/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1034: Fals despre Transnistria și probleme la Nipru. „NATO ar nimici armata Rusiei, dar cu un preț uriaș”

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Fugarul Andronachi! Afaceri și imobile ascunse. Cum a reușit să-și pună firmele la adăpost și cine sunt oamenii săi de încredere

08 noiembrie 2021, ora 13:56

Stela Mihailovici

Este unul dintre cei mai controversați politicieni. A fugit din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare câștigate de cei care au declarat război corupției, în aceeași perioadă cu Veaceslav Platon și Gheorghe Cavcaliuc. Cutia Neagră PLUS vă prezintă o nouă investigație despre Vlad Andronachi. Vă povestim și arătăm proprietățile ascunse de fostul deputat democrat, castelul pe care și-l construia în cel mai luxos cartier al Capitalei, firme off-shore implicate în furtul miliardului, dar și in export de cărbune de la companii rusești acuzate de extracții ilegale din Donbass. Aflați astăzi cine sunt oamenii prin care acționează Vlad Andronachi și cum a reușit să își pună la adăpost cele mai importante afaceri din Moldova, înainte ca procurorii să pună sechestru pe ele. Acțiunile procurorilor nu au afectat decât într-o măsură foarte mică interesele și activele „Fugarului”.

Vladimir Andronachi, 41 de ani, căsătorit, economist de profesie, deputat în două legislaturi din partea Partidului Democrat. Asociat de opinia publică drept persoană de încredere a oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, partener de afaceri cu controversatul deputat fugar Ilan Șor, apropiat din 2020 de Partidul Socialiștilor și Igor Dodon. Acuzat de implicare în scheme imobiliare, energetice, extracție de zăcăminte, export de fier uzat, furtul Miliardului! Fugar! A părăsit R. Moldova pe 14 iulie 2021, imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS.

Vlad Andronachi nu a mai ajuns în R. Moldova din 14 iulie 2021, atunci când a părăsit statul sub pretextul că merge în vacanță cu familia. Soția și copiii s-au întors. Andronachi – nu!, devenind fugar. Două luni mai târziu a devenit cunoscut public faptul că fostul deputat și soția sa sunt puși sub acuzare într-un dosar penal legat de furtul miliardului.

Documentele consultate de Cutia Neagră demonstrează însă că Andronachi s-a pregătit din timp, de la distanță, de venirea procurorilor. A reușit să își pună la adăpost cele mai importante active și afaceri, făcând la mijloc de septembrie, în regim de urgență, modificări în structura de acționari a companiilor cheie pe care le controla.

Cele mai importante și profitabile afaceri ale lui Vlad Andronachi erau oficial înregistrate pe numele tatălui fostului deputat. Anume în aceste companii s-au produs schimbări la mijloc de septembrie, cu câteva zile înainte ca procurorii să dea buzna cu percheziții acasă la controversatul politician.

Legătura directă a lui Andronachi cu SA Cariera Micăuți

În luna septembrie, tatăl fostului deputat democrat, Tudor Andronachi, a ieșit din acționariatul firmei „Dairpin” care administrează cunoscuta Carieră Micăuți. Aici, tatăl fostului deputat deținea o cotă-parte de 30 la sută. I-a transmis acțiunile lui Ruslan Berlinschi, care avea alte 30 % din companie. Berlinschi este unul dintre cei mai vechi parteneri de afaceri ai lui Andronachi. Jurist de profesie, angajat al Băncii Naționale până în 2011, iar ulterior angajat în câteva întreprinderi strategice de stat: Metalferos, Tutun CTC și Calea Ferată a Moldovei. Alături de Andronachi și Berlinschi, cu o cotă parte de 40 %, asociați în firma „Dairpin” mai sunt și membrii familiei Țugulea, Elena Țugulea fiind și administratoare.

Dairpin a devenit acționară la Cariera Micăuți în toamna anului 2019, când, potrivit portalului Mold Street , ar fi cumpărat 75 % din acțiunile carierei la un preț foarte mic. Una dintre cele mai mari cariere de piatră din Moldova i-a costat 3 milioane de lei.

La începutul anului curent, Comisia parlamentară de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile anunța grave ilegalități la Cariera Micăuți, unde s-ar fi extras o cantitate mult mai mare de piatră, în comparație cu ce s-a declarat în acte. Astfel, au fost aduse prejudicii statului în valoare totală de 684 de milioane de lei. Anterior, mai mulți deputați au declarat că foștii parlamentari democrați Eugeniu Nichiforciuc și Vladimir Andronachi ar fi beneficiarii carierei.

LILIAN CARP, deputat PAS (03.09.2020: „Această activitate ilegală este controlată de deputații Nichiforciuc și Andronachi. Aceasta este o schemă despre felul cum această carieră aparține prin persoane interpuse din familie: Tatiana fiind soția lui Nichiforciuc, Tudor- tatăl lui Andronachi”.

Societatea pe Acțiuni Cariera Micăuți se află în proces de insolvabilitate, iar activitatea ei a fost stopată, după ce în luna aprilie a fost un scandal la carieră. Fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, a blocat drumul de acces către carieră, acuzând că se fac extracții ilegal, fără acte permisive de la Inspectoratul de Mediu și alte autorități.

ALEXANDRU SLUSARI, ex-deputat Platforma DA (12.04. 2021): „De câteva ori am cerut imperativ să fie oprite lucrările. Au fost pornite și câteva dosare penale, dar datorită faptului că această carieră este controlată de doi deputați Nichiforciuc și Andronachi toate organele de stat s-au făcut muți, surzi, că nu cunosc proceduri, că nu știu cum de sigilat. S-a făcut un teanc de hârtii, dar băieții continuă să extragă ilegal”.

În prezent, Cariera Micăuți este administrată de Ruslan Allas, un alt om de afaceri apropiat de Andronachi. În 2019, acesta figura în acte ca fondator al SRL-ului Dairpin, cu o cotă-parte de 60%. Ulterior, acțiunile acestuia au fost împărțite în jumătate între Ruslan Berlinschi și Tudor Andronachi. Ruslan Allas mai are conexiuni cu Andronachi și în alte companii.

Magazinele „Birka” și „Kassa”, afaceri nedeclarate ale lui Andronachi?

Modificările de acționari din SRL Dairpin vor afecta nu doar afacerile de la Cariera Micăuți, dar și un alt business al familiei Andronachi. „Dairpin” administrează compania „Birka”, specializată în producerea de panouri Sandwich și sisteme pentru acoperișuri. Firma are în proprietate un mare centru comercial situat pe traseul Chișinău-Orhei, în satul Ratuș. Terenul de 40 de ari, pe care este construit magazinul, a fost cumpărat de firmă în 2016 de la Primăria Drăsliceni cu 1,3 milioane de lei. În prezent, pe imobil este pusă interdicție, în baza unui contract de ipotecă în care figura inițial o sumă de 900 de mii de euro.

Legătura SRL-ului Dairpin cu societatea pe acțiuni Cariera Micăuți și magazinul din Ratuș ne-a fost confirmată și de paznicul carierei, atunci când am mers să-l căutăm pe Ruslan Allas.

„- Eu îl caut pe dl Ruslan Alass, administrator, director. Cum îl putem găsi? – Numai la Ratuș, unde se face tablă, la Birka. – Acolo e alt administrator. El acolo stă?- E a lor acolo tot. Aici nu-i nimeni. Cariera nu lucrează”.

SRL Dairpin mai este fondator al unei alte companii a cărei activitate ține tot de Cariera Micăuți, „Fixton Proiect”, care este administrată tot de Elena Țugulea. În aprilie curent, firma a cerut în instanța de judecată inițierea procedurii de insolvabilitate, pentru că ar avea datorii pe care nu le poate achita. Aparent, acțiunea a fost inițiată pentru a salva activele, deoarece creditorii sunt de-ai casei – alte întreprinderi controlate de Andronachi și Berlinschi. „Fixton Proiect” are în proprietate mai multe terenuri agricole care, potrivit surselor Cutiei Negre, sunt cele pe care s-a extins Cariera Micăuți. În judecată, a depus referință și un agent economic care a creditat SRL-ul Fixton Proiect. Acesta s-a opus procedurii de insolvabilitate, invocând că este „fictivă și intenționată”, iar ulterior s-a plâns pe ilegalități și la Procuratură.

De la SRL Dairpin trecem la SRL Kass Expo Internațional Corp – o altă firmă cu exact aceeași componență a proprietarilor, unde Andronachi a acționat după un scenariu similar. În luna septembrie, i-a cedat cota sa de peste 30% lui Ruslan Berlinschi, care are acum 61,5% din acțiuni. Restul aparține familiei Țugulea, administratoare fiind Elena Țugulea. Și această firmă l-a avut în 2019 ca fondator pe Ruslan Allas, care mai apoi a transmis acțiunile lui Andronachi și Berlinschi.

Kass Expo Internațional Corp este o companie cu venituri impresionante. Potrivit rapoartelor financiare, în ultimii 6 ani, firma a înregistrat venituri din vânzări de 478 de milioane de lei. Doar anul trecut a avut un rulaj de 88 de milioane și un profit net de peste 13 milioane de lei.

SRL Kass Expo Internațional Corp deține compania Kassa, care se prezintă ca fiind lider național în producția de țiglă metalică pentru acoperișuri. Am mers la magazinul firmei din strada Uzinelor ca să o căutăm pe Elena Țugulea, partenera de afaceri a lui Andronachi și administratoarea companiei, dar nu am reușit să o găsim.

Contactată telefonic, Elena Țugulea a refuzat să discute cu reporterul Cutiei Negre, despre afacerile comune pe care le are cu familia Andronachi. Deși angajații magazinului ne-au spus că aceasta vine zilnic la serviciu, Țugulea ne-a răspuns scurt că se află în concediu.

Elena Țugulea: „- Sunt în concediu. – Nu ne putem întâlni undeva în oraș pentru 5 minute?- Nu. Sunt după oraș. – La telefon ați fi disponibilă să discutăm, doar când ajung în oficiu ca să fie liniște? – Nu. Sunt ocupată. Mă iertați vă rog”.

Cotracte cu statul de 20 de milioane de lei

Deși este specializată în vânzarea materialelor pentru acoperișuri, Kass Expo Internațional Corp a participat anul trecut și la licitații publice pentru reparația drumurilor. A reușit să câștige 13 tendere în valoare de 8 milioane de lei, pentru livrare de pietriș. În ofertele depuse la licitații, figura de fiecare dată piatră din Cariera Micăuți.

Cel mai mare contract, în valoare de 3,6 milioane de lei, a fost semnat în aprilie 2020 cu întreprinderea municipală „Exdrupo”. Curios este faptul că SRL-ul Kass Expo Internațional Corp, care a livrat pietriș din Cariera Micăuți, a propus la licitația organizată de „Exdrupo” un preț mai mic decât însuși producătorul. Oferta societății pe acțiuni Cariera Micăuți a fost pe locul doi, cu 80 de mii de lei mai scumpă.

În 2020, Tudor Andronachi și Ruslan Berlinschi au fondat o altă companie „Kass Expo Cargo”, în care Andronachi avea o cotă-parte de 60 la sută. Chiar din primul an de activitate, firma a înregistrat venituri din vânzări de 24 de mil ioane de lei și un profit net de aproape 8 milioane de lei. În anul curent și această companie s-a abonat la banii publici și participă activ la licitațiile pentru reparația drumurilor. A câștigat deja 17 tendere în valoare totală de 12 milioane și jumătate de lei.

„Kass Expo Cargo” la fel livrează piatră din Cariera Micăuți. Cel mai scump contract, în valoare de 5,4 milioane de lei, l-a semnat în martie 2021 cu aceeași întreprindere municipală „Exdrupo”. La același tender a participat și firma „Kass Expo Internațional Corp”. Deși ambele companii aveau în oferte piatră de la Micăuți, prețurile propuse la licitație au fost cu o diferență de 40 de mii de lei. Faptul că au aceiași fondatori și livrează marfă de la același producător nu a fost un impediment când cele două firme s-au înscris la licitația publică.

La finele anului trecut, „Kass Expo Cargo” a ajuns proprietara unei alte companii, care are conexiune cu activitatea carierelor. A preluat firma „RDS- AMONIT-ERA”, ce deține licență pentru importul, depozitarea și comercializarea explozibililor utilizați în cariere.

Deși aduce profituri de milioane, tatăl lui Vladimir Andronachi s-a retras în mare grabă, acum o lună, și din compania „Kass Expo Cargo”. Cota sa de 60 la sută a fost preluată de Natalia Cazacu, soția lui Berlinschi.

Proprietarii hidrocentralei de la Brânzenii Noi

Numele lui Vladimir Andronachi este legat și de domeniul energetic. S-a vorbit despre asta prima dată cu patru ani în urmă, când s-a iscat un scandal la Telenești, după reconstrucția unei hidrocentrale pe râul Răut, ce a provocat un dezastru ecologic în zonă. O porțiune a râului care trece prin satul Căzănești a secat și malurile s-au umplut cu pește mort. La fața locului s-au deplasat atunci specialiștii de la Apele Moldovei și Inspectoratul Ecologic, care au constatat că hidrocentrala de la Brânzenii Noi a fost construită ilegal, fără acte permisive, iar porțiunea Răutului din zona Căzăneștiului a secat după ce a fost închisă apa la hidrocentrală. A fost inițiat și un proces penal care nu a mai avut finalitate.

Hidrocentrala de pe Răut a fost proiectată pe ruinele unei foste construcții hidrotehnice abandonate în perioada sovietică. În 2015, Primăria Brânzenii Noi, care a obținut dreptul de proprietate asupra imobilului, l-a dat în arendă pentru 25 de ani companiei „Expertlab”, care aparține lui Ruslan Berlinschi și care achită anual o taxă de locațiune de 37 de mii de lei. Ulterior, Berlinschi a înregistrat SRL-ul „Hidroelectrica”, care să se ocupe de administrarea hidrocentralei. Deși presa scria încă în 2017 că în spatele proiectului energetic ar sta Vladimir Andronachi, iar Berlinschi ar fi doar omul de încredere al deputatului pus să gestioneze afacerea, cei doi au negat acest lucru. Anul trecut, totul a ieșit la iveală. Tudor Andronachi a preluat oficial o cotă-parte de 65% din SRL „Hidroelectrica”.

În pofida scandalului care a avut loc și al pericolului anunțat de ecologiști, hidrocentrala de pe Răut a lucrat în continuare și a produs energie. În ultimii 3 ani, SRL Hidroelectrica a declarat vânzări de un milion și jumătate de lei.

Șeful Inspecției Ecologice Telenești susține că agentul economic deține toate actele permisive pentru activitatea hidrocentralei.

VLADIMIR LUNGU, șef Inspecția Ecologică Telenești: „A obținut acte permisive. Are autorizație de funcționare, are autorizație de folosință specială a apei pentru a produce energie electrică și activează de atunci, de când a și construit-o. La moment activează. – Dar Inspecția Ecologică a făcut între timp vreo verificare, vreun control? – Da, a făcut verificare la agentul economic și s-a constatat că deține autorizația dată”.

Nu este clar cum a fost posibil de legalizat activitatea. Autoritățile locale ne-au declarat că nu au eliberat nicio autorizație pentru construcția hidrocentralei. Potrivit legislației, actele urmau să fie avizate obligatoriu de Primăria satului Pistruieni, deoarece hidrocentrala ocupă 15 ari de teren din gestiunea acestei localități.

MARIA MIHALCENCO, primară Pistruieni: „Pe mine mă interesa ministerul Mediului ș Inspectoratul Ecologic și celelalte fiindcă toate sunt importante, dar ei nu aveau așa ceva. Eu i-am strâns toate documentele și i-am spus când aveți toate în ordine, atunci o să mă uit în proiectul dvs și o să vedem. Și nu o să discutați cu mine, dar o să discutăm în cadrul Consiliului Pistruieni și de atunci s-a pierdut legătura. Cel care eliberează certificatul de urbanism pentru proiectare, urmează să semneze și autorizația de construcție. Suntem responsabilii. La noi este pe teritoriul comunei amplasată construcția. Responsabil se face și primarul de la Brînzeni și cred că autorizația de construcție trebuia să o semnăm colegial….Eu nu am semnat niciun document pentru construcție. După aceea a fost o comisie de multe persoane, reprezentanți de pe la toate instanțele, dar eu nu am fost invitată.”

Nu a eliberat acte pentru construcție nici Primăria din Brânzenii Noi, care i-a dat în locațiune lui Ruslan Berlinschi rămășițele din fosta hidrocentrală sovietică.

VEACESLAV TCACIUC, primar Brânzenii Noi: „Deoarece clădirea ne aparține nouă, înseamnă că licitația am petrecut-o noi, dar ea se află pe teritoriul altei comune, adică Pistruieni. Tot ce se cere, certificat de urbanism, toată documentația trebuie să o elibereze Pistruieniul. …Eu nu am ce semna. Conform procedurii de licitație eu nu am probleme. Dumnealui a achitat până la 31 decembrie anul acesta. Este achitat totalmente și eu ce pretenții pot să am la dânsul?”

La Pistruieni există și astăzi probleme provocate de activitatea hidrocentralei. Primara susține că au fost înecate izvoarele și intenționează să ceară intervenția autorităților competente.

MARIA MIHALCENCO, primara Pistruieni: „Eu dl i-am spus din start, dl Berlinschi, noi avem 3 izvoare care sunt exact pe malul Rautului și dacă apa o să se stocheze o să le înece, dar asta pentru noi este primordial. Nu, dna primar că noi o să facem acolo niște îngrădiri în cadrul proiectului și o să protejeze izvoarele. De când am indicat problemele date, ei nu au mai apelat la mine… Deja mă gândeam când se stabilește să intervin cu o solicitare la Procuratură, să investigheze cazul dat și să ne spună. Noi vrem să ne restabilească izvoarele cum au fost.

În septembrie, când s-a aflat despre dosarul penal în care este vizat Vladimir Andronachi, tatăl său Tudor Adronachi i-a cedat lui Ruslan Berlinschi și cota pe care o avea la „Hidroelectrica”.

Partenerul de afaceri refuză să vorbească

Nu am reușit să discutăm cu Berlinschi despre proiectul energetic de la Telenești și asocierea pe care o are cu familia Andronachi în diverse companii. Acesta ne-a răspuns scurt la telefon și a închis.

RUSLAN BERLINSCHI, asociat în afaceri cu Andronachi: „- Noi realizăm un subiect despre companiile în care dvs sunteți afiliat cu dl Tudor Andronachi și am vrea să discutăm cu dvs la acest subiect, dacă ar fi posibil să ne întâlnim. – Nu este posibil să ne întâlnim. Eu am grafic și nu sunt în țară. Despre afiliere eu nu cunosc și nu am nicio afiliere”.

Ulterior, i-am trimis lui Berlinschi pe „WhatsApp” toate întrebările în scris. Deși a văzut mesajul nu ne-a răspuns.

Ultima companie, cea de-a cincea, din care Tudor Andronachi s-a retras, este SRL „Rivalass”. Firma a fost înregistrată în 2015 de către același Ruslan Alass de la Cariera Micăuți. Această companie are sediul juridic în orașul Șoldănești, într-un imobil cumpărat de Allas cu un an mai devreme.

În 2020, Tudor Andronachi a obținut o cotă-parte de 63% din SRL-ul Rivalass, iar cealaltă parte, de 37%, a fost înscrisă oficial pe Maria Berlinscaia, mama lui Ruslan Berlinschi. Femeia are 71 de ani. După schimbările urgente efectuate în septembrie curent, cota lui Andronachi a revenit la Ruslan Alass.

Nu există informații despre activitatea SRL-ului „Rivalass”. Oficial are ca gen de activitate exploatarea forestieră, tăierea și comercializarea lemnului, dar și transportul rutier de mărfuri și comerț cu autoturisme. Firma nu a depus niciodată rapoarte financiare la Biroul de Statistică, pentru a vedea dacă aduce profituri.

Casa de lux a părinților lui Vlad Andronachi

Am încercat să-l găsim pe Tudor Andronachi pentru a-l întreba de ce s-a retras în luna septembrie din cele 5 companii și dacă are asta vreo legătură cu inițierea dosarului penal pe numele fiului său. L-am căutat acasă. Părinții lui Vladimir Andronachi locuiesc într-un cartier prestigios din sectorul Râșcani al capitalei, unde au o casă luxoasă construită în perioada în care Andronachi era deputat. Am sunat la poartă, dar nimeni nu ne-a deschis.

Dacă Tudor Andronachi a reușit în timp util să salveze afacerile de milioane, cedând acțiunile unor oameni de încredere, după ce procurorii au pornit pe urmele fiului său, alta este situația cu proprietățile imobiliare pe care le deține Vladimir Andronachi. Cutia Neagră a identificat mai multe imobile care au ajuns sub sechestru în luna septembrie, în dosarul în care fostul deputat democrat est-e învinuit de escrocherie și spălare de bani, împreună cu soția sa și juristul de încredere al familiei, după cum anunță Procuratura Generală. Vă arătăm în premieră și casa grandioasă pe care și-o construiește Andronachi într-o zonă de elită, în apropiere de Parcul Valea Morilor.

Construcția unei case grandioase, tăinuită de ex-deputatul PDM?

Potrivit unor surse de încredere ale Cutiei Negre, Vladimir Andronachi își ridică o casă pe strada Trifan Baltă. În acte figurează persoane interpuse, dar există și un fir roșu care duce direct la Andronachi. O bucată din teren este înregistrată pe numele Carolinei Andriuță, jurista familiei lui Vladimir Andronachi, numele căreia a figurat anterior în câteva investigații jurnalistice și cea care pare a fi a treia persoană vizată în dosarul penal.

Pe adresa unde ar fi imobilul în construcție a lui Adronachi sunt oficial două terenuri. Pe unul dintre ele, de 17 ari, la Cadastru este înregistrată o casă, construită în 1978, care a fost cumpărată în noiembrie 2017 de trei tineri: Edgar Negură, Igor Spiridon și Vadim Baltag, care aveau în momentul tranzacției 25, 26 și, respectiv, 29 de ani. Nu am identificat legături directe ale acestora cu Vladimir Andronachi.

UPDATE // După publicarea investigațieie Cutiei Negre, un telespectator ne-a confirmat legătura lui Vladimir Andronachi cu unul dintre cei trei tineri – Vadim Baltag. Acum patru ani, tânărul a fost surprins alături de Vladimir Andronachi la București. După ce au petrecut într-un local de lux, Baltag l-ar fi lăsat cu mașina la hotel, chiar i-a deschis ușa fostului deputat democrat (minutul 1:48)

https://tv8.md/wp-content/uploads/2021/11/6add0553-49f4-4f57-99e5-1044b4b1995f.mp4

Pe rețeaua de socializarea Facebook, Vadim Baltag aparea într-un filmuleț, postat de Edgar Negură, în timp ce se distrau împreună la o petrecere. (minutul 1.07). Echipa „Cutiei Negre” a descarcat imaginile, iar după publicarea investigației, Negură și-a blocat profilul, lăsându-l vizibil doar pentru prieteni.

10 ari de teren la Valea Morilor, cumpărat cu 1220 lei

În 2018, cei trei tineri au cerut Primăriei Chișinău să le vândă teren pentru deservirea casei pe care au cumpărat-o. Consiliul Municipal Chișinău a acceptat pe 8 octombrie 2018 să le atribuie 10 ari de pământ, fiind vândut la preț normativ, cu un leu și 17 bani pentru un metru pătrat. Adică, Primăria a vândut 10 ari de pământ în una dintre cele mai prestigioase și scumpe zone ale Capitalei, lângă Valea Morilor, cu 1 220 de lei. Deși au trecut 3 ani, la Cadastru nu s-au făcut modificări și terenul mai figurează ca proprietate municipală.

Cel de-al doilea teren de pe adresa unde își construiește casă Andronachi are 4 ari și a fost cumpărat în aceeași perioadă de timp ca și primul teren, în decembrie 2017, fiind înregistrat pe numele Carolinei Andriuță, jurista lui Andronachi. Pe 4 octombrie, pe acest teren a fost aplicat sechestru în baza ordonanței ofițerului de urmărire penală, în dosarul în care este învinuit Vlad Andronachi.

Curios este faptul că, în aprilie 2021, cei trei tineri despre care v-am vorbit mai sus și-au înregistrat la Cadastru dreptul de folosință și pentru un alt teren municipal de 20 de ari, care cuprinde la hotar și terenul Carolinei Andriuță. Astfel, comasate – cele trei terenuri măsoară 41 de ari.

„Există o singură cale de acces spre bunurile imobile. Pe teritoriu se află o casă în construcție, dar lucrările au fost stopate. Nici terenul nu este îngrijit, fiind năpădit de buruieni. Se pare că proprietarii nu au mai călcat de mult timp pe aici. La intrare, pe acest pilon, sub o piatră, am găsit o scrisoare …trimisă de Primăria Chișinău încă în luna august. Aceasta este de la Direcția de colectare a taxelor și impozitelor pentru bunurile imobile și este adresată lui Igor Spiridon, unul dintre coproprietarii bunului imobil”.

I-am identificat pe rețelele sociale pe cei trei tineri, care par a fi interpuși în aceste tranzacții imobiliare și le-am trimis mesaje în care i-am întrebat dacă imobilele pe care le dețin au vreo legătură cu fostul deputat democrat. Niciunul dintre ei nu ne-a răspuns până la publicarea investigației.

Sechestru pe spațiile comerciale

Pe 16 septembrie, procurorii au aplicat sechestru și pe spațiile comerciale din proprietatea soților Vladimir și Nadejda Andronachi. Este vorba de clădirea de pe bulevardul Grigore Vieru 28 în care a fost sediul companiei Victoria Leasing, deținută de Andronachi, dar și a companiei de consultanță juridică și în afaceri a Carolinei Andriuță. În vara acestui an, firma Victoria Leasing a trecut printr-o procedură de rebranding, schimbându-și denumirea în „Expert Leasing & Finance” SRL. Soții Andronachi dețin o doime cotă-parte din imobilul de pe bulevardul Grigore Vieru, estimat în actele cadastrale la 4 milioane de lei. Clădirea a fost cumpărată la o licitație organizată de Banca de Economii care a scos la vânzare active gajate de companii care nu-și puteau onora angajamentele față de bancă. În prezent, clădirea pusă sub sechestru este gajată de proprietari la o instituție bancară, pentru un împrumut de un milion de euro, luat anul trecut.

Sechestru a fost aplicat și pe spațiul comercial de 260 de metri pătrați situat în inima capitalei, pe bulevardul Ștefan cel Mare 64. Imobilul, evaluat la două milioane de lei, a ajuns în proprietatea familiei Andronachi în anul 2013 și de atunci îl dă în arendă companiei care deține rețeaua „Andys Pizza”.

Patru apartamente, sub interdicția procurorilor

Pe 4 octombrie a ajuns sub sechestru și apartamentul părinților Nadejdei Andronachi în care aceasta are o cotă-parte și viză de reședință. Imobilul este situat în sectorul Ciocana și are 71 de metri pătrați.

Un alt apartament din sectorul Buiucani, de 218 metri pătrați, unde locuiesc Vladimir și Nadejda Andronachi, este sub interdicție încă din data de 16 septembrie. Abia peste o săptămână aici au avut loc percheziții. Am încercat să o găsim acasă pe Nadejda Andronachi, bănuită și ea de escrocherie și spălare de bani, care are interdicția de a părăsi țara, dar aceasta nu ne-a răspuns la interfon.

Sub sechestru au ajuns și două apartamente de 48 și 70 de metri pătrați, situate în sectorul Botanica, care aparțin Carolinei Andriuță. Imobilele au o valoare cadastrală de 650 de mii de lei.

Încă un bănuit în dosarul Andronachi

Am cerut Procuraturii Generale să ne spună cum a evoluat ancheta în dosarul Andronachi timp de o lună, de când au fost efectuate perchezițiile. Pe lângă fostul deputat democrat, soția sa și juristul familiei care sunt învinuiți, în dosar a mai apărut o persoană cu statut de bănuit.

MARIANA CHERPEC, responsabilă de comunicare PG: „Pe cazul Andronachi este pornită urmărirea penală pentru săvârșirea acțiunilor de escrocherie și spălare de bani săvârșită în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale. Trei persoane sunt puse sub învinuire, iar o persoană are calitate de bănuit. La moment este aplicat sechestru pe bunuri în sumă de 26 milioane de lei. Domnul Andronachi este anunțat în căutare și pe numele acestuia este luat un mandat de arest în contumacie”.

Numele lui Andronache a fost legat și de câteva companii off-shore implicate în furtul miliardului. Două dintre acestea au legătură directă cu dosarul penal pornit în privința lui Vladimir Andronachi, a soției sale Nadejda și a juristei familiei, Carolina Andriuță. Companiile off-shore din paradisul fiscal Belize, Webwest Alliance LTD și Black Sea Holdings SA s-au succedat de-a lungul anilor în calitate de acționari ai firmei care deținea în proprietate conacul boieresc Rîşcanu-Derojinscki de la intersecția străzilor București și Vlaicu Pârcălab din centrul Capitalei.

„În curtea conacului monument de importanță națională, privatizat pe bănuți încă în anul 2009, a început construcția unui hotel cu 12 niveluri. Banca de Economii a investit aproape 33 de milioane de lei în construcția unui sediu la parterul viitorului hotel ridicat de firma lui Andronachi. Ulterior, contractul a fost reziliat, dar Băncii de Economii i-a fost restituită doar o mică parte din investiție”.

Banii BEM-ului, transferați în offshore-uri

Potrivit unei investigații anterioare realizată de Rise, Banca de Economii a plătit avansul pentru viitorul sediu în noiembrie 2014, exact perioada în care din BEM au fost scurși cei mai mulți bani prin credite neperformante, iar guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, solicita Guvernului intervenție de urgență pentru a salva banca de la colaps. Banii au fost transferați pe contul firmei Universal Proiect SRL, proprietara viitorului hotel, înainte de introducerea administrării speciale și acordării garanțiilor de stat care ar fi trebuit să salveze BEM.

La doar câteva zile de la încasarea banilor, Universal Proiect SRL convertește milioanele de lei în valută străină și îi scoate din țară, folosind un off-shore intermediar. 715 mii de euro din banii de la BEM sunt transferați către Black Sea Holdings SA, acționar al Universal Proiect SRL, iar 400 de mii de dolari îi virează către un alt offshore cu denumire similară. În octombrie 2015, după ce a fost decisă lichidarea celor trei companii implicate în jaful bancar, BEM reziliază contractul de investiții în viitorul sediu și primește înapoi de la Universal Proiect SRL doar 6,8 milioane de lei din 32,8 investiții. Care a fost soarta diferenței de 26 de milioane de lei nu se cunoaște. Acest fapt este investigat acum de procurori. Amintim că procurorii susțin că au pus sechestru pe proprietăți ale lui Andronachi exact în aceeași valoare, de 26 de milioane de lei.

Datele de la Cadastru arată însă că, în mod ciudat, pe clădirea viitorului hotel de pe str. București, vizată direct în dosarul penal, nu a fost aplicată nicio restricție de înstrăinare.

În prezent, compania lui Andronachi, Universal Proiect SRL deține 18 % din imobil, restul a fost înstrăinat companiei apropiate de Ilan Șor „Exfactor-Grup”. Terenul pe care se află construcția îi aparține cu drept de folosință firmei fostului deputat democrat pentru o perioadă de o sută de ani!

De altfel, a scăpat de sechestru și clădirea hotelului Național, despre care Cutia Neagră PLUS a realizat încă în vară o investigație care arată cum bunul statului a ajuns în mâinile lui Andronachi.

Revenim la companiile din paradisuri fiscale. Manos Alliance LLP, este un alt off-shore din palmaresul familiei Andronachi implicat în furtul miliardului. De data aceasta, dintr-o altă jurisdicție – britanică, cu sediul în Londra. Numele off-shoreului apare în primul raport Kroll, în anexa acționarilor din așa-zisul „grup Șor” care în 2012 au procurat acțiuni la Banca Socială și au preluat controlul asupra băncii. În lista acestor acționari, întocmită de Kroll, apar nume cunoscute precum fostul președinte Petru Lucinschi, deputatele Partidului Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova, o întreagă echipă de apropiați ai lui Șor – de la bodyguarzi și până la notarul Olga Bondarciuc. Off-shoreul lui Andronachi figurează în listă în calitate de creditor care a oferit un împrumut de peste 270 deg mii de euro companiei Jet-Tech Industries LTD, iar cu acești bani ultima a procurat acțiuni la Banca Socială. Împrumutul oferit la sfârșitul anului 2013 urma să fie stins în termen de 8 ani, dar chiar peste doi ani și jumătate, Jet-Tech Industries este lichidat.

Firmă implicată în tranzacții cu cereale și vânzări de cărbune rusesc

Potrivit registrelor britanice de comerț, Manos Alliance a fost lichidat în 2017. Firma a fost anterior activă pe piața ucraineană unde tranzacționa cereale, potrivit siteului unei burse ucrainene de vânzare a cerealelor.

De asemenea, a fost implicată în afaceri de vânzare pe piața din Turcia a cărbunelui de origine rusească. Lucru pe care îl menționează pe pagina sa de Linkedin, chiar managerul de vânzări al off-shoreului, ucraineanul Alexander Ostapenko. Faptul că off-shoreul care pare a fi controlat de membrii familiei Andronachi a fost implicat în afaceri de vânzare a cărbunelui rusesc reiese și din informațiile de pe siteul ImportGenius care oferă înregistrări despre importuri și exporturi din Rusia. Potrivit sursei, Manos Alliance ar fi cumpărat cărbunele exportat în Turcia de la câteva companii rusești cu nume aproape identic – „Угольные Технологии”.

Numele acestor companii rusești au fost vizate într-un scandal în Ucraina legat de extragerea ilegală a cărbunelui de pe teritoriul necontrolat de autoritățile ucrainene din Donbas. Nu este clar dacă Manos Alliance a exportat, până la lichidare, cărbune cumpărat de la firmele rusești cu proveniență din Donbas.

I-am trimis mai multe întrebări fostului deputat fugar Vladimir Andronachi pe adresa de email pe care acesta a oferit-o anterior presei, dar nu am primit niciun răspuns până la publicarea investigației.

Va urma.

Stela Mihailovici

/VIDEO/ Bucurii, umbrite de escrocherii: Cum recunoști schemele frauduloase de sărbători

/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale

/VIDEO/ A plouat cu amendamente: Cum a fost aprobat bugetul de stat pentru 2025

/VIDEO/ Pericolul scumpirilor în lanț: Ce se va întâmpla, dacă va crește prețul luminii în Moldova

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1033: Pensionari incendiatori, amenințări de la Putin și întuneric în Abhazia. Zelenski: „Vom învinge”

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic.

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră.

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”.

Lipsa semnăturilor electronice

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte.

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări.

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți.

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme.

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau.

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari.

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi.

Astfel, softul „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând.

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică.

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”.

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice.

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Stela Mihailovici

Uniunea Europeană se pregătește să ajute financiar Republica Moldova, dacă Federația Rusă va opri furnizarea de gaz de la 1 ianuarie, declară președinta Parlamentului European. /De anul viitor, producătorii de carne de la noi vor putea exporta în Uniunea Europeană carne marinată și cârnăciori. Cererile în acest sens pot fi depuse deja la ANSA. /CNA anunță că a aplicat amenzi în valoare de peste 10 milioane de lei, cetățenilor care și-au vândut votul la prezidențiale și la referendumul din această toamnă.