/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1453: Rivalul lui Trump, „patrioții furioși” ai Rusiei și supărarea lui Orban. Odesa a fost atacată masiv

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Fugarul Andronachi! Afaceri și imobile ascunse. Cum a reușit să-și pună firmele la adăpost și cine sunt oamenii săi de încredere

08 noiembrie 2021, ora 13:56

Stela Mihailovici

Este unul dintre cei mai controversați politicieni. A fugit din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare câștigate de cei care au declarat război corupției, în aceeași perioadă cu Veaceslav Platon și Gheorghe Cavcaliuc. Cutia Neagră PLUS vă prezintă o nouă investigație despre Vlad Andronachi. Vă povestim și arătăm proprietățile ascunse de fostul deputat democrat, castelul pe care și-l construia în cel mai luxos cartier al Capitalei, firme off-shore implicate în furtul miliardului, dar și in export de cărbune de la companii rusești acuzate de extracții ilegale din Donbass. Aflați astăzi cine sunt oamenii prin care acționează Vlad Andronachi și cum a reușit să își pună la adăpost cele mai importante afaceri din Moldova, înainte ca procurorii să pună sechestru pe ele. Acțiunile procurorilor nu au afectat decât într-o măsură foarte mică interesele și activele „Fugarului”.

Vladimir Andronachi, 41 de ani, căsătorit, economist de profesie, deputat în două legislaturi din partea Partidului Democrat. Asociat de opinia publică drept persoană de încredere a oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, partener de afaceri cu controversatul deputat fugar Ilan Șor, apropiat din 2020 de Partidul Socialiștilor și Igor Dodon. Acuzat de implicare în scheme imobiliare, energetice, extracție de zăcăminte, export de fier uzat, furtul Miliardului! Fugar! A părăsit R. Moldova pe 14 iulie 2021, imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS.

Vlad Andronachi nu a mai ajuns în R. Moldova din 14 iulie 2021, atunci când a părăsit statul sub pretextul că merge în vacanță cu familia. Soția și copiii s-au întors. Andronachi – nu!, devenind fugar. Două luni mai târziu a devenit cunoscut public faptul că fostul deputat și soția sa sunt puși sub acuzare într-un dosar penal legat de furtul miliardului.

Documentele consultate de Cutia Neagră demonstrează însă că Andronachi s-a pregătit din timp, de la distanță, de venirea procurorilor. A reușit să își pună la adăpost cele mai importante active și afaceri, făcând la mijloc de septembrie, în regim de urgență, modificări în structura de acționari a companiilor cheie pe care le controla.

Cele mai importante și profitabile afaceri ale lui Vlad Andronachi erau oficial înregistrate pe numele tatălui fostului deputat. Anume în aceste companii s-au produs schimbări la mijloc de septembrie, cu câteva zile înainte ca procurorii să dea buzna cu percheziții acasă la controversatul politician.

Legătura directă a lui Andronachi cu SA Cariera Micăuți

În luna septembrie, tatăl fostului deputat democrat, Tudor Andronachi, a ieșit din acționariatul firmei „Dairpin” care administrează cunoscuta Carieră Micăuți. Aici, tatăl fostului deputat deținea o cotă-parte de 30 la sută. I-a transmis acțiunile lui Ruslan Berlinschi, care avea alte 30 % din companie. Berlinschi este unul dintre cei mai vechi parteneri de afaceri ai lui Andronachi. Jurist de profesie, angajat al Băncii Naționale până în 2011, iar ulterior angajat în câteva întreprinderi strategice de stat: Metalferos, Tutun CTC și Calea Ferată a Moldovei. Alături de Andronachi și Berlinschi, cu o cotă parte de 40 %, asociați în firma „Dairpin” mai sunt și membrii familiei Țugulea, Elena Țugulea fiind și administratoare.

Dairpin a devenit acționară la Cariera Micăuți în toamna anului 2019, când, potrivit portalului Mold Street , ar fi cumpărat 75 % din acțiunile carierei la un preț foarte mic. Una dintre cele mai mari cariere de piatră din Moldova i-a costat 3 milioane de lei.

La începutul anului curent, Comisia parlamentară de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile anunța grave ilegalități la Cariera Micăuți, unde s-ar fi extras o cantitate mult mai mare de piatră, în comparație cu ce s-a declarat în acte. Astfel, au fost aduse prejudicii statului în valoare totală de 684 de milioane de lei. Anterior, mai mulți deputați au declarat că foștii parlamentari democrați Eugeniu Nichiforciuc și Vladimir Andronachi ar fi beneficiarii carierei.

LILIAN CARP, deputat PAS (03.09.2020: „Această activitate ilegală este controlată de deputații Nichiforciuc și Andronachi. Aceasta este o schemă despre felul cum această carieră aparține prin persoane interpuse din familie: Tatiana fiind soția lui Nichiforciuc, Tudor- tatăl lui Andronachi”.

Societatea pe Acțiuni Cariera Micăuți se află în proces de insolvabilitate, iar activitatea ei a fost stopată, după ce în luna aprilie a fost un scandal la carieră. Fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, a blocat drumul de acces către carieră, acuzând că se fac extracții ilegal, fără acte permisive de la Inspectoratul de Mediu și alte autorități.

ALEXANDRU SLUSARI, ex-deputat Platforma DA (12.04. 2021): „De câteva ori am cerut imperativ să fie oprite lucrările. Au fost pornite și câteva dosare penale, dar datorită faptului că această carieră este controlată de doi deputați Nichiforciuc și Andronachi toate organele de stat s-au făcut muți, surzi, că nu cunosc proceduri, că nu știu cum de sigilat. S-a făcut un teanc de hârtii, dar băieții continuă să extragă ilegal”.

În prezent, Cariera Micăuți este administrată de Ruslan Allas, un alt om de afaceri apropiat de Andronachi. În 2019, acesta figura în acte ca fondator al SRL-ului Dairpin, cu o cotă-parte de 60%. Ulterior, acțiunile acestuia au fost împărțite în jumătate între Ruslan Berlinschi și Tudor Andronachi. Ruslan Allas mai are conexiuni cu Andronachi și în alte companii.

Magazinele „Birka” și „Kassa”, afaceri nedeclarate ale lui Andronachi?

Modificările de acționari din SRL Dairpin vor afecta nu doar afacerile de la Cariera Micăuți, dar și un alt business al familiei Andronachi. „Dairpin” administrează compania „Birka”, specializată în producerea de panouri Sandwich și sisteme pentru acoperișuri. Firma are în proprietate un mare centru comercial situat pe traseul Chișinău-Orhei, în satul Ratuș. Terenul de 40 de ari, pe care este construit magazinul, a fost cumpărat de firmă în 2016 de la Primăria Drăsliceni cu 1,3 milioane de lei. În prezent, pe imobil este pusă interdicție, în baza unui contract de ipotecă în care figura inițial o sumă de 900 de mii de euro.

Legătura SRL-ului Dairpin cu societatea pe acțiuni Cariera Micăuți și magazinul din Ratuș ne-a fost confirmată și de paznicul carierei, atunci când am mers să-l căutăm pe Ruslan Allas.

„- Eu îl caut pe dl Ruslan Alass, administrator, director. Cum îl putem găsi? – Numai la Ratuș, unde se face tablă, la Birka. – Acolo e alt administrator. El acolo stă?- E a lor acolo tot. Aici nu-i nimeni. Cariera nu lucrează”.

SRL Dairpin mai este fondator al unei alte companii a cărei activitate ține tot de Cariera Micăuți, „Fixton Proiect”, care este administrată tot de Elena Țugulea. În aprilie curent, firma a cerut în instanța de judecată inițierea procedurii de insolvabilitate, pentru că ar avea datorii pe care nu le poate achita. Aparent, acțiunea a fost inițiată pentru a salva activele, deoarece creditorii sunt de-ai casei – alte întreprinderi controlate de Andronachi și Berlinschi. „Fixton Proiect” are în proprietate mai multe terenuri agricole care, potrivit surselor Cutiei Negre, sunt cele pe care s-a extins Cariera Micăuți. În judecată, a depus referință și un agent economic care a creditat SRL-ul Fixton Proiect. Acesta s-a opus procedurii de insolvabilitate, invocând că este „fictivă și intenționată”, iar ulterior s-a plâns pe ilegalități și la Procuratură.

De la SRL Dairpin trecem la SRL Kass Expo Internațional Corp – o altă firmă cu exact aceeași componență a proprietarilor, unde Andronachi a acționat după un scenariu similar. În luna septembrie, i-a cedat cota sa de peste 30% lui Ruslan Berlinschi, care are acum 61,5% din acțiuni. Restul aparține familiei Țugulea, administratoare fiind Elena Țugulea. Și această firmă l-a avut în 2019 ca fondator pe Ruslan Allas, care mai apoi a transmis acțiunile lui Andronachi și Berlinschi.

Kass Expo Internațional Corp este o companie cu venituri impresionante. Potrivit rapoartelor financiare, în ultimii 6 ani, firma a înregistrat venituri din vânzări de 478 de milioane de lei. Doar anul trecut a avut un rulaj de 88 de milioane și un profit net de peste 13 milioane de lei.

SRL Kass Expo Internațional Corp deține compania Kassa, care se prezintă ca fiind lider național în producția de țiglă metalică pentru acoperișuri. Am mers la magazinul firmei din strada Uzinelor ca să o căutăm pe Elena Țugulea, partenera de afaceri a lui Andronachi și administratoarea companiei, dar nu am reușit să o găsim.

Contactată telefonic, Elena Țugulea a refuzat să discute cu reporterul Cutiei Negre, despre afacerile comune pe care le are cu familia Andronachi. Deși angajații magazinului ne-au spus că aceasta vine zilnic la serviciu, Țugulea ne-a răspuns scurt că se află în concediu.

Elena Țugulea: „- Sunt în concediu. – Nu ne putem întâlni undeva în oraș pentru 5 minute?- Nu. Sunt după oraș. – La telefon ați fi disponibilă să discutăm, doar când ajung în oficiu ca să fie liniște? – Nu. Sunt ocupată. Mă iertați vă rog”.

Cotracte cu statul de 20 de milioane de lei

Deși este specializată în vânzarea materialelor pentru acoperișuri, Kass Expo Internațional Corp a participat anul trecut și la licitații publice pentru reparația drumurilor. A reușit să câștige 13 tendere în valoare de 8 milioane de lei, pentru livrare de pietriș. În ofertele depuse la licitații, figura de fiecare dată piatră din Cariera Micăuți.

Cel mai mare contract, în valoare de 3,6 milioane de lei, a fost semnat în aprilie 2020 cu întreprinderea municipală „Exdrupo”. Curios este faptul că SRL-ul Kass Expo Internațional Corp, care a livrat pietriș din Cariera Micăuți, a propus la licitația organizată de „Exdrupo” un preț mai mic decât însuși producătorul. Oferta societății pe acțiuni Cariera Micăuți a fost pe locul doi, cu 80 de mii de lei mai scumpă.

În 2020, Tudor Andronachi și Ruslan Berlinschi au fondat o altă companie „Kass Expo Cargo”, în care Andronachi avea o cotă-parte de 60 la sută. Chiar din primul an de activitate, firma a înregistrat venituri din vânzări de 24 de mil ioane de lei și un profit net de aproape 8 milioane de lei. În anul curent și această companie s-a abonat la banii publici și participă activ la licitațiile pentru reparația drumurilor. A câștigat deja 17 tendere în valoare totală de 12 milioane și jumătate de lei.

„Kass Expo Cargo” la fel livrează piatră din Cariera Micăuți. Cel mai scump contract, în valoare de 5,4 milioane de lei, l-a semnat în martie 2021 cu aceeași întreprindere municipală „Exdrupo”. La același tender a participat și firma „Kass Expo Internațional Corp”. Deși ambele companii aveau în oferte piatră de la Micăuți, prețurile propuse la licitație au fost cu o diferență de 40 de mii de lei. Faptul că au aceiași fondatori și livrează marfă de la același producător nu a fost un impediment când cele două firme s-au înscris la licitația publică.

La finele anului trecut, „Kass Expo Cargo” a ajuns proprietara unei alte companii, care are conexiune cu activitatea carierelor. A preluat firma „RDS- AMONIT-ERA”, ce deține licență pentru importul, depozitarea și comercializarea explozibililor utilizați în cariere.

Deși aduce profituri de milioane, tatăl lui Vladimir Andronachi s-a retras în mare grabă, acum o lună, și din compania „Kass Expo Cargo”. Cota sa de 60 la sută a fost preluată de Natalia Cazacu, soția lui Berlinschi.

Proprietarii hidrocentralei de la Brânzenii Noi

Numele lui Vladimir Andronachi este legat și de domeniul energetic. S-a vorbit despre asta prima dată cu patru ani în urmă, când s-a iscat un scandal la Telenești, după reconstrucția unei hidrocentrale pe râul Răut, ce a provocat un dezastru ecologic în zonă. O porțiune a râului care trece prin satul Căzănești a secat și malurile s-au umplut cu pește mort. La fața locului s-au deplasat atunci specialiștii de la Apele Moldovei și Inspectoratul Ecologic, care au constatat că hidrocentrala de la Brânzenii Noi a fost construită ilegal, fără acte permisive, iar porțiunea Răutului din zona Căzăneștiului a secat după ce a fost închisă apa la hidrocentrală. A fost inițiat și un proces penal care nu a mai avut finalitate.

Hidrocentrala de pe Răut a fost proiectată pe ruinele unei foste construcții hidrotehnice abandonate în perioada sovietică. În 2015, Primăria Brânzenii Noi, care a obținut dreptul de proprietate asupra imobilului, l-a dat în arendă pentru 25 de ani companiei „Expertlab”, care aparține lui Ruslan Berlinschi și care achită anual o taxă de locațiune de 37 de mii de lei. Ulterior, Berlinschi a înregistrat SRL-ul „Hidroelectrica”, care să se ocupe de administrarea hidrocentralei. Deși presa scria încă în 2017 că în spatele proiectului energetic ar sta Vladimir Andronachi, iar Berlinschi ar fi doar omul de încredere al deputatului pus să gestioneze afacerea, cei doi au negat acest lucru. Anul trecut, totul a ieșit la iveală. Tudor Andronachi a preluat oficial o cotă-parte de 65% din SRL „Hidroelectrica”.

În pofida scandalului care a avut loc și al pericolului anunțat de ecologiști, hidrocentrala de pe Răut a lucrat în continuare și a produs energie. În ultimii 3 ani, SRL Hidroelectrica a declarat vânzări de un milion și jumătate de lei.

Șeful Inspecției Ecologice Telenești susține că agentul economic deține toate actele permisive pentru activitatea hidrocentralei.

VLADIMIR LUNGU, șef Inspecția Ecologică Telenești: „A obținut acte permisive. Are autorizație de funcționare, are autorizație de folosință specială a apei pentru a produce energie electrică și activează de atunci, de când a și construit-o. La moment activează. – Dar Inspecția Ecologică a făcut între timp vreo verificare, vreun control? – Da, a făcut verificare la agentul economic și s-a constatat că deține autorizația dată”.

Nu este clar cum a fost posibil de legalizat activitatea. Autoritățile locale ne-au declarat că nu au eliberat nicio autorizație pentru construcția hidrocentralei. Potrivit legislației, actele urmau să fie avizate obligatoriu de Primăria satului Pistruieni, deoarece hidrocentrala ocupă 15 ari de teren din gestiunea acestei localități.

MARIA MIHALCENCO, primară Pistruieni: „Pe mine mă interesa ministerul Mediului ș Inspectoratul Ecologic și celelalte fiindcă toate sunt importante, dar ei nu aveau așa ceva. Eu i-am strâns toate documentele și i-am spus când aveți toate în ordine, atunci o să mă uit în proiectul dvs și o să vedem. Și nu o să discutați cu mine, dar o să discutăm în cadrul Consiliului Pistruieni și de atunci s-a pierdut legătura. Cel care eliberează certificatul de urbanism pentru proiectare, urmează să semneze și autorizația de construcție. Suntem responsabilii. La noi este pe teritoriul comunei amplasată construcția. Responsabil se face și primarul de la Brînzeni și cred că autorizația de construcție trebuia să o semnăm colegial….Eu nu am semnat niciun document pentru construcție. După aceea a fost o comisie de multe persoane, reprezentanți de pe la toate instanțele, dar eu nu am fost invitată.”

Nu a eliberat acte pentru construcție nici Primăria din Brânzenii Noi, care i-a dat în locațiune lui Ruslan Berlinschi rămășițele din fosta hidrocentrală sovietică.

VEACESLAV TCACIUC, primar Brânzenii Noi: „Deoarece clădirea ne aparține nouă, înseamnă că licitația am petrecut-o noi, dar ea se află pe teritoriul altei comune, adică Pistruieni. Tot ce se cere, certificat de urbanism, toată documentația trebuie să o elibereze Pistruieniul. …Eu nu am ce semna. Conform procedurii de licitație eu nu am probleme. Dumnealui a achitat până la 31 decembrie anul acesta. Este achitat totalmente și eu ce pretenții pot să am la dânsul?”

La Pistruieni există și astăzi probleme provocate de activitatea hidrocentralei. Primara susține că au fost înecate izvoarele și intenționează să ceară intervenția autorităților competente.

MARIA MIHALCENCO, primara Pistruieni: „Eu dl i-am spus din start, dl Berlinschi, noi avem 3 izvoare care sunt exact pe malul Rautului și dacă apa o să se stocheze o să le înece, dar asta pentru noi este primordial. Nu, dna primar că noi o să facem acolo niște îngrădiri în cadrul proiectului și o să protejeze izvoarele. De când am indicat problemele date, ei nu au mai apelat la mine… Deja mă gândeam când se stabilește să intervin cu o solicitare la Procuratură, să investigheze cazul dat și să ne spună. Noi vrem să ne restabilească izvoarele cum au fost.

În septembrie, când s-a aflat despre dosarul penal în care este vizat Vladimir Andronachi, tatăl său Tudor Adronachi i-a cedat lui Ruslan Berlinschi și cota pe care o avea la „Hidroelectrica”.

Partenerul de afaceri refuză să vorbească

Nu am reușit să discutăm cu Berlinschi despre proiectul energetic de la Telenești și asocierea pe care o are cu familia Andronachi în diverse companii. Acesta ne-a răspuns scurt la telefon și a închis.

RUSLAN BERLINSCHI, asociat în afaceri cu Andronachi: „- Noi realizăm un subiect despre companiile în care dvs sunteți afiliat cu dl Tudor Andronachi și am vrea să discutăm cu dvs la acest subiect, dacă ar fi posibil să ne întâlnim. – Nu este posibil să ne întâlnim. Eu am grafic și nu sunt în țară. Despre afiliere eu nu cunosc și nu am nicio afiliere”.

Ulterior, i-am trimis lui Berlinschi pe „WhatsApp” toate întrebările în scris. Deși a văzut mesajul nu ne-a răspuns.

Ultima companie, cea de-a cincea, din care Tudor Andronachi s-a retras, este SRL „Rivalass”. Firma a fost înregistrată în 2015 de către același Ruslan Alass de la Cariera Micăuți. Această companie are sediul juridic în orașul Șoldănești, într-un imobil cumpărat de Allas cu un an mai devreme.

În 2020, Tudor Andronachi a obținut o cotă-parte de 63% din SRL-ul Rivalass, iar cealaltă parte, de 37%, a fost înscrisă oficial pe Maria Berlinscaia, mama lui Ruslan Berlinschi. Femeia are 71 de ani. După schimbările urgente efectuate în septembrie curent, cota lui Andronachi a revenit la Ruslan Alass.

Nu există informații despre activitatea SRL-ului „Rivalass”. Oficial are ca gen de activitate exploatarea forestieră, tăierea și comercializarea lemnului, dar și transportul rutier de mărfuri și comerț cu autoturisme. Firma nu a depus niciodată rapoarte financiare la Biroul de Statistică, pentru a vedea dacă aduce profituri.

Casa de lux a părinților lui Vlad Andronachi

Am încercat să-l găsim pe Tudor Andronachi pentru a-l întreba de ce s-a retras în luna septembrie din cele 5 companii și dacă are asta vreo legătură cu inițierea dosarului penal pe numele fiului său. L-am căutat acasă. Părinții lui Vladimir Andronachi locuiesc într-un cartier prestigios din sectorul Râșcani al capitalei, unde au o casă luxoasă construită în perioada în care Andronachi era deputat. Am sunat la poartă, dar nimeni nu ne-a deschis.

Dacă Tudor Andronachi a reușit în timp util să salveze afacerile de milioane, cedând acțiunile unor oameni de încredere, după ce procurorii au pornit pe urmele fiului său, alta este situația cu proprietățile imobiliare pe care le deține Vladimir Andronachi. Cutia Neagră a identificat mai multe imobile care au ajuns sub sechestru în luna septembrie, în dosarul în care fostul deputat democrat est-e învinuit de escrocherie și spălare de bani, împreună cu soția sa și juristul de încredere al familiei, după cum anunță Procuratura Generală. Vă arătăm în premieră și casa grandioasă pe care și-o construiește Andronachi într-o zonă de elită, în apropiere de Parcul Valea Morilor.

Construcția unei case grandioase, tăinuită de ex-deputatul PDM?

Potrivit unor surse de încredere ale Cutiei Negre, Vladimir Andronachi își ridică o casă pe strada Trifan Baltă. În acte figurează persoane interpuse, dar există și un fir roșu care duce direct la Andronachi. O bucată din teren este înregistrată pe numele Carolinei Andriuță, jurista familiei lui Vladimir Andronachi, numele căreia a figurat anterior în câteva investigații jurnalistice și cea care pare a fi a treia persoană vizată în dosarul penal.

Pe adresa unde ar fi imobilul în construcție a lui Adronachi sunt oficial două terenuri. Pe unul dintre ele, de 17 ari, la Cadastru este înregistrată o casă, construită în 1978, care a fost cumpărată în noiembrie 2017 de trei tineri: Edgar Negură, Igor Spiridon și Vadim Baltag, care aveau în momentul tranzacției 25, 26 și, respectiv, 29 de ani. Nu am identificat legături directe ale acestora cu Vladimir Andronachi.

UPDATE // După publicarea investigațieie Cutiei Negre, un telespectator ne-a confirmat legătura lui Vladimir Andronachi cu unul dintre cei trei tineri – Vadim Baltag. Acum patru ani, tânărul a fost surprins alături de Vladimir Andronachi la București. După ce au petrecut într-un local de lux, Baltag l-ar fi lăsat cu mașina la hotel, chiar i-a deschis ușa fostului deputat democrat (minutul 1:48)

https://tv8.md/wp-content/uploads/2021/11/6add0553-49f4-4f57-99e5-1044b4b1995f.mp4

Pe rețeaua de socializarea Facebook, Vadim Baltag aparea într-un filmuleț, postat de Edgar Negură, în timp ce se distrau împreună la o petrecere. (minutul 1.07). Echipa „Cutiei Negre” a descarcat imaginile, iar după publicarea investigației, Negură și-a blocat profilul, lăsându-l vizibil doar pentru prieteni.

10 ari de teren la Valea Morilor, cumpărat cu 1220 lei

În 2018, cei trei tineri au cerut Primăriei Chișinău să le vândă teren pentru deservirea casei pe care au cumpărat-o. Consiliul Municipal Chișinău a acceptat pe 8 octombrie 2018 să le atribuie 10 ari de pământ, fiind vândut la preț normativ, cu un leu și 17 bani pentru un metru pătrat. Adică, Primăria a vândut 10 ari de pământ în una dintre cele mai prestigioase și scumpe zone ale Capitalei, lângă Valea Morilor, cu 1 220 de lei. Deși au trecut 3 ani, la Cadastru nu s-au făcut modificări și terenul mai figurează ca proprietate municipală.

Cel de-al doilea teren de pe adresa unde își construiește casă Andronachi are 4 ari și a fost cumpărat în aceeași perioadă de timp ca și primul teren, în decembrie 2017, fiind înregistrat pe numele Carolinei Andriuță, jurista lui Andronachi. Pe 4 octombrie, pe acest teren a fost aplicat sechestru în baza ordonanței ofițerului de urmărire penală, în dosarul în care este învinuit Vlad Andronachi.

Curios este faptul că, în aprilie 2021, cei trei tineri despre care v-am vorbit mai sus și-au înregistrat la Cadastru dreptul de folosință și pentru un alt teren municipal de 20 de ari, care cuprinde la hotar și terenul Carolinei Andriuță. Astfel, comasate – cele trei terenuri măsoară 41 de ari.

„Există o singură cale de acces spre bunurile imobile. Pe teritoriu se află o casă în construcție, dar lucrările au fost stopate. Nici terenul nu este îngrijit, fiind năpădit de buruieni. Se pare că proprietarii nu au mai călcat de mult timp pe aici. La intrare, pe acest pilon, sub o piatră, am găsit o scrisoare …trimisă de Primăria Chișinău încă în luna august. Aceasta este de la Direcția de colectare a taxelor și impozitelor pentru bunurile imobile și este adresată lui Igor Spiridon, unul dintre coproprietarii bunului imobil”.

I-am identificat pe rețelele sociale pe cei trei tineri, care par a fi interpuși în aceste tranzacții imobiliare și le-am trimis mesaje în care i-am întrebat dacă imobilele pe care le dețin au vreo legătură cu fostul deputat democrat. Niciunul dintre ei nu ne-a răspuns până la publicarea investigației.

Sechestru pe spațiile comerciale

Pe 16 septembrie, procurorii au aplicat sechestru și pe spațiile comerciale din proprietatea soților Vladimir și Nadejda Andronachi. Este vorba de clădirea de pe bulevardul Grigore Vieru 28 în care a fost sediul companiei Victoria Leasing, deținută de Andronachi, dar și a companiei de consultanță juridică și în afaceri a Carolinei Andriuță. În vara acestui an, firma Victoria Leasing a trecut printr-o procedură de rebranding, schimbându-și denumirea în „Expert Leasing & Finance” SRL. Soții Andronachi dețin o doime cotă-parte din imobilul de pe bulevardul Grigore Vieru, estimat în actele cadastrale la 4 milioane de lei. Clădirea a fost cumpărată la o licitație organizată de Banca de Economii care a scos la vânzare active gajate de companii care nu-și puteau onora angajamentele față de bancă. În prezent, clădirea pusă sub sechestru este gajată de proprietari la o instituție bancară, pentru un împrumut de un milion de euro, luat anul trecut.

Sechestru a fost aplicat și pe spațiul comercial de 260 de metri pătrați situat în inima capitalei, pe bulevardul Ștefan cel Mare 64. Imobilul, evaluat la două milioane de lei, a ajuns în proprietatea familiei Andronachi în anul 2013 și de atunci îl dă în arendă companiei care deține rețeaua „Andys Pizza”.

Patru apartamente, sub interdicția procurorilor

Pe 4 octombrie a ajuns sub sechestru și apartamentul părinților Nadejdei Andronachi în care aceasta are o cotă-parte și viză de reședință. Imobilul este situat în sectorul Ciocana și are 71 de metri pătrați.

Un alt apartament din sectorul Buiucani, de 218 metri pătrați, unde locuiesc Vladimir și Nadejda Andronachi, este sub interdicție încă din data de 16 septembrie. Abia peste o săptămână aici au avut loc percheziții. Am încercat să o găsim acasă pe Nadejda Andronachi, bănuită și ea de escrocherie și spălare de bani, care are interdicția de a părăsi țara, dar aceasta nu ne-a răspuns la interfon.

Sub sechestru au ajuns și două apartamente de 48 și 70 de metri pătrați, situate în sectorul Botanica, care aparțin Carolinei Andriuță. Imobilele au o valoare cadastrală de 650 de mii de lei.

Încă un bănuit în dosarul Andronachi

Am cerut Procuraturii Generale să ne spună cum a evoluat ancheta în dosarul Andronachi timp de o lună, de când au fost efectuate perchezițiile. Pe lângă fostul deputat democrat, soția sa și juristul familiei care sunt învinuiți, în dosar a mai apărut o persoană cu statut de bănuit.

MARIANA CHERPEC, responsabilă de comunicare PG: „Pe cazul Andronachi este pornită urmărirea penală pentru săvârșirea acțiunilor de escrocherie și spălare de bani săvârșită în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale. Trei persoane sunt puse sub învinuire, iar o persoană are calitate de bănuit. La moment este aplicat sechestru pe bunuri în sumă de 26 milioane de lei. Domnul Andronachi este anunțat în căutare și pe numele acestuia este luat un mandat de arest în contumacie”.

Numele lui Andronache a fost legat și de câteva companii off-shore implicate în furtul miliardului. Două dintre acestea au legătură directă cu dosarul penal pornit în privința lui Vladimir Andronachi, a soției sale Nadejda și a juristei familiei, Carolina Andriuță. Companiile off-shore din paradisul fiscal Belize, Webwest Alliance LTD și Black Sea Holdings SA s-au succedat de-a lungul anilor în calitate de acționari ai firmei care deținea în proprietate conacul boieresc Rîşcanu-Derojinscki de la intersecția străzilor București și Vlaicu Pârcălab din centrul Capitalei.

„În curtea conacului monument de importanță națională, privatizat pe bănuți încă în anul 2009, a început construcția unui hotel cu 12 niveluri. Banca de Economii a investit aproape 33 de milioane de lei în construcția unui sediu la parterul viitorului hotel ridicat de firma lui Andronachi. Ulterior, contractul a fost reziliat, dar Băncii de Economii i-a fost restituită doar o mică parte din investiție”.

Banii BEM-ului, transferați în offshore-uri

Potrivit unei investigații anterioare realizată de Rise, Banca de Economii a plătit avansul pentru viitorul sediu în noiembrie 2014, exact perioada în care din BEM au fost scurși cei mai mulți bani prin credite neperformante, iar guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, solicita Guvernului intervenție de urgență pentru a salva banca de la colaps. Banii au fost transferați pe contul firmei Universal Proiect SRL, proprietara viitorului hotel, înainte de introducerea administrării speciale și acordării garanțiilor de stat care ar fi trebuit să salveze BEM.

La doar câteva zile de la încasarea banilor, Universal Proiect SRL convertește milioanele de lei în valută străină și îi scoate din țară, folosind un off-shore intermediar. 715 mii de euro din banii de la BEM sunt transferați către Black Sea Holdings SA, acționar al Universal Proiect SRL, iar 400 de mii de dolari îi virează către un alt offshore cu denumire similară. În octombrie 2015, după ce a fost decisă lichidarea celor trei companii implicate în jaful bancar, BEM reziliază contractul de investiții în viitorul sediu și primește înapoi de la Universal Proiect SRL doar 6,8 milioane de lei din 32,8 investiții. Care a fost soarta diferenței de 26 de milioane de lei nu se cunoaște. Acest fapt este investigat acum de procurori. Amintim că procurorii susțin că au pus sechestru pe proprietăți ale lui Andronachi exact în aceeași valoare, de 26 de milioane de lei.

Datele de la Cadastru arată însă că, în mod ciudat, pe clădirea viitorului hotel de pe str. București, vizată direct în dosarul penal, nu a fost aplicată nicio restricție de înstrăinare.

În prezent, compania lui Andronachi, Universal Proiect SRL deține 18 % din imobil, restul a fost înstrăinat companiei apropiate de Ilan Șor „Exfactor-Grup”. Terenul pe care se află construcția îi aparține cu drept de folosință firmei fostului deputat democrat pentru o perioadă de o sută de ani!

De altfel, a scăpat de sechestru și clădirea hotelului Național, despre care Cutia Neagră PLUS a realizat încă în vară o investigație care arată cum bunul statului a ajuns în mâinile lui Andronachi.

Revenim la companiile din paradisuri fiscale. Manos Alliance LLP, este un alt off-shore din palmaresul familiei Andronachi implicat în furtul miliardului. De data aceasta, dintr-o altă jurisdicție – britanică, cu sediul în Londra. Numele off-shoreului apare în primul raport Kroll, în anexa acționarilor din așa-zisul „grup Șor” care în 2012 au procurat acțiuni la Banca Socială și au preluat controlul asupra băncii. În lista acestor acționari, întocmită de Kroll, apar nume cunoscute precum fostul președinte Petru Lucinschi, deputatele Partidului Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova, o întreagă echipă de apropiați ai lui Șor – de la bodyguarzi și până la notarul Olga Bondarciuc. Off-shoreul lui Andronachi figurează în listă în calitate de creditor care a oferit un împrumut de peste 270 deg mii de euro companiei Jet-Tech Industries LTD, iar cu acești bani ultima a procurat acțiuni la Banca Socială. Împrumutul oferit la sfârșitul anului 2013 urma să fie stins în termen de 8 ani, dar chiar peste doi ani și jumătate, Jet-Tech Industries este lichidat.

Firmă implicată în tranzacții cu cereale și vânzări de cărbune rusesc

Potrivit registrelor britanice de comerț, Manos Alliance a fost lichidat în 2017. Firma a fost anterior activă pe piața ucraineană unde tranzacționa cereale, potrivit siteului unei burse ucrainene de vânzare a cerealelor.

De asemenea, a fost implicată în afaceri de vânzare pe piața din Turcia a cărbunelui de origine rusească. Lucru pe care îl menționează pe pagina sa de Linkedin, chiar managerul de vânzări al off-shoreului, ucraineanul Alexander Ostapenko. Faptul că off-shoreul care pare a fi controlat de membrii familiei Andronachi a fost implicat în afaceri de vânzare a cărbunelui rusesc reiese și din informațiile de pe siteul ImportGenius care oferă înregistrări despre importuri și exporturi din Rusia. Potrivit sursei, Manos Alliance ar fi cumpărat cărbunele exportat în Turcia de la câteva companii rusești cu nume aproape identic – „Угольные Технологии”.

Numele acestor companii rusești au fost vizate într-un scandal în Ucraina legat de extragerea ilegală a cărbunelui de pe teritoriul necontrolat de autoritățile ucrainene din Donbas. Nu este clar dacă Manos Alliance a exportat, până la lichidare, cărbune cumpărat de la firmele rusești cu proveniență din Donbas.

I-am trimis mai multe întrebări fostului deputat fugar Vladimir Andronachi pe adresa de email pe care acesta a oferit-o anterior presei, dar nu am primit niciun răspuns până la publicarea investigației.

Va urma.

Stela Mihailovici

/VIDEO/ Moldova, pregătită să contribuie la reconstrucția Ucrainei. Ministrul Economiei: Trebuie să atragem investiții

/VIDEO/ Evadați din lista neagră. Cum au scăpat de monitorizare companii și oameni asociați cu Plahotniuc, Șor și Andronachi

/VIDEO/ „O zi a durerii tăcute”: Veteranii din Afganistan și-au comemorat frații de arme la 37 de ani de la sfârșitul războiului

/VIDEO/ Scandal la biserică, credință, politică și alte subiecte fierbinți - despre toate la „Întreabă Ghețu”

/HARTĂ/ Cutremur nocturn lângă Republica Moldova: Unde s-a produs și ce magnitudine a avut

/VIDEO/ Evadați din lista neagră. Cum au scăpat de monitorizare companii și oameni asociați cu Plahotniuc, Șor și Andronachi

15 februarie 2026, ora 19:44

În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividente și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Cutia Neagră PLUS a analizat cine sunt cei „evadați” din lista neagră. Am descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare.

Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

În 2020, Consiliul Concurenței a stabilit că SRL Casa Media Corp a avut o poziție dominantă pe piață și a amendat compania cu 1,8 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței a fost contestată în judecată, dar Casa Media Corp a pierdut procesul. Sesizarea la Consiliul Concurenței a fost depusă în 2018 de TV8, Jurnal TV și ProTV și viza un posibil cartel pe piața de publicitate tv creat de compania din grupul Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.

Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu au fost incluși în lista neagră întocmită de SIS la finele anului 2022, când Plahotniuc a ajuns sub sancțiuni internaționale. Cei doi erau însoțiți în listă de Sergiu Latîș, un alt fost director la GMG Production și General Media Group și Oleg Cristal, ex-director la Publika TV și administrator al Telestar Media, care gestiona Canal 2 și Canal 3.

Ulterior, fără să explice public motivele, SIS i-a exclus din listă pe Jelihovschi și Pavelescu. Numele lor nu s-au mai regăsit în lista publicată de SIS în Monitorul Oficial din ianuarie 2024. Cristal și Latîș însă au rămas. Chiar s-au judecat cu Serviciul de Informații, dar au pierdut procesele în primă instanță.

„Eu am aflat din presă că aș fi fost inclus într-o anumită listă. Nicio entitate a statului nu m-a informat că aș avea restricții sau că aș fi în vreo listă. La fel nu știu nimic despre momentul excluderii din listă. Nu am primit explicații de la autorități”, a comentat Petru Jelihovschi.

Nici Dorin Pavelescu nu știe argumentele SIS privind excluderea sa din listă.

„Includerea numelui meu în acea listă nu a avut la bază vreo constatare de încălcare a legii sau vreo acuzație oficială la adresa mea. Din informațiile pe care le dețin, situația mea a fost clarificată la nivel instituțional, iar numele meu nu se mai regăsește în astfel de evidențe. Nu există nicio restricție în privința mea. Îmi desfășor activitatea legal și transparent”.

Televiziuni noi, administrate de oamenii din holdingul lui Plahotniuc

Dorin Pavelescu continuă să fie și astăzi administrator la Casa Media Plus și Casa Media Corp. A recunoscut asta chiar la o ședință recentă a Consiliului Audiovizualului la care a mers să ceară aprobarea sa în calitate de beneficiar la două posturi de televiziune - One TV și Star TV.

Membru CA: - Sunteți la moment administrator și fondator la alte companii din acest domeniu audiovizual?

Pavelescu: - Sunt fondator și administrator la Casa Media Corp. E o companie care nu are activitate deja de un an și jumate, dar mai sunt niște urme, chestii de contabilitate.

Membru CA: - Dar nu aveți de gând să o reînviați?

Pavelescu: - Nu. Am niște litigii ce țin de recuperarea unor datorii. După asta urmează lichidarea.

Între timp, Jelihovschi și Pavelescu au pus pe roate alte câteva televiziuni. Inițial s-au ascuns în spatele unor interpuși. În 2021, o companie nou-fondată - SFC Media, a obținut licențe de emisie pentru două posturi TV de nișă Legal TV și GN TV. Fondator și administrator al firmei în acte era Dan Pascari. Tot din 2021 și până în iunie 2024, Pascari a administrat și compania Panesta Group în care sunt asociați tatăl lui Dorin Pavelescu și mama lui Petru Jelihovschi. Potrivit rapoartelor financiare depuse la Biroul de Statistică, SFC Media și Panesta Group au și același contabil. Mai mult, unica sursă de finanțare în 2022 a Legal TV și GN TV a fost un împrumut de aproape 40 de mii de lei oferit de Panesta Group.

În septembrie 2023, cele două televiziuni și-au schimbat numele în One TV și Star TV. Chiar dacă la ședința CA la care a fost aprobată modificarea, nu au fost pomenite numele lui Jelihovschi și Pavelescu, presa titra că noile proiecte sunt lansate de fostul administrator al televiziunii Prime. Tot atunci, administratoare la SFC Media a fost numită Ana Botnariuc, fostă editoare-șefă de la Prime TV.

Abia peste 2 ani, Jelihovschi și Pavelescu au ieșit din umbră și au preluat oficial acțiunile companiei SFC Media. La ședințele CA, la care au cerut să fie recunoscuți ca beneficiari ai posturilor TV, s-a confirmat involuntar că cei doi sunt implicați în proiectele media de la început.

Ana Butnariuc: - Proprietarul vechi, la fel ca și viitorii asociați, nu s-au implicat în politica editorială.

Membru CA: - Ce înseamnă nu s-au implicat? Adică ei au fost și până acum acolo, dar nu s-au implicat?

Ana Botnariuc: - V-am spus și data trecută că acum au funcții de producători. Iar dl Jelihovschi în 2023 a fost manager de proiect la lansarea proiectelor, fapt care a fost anunțat public.

Dorin Pavelescu: - Pe partea editorială de știri nici nu prea m-am implicat. Ana poate confirma. Mai discutăm noi, dar nu ne implicăm direct, deloc în agenda politică.

Membru CA: - Totul depinde de patron. După asta vedem conținutul editorial. Dacă patronul e proeuropean, atunci și postul.

Pavelescu: - Patronul e proeuropean.

Ana Botnariuc: - O să fie.

Împrumuturi pentru televiziuni de la firma părinților

În 2023, când s-au lansat, posturile ONE TV și STAR TV au primit fiecare câte un împrumut de peste 100 de mii de lei de la Panesta Group, compania conectată la Jelihovschi și Pavelescu. Iar în următorul an, aceeași companie a avut contracte ce au depășit 200 de mii de lei cu cele două televiziuni.

De asemenea, în 2024, ONE TV și STAR TV au avut relații contractuale și cu Casa Media Corp, figurantă și ea în lista SIS-ului. Atât Jelijovschi, cât și Pavelescu neagă faptul că ar fi fost până acum beneficiari din umbră ai SFC Media.

„Îl cunosc pe Dan Pascari de mulți ani și e normal ca administratorul unei companii să vrea să-și facă propria afacere pe care să o administreze, mai ales dacă vede în asta o oportunitate de business. „Panesta Group” plasa publicitate pentru produsele pe care le distribuia și, probabil, de aici a venit ideea de a crea o platformă media audiovizuală. Lansarea ONE TV și STAR TV s-a făcut cu un buget optimizat. A fost și o investiție a fondatorului companiei, dar tot el a găsit soluții pentru a efectua împrumuturi de la partenerii care plasau publicitate la aceste posturi. E normal să existe împrumuturi, inclusiv între companii. (…) În toamna anului 2023 am fost invitat să fiu manager de proiect la „SFC Media” în legătură cu lansarea ONE TV și STAR TV. Ulterior, am emigrat din R. Moldova și s-a încheiat activitatea mea în calitate de manager. Totuși, anul trecut, am acceptat să fiu producător TV pentru a pregăti alte proiecte speciale care urmează să fie lansate. Aflând că proprietarul сompaniei vrea să vândă acțiunile am decis să investesc în domeniul audiovizual autohton”, a declarat Petru Jelihovschi.

„Nu există o legătură juridică între „SFC Media” și „Panesta Group”. Sunt entități distincte. Nu comentez deciziile profesionale ale altor persoane. În mediul de afaceri din R. Moldova este o practică obișnuită ca administratori, contabili sau consultanți să colaboreze cu mai multe companii. În momentul în care „SFC Media” a primit împrumuturile, eu nu aveam calitate de fondator și nu făceam parte din administrația companiei. Împrumuturile și contractele comerciale între companii sunt practici obișnuite în mediul de afaceri, iar „SFC Media" a încheiat contracte importante și legale cu diverse entități. Am activat în cadrul „SFC Media” în calitate de producător TV. Calitatea de asociat a apărut abia în momentul achiziționării acțiunilor de la Dan Pascari, printr-un proces legal și transparent.”, a adăugat Pavelescu.

Un nou holding media?

Tot în toamna anului 2021, CA a oferit licențe pentru alte două posturi de televiziune NEXT și PREMIERA. Beneficiară s-a declarat atunci compania Binamex-M. Însă cele două televiziuni nu au avut activitate până în 2024, când au fost preluate de compania Media Scoupe. Actual beneficiar se declară Cătălin Golban, fost acționar la Media Content Distribution, care a administrat postul de televiziune Canal 5 din holdingul lui Plahotniuc, transmis ulterior lui Ilan Șor.

Deși Golban se declară beneficiarul NEXT și PREMIERA, pe piața media se vehiculează că cele două posturi de televiziune ar fi controlate tot de Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu. Toate cele 4 posturi tv împart același oficiu și studiouri și fac schimb de conținut tv. La una dintre ședințele Consiliului Audiovizualului, președinta instituției a lăsat să se înțeleagă că bănuiește existența unui nou holding media controlat de cei doi.

Liliana Vițu, președinta CA: - Când vedem aceste schimburi între SFC Media și Media Scoupe, Next și Premiera. Când noi am avut controalele noastre care au arătat aceeași practică, fie comercială, rezultată în amendă la toate 4 posturi. Când noi vedem și o să vă rog să-mi dați o explicație, că unul dintre cei mai mari distribuitori le țin pe toate 4 grămăjoară, unul după altul și preferă să ia amendă. Incalcă lista must-carry, dar le ține cumva grămăjoară. Eu nu vreau să particip la crearea unui holding prin votul meu de azi.

Membru CA: - Noi ne-am ars din păcate cu holdingul în care ați avut și dvs un rol și trebuie să înțelegeți că întrebările astea vin pentru a preveni repetarea unei situații care nu a făcut bine presei și breslei.

Liliana Vițu: - Nu-i problema că Jelihovschi are un holding e problema dacă acest holding ajunge să aibă poziție dominantă în formarea opiniei publice. Nu-i problema că e holdingul unuia sau altuia. Niciun holding nu ar trebui să ajungă în această poziție de a domina formarea opiniei publice.

Petru Jelihovschi: - Din păcate sau din fericire, dar nu există nicio premiză să devină poziție dominantă aceste posturi la moment și nici în viitorul apropiat. În cazul nostru nu există nicio intenție, nu există raporturi juridice și nu se planifică niciun fel de raport juridic. Când au fost făcute aceste programe au avut la bază o strictă rațiune de costuri.

Liliana Vițu: - Dar nici în holdingul precedent nu era raport juridic oficial între Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5, dar holdingul exista .

Petru Jelihovschi: - Eu vorbesc despre situația care este astăzi și pentru care sunt responsabil.

Firme asociate pentru a vinde publicitatea TV

Contrar asigurărilor date de Petru Jelihovschi, în decembrie 2025, SFC Media și Media Scoupe s-au aliat oficial și au devenit acționari ai unui sales house care vinde publicitate la cele 4 televiziuni, exact după modelul firmei Casa Media Corp, gestionată de Pavelescu, care monopolizase piața de publicitate TV pe timpul lui Plahotniuc.

Media Sales Hub a fost fondată în februarie 2024 de Corina Catanoi, dar a fost administrată de același Dan Pascari, proprietarul inițial al ONE TV și Star TV.

„Asocierea pentru servicii de vânzări sau în alte scopuri este o practică în multe industrii și are ca scop optimizarea costurilor și funcționarea mai eficientă și nicidecum controlul pieței”, a argumentat Pavelescu asocierea în Media Sales Hub.

„Faptul că un furnizor de servicii media nu achită comisioane unor case de vânzări străine, dar își vinde spațiul publicitar de la posturile TV prin compania în care deține cotă-parte consider că poate fi exemplu pentru piața media, care ar putea să se asocieze pentru a reduce costurile”, susține Jelihovschi.

Curios este faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Media Sales Hub a fost singura companie care s-a ocupat de plasarea publicității la televiziuni pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare. De asemenea, ONE TV a fost singurul post de televiziune din țară la care liderul PAS, Igor Grosu, a mers în timpul campaniei electorale.

Igor Grosu afirmă că nu a fost alegerea lui unde să meargă la emisiuni. „Asta a fost decizia echipei de comunicare, ce și unde participăm, când participăm. Timpul care-l avem la dispoziție. Asta a fost o decizie atunci. Acum nu-mi amintesc care-s argumentele. Este echipă cu care discutăm. Azi unde mergem? Mergem acolo. Azi facem acțiunea asta”, a explicat Grosu.

Despre plasarea publicității la televiziuni prin intermediul Media Sales Hub, liderul PAS nu cunoaște nimic. „Este staff electoral, este trezorier, sunt oameni care răspund de partea de comunicare, logistică. Ei hotărăsc care este modalitatea cea mai ușoară pentru a nu pierde timpul cu 70 de contracte”, a argumentat președintele PAS.

L-am contactat ulterior pe Artur Mija, cel care a condus staff-ul electoral al PAS la alegerile din toamnă. Iată ce ne-a spus despre contractul cu Media Sales Hub și apariția lui Grosu la emisiunea One TV.

Artur Mija: - Am luat ofertele de la două companii. Am comparat. Care a fost mai ieftină, aceea am luat-o.

Reporter TV8: - Compania e frelativ nouă pe piață. Cum ați ajuns la ea?

Artur Mija: – Vă dați seama că suntem oameni conectați. În campanie, când compari 10% din bugetul de plasare media cu un buget semnificativ mai mic, atunci optimizezi.

Reporter TV8: – Dar cunoșteați ceva despre faptul că această companie este conectată la oamenii care au gestionat și au administrat imperiul mediatic al lui Plahotniuc?

Artur Mija: – Nu am făcut așa research, dacă sincer. Noi am avut o relație pură de business. Despre participarea dl Grosu nu a fost niciun fel de predilecție în care parte să meargă sau nu. Admit că a avut propuneri și din partea altor televiziuni, dar în același timp știu că a avut un orar destul de încărcat în perioada ceea. Colegii de la One TV au dat o palitră foarte mare. Au zis că veniți oricând săptămâna aceea că înregistrăm. Acum eu nu știu care este politica. La dvs trebuie să fie live, iar la ei nu trebuie să fie live. Adică, am găsit o deschidere din partea lor și am mers la televiziune. Dar nu a fost niciodată la staff că mergeți acolo și nu mergeți în altă parte.

Politicianul care a ajuns de două ori în lista neagră

Cutia Neagră PLUS a identificat o singură persoană care, după ce a fost eliminată din lista de sancțiuni, peste doi ani a fost repusă, împreună cu toate firmele sale și partenerii de afaceri. Este vorba despre fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Politicianul a revenit în lista neagră a SIS după ce a anunțat că intenționează să candideze la alegerile parlamentare de anul trecut, în fruntea Partidului Democrat Modern. Anunțul a coincis cu momentul în care Vlad Plahotniuc, în proces de extrădare din Grecia, afirma că se va reîntoarce în viața politică din Moldova.

Vladimir Cebotari a fost eliminat din lista neagră a SIS în aceeași perioadă ca și administratorii imperiului mediatic al lui Plahotniuc. În lista din 2022, fostul ministru al Justiției apărea ca fiind afiliat oligarhului, dar în lista revăzută, publicată în 2024 în Monitorul Oficial, numele lui Cebotari nu s-a mai regăsit.

Vladimir Cebotari. „Eu nu cunosc careva argumente ale SIS nici la momentul în care m-au inclus în acea listă și nu cunosc despre argumentele SIS la momentul în care m-au exclus din acea listă. Este evident că nu există nicio împrejurare, nicio stare de fapt care ar constitui temei sau motiv real pentru a fi inclus în lista persoanelor potențial afiliate măsurilor restrictive internaționale. Legea este suficient de clară. Ea stabilește criterii care sunt măsurabile: cei urmăriți și fapte care se documentează. Nu există și nu poate exista niciun astfel de document a cărorva afilieri sau legături care se încadrează în criteriile prevăzute de lege ce ar permite să fiu afiliat dl-ui Plahotniuc”.

Peste un an și jumătate, SIS s-a răzgândit și l-a inclus din nou pe Cebotari în anexa cu persoane afiliate lui Plahotniuc. De această dată, cu toate companiile în care acesta deține acțiuni personal sau prin soția sa și cu toți partenerii de afaceri. Ordinul lui Alexandru Musteață a fost semnat pe 22 august 2025. Se întâmpla în preajma campaniei electorale pentru parlamentare, care a coincis și cu momentul pregătirii extrădării lui Plahotniuc din Grecia. Cebotari, care s-a retras din viața politică din 2021, a reapărut brusc și a anunțat că va participa în cursa electorală cu Partidul Democrat Modern din Moldova, asociat de oamenii legii lui Plahotniuc. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze partidul lui Cebotari în alegeri având la bază o notă a SIS-ului.

Vladimir Cebotari: „Este cel puțin stranie acea coincidență ca să fiu inclus în careva liste de afiliere exact în momentul în care începe campania electorală. Asta ridică foarte multe semne de întrebare. Motive, după cum am spus anterior, nu există. Ele pot fi înterpretate. Aceste lucruri sunt motivate politic. Este un punct de vedere care îmi aparține mie și altor persoane vizate afiliate mie, dar și acelor companii juridice internaționale cu care noi ne consultăm în privința acestor acțiuni care au fost întreprinse”.

În prezent, Vladimir Cebotari se judecă cu SIS pentru a fi exclus din lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Un proces separat în instanță a inițiat și compania aeriană Fly One, cea mai cunoscută afacere a lui Cebotari. Potrivit fostului deputat, compania întâmpină probleme în activitate după ce a ajuns sub monitorizare.

Vladimir Cebotari: „Este foarte dubios că un grup de afaceri care angajează în R. Moldova aproximativ 800 de persoane, care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite, la nivelul sutelor de milioane de lei în diverse bugete și plătește fonduri de sute de milioane de lei angajaților săi să fie supus unor astfel de tipuri de presiuni care au repercursiuni și în afara țării. Noi avem discuții continue cu diverse instituții financiare și medii de afaceri foarte mari, pornind de la cele mai mari bănci din lume, cele mai mari companii de asigurări din lume, cele mai mari companii de avocatură din lume, care au întrebări față de noi. Din păcate suntem puși în situația să discutăm despre aceste lucruri, despre riscurile politice cu care se confruntă mediul de afaceri zi de zi și nu din cauza că noi am vrea să ne plângem cuiva, dar din cauza că noi suntem puși în situația să răspundem la astfel de întrebări”.

SRL Grand Oil, scoasă „subit” din lista SIS

În ziua în care Vladimir Cebotari și afacerile sale au fost repuse în lista neagră a SIS afiliată lui Plahotniuc, o altă companie a avut norocul să iasă din aceeași listă. Grand Oil, care deține o rețea de benzinării, pierduse cu două luni mai devreme un proces de judecată împotriva SIS, la Curtea de Apel. Serviciul de Informații a reușit să demonstreze în fața judecătorilor că Plahotniuc ar fi beneficiarul Grand Oil. Firma a avut în trecut mai multe tranzacții cu Finpar Invest, al cărei beneficiar era oligarhul.

Grand Oil a fost fondată în martie 2014 de o companie din Cipru - ALKINIACO INVESTMENTS LIMITED având un capital social de numai 5400 lei. Peste o lună, acționar majoritar al firmei, cu o cotă de 77% a devenit întreprinderea cu capital străin Finpar Invest, conectată la Plahotniuc. Atunci, Grand Oil și-a majorat și capitalul social la 67 de milioane de lei, după ce a preluat mai multe imobile și benzinării de la Finpar. Din iunie 2014, întregul pachet de acțiuni la Grand Oil a revenit în proprietatea firmei cipriote Alkiniaco Investments. În 2022, printr-o altă firmă cipriotă, VIRGO-LIBRA, beneficiară a Grand Oil a ajuns fiica lui Feyruz Isayev, proprietarul Lukoil Moldova.

La Curtea de Apel Chișinău, unde Grand Oil s-a judecat cu SIS, autoritățile au demonstrat că Plahotniuc a controlat firma cipriotă de la fondarea ei și chiar după anul 2019 când a fugit din R. Moldova. Interpușii lui în firmă au fost două persoane din România: Mădălina Masilla și Ileana Mihaela-Burcea, care au administrat multe alte companii în interesul lui Plahotniuc, implicate în special în frauda bancară. Am arătat anterior în alte investigații Cutia Neagră PLUS ce rol a jucat Ileana Mihaela Burcea și în frauda ce vizează blanchetele pentru pașapoarte perfectate în R. Moldova.

Din cauza prezenței în lista SIS, Grand Oil a avut mari bătăi de cap la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Timp de un an, Consiliul i-a cerut companiei Grand Oil documente ce vizează investițiile, rulaje pe conturi și tranzacții financiare din perioada 2021-2024, dar și informații despre beneficiarii efectivi ai firmei. Într-un final, în iulie 2025, Consiliul a aprobat investițiile Grand Oil, cu o singură condiție - Firma trebuia, în termen de 20 de zile, să excludă din structura corporativă două companii afiliate entităților incluse în lista sancțiunilor internaționale. În decizia Consiliului nu sunt dezvăluite numele companiilor.

Am vrut să aflăm detalii de la administratorul Grand Oil, dar acesta a refuzat să vorbească cu reporterul TV8. „Nu o să comentez, pentru că se interpretează eronat indiferent ce nu aș spune eu. Eu am experiență proastă de comunicare cu jurnaliștii și nu vreau să comentez nimic”,ne-a spus Sergiu Pîntea.

Contrar câștigului de la Curtea de Apel, la o lună distanță, directorul SIS Alexandru Musteață a emis ordinul prin care a exclus Grand Oil din așa-numita listă neagră a persoanelor afiliate lui Plahotniuc.

Deși a fost exclusă din lista SIS, Grand Oil are în continuare mai multe bunuri imobile puse sub sechestru în dosarul „Frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Toate acestea nu au încurcat-o să lucreze. În 2024, vânzările companiei au crescut cu aproape 30% față de anul precedent și au ajuns la 57 milioane de lei.

Firmă cu tangențe la „furtul miliardului” i-a adus în lista SIS

Din lista de restricții întocmită de SIS au fost excluse și câteva persoane și companii afiliate lui Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Plahotniuc. Cutia Neagră PLUS a demonstrat anterior implicarea uneia dintre aceste firme în tranzacții suspecte legate de furtul miliardului.

În lista SIS a persoanelor conectate la Andronachi a ajuns și un om de afaceri din domeniul petrolier, Miroslav Scurtu, împreună cu soția sa, Iulia Scurtu. Miroslav Scurtu este cunoscut ca acționar majoritar al companiei Naftatrans, un mare importator de benzină și motorină din R. Moldova. Iar soția sa administrează Hotelul Dacia din centrul Chișinăului, pe care Naftatrans l-a cumpărat în 2023.ai Soții Scurtu au ajuns în vizorul SIS pentru că sunt actuali proprietari ai companiei „Impecabil Grup”, conectată cândva la Vlad Andronachi.

Cutia Neagră a dezvăluit anterior într-o investigație că „Impecabil Grup”, administrată de omul de încredere al lui Andronachi, Anatolie Blonschi, a primit pe conturi 300 de mii de euro de la un offshore conectat la Nadejda Andronachi, soția fostului deputat democrat. Banii au fost scoși din Banca de Economii, învârtiți într-un carusel de firme din paradisuri fiscale și întorși apoi în R. Moldova.

Pe 20 august 2015, din acești bani, Impecabil Grup a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri situate pe șoseaua Balcani 1, care aparțineau întreprinderii Baza de Transport Auto Nr. 1, aflată în proces de lichidare. Peste 5 zile de la achiziție, Impecabil Grup a vândut imobilele unui alt agent economic.

Potrivit bazelor de date deschise, soții Iulia și Miroslav Scurtu au preluat firma Impecabil Grup chiar în august 2015, când s-au făcut acele tranzacții imobiliare.

Prin intermediul avocatului care l-a reprezentat în judecată în litigiul cu SIS, Miroslav Scurtu a făcut câteva precizări legate de achiziția firmei Impecabil Grup.

Alexandru Bot: „În acel an 2015 unica motivație a cumpărării companiei Impecabil era faptul că dumnealui căuta o companie nemijlocit înregistrată ca plătitoare de TVA, pentru că în acea perioadă erau necesare careva rulaje mai mari ca să te poți înregistra ca plătitor de TVA. Ulterior, intenționa să utilizeze această companie în propria afacere. Din ceea ce mi-a explicat Dl Scurtu, cert și-a asumat, nici pe dl Blonschi la modul propriu nu-l cunoștea. Era o companie expusă spre vânzare. Faptul că dl Blonschi era asociat cu dl Andronachi nici până în prezent dl Scurtu nu are certitudinea asta. Ulterior a aflat din presă sau nemijlocit în momentul când a fost introdus numele lui ca persoană fizică în acea listă de restricții”.

Aflați în lista neagră, Miroslav și Iulia Scurtu au continuat să-și dezvolte afacerile și chiar să atragă parteneri din străinătate. În noiembrie 2024, Agenția de Investiții anunța oficial că renumitul brand de rețele hoteliere „Hilton” intră pe piața R. Moldova și urmează să investească 5 milioane de euro în reconstrucția Hotelului Dacia, administrat de Iulia Scurtu. În prezent, lucrările de renovare a hotelului sunt în toi.

De asemenea, proprietara hotelului Dacia, compania Naftatrans, în care Miroslav Scurtu deține 80% de acțiuni, a continuat să facă afaceri profitabile, inclusiv cu statul. Firma a câștigat licitații de zeci de milioane de lei pentru a livra carburanți diferitor instituții publice.

În iunie 2025, directorul SIS, Alexandru Musteață, i-a scos pe soții Scurtu și „Impecabil Grup”, din lista persoanelor asociate cu Andronachi. După asta, Naftatrans a obținut contracte și mai grase la licitații publice. A câștigat un tender de 25 de milioane de lei la întreprinderea municipală Autosalubritate și unul la Agenția Rezerve Materiale în valoare de 21 de milioane de lei. Naftatrans a fost furnizor de motorină la Agenția Rezerve Materiale și în 2023, după ce a câștigat o licitație de 52 milioane lei.

Avocatul lui Scurtu susține că aflarea în lista SIS a îngreunat activitatea tuturor afacerilor clientului său. Din acest motiv, chiar se analizează posibilitatea de a cere prejudicii materiale de la SIS.

Alexandru Bot: „Ele sunt greu de a fi cuantificate. Când te gândești că o tranzacție ți-a luat nu o zi, dar o săptămână. Parcă ai impresia că nu s-a generat nicio problemă, pentru că banii până la urmă au plecat. Tranzacția a fost încheiată. Doar că a cuantifica timpul pierdut pentru a argumenta necesitatea unui transfer și a unei tranzacții aici este problema cea mai mare. Poate într-o expresie de prejudiciu moral asta va constitui un obiect de litigiu, dar la moment noi vrem să înțelegem ce a fost asta. În primul rând de ce am fost incluși în listă și de ce am fost excluși din listă. Noi nu avem nicio argumentare certă a acestor circumstanțe. Atunci când ne întâlneam în instanță cu reprezentantul SIS-ului, una dintre ultimele întrebări pe care le-am discutat în afara instanței a fost dacă vă excludem din listă, veți înainta pretenții de prejudicii? La care nu i-am dat niciun răspuns. Da, am fost excluși din listă, dar până la urmă asta nu a fost rodul unei tranzacții sau a unei înțelegeri”.

Companie cu interese la cariera Micăuți, radiată din listă

În septembrie 2024, din lista persoanelor asociate cu Vlad Andronachi au fost scoase alte două companii: Ex-Stone și ADM-Eximcom, împreună cu fondatorul lor Dumitru Ciobu. Compania ADM-Eximcom a făcut afaceri cu întreprinderea de stat Calea Ferată. În 2019, firma solicita în judecată o datorie de 2,5 milioane de lei de la CFM pentru mărfuri pe care i le-ar fi livrat, iar aceasta nu le-a plătit. Firma a câștigat procesul. Potrivit rapoartelor financiare, firma vindea materiale de construcție, dar a intrat pe linie moartă. În ultimii ani nu a mai avut niciun venit din vânzări.

A doua companie a lui Ciobu, Ex-Stone, a fost implicată în tranzacții suspecte ce vizează Cariera de piatră Micăuți, ajunsă pe mâna lui Vlad Andronachi. Firma a obținut 18 hectare de teren ale carierei, în schimbul unor datorii. În tranzacții este implicată și compania Fixton Proiect, administrată de Elena Țugulea, parteneră în mai multe afaceri cu Vlad Andronachi. Femeia și compania sa la fel sunt pe lista SIS. Fixton Proiect are adresa juridică tot pe șoseaua Balcani 1, despre care v-am vorbit mai sus în cazul companiei Impecabil Grup și familiei Scurtu. În 2021, Fixton Proiect a intrat în faliment, iar administratorul de insolvabilitate a cerut în judecată aplicarea sechestrului pe terenurile cedate către firma Ex Stone a lui Ciobu și întoarcerea lor, pentru că ar fi fost înstrăinate fraudulos. În ultimii ani, nici firma Ex-Stone nu mai are activitate.

Potrivit unor hotârâri de judecată, Dumitru Ciobu datorează statului peste 10 milioane de lei. Inspectoratul Fiscal a stabilit că bărbatul nu a declarat și nu a achitat impozite pe venit timp de mai mulți ani și i-a aplicat penalități de întârziere și amenzi. Nu am reu;it să-l găsim pentru Dumitru Ciobu pentru comentarii.

Statul, client fidel al unei companii din lista neagră

Cele mai multe retrageri din lista neagră au vizat persoane și companii care erau bănuite de SIS de legături cu Ilan Șor. În cazul unor șefi de organizații teritoriale ale Partidului Sor, peste câțiva ani după ce directorul Serviciului de Informații a semnat ordinul de scoatere de sub monitorizare, aceștia au fost condamnați penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii politice.

Pe 10 iunie 2025 din lista SIS au fost excluse două companii asociate fugarului Ilan Șor: FORSBETA, care se ocupă de vânzarea biletelor avia, și SRL 7 ELEMENTS care administrează hotelul Turist din Chișinău.

FORSBETA l-a avut ca fondator și administrator pe Iurie Cramarenco, inclus și el în lista SIS, doar că afiliat lui Andronachi. Cramarenco a fost director comercial la AIR Moldova, privatizată prin interpuși de Ilan Șor, iar ulterior falimentată. Forsbeta a avut adresa juridică pe bulevardul Negruzzi 8, într-un imobil ce aparține AIR Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Forsbeta a fost printre cei mai mari finanțatori ai Partidului Șor. A donat aproape 700 de mii de lei. Comisia Electorală Centrală a stabilit atunci că agentul economic a încălcat legea și a cerut Procuraturii să ancheteze firma pentru fals în declarații. Forsbeta nu avea dreptul să finanțeze campania electorală, pentru că a câștigat bani din licitații publice.

După ce SIS a inclus Forsbeta în lista neagră, afiliată lui Șor, statul a continuat să fie clientul firmei. Mai multe instituții publice cumpără și azi bilete de avion de la această companie. De exemplu, în ultimii doi ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au cumpărat bilete de avion de aproape două milioane de lei de la Forsbeta.

Ministrul Economiei a explicat cum s-au făcut achizițiile de la această companie.

Ministrul Economiei: „Contractele toate se fac prin licitație, în baza legii cu privire la achizițiile publice, unul dintre criterii fiind cel mai mic preț. Este vorba despre achiziții de sezon, pentru că noi nu putem prognoza pe perioada unui an calendaristic deplasările și necesitatea de a cumpăra biletele. Toată informația este publică pe site-ul Mtender, inclusiv pentru contracte mici. În cazul acesta specific noi vorbim despre sancționarea companiei versus asociații. Companiilor nu li s-a interzis activitatea economică în spațiul R. Moldova, motiv pentru care noi, în baza legislației, activăm și achiziționăm în dependență de prețul oferit”.

În aprilie 2024, Iurie Cramarenco a dat în judecată SIS, iar peste 5 luni și-a retras plângerea, după ce instituția l-a scos din listă. Compania Forsbeta a continuat însă să se afle în lista persoanelor juridice monitorizate până în iunie 2025. Asta deși Cramarenco a înstrăinat firma, încă în noiembrie 2022 .

Actuala proprietară și administratoare la Forsbeta, Ana Ceban, a refuzat să comenteze subiectul.

Hotelul Turist a fost sub monitorizare

Cea de-a doua companie asociată cu Ilan Șor, scoasă de SIS din lista neagră este 7 Elements. Firma administrează hotelul Turist. Ea a cumpărat hotelul în 2011 de la Vedova Grup, care a avut adresa juridică pe str. Tighina 12 unde au fost înregistrate toate companiile din holdingul lui Șor. Vedova Grup a fost administrată mai mulți ani de Vitalie Cușnir, fondator și administrator al SRL Magazine Sociale, care de asemenea se regăsesc în lista neagră.

În mai 2019, o jumătate cotă parte din SRL-ul 7 Elements a ajuns în proprietatea Valentinei Balițchi, mama fostului șef al Vămii Tudor Balițchi, un alt apropiat al lui Ilan Șor, inclus în lista neagră a SIS.

Administratoare a fost numită Valentina Copnova, și ea în lista de sancțiuni. Autoritățile au stabilit că, între 2019 și 2021, Copnova a traversat de mai multe ori frontiera de stat, aflându-se în același automobil cu soția lui Tudor Balițchi.

Cealaltă jumătate din SRL 7 Elements a fost transmisă către o companie bulgară Blues Energy Group. Fondatorul firmei bulgare și soția sa, Călin și Violina Corjan tot s-au regăsit în lista SIS.

Numele lui Călin Corjan apare într-un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat de Președinție. Studiul „REPUBLICA OFFSHOR” arată că… Călin Corjan ar fi înregistrat mai multe firme în Marea Britanie care au avut un rol-cheie în activitățile de spălare a banilor ce i-au implicat pe Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Corjan susține că informația din raport este neveridică și i-a acționat în judecată pe autori pentru defăimare. În prezent, dosarul este pe rolul instanței. Am încercat să luăm legătura cu Călin Corjan prin intermediul avocatului său. I-am transmis și în scris mai multe întrebări, dar nu am primit niciun răspuns.

În 2020, mama lui Balițchi a transmis acțiunile sale din 7 Elements către o companie rusă - Arling, iar Călin Corjan a vândut firma bulgară unui austriac.

În decembrie 2024, în timp ce 7 Elements se mai afla sub monitorizare, noii acționari au încercat transmiterea hotelului Turist în proprietatea firmelor din Rusia și Bulgaria. Autoritățile au blocat atunci tranzacția și au pus sechestru pe imobilele hotelului. Oamenii legii au motivat că hotelul este oferit la un preț derizoriu, de 580 de mii de dolari, în timp ce doar valoarea cadastrală a clădirii și a terenului este de peste 40 de milioane de lei. Astfel „s-a încercat transferul proprietății hotelului Turist în favoarea unor dobânditori de bună-credință în interesul aceluiași beneficiar final Ilan Șor”, motiva SIS.

7 ELEMENTS și fosta administratoare Valentina Copnova au cerut în judecată anularea ordinului SIS pe motiv că nu ar avea nicio conexiune cu Șor.

Alexandru Bot: „Este adevărat că anterior acest activ al hotelului Turist care aparține companiei 7 elemente era asociat lui Ilan Șor, dar din momentul în care au intervenit în cotele părți ale companiei noii proprietari nu prea înțeleg unde este legătura cauzală dintre activitatea foștilor și actualilor în condițiile în care această achiziție a fost într-adevăr una strategică pentru investitori care sunt dezvoltatori din domeniul hotelier cu renume internațional. Vorbim de o companie rusească, adevărat, dar și de o companie austriacă care intenționau să dezvolte acest activ sub marca Hilton sau eventual Mariot. Vorbesc din informațiile care au fost furnizate de clienții mei”.

Paradox: Scoși din listă în ziua în care au pierdut în judecată

Pe 10 iunie 2025, au pierdut însă procesul. În aceeași zi, din motive neclare, directorul SIS, Alexandru Musteață, a emis un ordin prin care i-a exclus din lista neagră pe Valentina Copnova, Violina Corjan și 7 Elements. Călin Corjan a rămas însă sub monitorizare.

Avocatul companiei 7 Elements ne-a dezvăluit că actualii proprietari ai hotelului Turist intenționau să inițieze un litigiu și în arbitrajul internațional.

Alexandru Bot: „Altă echipă de avocați, nici eu nu știam despre ei, au inițiat un dialog cu SIS în vederea explicării faptului că acest activ este unul curat. Nu are afilieri cu Șor, Plahotniuc sau alte persoane vizate de această lege. În momentul în care s-au inițiat procedurile de arbitraj si partea moldovenească trebuia să prezinte anumite documente, exact în acea zi a fost decisă radierea din listă. Coincidență sau nu, nu știm, dar cert este paradoxul că, în ziua în care am pierdut litigiul, în aceeași zi am fost radiați din listă. Avem acest paradox unde instanța de judecată motivează cu lux de ampnunte cât de asociați noi suntem lui Șor, iar SIS-ul oponentul nostru spune că au decăzut circumstanțele de asociere. Și ca în cazul companiei Impecabil nu avem absolut nicio explicație de ce am fost excluși din acea listă. Acest proces, dar și toate la care am participat, ele practic s-au desfășurat în lipsa reprezentantului SIS care fie nu se prezenta la ședințe, fie invoca careva circumstanțe de concediu anual. Și această tactică de tergiversare a dosarelor este omniprezentă în toate dosarele cel puțin in care particip eu”.

După ce 7 Element a scăpat din colimatorul SIS, hotelul Turist a fost scos de sub sechestru. Iar în august 2025, firmele din Rusia și Bulgaria și-au înregistrat oficial dreptul de proprietate asupra hotelului.

Scoși de sub monitorizare apoi condamnați penal, dar fugiți din țară

În prima listă întocmită de SIS, s-au regăsit și multe persoane care au lucrat în instituții publice din Orhei, conduse de echipa oligarhului fugar. SIS i-a scos de sub monitorizare, la fel ca și pe mai mulți oameni care au condus organizații teritoriale ale Partidului Șor. Anul trecut, câțiva dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului. Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației din Glodeni, condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare; Andrei Simacovici, președintele organizației din Ocnița, și Svetlana Panciuc, președinta organizației Edineț, condamnați la câte 4 ani de închisoare. Iar Olga Vlasenco, lidera organizației din Călărași, a primit 4 ani de închisoare dintre care doi cu suspendarea condiționată a pedepsei.După gratii a ajuns doar Andrei Simacovici. Ceilalți au fugit din R. Moldova.

Am cerut oficial de la SIS informații ce vizează fiecare caz în parte descris în investigația noastră. Instituția nu ne-a spus care au fost motivele includerii și excluderii din lista neagră a fiecărui figurant. SIS a făcut doar o trimitere la lege: „Condițiile de excludere din liste sunt prevăzute la Art. 6, alin. (2) din Legea nr. 25/2016. Astfel legislația prevede mecanisme clare de revizuire a statutului persoanelor incluse în aceste liste. Excluderea se dispune de către SIS în următoarele circumstanțe: încetarea cauzelor și condițiilor factuale care au justificat includerea inițială sai survenirea unor circumstanțe obiective ce țin de interesele superioare ale statului”.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Dreptate pentru îngeri”: Cine răspunde de tragediile produse pe terenurile autorităților