Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1712: Epidemie de HIV în Rusia, rafinărie în flăcări și pierderi record. Putin, gata să răspundă la apel

Investigație BBC despre „armata privată a lui Putin”, din care fac parte și luptători din Republica Moldova

Imagine cu un câțiva mercenari din grupul Wagner care participă la operațiuni secrete în Siria. Sursă foto: Security Service of Ukraine (SBU).
12 august 2021, ora 12:27

O nouă investigație realizată de jurnaliștii de la BBC News dezvăluie amploarea operațiunilor efectuate de un grup de mercenari ruși cunoscut sub numele de „grupul Wagner” în războiul civil din Libia, care include legături cu crimele de război și armata rusă, scrie digi24.ro.

BBC a obținut acces exclusiv la o tabletă electronică pierdută pe un câmp de luptă din vestul Libiei de un luptător din cadrul grupul de mercenari Wagner. Aceasta a oferit perspectivă fără precedent asupra modului în care funcționează acești agenți, precum și numele lor de cod.

De asemenea, jurnaliștii britanici au intrat în posesia unei „liste de cumpărături” pentru echipamente militare de ultimă generație, care sugerează că mercenarii care aparţin misterioasei companii ruseşti Wagner Group a fost cel mai probabil sprijiniți la cel mai înalt nivel, în ciuda nenumaratelor negări ale guvernului rus că organizația ar avea legături cu Moscova. Experții militari susțin că echipamente militare de ultimă generație ar fi putut proveni doar din aprovizionarea din resursele militare ale armatei rusești.

Andrey Chuprygin, un expert care colaborează cu Consiliul Afacerilor Internaționale din Rusia, un think-tank academic și diplomatic fără scop lucrativ din Rusia, a declarat că poziția Kremlinului cu privire la prezența în Libia a grupului Wagner este următoarea: „lăsați-i să se alăture acestui conflict și vom vedea care este rezultatul.Dacă funcționează bine, îi putem folosi ca pe avantaj. Dacă apar probleme, atunci noi nu aveam nimic de-a face cu aceștia”.

Grupul Wagner și forețele care îl susțin

Grupul a fost identificat pentru prima dată în 2014, când susținea separatiștii pro-ruși în conflictul din estul Ucrainei. De atunci, a fost implicat în mai multe operațiuni de luptă în diverse regiuni ale lumii, printre care Siria, Mozambic, Sudan și Republica Centrafricană.

În Libia, luptătorii grupului Wagner au fost identificați prima dată în aprilie 2019, când s-au alăturat Armatei Naționale Libiene (LNA), condusă de generalul Khalifa Haftar, care domină estul țării și este sprijinită în mod oficial de Rusia și Emiratele Arabe Unite. Ulterior, mercenarii ruși au lansat un atac asupra guvernului de Uniune Națională (GNA), recunoscut internațional de ONU, care are sediul în Tripoli și este sprijinit de Turcia. Conflictul s-a încheiat după încetarea focului în octombrie 2020.

Grupul de luptători Wagner este secret, însă BBC a reușit să discute cu doi foști mercenari. Aceștia au dezvăluit ce tip de persoană se alătură acestui grup.

„Nu există niciun dubiu că sunt uciși prizonierii”, admite liber un fost luptător Wagner, care mai spune că „nimeni nu vrea o gură suplimentară de hrănit”. De asemenea, fostul mercenar a mai confirmat presupuse crime de război, inclusiv uciderea intenționată a civililor, informații care au fost dezvăluite și în documentarul BBC „Mercenarii ruși ai lui Haftar”.

Se crede că până la 10.000 de agenți secreți au luat parte la cel puțin o operațiune a grupului Wagner în ultimii șapte ani. De altfel, aproximativ 1.000 de mercenari aparținând grupului Wagner au luptat alături de generalul Khalifa Haftar în Libia din 2019 și până în 2020, conform surselor BBC News.

Recruții sunt supuși testelor fizice și controalelor de securitate înainte de a se muta la terenul de antrenament neoficial al grupului Wagner, care este situat lângă Krasnodar, în sudul Rusiei, foarte aproape de o bază a armatei rusești. Ulterior, după mai multe etape de pregătire, mercenarii sunt trimiși în operațiunile din străinătate, fiind conștienți de faptul că, dacă sunt uciși, grupul Wagner ar putea să nu le mai repatrieze trupurile.

Descriind scopul pentru care a fost constituit acest grup de mercenari, un fost agent al grupului Wagner a declarat că acesta „este o structură menită să promoveze interesele statului rus dincolo de granițele țării”.

În ceea ce privește luptătorii care fac parte din armata Wagner, fostul mercenar a declarat că aceștia sunt fie „profesioniști ai războiului”, oameni care caută un loc de muncă, fie persoane patriotice care doresc să-și servească țara (Rusia).

Un alt fost mercenar le-a spus jurnaliștilor BBC News că în arhitectura de funcționare a grupului Wagner nu există reguli clare de conduită. „Dacă un prizonier capturat nu avea informații importante pe care să ni le furnizeze sau nu putea lucra ca sclav, atunci rezultatul era evident. Trebuia să scăpăm de el”, a povestit fostul mercenar.

Acesta a mai spus că, atât organizația, cât și luptătorii individuali sunt motivați de câștigurile financiare generate de pe urma operațiunilor. Majoritatea mercenarilor din Wagner provin din orașe mici, departe de orașele mari, unde oportunitățile de angajare sunt rare.

„Ca membru poți câștiga sume de până la 10 ori mai mari pe lună decât un salariul mediu din Rusia, înscriindu-te în Wagner”, a spus fostul mercenar rus, descriindu-i în același timp pe foștii săi tovarăși ca pe niște „vikingi moderni”. Totodată, acesta a spus că ori de câte ori apare un conflict armat undeva în lume, soldații Wagner sunt dispuși să ia parte la acesta, pentru că asta înseamnă că vor primi sume uriașe de bani.

De asemenea, fostul mercenar Wagner a mai transmis că mulți agenți ai grupului, inclusiv el însuși, au antecedente penale, ceea ce le-ar îngreuna aderarea la armata normală rusească.

Majoritatea mercenarilor din grupul considerat „armata privată a lui Putin” sunt ruşi, dar printre cei prezenţi în Libia există şi luptători din Belarus, Republica Moldova, Serbia sau Ucraina.

Grupul Wagner a fost creat de către Dimitri Utkin, despre care se presupune că este fost membru al brigăzii de forţe speciale ale GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse. În trecut, numele de cod al lui Utkin era „Wagner”, de aici venind şi numele companiei sale de securitate. Schema de finanţare a acestei companii rămâne, în continuare, o necunoscută. Conform unor anchete de presă, compania este încă finanţată de GRU.

Alte investigaţii au făcut legătura dintre această companie şi omul de afaceri rus, Evgheni Prigojin, aflat în cercul de putere al lui Vladimir Putin şi despre care s-a afirmat chiar că ar fi bucătarul-şef al liderului de la Moscova. Prigojin a negat însă toate aceste acuzații.

Conform unor analişti citaţi de BBC, această armată privată de mercenari permite Moscovei să-şi menţină o prezenţă militară într-o anumită zonă, oferind Rusiei scuza că nu este implicată oficial.

Tableta Samsung

După ce a fost descoperită la începutul lunii februarie pe un câmp de luptă din vestul Libiei, tabelă electronică marca Samsung, care aparținea unui mercenar din grupul Wagner, a fost adusă la Londra pentru a fi examinată cu atenție, fiind pusă într-un sac de blocare a semnalului, astfel încât să nu poată fi urmărită sau să-i fie șterse datele de la distanță.

În mod remarcabil, informațiile de pe dispozitiv au fost erau ușor de accesat. Jurnaliștii BBC News au descoperit zeci de fișiere, de la manuale pentru fabricarea și amplasarea minelor antipersonal și dispozitive explozive improvizate, până la înregistrări cu drone de recunoaștere. Au fost încărcate chiar și cărți, inclusiv Mein Kampf, Game of Thrones și un ghid pentru prepararea vinului.

Totodată, au fost descoperite mai multe hărți militare ale liniei frontului, toate marcate în limba rusă. Majoritatea punctelor de localizare erau grupate în suburbia Ain Zara din sudul orașului Tripoli, unde luptătorii Wagner se luptaseră cu GNA între februarie și sfârșitul lunii mai 2020.

Hărțile corespundeau cu filmările realizate cu drona deasupra orașului vestic al Libiei, Ain Zara. De altfel, pe una din hărțile cartierului rezidențial din Ain Zara au putut fi observate 35 de punctele negre care au indicat o moștenire mortală a prezenței grupului Wagner în Libia: minele explozibile. Pe tableta electronică erau stocate ilustrații ale minei MON-50 și a altor două dispozitive de origine rusă și sovietică, POM-2 și PMN-2. Aceste arme sunt toate evidențiate într-un raport al Human Rights Watch din iunie 2020, care arată că niciuna dintre aceste dispozitive de război nu a fost văzute anterior în Libia, unde a existat un embargo asupra armelor în ultimul deceniu.

Harta cu cele 35 de mine antipersonal active și care pot exploda în orice moment. Captură foto: BBC News

Procurorul militar, Mohammed Gharouda, a declarat că POM-2 este deosebit de răspândit și reprezintă un pericol special pentru civilii care se întorc la casele lor din Tripoli. Potrivit dreptului internațional, plasarea minelor terestre fără marcarea lor este o crimă de război.

Pe tabletă au fost descoperite, de asemenea, informații privind capturarea resurselor alimentare din zonele civile.

Cercetând fișierele și aplicațiile de pe tabletă, jurnaliștii BBC News au remarcat că nu există nimic care să identifice proprietarul, însă după ce au focalizat mai bine hărțile, au descoperit anumite indicii care se presupuneau a fi nume de cod ale posibililor tovarăși ai proprietarului tabletei.

Apelând la o bază de date a luptătorilor Wagner înființată de voluntari ucraineni și un raport al ONU care a întocmit o listă cu luptătorii Wagner din Libia, jurnaliștii britanici au încrucișat referințele și l-au descoperit pe unul dintre luptători, etichetat drept „Metla” pe tabletă, care este un rus în vârstă de 36 de ani, numit Fedor Metelkin, din Caucazul de Nord.

Numărul său personal de înscriere în grupul Wagner, publicat pe baza de date ucraineană, este sub pragul de 3.000, ceea ce sugerează că acesta s-a alăturat mercenarilor destul de devreme, încă de acum cinci sau șase ani, când grupul lupta în estul Ucrainei în sprijinul separatiștilor susținuți de Rusia.

În timp ce tableta oferă informații despre unde și cum funcționa grupul Wagner, un document separat de 10 pagini, în esență o „listă de achiziții” de arme și echipamente, oferă indicii cu privire la cine ar putea finanța organizația. Documentul datează din 19 ianuarie 2020 și coincide cu ziua în care președintele rus Vladimir Putin participa la o conferință la Berlin privind un posibil proces de pace pentru Libia. BBC News a intrat în posesia acestuia printr-o sursă de informații libiană care a obținut paginile dintr-o locație a grupului Wagner, în timpul ofensivelor din sudul orașului Tripoli.

Grupul Wagner este mai mult decât un element neoficial al armatei ruse”

Un alt document datat din noiembrie 2019 și care privește operațiunile grupului Wagner în Mozambic, evidențiază solicitările acestuia pentru înlocuirea echipamentelor avariate. Solicitarea este adresată entității „OOO Evro Polis”, care este o companie rusă ce ar fi beneficiara unor contracte pentru dezvoltarea câmpurilor de petrol și gaze naturale din Siria.

Mai multe investigații de presă au asociat compania Evro Polis de omul de afaceri din Sankt Petersburg, Yevgeny Prigozhin. Acesta din urmă a negat că are legături cu Evro Polis sau cu grupul Wagner.

Totuși, o posibilă referire la Yevgeny Prigozhin apare pe documentul de 10 pagini din Libia. Denis Korotkov, un jurnalist rus care a investigat grupul Wagner timp de mai mulți ani, spune că destinatarul indicat în document drept „directorul general” este omul de afaceri Yevgeny Prigozhin.

De asemenea, pe documentele de aprobare a resurselor militare se regăsesc inițialele D și U. Se crede că acestea se referă la Dmitry Utkin, un fost parașutist în forțele speciale rusești, care este considerat fondatorul și comandantul general al grupului Wagner. El însuși a fost poreclit anterior „Wagner” din cauza presupusului său interes față de Germania nazistă și muzica compozitorului Richard Wagner. În prezent se crede că Utkin are numele de cod „Nouă”, iar pe ambele documente se regăsește cifra „9”, dar și cuvântul „Nouă”.

Foștii luptători ai grupului Wagner care au vorbit cu jurnaliștii BBC News au spus că mercenarii nu discută niciodată între ei despre cine finanțează organizația. „Este ca în Harry Potter, unde Voldemort este numele care nu se spunea niciodată cu voce tare. Finanțarea este un subiect tabu. Nu merită să vorbești, altfel ai putea ajunge într-un recipient metalic închis timp de două săptămâni ca pedeapsă”, a spus unul dintre foștii mercenari.

În ianuarie 2020, Vladimir Putin a fost întrebat dacă există ruși care luptă în Libia. „Dacă există cetățeni ruși acolo, aceștia nu reprezintă interesele statului rus și nu primesc bani de la statul rus”, a răspuns liderul de la Kremlin.

La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru BBC News că face „tot posibilul pentru a promova încetarea focului și găsirea unei soluționări politice a crizei din Libia”. Șeful diplomației ruse a adăugat că detaliile despre grupul Wagner în Libia se bazează în cea mai mare parte pe „date falsificate” și au drept scop „discreditarea politicii Rusiei” în Libia.

Potrivit BBC News, în Libia se află în continuare câteva mii de mercenari ruși, care ar fi trebuit să plece, însă au rămas pentru alegerile generale din decembrie 2021.

O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?

„Nu corespund adevărului”: Guvernul respinge zvonurile despre compromiterea semnăturii electronice
„Nu corespund adevărului”: Guvernul respinge zvonurile despre compromiterea semnăturii electronice
/PROMO/ Nicu Popescu, invitat la Cutia Neagră PLUS: Cât de aproape este Moldova de UE - de la 19:45, la TV8
/PROMO/ Nicu Popescu, invitat la Cutia Neagră PLUS: Cât de aproape este Moldova de UE - de la 19:45, la TV8
Tragedie în Chișinău: Un tânăr de 22 de ani ar fi murit în urma unei altercații la un local. Un suspect, reținut
Tragedie în Chișinău: Un tânăr de 22 de ani ar fi murit în urma unei altercații la un local. Un suspect, reținut
/VIDEO/ AMPRENTE: Condiții inumane și răni suspecte. Ce se întâmplă la Centrul de Plasament din Bălți
/VIDEO/ AMPRENTE: Condiții inumane și răni suspecte. Ce se întâmplă la Centrul de Plasament din Bălți
/VIDEO/ A doua dronă a intrat în spațiul aerian al Moldovei: A traversat mai multe localități din nord
/VIDEO/ A doua dronă a intrat în spațiul aerian al Moldovei: A traversat mai multe localități din nord

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente