.

„Surse financiare necesare pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice avem. Noi intenționăm cu investitorii să dezvoltăm toate proiectele. Deținem autorizație de construcție din ianuarie 2025 și suntem gata să începem lucrările. Așteptăm doar hotărârea de Guvern ce vizează capacitățile mai mari de 20 MW”, declară Brașoveanu.

Directorul Moldelectrica afirmă că DORSEQU sunt totuși investitori de bună credință.

Sergiu Aparatu: - La față îi cunosc pe oameni. Ei se prezintă ca investitori de bună credință. Știu că au foarte multe pământuri și au vreo 4-5 proiecte.

Reporter TV8: - Dar nu au realizat niciunul.

Aparatu: - Nu au realizat, dar îmi pare că la dânșii proiectele sunt destul de mari.

Avizele au ajuns o marfă scumpă pe piața neagră

Dacă până nu demult despre vânzarea firmelor cu tot cu avize de racordare le rețea se vorbea în șoaptă și tranzacțiile erau negociate doar în cercuri restrânse, astăzi fenomenul s-a răspândit și în spațiul public. Pe cea mai populară platformă online de anunțuri din Moldova poți găsi zeci de postări ale celor care vând sau cumpără avize.

Am sunat și noi să ne interesăm și am primit oferte de tot felul: de la vânzarea unui megawat cu 50 de mii de euro, până la companie cu aviz de 100 MW și cu terenuri la preț de 6 milioane de euro.

- Câți MW vă trebuie?

- Depinde de prețuri, dar până la unu.

- Până la unu e mai greu. Eu am 5 și 100, 30 MW.

- Dvs vindeți, da?

- Și vindem și cumpărăm. De 1 MW se duce repede și nu prea sunt.

- Dar care e mai ușor de găsit?

- La ziua de azi e greu de găsit ceva. Sunt, dar pun niște prețuri de Doamne ferește. Iată mi-a propus acum 1 MW cu 100 mii euro la Colonița, cu tot cu pământ. Dar ăsta e preț ireal. Se vinde în general 1MW la 50 de mii de euro.

- Cu tot cu pământ?

- Fără pământ. Iată este la Băcioi 5 MW. Dacă vreți 1 MW, putem să organizăm. Dar el vrea numai avizul pentru 1 MW cu 50 de mii de euro. Dar voi trebuie să înțelegeți că la Băcioi pământurile sunt scumpe. Sunt 100 MW la Bălți, dar cu tot cu pământ.

- Și acolo care-i prețul?

- E tare exagerat - 6 milioane (n.r. euro).

- Și ei vând doar la pachet? Nu poți să iei mai puțin?

- Da, la pachet. Mai este undeva pe lângă Hâncești 30 MW, dar acolo pământul este în arendă.

- Dar are rost de băgat și de obținut avizul de racordare ca să nu cheltuim banii ăștia?

- Nu aveți nicio șansă.

Pe de altă parte, cei care au plasat anunțuri că vor să cumpere avize de racordare la rețea ne-au spus că nu mai speră să-i ajungă rândul la Moldelectrica pentru a obține gratuit avizele.

- Dacă cerem direct aviz de la Moldelectrica este realist să-l primim?

- Nu sunt capacități. Noi tot stăm în rând de 2 ani și nu sunt capacități să ne dea. Cei care au primit avize stau cu dânsele sub pernă și nu le folosesc, iar cei care vor să instaleze real, nu au posibilități.

Despre faptul că avizele de racordare la rețea au ajuns a fi o marfă scoasă la vânzare cu bani mari se știe și la Moldelectrica, dar instituția nu poate interveni, pentru că fenomenul este în limita legalității.

Sergiu Aparatu, director Moldelectrica: „Unii dezvoltă proiectul, iar unii imediat ce au obținut aviz de racordare încearcă să vândă compania cu tot cu avizul său de racordare. Acesta nu este un lucru interzis, atâta timp cât el declară cu cât l-a vândut și plătește impozite la stat. Are dreptul să vândă compania. Până la urmă, pe noi ne interesează, fiind operator de transport de energie, să fie instalate aceste centrale electrice, pentru ca noi să avem generare internă suficientă și să nu fim dependenți de importul de energie”.

Schimbarea legii cu introducerea noilor reguli la obținerea avizelor

Pentru a debloca situația, autoritățile au decis să modifice legea. Deținătorii de avize de racordare la rețea vor fi obligați să depună garanții financiare. Dacă nu vor construi parcurilor solare sau eoliene planificate, vor pierde banii. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat de Guvern pe 19 februarie.

Dorin Recean, prim-ministru: „Noi cu părere de rău avem așa o situație când o capacitate destul de mare a fost blocată. De exemplu, doar pentru acest an putem să eliberăm 817 MW, capacitate blocată, inclusiv pentru speculație de către anumiți actori de pe piața energetică. Venim cu acest proiect să deblocăm această situație”.

În scurt timp, proiectul a trecut și de votul Parlamentului.

„În mod cert se vor elibera capacități. În mod cert nu toți actualii deținători de avize vor construi centrale, pentru că am văzut situația din ultimii ani. Este un vid legislativ de care au beneficiat unii și iată acum aducem transparență, claritate și ordine. Este un mecanism de responsabilizare. În urma discuțiilor pe care le-am avut la nivel de Guvern, Parlament și ANRE, considerăm că 50 euro per kw de putere instalată ar fi o sumă rezonabilă, însă acest aspect urmează a fi mai departe consultat cu toate părțile interesate. Deci, toți solicitanții de avize vor trebui să depună această sumă într-un cont al operatorului de transport”, a explicat în fața deputaților Carolina Novac, secretar de stat al Ministerului Energiei.

„Au fost într-adevăr unii șmecherași care au cumpărat cotele și au încercat să le vândă și noi acum încercăm să punem niște norme de reglementare, să nu mai poată unii să mențină cotele, pentru a construi capacități în ceea ce privește energia regenerabilă. Da, noi facem o modificare corectă”, a spus în luarea sa de cuvânt deputatul PAS Lilian Carp.

Modificarea legii era de mult timp așteptată și de asociațiile producătorilor de energie verde.

Vasile Chirica, vicepreședinte Asociația ECOENERGETICA:„Noi am insistat să fie achitate garanțiile pentru toți deținătorii de avize. Ministerul și Parlamentul au decis un pic altfel, să fie achitate garanțiile doar în cazul prelungirii avizelor de racordare și pentru avizele nou emise. De asemenea, companiile care dețin avize și nu vor construi instalațiile, vor achita o taxă de penalizare care va fi de 50%, până la70% din cuantumul garanției de bună execuție care urmează să fie stabilită de ANRE. E o chestie foarte benefică eu aș zice, pentru a debloca cumva situația cu avizele. Mai mult ca atât, companiile care au sute de megawați și evident că nu vor construi niciodată, pentru că sunt niște cifre enorme investiționale, au dreptul să se dezică până la 30 iunie curent de asemenea avize și atunci nu vor mai plăti taxele de penalizare care urmează să fie percepute de FISC”.

Specialiștii în domeniul energiei regenerabile mai au o sugestie pentru autorități: să-i oblige pe cei care vor să construiască parcuri solare sau eoliene mari să-și instaleze sisteme de stocare a energiei.

Vasile Chirica: „Noi călcăm pe aceleași greble pe care a călcat și România. Am eliberat masiv avize și am creat dezechilibre enorme în sistem. Apropo, eu presupun că în 2026 vom avea anumite ore în zi când vom produce mai multă energie electrică decât vom consuma. La moment, unica ieșire rapidă din situație ar fi condiționarea construcțiilor regenerabile noi cu instalarea sistemelor de stocare a energiei. Sistemele de stocare au ajuns deja la un nivel de cost foarte interesant pentru a fi aplicate oriunde. Vă dau o cifră. Anul trecut un sistem de ăsta costa cam 450 mii euro pentru a stoca 1 MW. Eu presupun că la sfârșitul anului 2025 vom avea prețuri de 100 mii euro. Ele sunt foarte atractive. Eu aș recomanda Ministerului Energiei să revizuiască politicile sale în domeniul regenerabilelor, condiționând construcția instalațiilor noi prin construcția suplimentară a instalațiilor de stocare.

Până în prezent, de către Moldelectrica au fost eliberate avize de racordare la rețea pentru o capacitate de peste 1500 MW. Operatorul „Premier Energy” a oferit avize pentru 300 MW, iar RED-Nord pentru o capacitate de aproape 100 MW. Dintre toate proiectele avizate de producere a energiei solare și eoliene, nici 10% nu au ajuns să fie puse în funcțiune.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Omul din spatele „gazului rusesc”. Legătura lui Vicol cu exportul camuflat de cărbune din Donbas