”În sfera justiției din Moldova există clanuri create de zeci de ani, iar funcțiile de judecător se transmit din tată-n fiu”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu”, de la TV8.
„Cam toată conducerea veche a Procuraturii are acum dosare. Momentul adevărului este sentința. Nu exclud că în instanță o să nimerească foarte multe dosare. Dar cum facem noi justiție dacă avem clanuri între care se dau, acum, lupte grele. Sunt clanuri formate de zeci de ani, iar funcțiile de judecător se transmit din tată-n fiu. Dosarul nimerește la un clan și-l judecă într-un fel, apoi, nimerește la un alt clan care îl judecă în altfel a declarat analistul politic, Roman Mihăieș.
Declarațiile au fost făcute în contextul reformei justiției. Invitații la emisiune au criticat abordarea actualei guvernări în acest domeniu, care riscă să piardă credibilitatea.
„Până la procedura de evaluare, ei merg pe colaborarea și păstrarea actualei arhitecturi a acestui sistem al procuraturii, care a eșuat în proporție de sută la sută. Și această încăpăținare de a coabita cu acest sistem, care l-a servit pe Plahotniuc și caracatița lui ii discreditează, iar când vor ajunge nemijlocit la evaluare, vor avea un rating foarte scăzut”, a menționat președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, jurist de profesie.
În opinia lui, la această etapă, ar trebui să fie lichidate toate procuraturile specializate și creată o procuratură „nou-nouță” care să fie suplinită cu oameni curați din sistem și cei care susțin pe parcurs examenele de integritate. Abia după asta să se purceadă la actul de urmărire penală a crimelor de rezonanță.
Potrivit invitaților, anume aceasta este și cauza pentru care avem dosare de rezonanță, dar nu avem și sentințe de condamnare. Arhitectura defectă a sistemului și ambiguitățile legislative, i-au permis lui Ilan Șor să revină în Parlament după ce, în 2019, i-a mai fost ridicată o dată imunitatea parlamentară.
„Sistemul nostru judecătoresc a falimentat luând în examinare acest caz și nu știu cum o să ieșim din această situație. Această pată poate fi scoasă doar printr-o sentință de condamnare”, a menționat analistul politic Anatol Țăranu.
Aceeași situație este și în cazul procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo. Există dosare, dar nu se știe dacă vom avea și o sentință.
„Important este ca procurorii care instrumentează dosarul să fie integri și să nu fie bănuiți că fac parte la reglările de conturi între grupările din procuratură. Iar aceasta este responsabilitatea deputaților. Când in societate există diverse afirmații că sunt procurori implicați în crearea caracatiței lui Plahotniuc și când se mai fac și numiri dubioase, apere întrebarea, cât de credibile vor fi aceste acțiuni în fața societății. El fățiș l-a acoperit pe Platon. Pe timpul lui s-a ieșit din închisoare, nu s-a dus nimeni la închisoare. Noi suntem lideri mondiali la delapidare, furturi, landtromat – 20 de miliarde, iar noi bănuim că sunt 70 de miliarde, niciun om nu a purtat răspundere. Ce crimă trebuie să se producă în Republica Moldova ca să ajungă cineva la închisoare? Întrebarea este ce a făcut el ca să atragă la răspundere organizația criminală a lui Platon, iar dacă a și colaborat cu Platon pentru ca acesta să iasă din închisoare– să răspundă”, a comentat Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.
Dosarele sunt purtate din instanță în instanță și pentru că legislația penală este ambiguă.
”Urgent, trebuie să fie creată o comisie pentru modificarea întregii legislații penale. Sunt vreo 50 – 100 de capcane, care intenționat au fost făcute ca un dosar să poată să fie tergiversat ani de zile. Avocații ba cer mutarea dosarului, ba recuzarea judecătorului”, a menționat analistul politic Roman Mihăieș.
În opinia invitaților, este un cerc vicios din care se poate ieși doar prin aplicarea măsurilor radicale, cum ar fi spre exemplu, excluderea tuturor din sistem și trierea severă a noilor funcționari. Există și o soluție pentru eventualele avize negative din partea Comisiei de la Veneția, așa cum s-a întâmplat recent.
„Noi avem adoptată declarația cu privire la recunoașterea captiv al statului, care ne și permite să acționăm în anumite condiții. Dar trebuie să existe voință politică. Avizul Comisiei are statut de recomandare, dar responsabilitatea revine guvernării care are mandatul cetățenilor. Noi avem nevoie de o schimb rapidă”, a menționat fostul deputat Iurie Reniță.
În opinia invitaților în platou, guvernarea PAS a venit la putere cu foarte bune intenții dar „fără viziuni clare”. Iar dacă lucrurile nu se vor schimba rapid, prețul politic ar putea fi pierderea alegerilor parlamentare și prezidențiale.
