Astăzi, în Republica Moldova sărbătorim Ziua Limbii Române. Sărbătoarea, care marchează una dintre cele mai realizări ale Mișcării de Eliberare Națională, este marcată în țara noastră de 32 de ani. Tot în urmă cu 32 de ani s-a revenit și la grafia latină.
În contextul Mișcării de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională din 27 august 1989, o întrunire la care au participat aproximativ 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină.
Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 au fost deschise lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până în 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc în 31 august, când se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.
Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. Deși au existat de-a lungul anilor mai multe încercări de a se reveni la denumirea Limba Noastră cea Română, în comunicarea instituțională și oficială a statului a rămas sintagma „Sărbătoarea Naţională „Limba noastră”.
Limba română este vorbită de circa 28 de milioane de oameni.
Anual această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, consemnate prin poezie, cântec și joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare. De regulă, festivitățile sunt deschise dimineața la Chișinău de către oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și la busturile clasicilor literaturii române din Grădina Publică ,,Ștefan cel Mare”. Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale. Anul acesta, din cauza pandemiei de coronavirus, evenimentul va fi marcat modest.
