Modificările principale în Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) țin de întoarcerea sub control parlamentar a Consiliului Audiovizualului (CA) și a Companiei Teleradio-Moldova. În particular, CA va putea fi sancționat, inclusiv prin demiterea tuturor membrilor săi, în cazul în care activitatea sa va fi declarată „necorespunzătoare sau insuficientă”, s-a menționat în cadrul consultărilor publice asupra proiectului respectiv de lege, organizate de Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului Republicii Moldova, transmite IPN.
Deputatul PAS, Virgiliu Pâslariuc, a explicat esența modificărilor propuse. În legătură cu atribuțiile CA, el a menționat: „Conform cutumei, membrii CA sunt aleși cu statut de funcționari cu demnitate publică. CA trebuie să dea raportul în fața Parlamentului și în caz dacă activitatea acestui organ va fi declarată necorespunzătoare sau insuficientă, atunci va putea fi sancționat. Legiuitorul a dat foarte multe stimulente reglementatorului, dar n-a prevăzut un mecanism de sancționare. Noi încercăm să aducem acum lucrurile într-o zonă de echilibru. Noi vom forja activitatea acestei instituții, dar noi vrem să responsabilizăm membrii CA prin aceste modificări”.
O altă modificare legislativă propusă de PAS ține de instituirea controlului parlamentar asupra Companiei Teleradio Moldova. „Preconizăm readucerea Companiei Teleradio Moldova sub control parlamentar. Foarte multă lume este scandalizată sau deranjată de cuvântul control. Noi nu vorbim aici în sensul neapărat politic al cuvântului, de o subordonare ierarhică. Noi vorbim de un control parlamentar care este firesc. Una dintre funcțiile de bază ale Parlamentului este controlul legalității. Noi suntem obligați prin lege să controlăm dacă legea funcționează. Ideea reîntoarcerii la ceea ce a fost de la bun început și care este o practică internațională, vine de la modelul BBC din anii ’20: furnizorul sau difuzorul este fondat de guvernare. Prin aceasta noi nu facem altceva decât să încercăm să echilibrăm lucrurile. Fiindcă ceea ce s-a întâmplat după 2018-2019, când televiziunea publică a trecut sub controlul CA, de fapt a arătat că nu a funcționat bine. CA este în esență un arbitru. El trebuie să reglementeze, nu trebuie să administreze. Munca de administrare a fost prea dificilă pentru CA și oricum nu a putut evita suspiciunea de implicare, de imixtiune a politicului în activitatea televiziunii”.
Participanții la consultări au identificat carențe la proiectul de lege. „Dacă, totuși, se insistă asupra instituirii controlului parlamentar, este necesar de a reglementa foarte clar toate procedurile, inclusiv cea de revocare”, a menționat Cristina Durnea, reprezentantă a Centrului pentru Jurnalism Independent. „Temeiurile pentru revocare lasă loc pentru arbitrariu din partea autorității care aplică acest temei. Temeiul ce vizează constatarea executării necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor ar trebui de fapt să fie formulat într-un mod care să stabilească toate faptele, în urma constatării cărora acești subiecți de drept pot fi sancționați prin revocare. În situația de față acest temei poate fi interpretat exhaustiv și nelimitativ. Mai gravă este situația în raport cu sintagma „activitate defectuoasă”, care nu este definită nicăieri în lege și nici nu este proprie normelor de tehnică legislativă. „„Activitatea defectuoasă” rămâne a fi la latitudinea organelor care aplică sau constată acest temei de a determina ce exact semnifică aceasta”.
O altă problemă semnalată de expertă este lipsa unei diferențieri clare a cazurilor când intervine revocarea in corpore și revocarea individuală. „O majoritate parlamentară rău intenționată ar putea să respingă și să demită, să schimbe componența Consiliului de Supraveghere sau a CA, indiferent de conținutul acestui raport, în lipsa unor criterii care să condiționeze această respingere”, a specificat Cristina Durnea.
„Legea este bună, dar problema este că cei care ajung în cele două consilii nu respectă legea, ci indicațiile de la partid, a menționat Petru Macovei, de la Asociația presei Independente. „Trebuie să fim foarte atenți. Proiectul de lege pe care îl propuneți acum poate să rezolve pentru moment problema, dar în perspectivă mai lungă s-ar putea să creeze anumite probleme, care ar trebui să fie evitate”, a menționat Petru Macovei. „Consiliul de Supraveghere trebuie să rămână reprezentativ pentru societatea civilă. Televiziunea publică nu este televiziunea celor care dețin puterea politică, ci a publicului”, a menționat expertul. „Marea provocare de care vă veți ciocni ca partid de guvernământ va fi să încercați să faceți alt gen de selecție decât s-a făcut până acum. Dacă o să numiți persoane obediente, o să demolați orice încredere în posibilitatea reformării audiovizualului”, a conchis Petru Macovei.
„Problema nu este în calitatea legii, ci în felul în care aceasta este aplicată. Nu trebuie să fim naivi și să credem că o altă guvernare, dacă va vrea, nu va schimba legea și componența CA”, a menționat expertul Valeriu Pașa. „Eu nu văd necesitatea de a trece Televiziunea publică sub control parlamentar, în special cu acest instrument foarte operativ – o dată pe an de a modifica componența conducerii. Problema legii actuale este calitatea membrilor CA, care este ce mai moral-degradată instituție din țară. Absolut toată componența actuală a CA trebuie să fie fugărită. Aceasta este o rușine pentru stat, să ai o instituție cum este ea astăzi și cum a fost pe parcursul ultimilor ani. În momentul în care în componența acestui Consiliu vor fi oameni decenți, ei vor face față și monitorizării televiziunii publice”, a specificat Valeriu Pașa, reprezentant al Comunității WhatchDog.
