07 septembrie 2021, ora 17:32

Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au știut de mai bine de un an înainte că vor pierde puterea și vor fi nevoiți să fugă din Moldova. Înainte de a ceda conducerea statului și a fugi din Republica Moldova, Plahotniuc și Șor au dat o ultimă lovitură, de peste jumătate de miliard de lei. Banii au fost sustrași după același scenariu ca și în cazul „furtului miliardului”. Ținta principală – marile companii de asigurări, pe care le-au pus pe burtă după ce au scurs din ele aproape 300 de milioane de lei prin împrumuturi neperformante. Banii au fost transferați de pe un cont pe altul până s-au pierdut în jurisdicții off-shore. După ce a analizat zeci de tranzacții și documente, Cutia Neagră PLUS vă prezintă o investigație amplă despre „ULTIMUL TUN” tras de Plahotniuc și Sor în sistemul financiar din R. Moldova.

La fel ca și în cazul furtului miliardului din sistemul bancar, devalizarea sistemului de asigurări a fost pregătit mai întâi prin modificări de lege care au deschis portițele. Acestea au fost operate încă din vara anului 2018, prin intermediul deputatului democrat Corneliu Dudnic, cunoscut opiniei publice prin mai multe declarații și ieșiri scandaloase. La 10 iulie 2018, în contextul adoptării mai multor modificări la Legea cu privire la asigurări, Corneliu Dudnic a venit cu un amendament care a permis, în premieră, companiilor de asigurări să ofere împrumuturi.

Amendamentul lui Dudnic stabilește că dreptul de acordare a împrumuturilor vor avea doar companiile de asigurări a căror rată a solvabilității înregistrează mărimi duble peste limita stabilită de autoritățile de supraveghere, adică peste 400 de milioane de lei. Deputatul democrat își argumenta propunerea printr-un scop nobil – noi oportunități pentru companiile de asigurări care întrunesc condițiile de a câștiga, și mai mulți bani. Astăzi, fostul deputat susține că nu-și amintește despre acel amendament.

CORNELIU DUDNIC, ex-deputat PDM:

„– Am avut mai multe inițiative și nu mai țin minte despre ce este vorba.

-Dvs ați propus un amendament prin care companiile de asigurri au primit în premieră dreptul de a oferi împrumuturi.

– Vă repet încă o dată că nu țin minte despre ce este vorba.

– După acele modificări legislative au fost oferite împrumuturi foarte mari. Acum sunt dosare penale pe acele acțiuni. Dvs nu ați fost chemat la Procuratură să dați careva explicații?

– Niciodată nu am fost chemat, nici vizat, nici nu am auzit de dosarele despre care vorbiți”.

În mod surprinzător, la acel moment, singura companie de asigurări care întrunea condițiile propuse de Dudnic era Moldasig. La scurt timp, acesteia i s-a alăturat și ASITO, după ce Comisia Națională a Pieței Financiare i-a oferit undă verde. Instituția de stat și-a abrogat niște decizii din 2015, prin care a interzis extragerea banilor din conturile de depozit ale ASITO fără permisiunea prealabilă a CNPF. Hotărârea CNPF a fost emisă în septembrie 2018, pe când amendamentul lui Dudnic mai aștepta votarea în Parlament. Documentul a fost votat abia în noiembrie 2018 și a intrat în vigoare în ianuarie 2019.

VALERIU CHITAN, președinte CNPF : „Sancțiunile aplicate participanților profesioniștiai pieței de regulă au un caracter temporar, scopul în sine fiind remedierea lucrurilor. În doi ani, CNPF practic a adus societatea la ,,new normal”, soluționând toate litigiile cu clienții, indicatorii-cheie de activitate operațională întrunind cerințele prudențiale. Retragerea administrării speciale și anularea interdicțiilor asupra operațiunilor bancare, de rând cu raționamentele profesionale, au fost întemeiate și pe deciziile judecătorești și ale organelor de anchetă care au ridicat sechestrul aplicat la timpul respectiv față de mijloacele bănești ale companiei ,,ASITO” în conturile bancare”.

Achiziții de acțiuni în firme fictive

În așteptarea legii care să permită furtul de bani prin împrumuturi din companiile de asigurări, Moldasig și ASITO au fost stoarse în toamna lui 2018 de aproape 150 de milioane de lei printr-o altă schemă. Cele două companii de asigurări, aflate sub administrarea specială a statului, au investit zeci de milioane de lei în procurarea de acțiuni în companii fictive, apărute peste noapte, cu administratori dubioși. Banii plătiți pentru aceste acțiuni au ajuns la firme asociate lui Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, iar o parte din ei au fost folosiți de ultimul pentru a privatiza compania AIR Moldova.

Primele milioane din Moldasig pleacă spre conturile firmelor asociate lui Vlad Plahotniuc la început de septembrie 2018. Compania de asigurări transferă peste 38 de milioane de lei către o companie de brokeri la bursa de valori – Valinvest, pentru procurarea unor acțiuni, conform unui contract de intermediere. Imediat ce primește banii, firma de brokeri îi transferă pe conturile REAL CONCEPT IMOBIL, companie fondată cu două luni mai devreme de vestitul Finpar Invest al lui Plahotniuc. In proprietatea acestei firme, Finpar transmite mai multe „imobile de suflet” ale lui Vlad Plahotniuc – clădirea GBC, vila urbană cu statut de monument istoric din preajma Parlamentului și un teren de zece hectare din preajma Autogării de Nord.

Îndată ce banii de la Moldasig, vă amintim că era vorba de 38 de milioane de lei, ajung pe conturile firmei proprietară a GBC, aceasta îi transferă, sub formă de împrumut, unei alte companii creată cu o lună mai devreme – Investment Management Group, fondată și administrată de un oarecare Andrei Găgăuz.

Sediul firmei într-o benzinărie

„În cei trei ani de existență, Investment Management Group nu a înregistrat nicio activitate economică și nu a avut venituri.  În schimb, tocmai prin această firmă, au fost scoase din Moldova peste 200 de milioane de lei și transferate în off-shoruri controlate de Vladimir Plahotniu. Banii au fost sustrași de la companiile de asigurări Moldasig și Asito. Pentru a-l întreba cum a fost posibil acest lucru am venit să-l căutăm pe administratorul firmei la sediul companiei care, potrivit actelor, se află pe adresa bulevardul Decebal 99/3. Dar aici în prezent este o benzinărie. Am consultat între timp și documentele cadastrale și am identificat o altă legătură cu Vladimir Plahotniuc. În trecut, terenul și o construcție de peste 200 de metri pătrați s-au aflat în proprietatea firmei Finpar Invest, afiliată lui Plahotniuc. În 2018, imobilul a fost demolat, iar în locul acestuia a fost construită benzinăria”.

L-am căutat pe administratorul Investment Management Group, Andrei Găgăuz, și acasă, câteva zile la rând, dar nimeni nu ne-a deschis. Andrei Găgăuz  are domiciliul într-un apartament micuț, de 37 metri pătrați din sectorul Telecentru. În acte, ca proprietară a imobilului figurează o femeie cu același nume.

Vecinii ne-au spus că apartamentul se dă în chirie de câțiva ani:

„- Noi căutăm proprietarii din apartamentul 1. Locuiește aici cineva că venim de câteva zile și nu deschide nimeni, dacă îi cunoașteți pe vecini?

– Sunt niște fetișoare la gazdă.

– Dar un băiat Andrei Găgăuz nu trăiește aici, nu-l cunoașteți?

– El a trăit mai înainte.

– Dar de mult timp ei nu mai trăiesc aici?

– Au vreo 2-3 ani”.

La doar o lună de la prima tranzacție, pe 28 septembrie 2018, sub același pretext de procurare a unui pachet de acțiuni, Moldasig mai scoate din conturile sale încă 59 de milioane de lei pe care îi transferă către o altă firmă fictivă, creată peste noapte – Style Design Imobil. Către aceeași companie, trei săptămâni mai târziu, imediat ce conturile sale de depozit sunt scoase de sub interdicții de către CNPF, ASITO direcționează alte 49 de milioane de lei, cu același pretext – plata pentru acțiuni. În total, spre această firmă-fantomă, cele două companii de asigurări au transferat 108,5 milioane de lei!

Banii urmau a fi folosiți pentru procurarea acțiunilor companiei fiice a Style Design Imobil – Style Design Company, iar singurul bun pe care firma urma să îl aibă în proprietate este o clădire din preajma magazinului Gemenii, deținută anterior de Confederația Sindicatelor și cumpărată în 2015 de firme interpuse ale lui Ilan Șor. Imobilul a ajuns în proprietatea Style Design Company prin aport de capital social de la casa de comerț Gemenii. La sfârșitul anului 2020, Comisia Națională a Pieței Financiare a pus interdicție de înstrăinare a clădirii de pe str. Puskin.

În cei trei ani de existență, compania Style Design Company, în care Asito și Moldasig au cumpărat acțiuni la prețul de peste un milion de lei per acțiune, nu a obținut niciun leu profit.

Style Design Imobil a fost creat pe 12 septembrie 2018, chiar în ajunul tranzacțiilor prin care a primit 108,5 milioane de lei de la Moldasig si Asito.

Compania își are sediul în aceeași clădire de pe Puskin, iar administrator şi asociat unic este Roman Mișcenkov, cetățean al Federației Ruse, fratele soţiei noului beneficiar, în acte, al Aeroportului Internaţional Chişinău, Andrei Goncearenko. Tot el beneficiar, în acte, al companiilor off-shore care în toamna lui 2018 au procurat de la Plahotniuc firma Real Concept Imobil, deținătoare a GBC, a conacului de lângă Parlament și a terenului de 5 hectare de lângă Autogara Nord. Acest teren de pe str. Tudor Vladimirescu a fost folosit drept gaj în tranzacțiile de procurare de acțiuni încheiate de ASITO și Moldasig cu Style Design Imobil. Imediat ce cele două companii au transferat banii către firma-anonimă a cumnatului lui Goncearenko, ultimul a vândut terenul către Exfactor-grup. Astăzi, deja pe acest teren se pregătește construcția unui complex de blocuri locative.

Ce a făcut Style Design Imobil cu cei peste o sută de milioane de lei pompați din Asito și Moldasig?  49,2 milioane de lei i-a transferat către aceeași firmă asociată lui Plahotniuc – Investment Management Group. La scurt timp, pe conturile companiei mai ajung și banii de la vânzarea terenului de lângă Autogara de Nord, de către Real Concept Imobil, și toate sumele adunate, peste 8 milioane de euro, sunt transferate pe conturile unor firme off-shore din Hong-Kong și Insulele Virgine Britanice, asociate de presă cu numele lui Vlad Plahotniuc. 8 milioane de lei, administratorul companiei, Andrei Gagauz, i-a extras în numerar. Restul de 59 de milioane de lei obținuți de firma cumnatului miliardarului rus Andrei Goncearenko ar fi fost folosiți, potrivit procurorilor, pentru privatizarea singurei companii aeriene de stat AIR Moldova.

Bani pentru privatizarea AIR Moldova

În seara zilei de 28 septembrie 2018, Olga Evdochimova, o pensionară din sectorul Botanica al capitalei a mers la un oficiu al „Moldova Agroindbank” și a primit, în numerar, 60 de milioane de lei. Banii îi fuseseră oferiți ca împrumut de același Style Design Imobil. Potrivit procurorilor, acești bani erau tocmai cei primiți de firmă de la Moldasig. Geanta cu cei aproape 60 de milioane de lei au fost eliberați bătrânei după încheierea zilei operaționale a băncii, contrar cerințelor de prevenire și combatere a spălării banilor. Ulterior acești bani, potrivit anchetei penale, ar fi fost folosiți pentru privatizarea AIR Moldova.

Luni, la distanța de două zile de la aceste evenimente, la oficiul aceleiași bănci comerciale, cu o geantă doldora de bani se prezintă Andrei Ianovici. Bărbatul este co-fondator al firmei  Civil Aviation Grup, cea care în aceeași zi a cumpărat Air Moldova. Ianovici depune, fără niciun obstacol, 50 de milioane de lei pe contul său și imediat îi acordă ca împrumut din partea fondatorului către Civil Aviation Grup, iar ultima îi transferă în aceeași zi către Trezoreria de Stat ca plată pentru privatizarea AIR Moldova.

Cutia Neagră a trimis o solicitare la Procuratură pentru a afla care este soarta dosarului penal ce vizează privatizarea companiei „Air Moldova”, dar nu am primit deocamdată un răspuns.

Pensionara care a luat cash la bancă 50 milioane lei

Am mers și acasă la pensionară ca sa discutăm despre misteriosul împrumut de aproape 60 de milioane pe care l-a primit de la firma implicată în tranzacții cu ASITO și Moldasig. Nici aici nu am găsit pe nimeni acasă. O vecină ne-a declarat că Olga Evdochimova nu ar locui aici:

„- Așa persoană eu nu cunosc.

– Dar cine locuiește în apartamentul 12, cunoașteți? Nu locuiește o doamnă în vârstă?

– Nu cunosc. Îmi cer scuze, am oaspeți”.

Acum doi ani, jurnaliștii de la Rise Moldova au vorbit cu Olga Evdochimova. Femeia a confirmat că a primit banii pe contul său, i-a ridicat în numerar de la bancă și i-a transmis mai departe unei cunoștințe de-a fiului său, care a decedat între timp, fiind grav bolnav.

Pe Andrei Ianovici nu l-am putut găsi pentru a-i adresa întrebări și nici pe administratorul Style Designe Imobil, Roman Mișcenkov. La sediul firmei activează de fapt administratorul Style Designe Company, Iurie Cumatrenco, dar nici acesta nu era la birou.

Împrumuturi pentru companii din „grupul Șor”

În primăvara anului 2019, la scurt timp după ce Legea cu privire la asigurări care conținea amendamentul deputatului democrat Corneliu Dudnic a intrat în vigoare, a început cea de-a doua fază a operațiunii de devalizare a Moldasig și ASITO. Timp de o lună, din cele două companii de asigurări au fost scoase alte 160 de milioane de lei –  pentru două companii controlate de Ilan Șor – D.F.I. și Gemenii. Alți 184 de milioane de lei, la început de 2019, sunt scoși prin intermediul Gemenii dintr-o bancă comercială moldovenească.

Pe 22 martie 2019, a doua zi după constituirea Parlamentului votat în februarie, companiile de asigurări ASITO și Moldasig oferă câte un împrumut a câte 40 de milioane de lei casei de comerț Gemenii. În calitate de garant al împrumutului în acte figureaza SRL DFI, o companie-fiică a cunoscutului Dufremol al lui Ilan Șor. Imediat ce ajung pe conturile Gemenii, banii sunt transferați la Ground Avia Partner, o altă companie din imperiul lui Ilan Șor. Mai departe, banii se scurg în off-shore. Peste o lună, Gemenii restituie împrumuturile. 

Acest împrumut de 80 de milioane de lei, a fost precedat de alte tranzacții. Pe 6 februarie 2019, Gemenii primește un împrumut de 184 de milioane de lei de la Moldova Agroindbank, iar peste două zile transferă acești bani și încă aproape 55 de milioane de lei către aceeași Ground Avia Partner pentru procurarea întreprinderii care livrează mâncare la bordul aeronavelor – „Aeroport Catering”. Cu doar trei ani mai devreme, Ground Avia Partner a privatizat de la stat „Aeroport Catering” cu doar 5 milioane de lei.

Toți banii primiți din vânzarea companiei de catering aerian, Ground Avia Partner i-a transferat spre alte companii din grupul Șor, iar cea mai mare parte din bani pleacă pe conturile din Elveția ale unui off-shore din Cipru – Proteas Trustee Services Limited. La acest off-shore vom reveni și mai târziu.

Aviz pozitiv de la CNPF

Compania-fiică a Dufremol, D.F.I. SRL a luat alte două împrumuturi în valoare de 80 de milioane de lei de la ASITO și Moldasig pe 24 și 25 aprilie 2019. Împrumuturile au fost acordate pe o lună, iar garant al returnării banilor în acte figureaza „Avia Invest”, compania care a luat în concesiune Aeroportul Chișinău.

Pentru a putea acorda acest împrumut, directorul ASITO a solicitat un aviz din partea CNPF. Documentele consultate de Cutia Neagră arată că președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare a eliberat avizul chiar a doua  zi, fără a consulta Consiliul CNPF. Pe de altă parte, Valeriu Chițan neagă acest lucru.

VALERIU CHIȚAN, președinte CNPF: „Societatea a depus licența focusându-se doar pe deservirea portofoliului de contracte format de-a lungul anilor. Prin urmare, în condițiile unei activități nelicențiate, demersul ASITO referitor la împrumutul enunțat nu se încadrează în calificativul de prudențialitate, rolul regulatorului limitându-se doar la verificarea întrunirii cerințelor de solvabilitate și siguranță financiară pentru onorarea angajamentelor asumate. Avizul corespunzător emis de CNPF a fost coordonat de departamentele de profil și contrasemnat de membrii bordului. Respectiv, împrumutul nu afectează rezervele de obligații și nu expune societatea la riscuri de neplăți. Vreau să remarc că la moment sunt achitate 11 milioane de lei”.

ALEXANDRU SLUSARI, ex-deputat Platforma DA: „Principalul operator care a permis acest lucru evident că este CNPF, care a admis modificarea legislației, care a abrogat propriile ordonanțe, care a permis ca compania, precum ASITO, fără licență, fiind în stare gravă financiară să transfere minimum 100 de milioane, dar noi vorbim de ceea ce este probat, pentru mine cel puțin, să fie scoase din compania care se află aproape în insolvabilitate cu permisul CNPF, după mine este strigător la cer. Și desigur iarăși revenim la inacțiunile organelor de anchetă. Faptul că Procuratura și CNA știe de mai bine de 2 ani despre această schemă infracțională și nu acționează, invocând diferite motive, pentru mine este ceva de nepermis.

Tranzacție cu acordul BNM

Banii sustrași de DFI de la ASITO și Moldasig au fost transferați după aceeași schemă prin mai multe companii din grupul Șor, iar în final au ajuns la AIR INVESTMENTS SRL care a oferit, în aceeași zi, un împrumut de 2 milioane de euro miliardarului rus Andrei Goncearenko. Peste nouă luni, în decembrie 2019, presa din R. Moldova avea să afle că Goncearenco este noul beneficiar al Aeroportului Internațional Chișinău. În iunie 2019, Goncearenco ar fi depus cerere de dobândire a cetățeniei moldovenești prin investiții. Împrumutul acordat lui Goncearenco a fost autorizat în aceeași zi de 24 aprilie 2019 și de Banca Națională a Moldovei, care a permis efectuarea tranzacției.

Am solicitat explicații de la Banca Națională despre această tranzacție, dar instituția ne-a oferit un răspuns evaziv.

„Eliberarea autorizațiilor pentru efectuarea operațiunilor valutare se face strict în conformitate cu cerințele actelor normative în vigoare. În acest sens, Legea privind reglementarea valutară și Regulamentul privind autorizarea unor operațiuni valutare prevăd că Banca Națională autorizează sau refuză eliberarea autorizațiilor pentru efectuarea operațiunilor valutare ținând cont de obiectivul fundamental al BNM stipulat în Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei. În același timp, se iau în considerare condițiile curente ale pieței monetare, de credit și valutare, de situația balanței de plăți a Republicii Moldova, și în mod implicit informațiile prezentate de către autoritățile competente ale statului privind caracterul suspect al operațiunii supuse autorizării și/sau al activității solicitantului în contextul legislației  privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”.

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc nu cunoaște despre existența vreunui dosar penal ce vizează împrumuturi acordate de companiile de asigurări.

LUCIAN ROGAC, avocat: „Poate sunt pornite anumite cauze penale, dar până la moment nu a fost dat careva statut clientului meu, din câte cunosc eu”.

Am încercat să obținem comentarii și de la Ilan Șor vizavi de împrumuturile pe care le-au luat companiile sale de la Moldasig și ASITO. I-am scris mesaje pe Facebook, unde deputatul fugar este activ în fiecare zi. Deși a văzut întrebările noastre nu am primit niciun răspuns.

Ceilalți 40 de milioane de lei împrumutați de DFI de la companiile de asigurări au ajuns în Cipru, tranzitând firma proprietară a hotelului Național. Dar despre această companie, prin care au fost spălați peste 6 milioane de euro și cum s-a implicat controversatul deputat Vladimir Andronache în scoaterea a 200 de milioane de lei din Moldova Gaz și Victoria Leasing în interesul lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, vă spunem în ediția de duminica viitoare a Cutiei Negre PLUS.

16 februarie 2026, ora 09:00

În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividente și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Cutia Neagră PLUS a analizat cine sunt cei „evadați” din lista neagră.  Am descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare.

Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

În 2020, Consiliul Concurenței a stabilit că SRL Casa Media Corp a avut o poziție dominantă pe piață și a amendat compania cu 1,8 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței a fost contestată în judecată, dar Casa Media Corp a pierdut procesul. Sesizarea la Consiliul Concurenței a fost depusă în 2018 de TV8, Jurnal TV și ProTV și viza un posibil cartel pe piața de publicitate tv creat de compania din grupul Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.

Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu au fost incluși în lista neagră întocmită de SIS la finele anului 2022, când Plahotniuc a ajuns sub sancțiuni internaționale. Cei doi erau însoțiți în listă de Sergiu Latîș, un alt fost director la GMG Production și General Media Group și Oleg Cristal, ex-director la Publika TV și administrator al Telestar Media, care gestiona Canal 2 și Canal 3.

Ulterior, fără să explice public motivele, SIS i-a exclus din listă pe Jelihovschi și Pavelescu. Numele lor nu s-au mai regăsit în lista publicată de SIS în Monitorul Oficial din ianuarie 2024. Cristal și Latîș însă au rămas. Chiar s-au judecat cu Serviciul de Informații, dar au pierdut procesele în primă instanță.

„Eu am aflat din presă că aș fi fost inclus într-o anumită listă. Nicio entitate a statului nu m-a informat că aș avea restricții sau că aș fi în vreo listă. La fel nu știu nimic despre momentul excluderii din listă. Nu am primit explicații de la autorități”, a comentat Petru Jelihovschi.

Nici Dorin Pavelescu nu știe argumentele SIS privind excluderea sa din listă.

„Includerea numelui meu în acea listă nu a avut la bază vreo constatare de încălcare a legii sau vreo acuzație oficială la adresa mea. Din informațiile pe care le dețin, situația mea a fost clarificată la nivel instituțional, iar numele meu nu se mai regăsește în astfel de evidențe. Nu există nicio restricție în privința mea. Îmi desfășor activitatea legal și transparent”.

Televiziuni noi, administrate de oamenii din holdingul lui Plahotniuc 

Dorin Pavelescu continuă să fie și astăzi administrator la Casa Media Plus și Casa Media Corp. A recunoscut asta chiar la o ședință recentă a Consiliului Audiovizualului la care a mers să ceară aprobarea sa în calitate de beneficiar la două posturi de televiziune - One TV și Star TV.

Membru CA:  - Sunteți la moment administrator și fondator la alte companii din acest domeniu audiovizual?

Pavelescu: - Sunt fondator și administrator la Casa Media Corp. E o companie care nu are activitate deja de un an și jumate, dar mai sunt niște urme, chestii de contabilitate.

Membru CA: - Dar nu aveți de gând să o reînviați?

Pavelescu: - Nu. Am niște litigii ce țin de recuperarea unor datorii. După asta urmează lichidarea.

Între timp, Jelihovschi și Pavelescu au pus pe roate alte câteva televiziuni. Inițial s-au ascuns în spatele unor interpuși. În 2021, o companie nou-fondată - SFC Media, a obținut licențe de emisie pentru două posturi TV de nișă Legal TV și GN TV. Fondator și administrator al firmei în acte era Dan Pascari. 

Tot din 2021 și până în iunie 2024, Pascari a administrat și compania Panesta Group în care sunt asociați tatăl lui Dorin Pavelescu și mama lui Petru Jelihovschi. Potrivit rapoartelor financiare depuse la Biroul de Statistică, SFC Media și Panesta Group au și același contabil. Mai mult, unica sursă de finanțare în 2022  a  Legal TV și GN TV a fost un împrumut de aproape 40 de mii de lei oferit de Panesta Group. 

În septembrie 2023, cele două televiziuni și-au schimbat numele în One TV și Star TV. Chiar dacă la ședința CA la care a fost aprobată modificarea, nu au fost pomenite numele lui Jelihovschi și Pavelescu, presa titra că noile proiecte sunt lansate de fostul administrator al televiziunii Prime. Tot atunci, administratoare la SFC Media a fost numită Ana Botnariuc, fostă editoare-șefă de la Prime TV.

Abia peste 2 ani, Jelihovschi și Pavelescu au ieșit din umbră și au preluat oficial acțiunile companiei SFC Media. La ședințele CA, la care au cerut să fie recunoscuți ca beneficiari ai posturilor TV, s-a confirmat involuntar că cei doi sunt implicați în proiectele media de la început.

Ana Butnariuc: - Proprietarul vechi, la fel ca și viitorii asociați, nu s-au implicat în politica editorială.

Membru CA: - Ce înseamnă nu s-au implicat? Adică ei au fost și până acum acolo, dar nu s-au implicat?

Ana Botnariuc:  - V-am spus și data trecută că acum  au funcții de producători. Iar dl Jelihovschi în 2023 a fost manager de proiect la lansarea proiectelor, fapt care a fost anunțat public.

Dorin Pavelescu: - Pe partea  editorială de știri nici nu prea m-am implicat. Ana poate confirma. Mai discutăm noi, dar nu ne implicăm direct, deloc în agenda politică.

Membru CA:  - Totul depinde de patron. După asta vedem conținutul editorial. Dacă patronul e proeuropean, atunci și postul.

Pavelescu: - Patronul e proeuropean.

Ana Botnariuc: - O să fie.

Împrumuturi pentru televiziuni de la firma părinților 

În 2023, când s-au lansat, posturile ONE TV și STAR TV au primit fiecare câte un împrumut de peste 100 de mii de lei de la Panesta Group, compania conectată la Jelihovschi și Pavelescu. Iar în următorul an, aceeași companie a avut contracte ce au depășit 200 de mii de lei cu cele două televiziuni.

De asemenea, în 2024, ONE TV și STAR TV au avut relații contractuale și cu Casa Media Corp, figurantă și ea în lista SIS-ului.  Atât Jelijovschi, cât și Pavelescu neagă faptul că ar fi fost până acum beneficiari din umbră ai SFC Media.

„Îl cunosc pe Dan Pascari de mulți ani și e normal ca administratorul unei companii să vrea să-și facă propria afacere pe care să o administreze, mai ales dacă vede în asta o oportunitate de business. „Panesta Group” plasa publicitate pentru produsele pe care le distribuia și, probabil, de aici a venit ideea de a crea o platformă media audiovizuală. Lansarea ONE TV și STAR TV s-a făcut cu un buget optimizat. A fost și o investiție a fondatorului companiei, dar tot el a găsit soluții pentru a efectua împrumuturi de la partenerii care plasau publicitate la aceste posturi. E normal să existe împrumuturi, inclusiv între companii. (…) În toamna anului 2023 am fost invitat să fiu manager de proiect la „SFC Media” în legătură cu lansarea ONE TV și STAR TV. Ulterior, am emigrat din R. Moldova și s-a încheiat activitatea mea în calitate de manager. Totuși, anul trecut, am acceptat să fiu producător TV pentru a pregăti alte proiecte speciale care urmează să fie lansate. Aflând că proprietarul сompaniei vrea să vândă acțiunile am decis să investesc în domeniul audiovizual autohton”, a declarat Petru Jelihovschi.

„Nu există o legătură juridică între „SFC Media” și „Panesta Group”. Sunt entități distincte. Nu comentez deciziile profesionale ale altor persoane. În mediul de afaceri din R. Moldova este o practică obișnuită ca administratori, contabili sau consultanți să colaboreze cu mai multe companii. În momentul în care „SFC Media” a primit împrumuturile, eu nu aveam calitate de fondator și nu făceam parte din administrația companiei. Împrumuturile și contractele comerciale între companii sunt practici obișnuite în mediul de afaceri, iar „SFC Media" a încheiat contracte importante și legale cu diverse entități. Am activat în cadrul „SFC Media” în calitate de producător TV. Calitatea de asociat a apărut abia în momentul achiziționării acțiunilor de la Dan Pascari, printr-un proces legal și transparent.”, a adăugat Pavelescu.

Un nou holding media?

Tot în toamna anului 2021, CA a oferit licențe pentru alte două posturi de televiziune NEXT și PREMIERA. Beneficiară s-a declarat atunci compania Binamex-M. Însă cele două televiziuni nu au avut activitate până în 2024, când au fost preluate de compania Media Scoupe. Actual beneficiar se declară Cătălin Golban, fost acționar la Media Content Distribution, care a administrat postul de televiziune Canal 5 din holdingul lui Plahotniuc, transmis ulterior lui Ilan Șor.

Deși Golban se declară beneficiarul NEXT și PREMIERA, pe piața media se vehiculează că cele două posturi de televiziune ar fi controlate tot de Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu. Toate cele 4 posturi tv împart același oficiu și studiouri și fac schimb de conținut tv. La una dintre ședințele Consiliului Audiovizualului, președinta instituției a lăsat să se înțeleagă că bănuiește existența unui nou holding media controlat de cei doi.

Liliana Vițu, președinta CA: - Când vedem aceste schimburi între SFC Media și Media Scoupe, Next și Premiera. Când noi am avut controalele noastre care au arătat aceeași practică, fie comercială, rezultată în amendă la toate 4 posturi. Când noi vedem și o să vă rog să-mi dați o explicație, că unul dintre cei mai mari distribuitori le țin pe toate 4 grămăjoară, unul după altul și preferă să ia amendă. Incalcă lista must-carry, dar le ține cumva grămăjoară. Eu nu vreau să particip la crearea unui holding prin votul meu de azi.

Membru CA: - Noi ne-am ars din păcate cu holdingul în care ați avut și dvs un rol și trebuie să înțelegeți că întrebările astea vin pentru a preveni repetarea unei situații care nu a făcut bine presei și breslei.

Liliana Vițu: - Nu-i problema că Jelihovschi are un holding e problema dacă acest holding ajunge să aibă poziție dominantă în formarea opiniei publice. Nu-i problema că e holdingul unuia sau altuia. Niciun holding nu ar trebui să ajungă în această poziție de a domina formarea opiniei publice.

Petru Jelihovschi: - Din păcate sau din fericire, dar nu există nicio premiză să devină poziție dominantă aceste posturi la moment și nici în viitorul apropiat. În cazul nostru nu există nicio intenție, nu există raporturi juridice și nu se planifică niciun fel de raport juridic. Când au fost făcute aceste programe au avut la bază o strictă rațiune de costuri.

Liliana Vițu: - Dar nici în holdingul precedent nu era raport juridic oficial între Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5, dar holdingul exista .

Petru Jelihovschi: - Eu vorbesc despre situația care este astăzi și pentru care sunt responsabil.

Firme asociate pentru a vinde publicitatea TV

Contrar asigurărilor date de Petru Jelihovschi, în decembrie 2025, SFC Media și Media Scoupe s-au aliat oficial și au devenit acționari ai unui sales house care vinde publicitate la cele 4 televiziuni, exact după modelul firmei Casa Media Corp, gestionată de Pavelescu, care monopolizase piața de publicitate TV pe timpul lui Plahotniuc.

Media Sales Hub a fost fondată în februarie 2024 de Corina Catanoi, dar a fost administrată  de același Dan Pascari, proprietarul inițial al ONE TV și Star TV.

„Asocierea pentru servicii de vânzări sau în alte scopuri este o practică în multe industrii și are ca scop optimizarea costurilor și funcționarea mai eficientă și nicidecum controlul pieței”, a argumentat Pavelescu asocierea în Media Sales Hub.

„Faptul că un furnizor de servicii media nu achită comisioane unor case de vânzări străine, dar își vinde spațiul publicitar de la posturile TV prin compania în care deține cotă-parte consider că poate fi exemplu pentru piața media, care ar putea să se asocieze pentru a reduce costurile”, susține Jelihovschi.

Curios este faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Media Sales Hub a fost singura companie care s-a ocupat de plasarea publicității la televiziuni pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare. De asemenea, ONE TV a fost singurul post de televiziune din țară la care liderul PAS, Igor Grosu, a mers în timpul campaniei electorale.

Igor Grosu afirmă că nu a fost alegerea lui unde să meargă la emisiuni. „Asta a fost decizia echipei de comunicare, ce și unde participăm, când participăm. Timpul care-l avem la dispoziție. Asta a fost o decizie atunci. Acum nu-mi amintesc care-s argumentele. Este echipă cu care discutăm. Azi unde mergem? Mergem acolo. Azi facem acțiunea asta”, a explicat Grosu.

Despre plasarea publicității la televiziuni prin intermediul Media Sales Hub, liderul PAS nu cunoaște nimic. „Este staff electoral, este trezorier, sunt oameni care răspund de partea de comunicare, logistică. Ei hotărăsc care este modalitatea cea mai ușoară pentru a nu pierde timpul cu 70 de contracte”, a argumentat președintele PAS.

L-am contactat ulterior pe Artur Mija, cel care a condus staff-ul electoral al PAS la alegerile din toamnă. Iată ce ne-a spus despre contractul cu Media Sales Hub și apariția lui Grosu la emisiunea One TV.

Artur Mija: - Am luat ofertele de la două companii. Am comparat. Care a fost mai ieftină, aceea am luat-o.

Reporter TV8:  - Compania e frelativ nouă pe piață. Cum ați ajuns la ea?

Artur Mija: – Vă dați seama că suntem oameni conectați. În campanie, când compari 10% din bugetul de plasare media cu un buget semnificativ mai mic, atunci optimizezi.

Reporter TV8:  – Dar cunoșteați ceva despre faptul că această companie este conectată la oamenii care au gestionat și au administrat imperiul mediatic al lui Plahotniuc?

Artur Mija: – Nu am făcut așa research, dacă sincer. Noi am avut o relație pură de business. Despre  participarea dl Grosu nu a fost niciun fel de predilecție în care parte să meargă sau nu. Admit că a avut propuneri și din partea altor televiziuni, dar în același timp știu că a avut un orar destul de încărcat în perioada ceea. Colegii de la One TV au dat o palitră foarte mare. Au zis că veniți oricând săptămâna aceea că înregistrăm. Acum eu nu știu care este politica. La dvs trebuie să fie live, iar la ei nu trebuie să fie live. Adică, am găsit o deschidere din partea lor și am mers la televiziune. Dar nu a fost niciodată la staff că mergeți acolo și nu mergeți în altă parte.   

Politicianul care a ajuns de două ori în lista neagră       

Cutia Neagră PLUS a identificat o singură persoană care, după ce a fost eliminată din lista de sancțiuni, peste doi ani a fost repusă, împreună cu toate firmele sale și partenerii de afaceri. Este vorba despre fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Politicianul a revenit în lista neagră a SIS după ce a anunțat că intenționează să candideze la alegerile parlamentare de anul trecut, în fruntea Partidului Democrat Modern. Anunțul a coincis cu momentul în care Vlad Plahotniuc, în proces de extrădare din Grecia, afirma că se va reîntoarce în viața politică din Moldova.

Vladimir Cebotari a fost eliminat din lista neagră a SIS în aceeași perioadă ca și administratorii imperiului mediatic al lui Plahotniuc. În lista din 2022, fostul ministru al Justiției apărea ca fiind afiliat oligarhului, dar în lista revăzută, publicată în 2024 în Monitorul Oficial, numele lui Cebotari nu s-a mai regăsit.

Vladimir Cebotari. „Eu nu cunosc careva argumente ale SIS nici la momentul în care m-au inclus în acea listă și nu cunosc despre argumentele SIS la momentul în care m-au exclus din acea listă.  Este evident că nu există nicio împrejurare, nicio stare de fapt care ar constitui temei sau motiv real pentru a fi inclus în lista persoanelor potențial afiliate măsurilor  restrictive internaționale. Legea este suficient de clară. Ea stabilește criterii care sunt măsurabile: cei urmăriți și fapte care se documentează. Nu există și nu poate exista niciun astfel de document a cărorva afilieri sau legături care se încadrează în criteriile prevăzute de lege ce ar permite să fiu afiliat dl-ui Plahotniuc”.

Peste un an și jumătate, SIS s-a răzgândit și l-a inclus din nou pe Cebotari în anexa cu persoane afiliate lui Plahotniuc. De această dată, cu toate companiile în care acesta deține acțiuni personal sau prin soția sa și cu toți partenerii de afaceri.  Ordinul lui Alexandru Musteață a fost semnat pe 22 august 2025. Se întâmpla în preajma campaniei electorale pentru parlamentare, care a coincis și cu momentul pregătirii extrădării lui Plahotniuc din Grecia. Cebotari, care s-a retras din viața politică din 2021, a reapărut brusc și a anunțat că va participa în cursa electorală cu Partidul Democrat Modern din Moldova, asociat de oamenii legii lui Plahotniuc. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze partidul lui Cebotari în alegeri având la bază o notă a SIS-ului.

Vladimir Cebotari: „Este cel puțin stranie acea coincidență ca să fiu inclus în careva liste de afiliere exact în momentul în care începe campania electorală. Asta ridică foarte multe semne de întrebare. Motive, după cum am spus anterior, nu există. Ele pot fi înterpretate. Aceste lucruri sunt motivate politic. Este un punct de vedere care îmi aparține mie și altor persoane vizate afiliate mie, dar și acelor companii juridice internaționale cu care noi ne consultăm în privința acestor acțiuni care au fost întreprinse”.  

În prezent, Vladimir Cebotari se judecă cu SIS pentru a fi exclus din lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Un proces separat în instanță  a inițiat și compania aeriană Fly One, cea mai cunoscută afacere a lui Cebotari. Potrivit fostului deputat, compania întâmpină probleme în activitate după ce a ajuns sub monitorizare.

Vladimir Cebotari: „Este foarte dubios că un grup de afaceri care angajează în R. Moldova aproximativ 800 de persoane, care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite, la nivelul sutelor de milioane de lei în diverse bugete și plătește fonduri de sute de milioane de lei angajaților săi să fie supus unor astfel de tipuri de presiuni care au repercursiuni și în afara țării. Noi avem discuții continue cu diverse instituții financiare și medii de afaceri foarte mari, pornind de la cele mai mari bănci din lume, cele mai mari companii de asigurări din lume, cele mai mari companii de avocatură din lume, care au întrebări față de noi. Din păcate suntem puși în situația să discutăm despre aceste lucruri, despre riscurile politice cu care se confruntă mediul de afaceri zi de zi și nu din cauza că noi am vrea să ne plângem cuiva, dar din cauza că noi suntem puși în situația să răspundem la astfel de întrebări”.

SRL Grand Oil, scoasă „subit” din lista SIS

În ziua în care Vladimir Cebotari și afacerile sale au fost repuse în lista neagră a SIS afiliată lui Plahotniuc, o altă companie a avut norocul să iasă din aceeași listă. Grand Oil, care deține o rețea de benzinării, pierduse cu două luni mai devreme un proces de judecată împotriva SIS, la Curtea de Apel. Serviciul de Informații  a reușit să demonstreze în fața judecătorilor că Plahotniuc ar fi beneficiarul Grand Oil. Firma a avut în trecut mai multe tranzacții cu Finpar Invest, al cărei beneficiar era oligarhul.

Grand Oil a fost fondată în martie 2014 de o companie din Cipru - ALKINIACO INVESTMENTS LIMITED având un capital social de numai 5400 lei. Peste o lună, acționar majoritar al firmei, cu o cotă de 77% a devenit întreprinderea cu capital străin Finpar Invest, conectată la Plahotniuc. Atunci, Grand Oil și-a majorat și capitalul social la 67 de milioane de lei, după ce a preluat mai multe imobile și benzinării de la Finpar. Din iunie 2014, întregul pachet de acțiuni la Grand Oil a revenit în proprietatea firmei cipriote Alkiniaco Investments. În 2022, printr-o altă firmă cipriotă, VIRGO-LIBRA, beneficiară a Grand Oil a ajuns fiica lui Feyruz Isayev, proprietarul Lukoil Moldova.

La Curtea de Apel Chișinău, unde Grand Oil s-a judecat cu SIS, autoritățile au demonstrat că Plahotniuc a controlat firma cipriotă de la fondarea ei și chiar după anul 2019 când a fugit din R. Moldova. Interpușii lui în firmă au fost două persoane din România: Mădălina Masilla și Ileana Mihaela-Burcea, care au administrat multe alte companii în interesul lui Plahotniuc, implicate în special în frauda bancară. Am arătat anterior în alte investigații Cutia Neagră PLUS ce rol a jucat Ileana Mihaela Burcea și în frauda ce vizează blanchetele pentru pașapoarte perfectate în R. Moldova.

Din cauza prezenței în lista SIS, Grand Oil a avut mari bătăi de cap la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Timp de un an, Consiliul i-a cerut companiei Grand Oil documente ce vizează investițiile, rulaje pe conturi și tranzacții financiare din perioada 2021-2024, dar și informații despre beneficiarii efectivi ai firmei. Într-un final, în iulie 2025, Consiliul a aprobat investițiile Grand Oil, cu o singură condiție - Firma trebuia, în termen de 20 de zile, să excludă din structura corporativă două companii afiliate entităților incluse în lista sancțiunilor internaționale. În decizia Consiliului nu sunt dezvăluite numele companiilor.

Am vrut să aflăm detalii de la administratorul Grand Oil, dar acesta a refuzat să vorbească cu reporterul TV8. „Nu o să comentez, pentru că se interpretează eronat indiferent ce nu aș spune eu. Eu am experiență proastă de comunicare cu jurnaliștii și nu vreau să comentez nimic”,ne-a spus Sergiu Pîntea.

Contrar câștigului de la Curtea de Apel, la o lună distanță, directorul SIS Alexandru Musteață a emis ordinul prin care a exclus Grand Oil din așa-numita listă neagră a persoanelor afiliate lui Plahotniuc.

Deși a fost exclusă din lista SIS, Grand Oil are în continuare mai multe bunuri imobile puse sub sechestru în dosarul „Frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Toate acestea nu au încurcat-o să lucreze. În 2024, vânzările companiei au crescut cu aproape 30% față de anul precedent și au ajuns la 57 milioane de lei.  

Firmă cu tangențe la „furtul miliardului”  i-a adus în lista SIS

Din lista de restricții întocmită de SIS au fost excluse și câteva persoane și companii afiliate lui Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Plahotniuc. Cutia Neagră PLUS a demonstrat anterior implicarea uneia dintre aceste firme în tranzacții suspecte legate de furtul miliardului.

În lista SIS a persoanelor conectate la Andronachi a ajuns și un om de afaceri din domeniul petrolier, Miroslav Scurtu, împreună cu soția sa, Iulia Scurtu. Miroslav Scurtu este cunoscut ca acționar majoritar al companiei Naftatrans, un mare importator de benzină și motorină din R. Moldova. Iar soția sa administrează Hotelul Dacia din centrul Chișinăului, pe care Naftatrans l-a cumpărat în 2023.ai Soții Scurtu au ajuns în vizorul SIS pentru că sunt actuali proprietari ai companiei „Impecabil Grup”, conectată cândva la Vlad Andronachi. 

Cutia Neagră a dezvăluit anterior într-o investigație că „Impecabil Grup”, administrată de omul de încredere al lui Andronachi, Anatolie Blonschi, a primit pe conturi 300 de mii de euro de la un offshore conectat la Nadejda Andronachi, soția fostului deputat democrat. Banii au fost scoși din Banca de Economii, învârtiți într-un carusel de firme din paradisuri fiscale și întorși apoi în R. Moldova.

Pe 20 august 2015, din acești bani, Impecabil Grup a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri situate pe șoseaua Balcani 1, care aparțineau întreprinderii Baza de Transport Auto Nr. 1, aflată în proces de lichidare. Peste 5 zile de la achiziție, Impecabil Grup a vândut imobilele unui alt agent economic.

Potrivit bazelor de date deschise, soții Iulia și Miroslav Scurtu au preluat firma Impecabil Grup chiar în august 2015, când s-au făcut acele tranzacții imobiliare.

Prin intermediul avocatului care l-a reprezentat în judecată în litigiul cu SIS, Miroslav Scurtu a făcut câteva precizări legate de achiziția firmei Impecabil Grup.

Alexandru Bot: „În acel an 2015 unica motivație a cumpărării companiei Impecabil era faptul că dumnealui căuta o companie nemijlocit înregistrată ca plătitoare de TVA, pentru că în acea perioadă erau necesare careva rulaje mai mari ca să te poți înregistra ca plătitor de TVA. Ulterior, intenționa să utilizeze această companie în propria afacere. Din ceea ce mi-a explicat Dl Scurtu, cert și-a asumat, nici pe dl Blonschi la modul propriu nu-l cunoștea. Era o companie expusă spre vânzare. Faptul că dl Blonschi era asociat cu dl Andronachi nici până în prezent dl Scurtu nu are certitudinea asta. Ulterior a aflat din presă sau nemijlocit în momentul când a fost introdus numele lui ca persoană fizică în acea listă de restricții”.

Aflați în lista neagră, Miroslav și Iulia Scurtu au continuat să-și dezvolte afacerile și chiar să atragă parteneri din străinătate. În noiembrie 2024, Agenția de Investiții anunța oficial că renumitul brand de rețele hoteliere „Hilton” intră pe piața R. Moldova și urmează să investească 5 milioane de euro în reconstrucția Hotelului Dacia, administrat de Iulia Scurtu. În prezent, lucrările de renovare a hotelului sunt în toi.

De asemenea, proprietara hotelului Dacia,  compania Naftatrans, în care Miroslav Scurtu deține 80% de acțiuni, a continuat să facă afaceri profitabile, inclusiv cu statul. Firma a câștigat licitații de zeci de milioane de lei pentru a livra carburanți diferitor instituții publice.

În iunie 2025, directorul SIS, Alexandru Musteață, i-a scos pe soții Scurtu și „Impecabil Grup”, din lista persoanelor asociate cu Andronachi. După asta, Naftatrans a obținut contracte și mai grase la licitații publice. A câștigat un tender de 25 de milioane de lei la întreprinderea municipală Autosalubritate și unul la Agenția Rezerve Materiale în valoare de 21 de milioane de lei. Naftatrans a fost furnizor de motorină la Agenția Rezerve Materiale și în 2023, după ce a câștigat o licitație de 52 milioane lei.

Avocatul lui Scurtu susține că aflarea în lista SIS a îngreunat activitatea tuturor afacerilor clientului său. Din acest motiv, chiar se analizează posibilitatea de a cere prejudicii materiale de la SIS.  

Alexandru Bot: „Ele sunt  greu de a fi cuantificate. Când te gândești că o tranzacție ți-a luat nu o zi, dar o săptămână. Parcă ai impresia că nu s-a generat nicio problemă, pentru că banii  până la urmă au plecat. Tranzacția a fost încheiată. Doar că a cuantifica timpul pierdut pentru a argumenta necesitatea unui transfer și a unei tranzacții aici este problema cea mai mare. Poate într-o expresie de prejudiciu moral asta va constitui un obiect de litigiu, dar la moment noi vrem să înțelegem ce a fost asta. În primul rând de ce am fost incluși în listă și de ce am fost excluși din listă. Noi nu avem nicio argumentare certă a acestor circumstanțe. Atunci când ne întâlneam în instanță cu reprezentantul SIS-ului, una dintre ultimele întrebări pe care le-am discutat în afara instanței a fost dacă vă excludem din listă, veți înainta pretenții de prejudicii? La care nu i-am dat niciun răspuns. Da, am fost excluși din listă, dar până la urmă asta nu a fost rodul unei tranzacții sau a unei înțelegeri”.

Companie cu interese la cariera Micăuți, radiată din listă

În septembrie 2024, din lista persoanelor asociate cu Vlad Andronachi au fost scoase alte două companii: Ex-Stone și ADM-Eximcom, împreună cu fondatorul lor Dumitru Ciobu. Compania ADM-Eximcom a făcut afaceri cu întreprinderea de stat Calea Ferată. În 2019, firma solicita în judecată o datorie de 2,5 milioane de lei de la CFM pentru mărfuri pe care i le-ar fi livrat, iar aceasta nu le-a plătit. Firma a câștigat procesul. Potrivit rapoartelor financiare, firma vindea materiale de construcție, dar a intrat pe linie moartă. În ultimii ani nu a mai avut niciun venit din vânzări.

A doua companie a lui Ciobu, Ex-Stone, a fost implicată în tranzacții suspecte ce vizează Cariera de piatră Micăuți, ajunsă pe mâna lui Vlad Andronachi. Firma a obținut 18 hectare de teren ale carierei, în schimbul unor datorii. În tranzacții este implicată și compania Fixton Proiect, administrată de Elena Țugulea, parteneră în mai multe afaceri cu Vlad Andronachi. Femeia și compania sa la fel sunt pe lista SIS. Fixton Proiect are adresa juridică tot pe șoseaua Balcani 1, despre care v-am vorbit mai sus în cazul companiei Impecabil Grup și familiei Scurtu. În 2021, Fixton Proiect a intrat în faliment, iar administratorul de insolvabilitate a cerut în judecată aplicarea sechestrului pe terenurile cedate către firma Ex Stone a lui Ciobu și întoarcerea lor, pentru că ar fi fost înstrăinate fraudulos. În ultimii ani, nici firma Ex-Stone nu mai are activitate.

Potrivit unor hotârâri de judecată, Dumitru Ciobu datorează statului peste 10 milioane de lei. Inspectoratul Fiscal a stabilit că bărbatul nu a declarat și nu a achitat impozite pe venit timp de mai mulți ani și i-a aplicat penalități de întârziere și amenzi. Nu am reu;it să-l găsim pentru Dumitru Ciobu pentru comentarii.

Statul, client fidel al unei companii din lista neagră 

Cele mai multe retrageri din lista neagră au vizat persoane și companii care erau bănuite de SIS de legături cu Ilan Șor.  În cazul unor șefi de organizații teritoriale ale Partidului Sor, peste câțiva ani după ce directorul Serviciului de Informații a semnat ordinul de scoatere de sub monitorizare, aceștia au fost condamnați penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii politice.

Pe 10 iunie 2025 din lista SIS au fost excluse două companii asociate fugarului Ilan Șor: FORSBETA, care se ocupă de vânzarea biletelor avia, și SRL 7 ELEMENTS care administrează hotelul Turist din Chișinău.

FORSBETA l-a avut ca fondator și administrator pe Iurie Cramarenco, inclus și el în lista SIS, doar că afiliat lui Andronachi. Cramarenco a fost director comercial la AIR Moldova, privatizată prin interpuși de Ilan Șor, iar ulterior falimentată. Forsbeta a avut adresa juridică pe bulevardul Negruzzi 8, într-un imobil ce aparține AIR Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Forsbeta a fost printre cei mai mari finanțatori ai Partidului Șor. A donat aproape 700 de mii de lei. Comisia Electorală Centrală a stabilit atunci că agentul economic a încălcat legea și a cerut Procuraturii să ancheteze firma pentru fals în declarații. Forsbeta nu avea dreptul să finanțeze campania electorală, pentru că a câștigat bani din licitații publice.

După ce SIS a inclus Forsbeta în lista neagră, afiliată lui Șor, statul a continuat să fie clientul firmei. Mai multe instituții publice cumpără și azi bilete de avion de la această companie. De exemplu, în ultimii doi ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au cumpărat bilete de avion de aproape două milioane de lei de la Forsbeta.

Ministrul Economiei a explicat cum s-au făcut achizițiile de la această companie.

Ministrul Economiei: „Contractele toate se fac prin licitație, în baza legii cu privire la achizițiile publice, unul dintre criterii fiind cel mai mic preț. Este vorba despre achiziții de sezon, pentru că noi nu putem prognoza pe perioada unui an calendaristic deplasările și necesitatea de a cumpăra biletele. Toată informația este publică pe site-ul Mtender, inclusiv pentru contracte mici. În cazul acesta specific noi vorbim despre sancționarea companiei versus asociații. Companiilor nu li s-a interzis activitatea economică în spațiul R. Moldova, motiv pentru care noi, în baza legislației, activăm și achiziționăm în dependență de prețul oferit”.      

În aprilie 2024, Iurie Cramarenco a dat în judecată SIS, iar peste 5 luni și-a retras plângerea, după ce instituția l-a scos din listă. Compania Forsbeta a continuat însă să se afle în lista persoanelor juridice monitorizate până în iunie 2025. Asta deși Cramarenco a înstrăinat firma, încă în noiembrie 2022 .

Actuala proprietară și administratoare la  Forsbeta, Ana Ceban, a refuzat să comenteze subiectul.

Hotelul Turist a fost sub monitorizare

Cea de-a doua companie asociată cu Ilan Șor, scoasă de SIS din lista neagră este 7 Elements. Firma administrează hotelul Turist. Ea a cumpărat hotelul în 2011 de la Vedova Grup, care a avut adresa juridică pe str. Tighina 12 unde au fost înregistrate toate companiile din holdingul lui Șor. Vedova Grup a fost administrată mai mulți ani de Vitalie Cușnir, fondator și administrator al SRL Magazine Sociale, care de asemenea se regăsesc în lista neagră. 

În mai 2019, o jumătate cotă parte din SRL-ul 7 Elements a ajuns în proprietatea Valentinei Balițchi, mama fostului șef al Vămii Tudor Balițchi, un alt apropiat al lui Ilan Șor, inclus în lista neagră a SIS.

Administratoare a fost numită  Valentina Copnova, și ea în lista de sancțiuni. Autoritățile au stabilit că, între 2019 și 2021, Copnova a traversat de mai multe ori frontiera de stat, aflându-se în același automobil cu soția lui Tudor Balițchi.

Cealaltă jumătate din SRL 7 Elements a fost transmisă către o companie bulgară Blues Energy Group. Fondatorul firmei bulgare și soția sa, Călin și Violina Corjan tot s-au regăsit în lista SIS.

Numele lui Călin Corjan apare într-un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat de Președinție. Studiul „REPUBLICA OFFSHOR” arată că… Călin Corjan ar fi înregistrat mai multe firme în Marea Britanie care au avut un rol-cheie în activitățile de spălare a banilor ce i-au implicat pe Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Corjan susține că informația din raport este neveridică și i-a acționat în judecată pe autori pentru defăimare. În prezent, dosarul este pe rolul instanței. Am încercat să luăm legătura cu Călin Corjan prin intermediul avocatului său. I-am transmis și în scris mai multe întrebări, dar nu am primit niciun răspuns.

În 2020, mama lui Balițchi a transmis acțiunile sale din 7 Elements către o companie rusă - Arling, iar Călin Corjan a vândut firma bulgară unui austriac.

În decembrie 2024, în timp ce 7 Elements se mai afla sub monitorizare, noii acționari au încercat transmiterea hotelului Turist în proprietatea firmelor din Rusia și Bulgaria. Autoritățile au blocat atunci tranzacția și au pus sechestru pe imobilele hotelului. Oamenii legii au motivat că hotelul este oferit la un preț derizoriu, de 580 de mii de dolari,  în timp ce doar valoarea cadastrală a clădirii și a terenului este de peste 40 de milioane de lei. Astfel „s-a încercat transferul proprietății hotelului Turist în favoarea unor dobânditori de bună-credință în interesul aceluiași beneficiar final Ilan Șor”, motiva SIS.

7 ELEMENTS și fosta administratoare Valentina Copnova au cerut în judecată anularea ordinului SIS pe motiv că nu ar avea nicio conexiune cu Șor.  

Alexandru Bot: „Este adevărat că anterior acest activ al hotelului Turist care aparține companiei 7 elemente era asociat lui Ilan Șor, dar din momentul în care au intervenit în cotele părți ale companiei noii proprietari nu prea înțeleg unde este legătura cauzală dintre activitatea foștilor și actualilor în condițiile în care această achiziție a fost într-adevăr una strategică pentru investitori care sunt dezvoltatori din domeniul hotelier cu renume internațional. Vorbim de o companie rusească, adevărat, dar și de o companie austriacă care intenționau să dezvolte acest activ sub marca Hilton sau eventual Mariot. Vorbesc din informațiile care au fost furnizate de clienții mei”.

Corjan, conectat la un imobil vândut de firma lui Plahotniuc

În prezent, pe rolul Judecătoriei Chișinău se află și un litigiu inițiat împotriva Agenției Servicii Publice de către Călin Corjan și compania REAL-IMMO 25. Aceasta este noua denumire a firmei Alfa Capital, fondată tot de Vedova Grup. Din 2016, Alfa Capital este proprietara unui imobil situat pe malul lacului din Parcul „Valea Trandafirilor”. L-a preluat de la Finpar Invest, beneficiarul căreia a fost Vlad Plahotniuc. Din 2021, clădirea se află sub sechestrul procurorilor.

Paradox: Scoși din listă în ziua în care au pierdut în judecată 

Pe 10 iunie 2025, au pierdut însă procesul. În aceeași zi, din motive neclare, directorul SIS, Alexandru Musteață, a emis un ordin prin care i-a exclus din lista neagră pe Valentina Copnova, Violina Corjan și 7 Elements. Călin Corjan a rămas însă sub monitorizare.

Avocatul companiei 7 Elements ne-a dezvăluit că actualii proprietari ai hotelului Turist intenționau să inițieze un litigiu și în arbitrajul internațional. 

Alexandru Bot: „Altă echipă de avocați, nici eu nu știam despre ei, au inițiat un dialog cu SIS în vederea explicării faptului că acest activ este unul curat. Nu are afilieri cu Șor, Plahotniuc sau alte persoane vizate de această lege. În momentul în care s-au inițiat procedurile de arbitraj si partea moldovenească trebuia să prezinte anumite documente, exact în acea zi a fost decisă radierea din listă. Coincidență sau nu, nu știm, dar cert este paradoxul că, în ziua în care am pierdut litigiul, în aceeași zi am fost radiați din listă. Avem acest paradox unde instanța de judecată motivează cu lux de ampnunte cât de asociați noi suntem lui Șor, iar SIS-ul oponentul nostru spune că au decăzut circumstanțele de asociere. Și ca în cazul companiei Impecabil nu avem absolut nicio explicație de ce am fost excluși din acea listă. Acest proces, dar și toate la care am participat, ele practic s-au desfășurat în lipsa reprezentantului SIS care fie nu se prezenta la ședințe, fie invoca careva circumstanțe de concediu anual. Și această tactică de tergiversare a dosarelor este omniprezentă în toate dosarele cel puțin in care particip eu”.

După ce 7 Element a scăpat din colimatorul SIS, hotelul Turist a fost scos de sub sechestru. Iar în august 2025, firmele din Rusia și Bulgaria și-au înregistrat oficial dreptul de proprietate asupra hotelului.

Scoși de sub monitorizare apoi condamnați penal, dar fugiți din țară

În prima listă întocmită de SIS, s-au regăsit și  multe persoane care au lucrat în instituții publice din Orhei, conduse de echipa oligarhului fugar. SIS i-a scos de sub monitorizare, la fel ca și pe mai mulți oameni care au condus organizații teritoriale ale Partidului Șor. Anul trecut, câțiva dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului. Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației din Glodeni, condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare; Andrei Simacovici, președintele organizației din Ocnița, și Svetlana Panciuc, președinta organizației Edineț, condamnați la câte 4 ani de închisoare. Iar Olga Vlasenco, lidera organizației din Călărași, a primit 4 ani de închisoare dintre care doi cu suspendarea condiționată a pedepsei.După gratii a ajuns doar Andrei Simacovici. Ceilalți au fugit din R. Moldova.

Am cerut oficial de la SIS informații ce vizează fiecare caz în parte descris în investigația noastră. Instituția nu ne-a spus care au fost  motivele includerii și excluderii din lista neagră a fiecărui figurant. SIS a făcut doar o trimitere la lege: „Condițiile de excludere din liste sunt prevăzute la Art. 6, alin. (2) din Legea nr. 25/2016. Astfel legislația prevede mecanisme clare de revizuire a statutului persoanelor incluse în aceste liste. Excluderea se dispune de către SIS în următoarele circumstanțe: încetarea cauzelor și condițiilor factuale care au justificat includerea inițială sai survenirea unor circumstanțe obiective ce țin de interesele superioare ale statului”.