Fenomentul migrației în Republica Moldova devine una din cele mai mari probleme cu care se confruntă țara noastră. Potrivit specialiștilor în demografi dintre cetățenii care pleacă în străinătate sunt tineri, iar fiecare al treilea tânăr chestionat cu vârsta între 20-24 de ani a declarat că este gata să plece din țară, scrie IPN.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, spune că fenomenul migrației în Republica Moldova este determinat, inclusiv, de situația materială a cetățenilor, iar dezvoltarea economică a țării ar stopa acest proces.
Și experta Olga Gagăuz susține că fenomenul migrației a „întinerit” în Republica Moldova. Tinerii sunt cei mai dispuși să opteze pentru calea pripegiei în comparație cu situația de acum 20 de ani. Potrivit expertei, acest lucru este determinat și de capacitatea de atracție și „absorbție” a tineretului din partea țărilor europene, care se confruntă cu o scădere a nivelului forței de muncă.
„Recent am prezentat prognoza demografică până în anul 2040. Prognozele noastre sunt destul de nefavorabile. Structura populației se schimbă foarte rapid. Nivelul înalt al migrației populației tinere cu vârsta cuprinsă între 20-34 de ani constituie 50% din numărul total al celor care pleacă peste hotare. Cei care pleacă la tinerețe nu se întorc, pentru că ei se adaptează ușor acolo. Dacă la începutul anilor 2000 la muncă plecau părinții, acum tinerii sunt orientați spre plecare. Datele cercetării „Generații și Gen” arată că tinerii cu vârsta între 20-24 de ani, fiecare al 3-lea intenționează să plece peste hotare”, a spus Olga Gagauz, expertă la Institutul Național de Cercetări Economice, în cadrul emisiunii „Bună Seara” de la postul public de televiziune.
În acest context, ministrul Muncii spune că dezvoltarea economică a țării are capacitatea de a stopa fenomenul migrației, iar una dintre soluții ar fi încurajarea natalității în Republica Moldova, prin dezvoltarea serviciului de creșe.
„Rezolvarea problemei migrației rezidă în dezvoltarea economică a țării. Asta înseamnă că trebuie să investim în viitor, în copii. De exemplu, să extindem serviciile de creșă. Pentru că acum părinții nu au soluții pentru a îngriji de copiii mici de până la 3 ani și sunt nevoiți să stea acasă, chiar dacă își doresc să revină la muncă. Am fost prin raioane și am aflat că sunt multe servicii neoficiale de îngrijire a copilului, adică mamele sau tații își lasă copiii la cineva acolo și se creează o mini-grădiniță. Dar aceste servicii nu sunt reglementate de stat. Noi am vrea să intervenim, să ajutăm acele persoane care prestează astfel de servicii”, a spus Marcel Spatari.
Cu toate acestea, expertul de Programe Populație și Dezvoltare UNFPA, Eduard Mihalaș, la fel invitat în cadrul emisiunii menționează că fenomenul migrației trebuie privit și prin prisma banilor care sunt trimiși acasă, deoarece bani contribuie la dezvoltarea țării.
„Datele Biroului Național de Statistică arată că aproximativ 150 de mii de oameni pleacă în fiecare an din țară. În același timp, 100-110 mii de persoane se întorc în Republica Moldova în fiecare an. Observăm că se întorc persoanele care la află la vârsta de prepensionare. Pe de altă parte, pleacă tinerii. Știu că este o problemă, dar trebuie privit acest fenomen și prin prisma oportunităților. Câte remitențe aduc acești oameni Republicii Moldova? Ei rămân conectați de țară. Anul trecut, nivelul de remitențe trimise de diaspora a fost unul foarte mare, desigur din cauza pandemiei ei au trimis oficial acești bani, dar migrația contribuie la dezvoltarea economică”, a spus Eduard Mihalaș.
