Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu susține că de la începutul mandatului său mai mulți funcționari din sistem au plecat, deoarece în cadrul instituților au fost pornite mai multe investigații, pentru a fi depistate schemele de corupție în eliberarea autorizațiilor. Cea mai coruptă ramură se dovedește a fi cea silvică. Potrivit ministrei, până în prezent au fost descoperite peste 100 de autorizații care au fost eliberate pentru defrișări ilegale în pădurile din țară.
În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, ministra Iuliana Cantaragiu a declarat că în urma achetelor interne pornite au fost descoperite mai multe acte de corupție, fapt dovedit și de rapoartele realizate de Centrul Național Anticorupție.
„O parte din oamenii care au plecat erau persoane care aduceau nocivitate în sistem. Între timp am demarat anumite investigații și controale făcute la anumite instituții care s-au dovedit a fi cu risc de corupție, fapt dovedit și în rapoartele CNA. Am avut ocazia până a intra în funcție să fiu parte a elaborării unui raport din partea societății civile. În acel raport am făcut un control pentru a vedea cum au fost eliberate actele permisive la Agenția de Mediu. Oamenii care și-au permis să elibereze acte permisive ilegal nu sunt parte și nu au ce căuta în sistem”, a declarat Iuliana Cantaragiu.
Ministra Mediului susține că cele mai multe acte permisive care, de fapt, mai sunt numite autorizații erau semnate de către „un domn” care întrebat de ce a semnat eliberarea unor autorizații prin care urmau să fie făcute anumite acțiuni ilegale, acesta a declarat că „nu avea încotro”,
„S-au eliberat autorizații privind tăierile de arbori, s-au eliberat notificări de export la fier uzat, la fel ilegale, cazurile respective fac parte din procesul de investigații, unde nemijlocit un domn și-a pus semnătura, iar explicațiile lui erau că nu avea încotro. Un domn care nu înțelege pentru ce noi eliberăm autorizațiile…. Este un dosar cu 900 de pagini care ar însemna peste 100 de acte permisive, dar evident că nu se poate da o cifră exactă”.
Iuliana Cantaragiu mai spune că defrișările ilegale alimentează corupția în sistemul silvic în contextul în care, omenii din domeniu, din „lăcomia” de a avea mai mulți bani, defrișau mai mulți copacii, iar lemnul era vândut ulterior.
„De când a trecut sistemul silvic la autogestiune, rolul fiecărei întrepinderi este să aducă profit, iar acest profit reiese din realizarea masei lemnoase. Respetiv fiecare om știa cât taie, așa salariu are. Unde era salariu pe hârtie, ca să supraviețuiască sau ca să se îmbogățiască alții tăiau mai mult. Pe lângă faptul că existau capi care dirijau acest proces”.,
Întreabată ce părere are despre interzicerea jurnaliștilor de a fotografia sau a filma pădurile și dacă a avut presa dreptate când a catalogat defrișarea ilegală a pădurilor „o mafie”, ministra a aprobat și a mai comentat că această acțiune „este o absurditate și niciodată nu am înțeles de ce să te poziționeză în defensivă”.
„Învestigația pe care am făcut-o pe autorizări la Agenția Mediului a scos în evidență modul defectuos cum se eliberau autorizațiile.Ponderea celor mai multe vizau tăierile. Pornind de la faptul că în fondul silvic nu sunt înregistrate cadastral și nu au existat granițe, s-au admis foarte multe erori referitor la cum au fost încheiate contractele de arendare și pe acest fundal au apărut tot felul de construcții capitale”.
Potrivit ministrei o altă problemă gravă este că atunci când se fac contractele de arendare a unei proprietăți contractele nu se întocmesc pe persoana dată, ci pe o persoană intermediară.
Ministra Mediului a subliniat faptul că Curtea de Conturi a realizat un audit pentru a analiza modul de funcționare a Agenției Moldsilva și a întreprinderilor silvice care a fost expediat ministerului ieri, și care reflectă lacunele din acest domeniu. Prin urmare anchetele, investigațiile și toate actele urmează a fi transmise Procuraturii, iar pentru perioada următoare se lucrează la o reformă a întregului sistem silvic.
O investigație realizată pentru „Cutia Neagră Plus” a demonstra cum vilele de lux, restauratele, relețele de canalizare și gaze au fost construite pe fondul forestier.
Potrivit investigației, pădurea Durlești, se încearcă a fi transformată într-un sătuc de lux. Casele apar una după alta printre copaci sau în locul copacilor, iar autoritățile par a fi neputincioase să oprească dezmățul. Pădurea este ciopârțită, după ce arendașii a zeci de hectare de teren forestier au inițiat proiecte grandioase de construcție. Restaurante, case de vacanță cu două etaje, drumuri cu asfalt, apeducte, rețele de canalizare și chiar de gaze – toate în pădure, deși legislația permite doar construcții ușor demontabile.
