20 decembrie 2021, ora 11:19

UPDATE // După publicarea investigației, procurorul general interimar a venit cu precizări referitoare la cauza penală în care este vizată „Energokapital”, negând că dosarul s-a pierdut.

„Cauza penală la care ați făcut referință nu a dispărut. În august 2016, cauza a fost clasată de PCCOCS, iar în august 2019, după ce am preluat  interimatul funcției de procuror general, am anulat ordonanța de clasare cu reluarea urmăririi penale. A fost pornită încă o cauză penală în baza art.243 (spălarea banilor), art.327 (abuzul de putere), au fost conexate într-o procedură unică și dosarul a fost remis Procuraturii Anticorupție pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale. În noiembrie curent, la insistența mea, cauza dată a fost supusă verificării, cu intensificarea acțiunilor de urmărire penală necesare pentru a fi finalizată. Practic pe toate dosarele penale unde sunt investigate scheme din domeniul energetic sunt intensificate acțiunile de urmărire penală”, a declarat Dumitru Robu pentru TV8.

Urmare a unui șantaj dur și presiun proi fără precedent, în 2015, R. Moldova a ajuns să procure energie electrică la un preț exagerat de la o companie anonimă conectată la fostul lider nerecunoscut de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk și oligarhul moldovean, Vlad Plahotniuc. Schema de procurare a curentului electric de la Centrala de la Cuciurgan, prin intermediul unei companii-căpușă de la Tiraspol – Energokapital, a fost investigată încă din 2015 de către procurorii moldoveni, dar dosarul a fost trecut pe linie moartă, iar apoi a dispărut. Cutia Neagră a reușit să facă rost de mai multe informații documentate de ofițerii SIS care demonstrează implicarea unor deputați, miniștri, șefi de întreprinderi de stat, dar și așa-ziși oficiali din stânga Nistrului în schema prin care cetățenii R. Moldova au fost nevoiți să plătească mai scump pentru energia electrică consumată.

Totul a început în octombrie 2014, când, la Tiraspol, este înregistrată societatea pe acțiuni Energokapital. Oficial, în acte, fondatori ai firmei erau două alte companii ale căror beneficiari se ascundeau în offshore-uri din Belize și Hong-Kong. Presa de investigație și experții în domeniul energetic au afirmat de mai multe ori că beneficiari ai companiei erau politicienii beligeranți – Evghenii Sevciuk și Vladimir Plahotniuc. Cei care se ocupau însă de administrarea ei, planificarea, organizarea și aplicarea schemelor erau controversatul deputat moldovean Vladimir Andronachi, om de încredere al lui Plahotniuc, și Iurii Melnic, consilierul așa-zisului președinte de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk.

Energokapital a trecut cu viteza luminii prin toate procedurile de înregistrare la Chișinău, iar la 4 zile de la fondare, pe 20 octombrie 2014, ANRE i-a eliberat și licență pentru activitate de furnizare a energiei electrice la tarife nereglementate.„

„Energokapital” ajunsese cel mai mare contribuabil al Transnistriei

La 1 decembrie 2014, cu acordul Inter RAO, așa-numita „Moldavskaia Grăs” din stânga Nistrului a încheiat un contract cu Energokapital prin care s-a obligat să producă energie din gazul livrat prin intermediul Energokapital. Astfel, centrala de la Cuciurgan obținea profit doar din serviciile prestate de prelucrare a gazelor naturale. De asemenea, centrala i-a acordat Energokapital-ului dreptul de a fi unic furnizor al energiei pe care o produce.

Folosind această schemă, Energokapital a ajuns în topul celor mai mari contribuabili ai regiunii transnistrene, devansând chiar și renumita companie „Șerif”. În 2015, Energokapital a achitat impozite din venituri de peste 172 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a 15 milioane de dolari, iar la final de an a înregistrat un profit de peste 18 milioane de dolari.

Peste 6 luni de la fondare, pe 1 aprilie 2015, Energokapital a dat prima lovitură pe piață. Având suportul politic de la Chișinău și susținerea unei înalte funcționare a gigantului rus Inter RAO, Carina Țurcan, compania a forțat grupul „Gas Natural Fenosa” să cumpere energie de la Centrala de la Cuciurgan, având ca intermediar Energokapital, la un preț cu 30% mai mare decât cel oferit de compania ucraineană „DTEK Power Trade”.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia unei înregistrări telefonice dintre Vladimir Andronachi și Iurii Melnic, purtate a doua zi după semnarea contractului. În discuție, deputatul moldovean, care a participat la negocierile cu Gas Natural Fenosa, raportează cu mândrie consilierului lui Șevciuk cum a reușit să-i strângă la zid pe cei de la Fenosa, recurgând la șantaj și amenințări cu dosare penale.

Vlad Andronachi – Iurii Melnic:

– Bună ziua!

-Bună ziua! Vă felicit!

-Văd că nu sunați, mă gândesc poate aveți atâta încredere că deja nu mai verificați, sau cum?

-În primul rând am încredere de 100%. În al doilea rând, dimineață am fost la medic. Iată, numai ce am ieșit. M-am ocupat de sănătate.

-Iurii Alexeievici, ascultați-mă, un om mai tânăr. Nu știu dacă aveți încredere sau nu. Mergeți în Austria. Nu pierdeți timpul.

-Știți la ce oră noi am semnat contractul?

-Au spus că la 4.00 dimineață.

-La 04:20.

-Mai pe scurt, i-am îndoit așa că…deja îi pregăteam că pe ei vor fi fabricate dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică din Ucraina, neavând un acord cu Ucraina, mai pe scurt…

-Am înțeles.

-Numai ce nu am folosit noi noaptea trecută.

-Iar eu noaptea am adormit pe la 11:00 și dormeam.

-Nu-i nimic strașnic.

-M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”. Eu zic: „Carina, măcar o scrisoare de scris”. Sar ea: „Nu, nu. Alte variante nu sunt. Eu îi cunosc pe acești oameni”. Adică, ea era…

-Eu cu Carina am jucat acolo … Eu de partea asta, ea de partea cealaltă. Mai pe scurt, eu cu Carina am discutat aseară jumătate de noapte. Am creat strategii. I-am presat din toate părțile. De ei nimeni nu și-a bătut joc așa niciodată. Sunt mai mult decât convins de asta. Asta a fost o premieră. Ei au fost șocați. Au început să facă isterică toți și angajații de rând, și Silvia (n.r. Silvia Radu), și spaniolii. La un moment dat ei făceau așa o isterică că erau gata, dar într-un moment anumit, ca de obicei, Dimov cu Șîrma nu puteau împărți două ore o formulă, ca să înțelegeți.

-Eu deja le zic: „Voi nu ați…? Noi … pe această Fenosa. Ei pur și simplu în patru labe, deja ne plătesc, ne roagă, haideți deja să semnăm mai repede. Ei ne roagă, iar noi nu semnăm pentru că voi nu puteți împărți”.

-Ca întotdeauna, da?

-Dar slavă Domnului, totul e bine. Pentru un anișor la noi totul e bine.

-Eu vă felicit. Mulțumesc! Asta e foarte bine.

-Acum e importantă deja sănătatea dvs.

-Ne vom ocupa. Joia trecută era totul bine, astăzi deja e rău. Am sunat deja la Kiev.

-Iurii Alexeevici, haideți în…

-Eu mâine o să vin.

-La înfățișare sunteți deja mai îmbujorat decât ieri? Vă plimbați?

-Da, dimineață m-am trezit și am făcut o plimbare.

-Ieșiți acum în parc la noi, la lacul Comsomolist, împreună cu șoferul. Vă luați puține semințe și vă plimbați în jurul parcului.

-Vlad, eu azi am dat o mulțime de analize, nu am luat nici dejunul, nici prânzul, dă să mănânc măcar un borș gustos.

-Duceți-vă și mâncați borș și faceți o plimbare.

-Mulțumesc!

-Dimineața vă aștept și organizăm pe loc deplasarea dvs.

-Bine, hai. Cu mașina sunt 900 km până la Viena, prin România.

-Nu, 1300 km. Eu am mers. Cu atât mai mult că sunteți cu șofer. Vă puneți un film, priviți și mergeți. Vă opriți la ieșirea din România și de acolo e o aruncătură de băț. O să vă întâlnească acolo un prieten bun de-al meu. Vă aștept mâine la Chișinău!

-Mulțumesc!

Șantajul asupra „Union Fenosa”

În acea operațiune nocturnă despre care vorbește Vladimir Andronachi, pe atunci deputat al fracțiunii PD, a participat activ și președinta Consiliului conducătorilor INTER RAO, Carina Țurcan. În octombrie curent, aceasta a fost condamnată definitiv în Federația Rusă, la 15 ani de închisoare, pentru spionaj în favoarea R. Moldova. Potrivit autorităților ruse, Țurcan ar fi transmis serviciilor speciale de la Chișinău informații despre proiecte importante de energetică ale Rusiei, care constituiau secret de stat. Țurcan a negat întotdeauna aceste acuzații.

Până a ajunge la INTER RAO, Carina Țurcan a activat la Union Fenosa, ca director al Departamentului Juridic, iar ulterior la Centrala de la Cuciurgan, de unde a și fost propulsată la concernul rus, încă în 2007.

În cadrul negocierilor cu Fenosa, Carina Țurcan a avut rolul de a șantaja responsabilii de la Fenosa că, în cazul nesemnării contractului în condițiile propuse de ei, Centrala de la Cuciurgan va micșora tensiunea energiei electrice produse, fapt care automat trebuia să provoace extragerea nesancționată a electricității din rețelele Ucrainei, fără a avea vreo înțelegere prealabilă cu țara vecină. Iar conducătorii Gas Natural Fenosa urmau să se pomenească cu dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică. Despre  micșorarea tensiunii produse la Cuciurgan spune expres Melnic în înregistrare.

Iurii Melnic: „M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”.

Din înregistrare reiese că, la negocierile cu Fenosa au mai participat în acea noapte directorul Centralei de la Cuciurgan, Alexei Șîrma, șeful întreprinderii de stat Moldelectrica, Ghenadii Dimov, iar din partea companiei Gas Natural Fenosa – Silvia Radu, directoarea companiei. Apropo, Radu și-a dat demisia de la Fenosa peste 6 luni de la semnarea acelui contract. Ulterior, aceasta s-a implicat în activități politice fiind susținută direct sau indirect de Partidul Democrat: în calitate de candidată la alegerile prezidențiale din 2016, apoi de primar interimar al mun. Chișinău, și în sfârșit ministră a Sănătății, în Guvernul Filip.

Contactată de reporterul Cutiei Negre, Silvia Radu a negat că ar fi participat la acele negocieri nocturne și spune că nu s-au făcut presiuni și nu a fost șantajată cu dosare penale.

SILVIA RADU: „Compania „Union Fenosa”, cât eu am condus-o, niciodată nu a avut nicio relație cu Energokapital. Eu nu am participat la negocieri cu Energokapital și vă zic încă o dată că nu am avut nicio relație cu Energokapital. – Asupra dvs s-au făcut presiuni sau a existat un șantaj pentru a fi semnat acest contract că va fi inițiat un dosar penal? Au existat așa discuții? – Eu nu am fost amenințată că o să-mi fie deschis dosar penal, fiindcă dosar penal trebuie să deschizi în baza unui motiv și nu au existat motive pentru ca eu să fiu șantajată. Atâta timp cât eu am fost la conducerea „Gas Natural Fenosa”, toate contractele au fost semnate cu întreprinderile legale de stat, niciun offshore și totul a fost în cadrul legal existent. Noi atunci am semnat cu Energocom-ul și Energocom-ul este întreprindere de stat”.

Anterior, Silvia Radu a oferit mai multe detalii despre contractul din 2015 în timpul dezbaterilor electorale pentru alegerile prezidențiale din 2016. Întrebată atunci despre energia electrică procurată de la intermediarul Energokapital,  Radu la fel a negat că ar fi semnat vreun contact cu aceștia.

SILVIA RADU: „Atunci când eram președintele la compania Gas Natural Fenosa, reprezentanții Energokapital s-au apropiat de noi cu propunerea de a încheia un contract de livrare a energiei electrice. Poziția mea a fost un «nu» categoric, fiidcă  că o companie internațională, care respectă legislația și transparența în această țară nu-și poate permite să încheie un contract cu un intermediar înregistrat într-o zonă off-shore. Atunci, poziția noastră a fost că noi vom continua să avem contracte cu furnizorul principal – stația electrică de la Cuciurgan. Pentru mine și pentru companie era foarte important ca toate contractele ce țin de livrări către consumatorii Republicii Moldova să fie transparente, cu persoane juridice înregistrate și recunoscute legal, evitând interpretări de tipul off-shore sau altele, care nu corespund cu politica de etică și corectitudine a unei companii internaționale”.

La rândul său, compania „Premier Energy”, succesoarea „Gas Natural Fenosa”, ne-a răspuns: „De-a lungul anilor, procesul de achiziție a energiei electrice a fost și rămâne încă a fi o chestiune destul de complicată din cauza conjuncturii pieței de energie din R. Moldova, a lipsei diversificării resurselor energetice, precum și utilizarea resurselor administrative din partea diferitor grupuri de interes, care au profitat și tergiversat soluționarea deficiențelor pieței energetice în interes propriu. În aprilie 2015, compania a semnat contractul  de achiziție a energiei electrice direct cu centrala electrică de la Cuciurgan”.

Responsabilii de la Premier Energy evită să spună dacă în relația lor cu Centrala de la Cuciurgan a fost sau nu implicat intermediarul Energokapital.

Cutia Neagră a încercat să contacteze toate persoanele prezente la negocierile din noaptea de 1 aprilie 2015, dar nu ne-au răspuns la telefon.

Fostul director general al ANRE, Victor Parlicov, confirmă că a aflat ulterior despre presiunile și șantajul la care au fost expuși reprezentanții Fenosa pentru a procura energie electrică la condițiile stabilite de Energokapital.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Premier Energy a opus rezistență cu adevărat. Pe de altă parte, ei totuși sunt companie comercială și scandalurile publice nu sunt instrumentul de lucru al unei companii comerciale. Eu cred că au fost careva demersuri oficiale, dar în spațiul public ei nu au mers cu scandalizarea opiniei publice. Neformal, când noi discutam cu reprezentanții companiei, o bună parte  din informațiile care s-au vehiculat și care au fost confirmate, inclusiv de Andronachi prin aceste convorbiri telefonice, mi s-au spus. Dar când îți spune cineva, care este proba? Poți să-l crezi sau nu, dar când asta este confirmat de protagonist, asta deja e un fapt confirmat”.

Schema energetică, deconspirată în cadrul unui alt dosar penal

Schema de furnizare a energiei electrice în R. Moldova prin intermediul firmei-căpușă „Energokapital” a fost deconspirată în timp ce oamenii legii documentau alte activități suspecte din regiunea transnistreană. Potrivit unui răspuns oferit Cutiei Negre de către Procuratură,  încă în noiembrie 2013 a fost pornit un dosar penal pe fapte grave: „Planificarea unui război, spionaj și uzurparea puterii de stat, organizarea unei formațiuni paramilitare, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor”.

Materialele operative acumulate în cadrul acelui dosar au scos la iveală faptul că regimul de la Tiraspol și-a găsit un mecanism de finanțare, prin intermediul companiei „Energokapital”. Oamenii legii atenționau că schema cauzează statului prejudicii în proporții deosebit de mari, dar exista și riscul prejudicierii imaginii R. Moldova în domeniul relațiilor economice externe, deoarece beneficiarii afacerii intenționau să-și extindă activitatea în Ucraina și România. Despre soarta acelui dosar penal vă spunem mai târziu.

Chiar la scurt timp după fondare, în noiembrie 2014, compania „Energokapital”, care obținuse dreptul de a fi unic furnizor al energiei produse de Centrala de la Cuciurgan, a încheiat un acord oficial de furnizare a energiei către Ucraina. Ar fi fost vorba despre circa 250 de megawați, la preț de 5,8 cenți pentru un kilowat oră. Mult mai ieftin decât prețul pe care îl propuneau jumate de an mai târziu celor de la Gas Natural Fenosa. Estimativ, firma căpușă urma să câștige din acest contract cu ucrainenii cel puțin 6 milioane de dolari.

Andronachi, delegat la negocieri de Ministerul Economiei  

Potrivit unor informații documentate de SIS, la negocierile de la Kiev, de semnare a acestui acord, au participat consilierul lui Șevciuk, Iurii Melnic, Carina Țurcan, șefă la Inter RAO, Iulia Kovaliv, membră a Comisiei naționale pentru reglementarea domeniului energetic al Ucrainei, Boris Lojkin, șeful Administrației președintelui Ucrainei Petro Poroșenko și deputatul PD Vladimir Andronachi, dar de această dată, în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei al R. Moldova.

În perioada vizată, ministru al Economiei era democratul Andrian Candu, iar actualul director al ANRE, Octavian Calmîc era viceministru al Economiei pentru cooperare economică internațională. I-am sunat pe ambii pentru a-i întreba de ce a fost delegat atunci deputatul Vladimir Andronachi, din partea Ministerului Economiei, la negocierile de la Kiev. Calmîc nu ne-a răspuns la telefon, nici la mesajul pe care i l-am scris, iar Candu avea telefonul deconectat. Ultimul nu a fost de găsit nici pe rețelele sociale.

Lui Boris Lojkin, care s-a retras între timp din politică și a revenit în business, fiind în topul celor mai bogați ucraineni, i-am trimis, de asemenea, un mesaj pe Facebook în care l-am întrebat despre negocierile din 2014 cu Energokapital, dar acesta nu ne-a răspuns. Nu a reacționat la mesajul nostru nici Iulia Kovaliv, care până în octombrie curent a deținut o funcție publică, fiind șefa Consiliului național pentru investiții de pe  lângă președintele Ucrainei.

Revenim la deputatul Vladimir Andronachi. Potrivit informațiilor SIS, ajunse în posesia Cutiei Negre, acesta a purtat în 2015 negocieri din numele Energokapital și cu reprezentanții mai multor firme distribuitoare de energie electrică din Ucraina pentru încheierea unor eventuale contracte de livrare a energiei de la Centrala din regiunea transnistreană.

Vladimir Andronachi nu a fost de găsit pentru comentarii. Acesta are telefoanele închise de când a părăsit R. Moldova, în iulie 2021. În toamnă, procurorii i-au înaintat învinuiri  în cadrul unui dosar penal legat de frauda bancară și l-au anunțat în căutare internațională pentru a fi reținut și adus la Chișinău.

Fostul director al „Energokapital” Mihail Dobrov, a recunoscut anterior într-un interviu, acordat unei televiziuni din stânga Nistrului, că firma voia să vândă energie și în alte state, iar pentru a putea să-și desfășoare activitatea în exterior, în acționariat au fost incluse companii offshore, deoarece regiunea transnistreană nu este recunoscută pe plan internațional.

MIHAIL DOBROV, ex-director „Energokapital”: „Da, noi suntem înregistrați în regiunea transnistreană, pentru că aici ne desfășurăm activitatea. Dar acționarii sunt înregistrați în offshore, adică această companie se poziționează ca internațională și asta ne permite să ieșim liniștit pe piață”.

Sursele Cutiei Negre susțin că dosarul în care a fost condamnată penal în Rusia Carina Țurcan, pentru spionaj, ar avea legătură anume cu aceste încercări întreprinse de Energokapital de a vinde energie electrică în Ucraina, exact în perioada conflictului armat din țara vecină, apărut după  anexarea Crimeii de către Federația Rusă.

Dosar penal pentru uzurparea puterii în stat

Procuratura a refuzat să ofere detalii despre dosarul penal în cadrul căruia a fost documentată schema frauduloasă de achiziție a energiei electrice prin intermediul Energokapital.

„Cauza penală nominalizată a fost pornită la 20 noiembrie 2013 de către Procuratura Generală pe fapte de pregătire a unui război, organizarea unei formațiuni paramilitare și participarea la ea, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, spionajul și uzurparea puterii de stat. Având în vedere specificul faptelor infracționale investigate, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la secretul de stat, toate actele din cauza penală au fost clasificate cu parafa „secret”. Ținând cont de principiul confidențialității urmăririi penale, precum și protecția datelor cu caracter personal, suntem în imposibilitate de a vă furniza careva date cu referire la obiectul investigațiilor, participanții la prezentul proces penal și acțiunile de urmărire penală efectuate în cauza penală”, a răspuns PCCOCS la solicitarea Cutiei Negre.

În căutarea unor detalii despre acel dosar penal, Cutia Neagră l-a contactat pe ex-procurorul pe cazuri excepționale din cadrul Procuraturii Generale, Ruslan Cașu, care a inițiat atunci dosarul penal. Fostul procuror  ne-a oferit câteva detalii.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Într-un final au fost adunate multe, zeci de volume, dacă înțelegeți ce-i asta cauză penală. S-a făcut una foarte mare. Informațiile tot timpul erau prezentate de Serviciul de Informații și Securitate, pentru că nu procurorii se ocupă de investigații speciale. În baza probelor administrate la etapa inițială s-a constat că un grup de persoane din anturajul liderului politic din regiunea transnistreană, inclusiv cu participarea unor cetățeni cu funcții de demnitate publică de la noi, am în vedere din autoritățile noastre constituționale, au pus la cale și au creat această schemă. – Ați ajuns la etapa ca să chemați, să intervievați vreo persoană sau nu s-a ajuns la etapa asta? – În 2015 eu am fost transferat într-o altă subdiviziune a Procuraturii Generale, respectiv, toate dosarele din gestiunea oricărui procuror care se transferă, rămân acolo, în subdiviziunea precedentă. Ulterior, am aflat, în baza unor comunicate de presă, că subiectul acestei scheme energetice a fost disjungat, separat de dosarul de bază, într-o procedură aparte. Apoi am aflat că au fost audiați experți în energetică și s-a ajuns la concluzia că nu există probe. Am zâmbit un pic, așa în mine. Mi s-a părut foarte straniu. – Ați zâmbit, de ce? – Pentru că la etapa în care eu am transmis dosarul în legătură cu transferul într-o altă subdiviziune, acolo deja erau informații suficiente pentru a cita anumite persoane, pentru a le formula niște acuzații preliminare. 

L-am contactat și pe fostul procuror Vladimir Moșneaga, care preluase dosarul Energokapital, pentru a-l întreba detalii. După ce i-am spus subiectul, acesta ne-a promis un scurt interviu mai târziu, dar nu ne-a mai răspuns la apeluri și la mesaje.

Dosarul a dispărut de la PG

Potrivit surselor TV8, dosarul ce vizează Energokapital, care a fost separat de cauza penală inițială în care erau investigate acțiuni periculoase din stânga Nistrului, s-a pierdut în mod misterios în timpul mutării Procuraturii în noul sediu.

Un răspuns în acest sens nu avem de la Procuratură, dar Ruslan Cașu ne-a confirmat informația.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Eu am fost solicitat anul trecut de către noua conducere a Procuraturii Generale referitor la mai multe cauze penale, pentru că dumnealor, când au preluat conducerea, inclusiv a acestei subdiviziuni, nu au găsit nimic – nici registre de evidență a dosarelor, nici propriu-zis dosarele. Eu nu am putut să le prezint informații pe suport de hârtie, pentru că nici nu le am. Le-am dat niște indicii, însă nu știu cu ce s-a terminat.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE „ Când a început scandalul și eu cu Sergiu Tofilat am făcut o conferință de presă la subiectul Energokapital, când a început  scandalul în stânga Nistrului, când public au fost scoase un șir de informații cum Energokapital plătește dividende prin băncile din R. Moldova. Noi atunci am sesizat Procuratura să verifice dacă aceste tranzacții se încadrează în legislația de prevenire a spălării banilor și să verifice proveniența banilor. Și Procuratura a făcut cel mai bun lucru pe care putea să-l facă. A dat un comunicat de presă a doua zi după ce ne-a chemat la audieri că experții nu au adus probe că u fost bani spălați sau furați sau că Energokapital a încălcat ceva. Dar eu ca expert ce trebuie să fac? Poate să vă aduc și învinuiții în cătușe? Noi am sesizat o problemă, dacă nu greșesc era 2017, dar atunci cu certitudine totul era sub controlul direct al lui Plahotniuc și dacă Procuratura a reacționat în felul acesta, eu nu am niciun dubiu că acoperirea era de la Plahotniuc.

Dividende de 16 milioane de dolari, trimise în offshore

Timp de doi ani, cât a funcționat schema de livrare a energiei electrice de la Cuciurgan prin intermediul „Energokapital”, beneficiarii ascunși în offshore-uri au încasat zeci de milioane de dolari ca dividende de la firma-căpușă. Doar pentru perioada aprilie-decembrie 2016, Ornamental Art Limited din Hong Kong,  a încasat dividende în sumă de 16 milioane de dolari.

Banii au fost transferați din contul Energokapital, deschis la Victoriabank, după ce Judecătoria Căușeni a admis, în ianuarie 2017, o cerere a offshore-ului de încasare a dividendelor de la Energokapital în sumă de 16 milioane de dolari. Toate dividendele i se cuveneau offshore-ului Ornamental Art Limited deoarece al doilea acționar al „Energokapital” – firma de la Tiraspol „Bas Merket” fusese lichidată de câteva luni.

Informațiile despre transferurile făcute în offshore, către Ornamental Art Limited, au fost făcute publice de așa-numita bancă națională a regiunii transnistrene, care a dat în judecată Energokapitalul, pentru încălcarea legislației privind controlul valutar. Aceasta trebuia să vândă în băncile din stânga Nistrului toată valuta obținută din exportul de energie electrică – 437 de milioane de lei, dar a convertit în dolari cea mai mare parte din sumă și i-a transferat direct din contul de la Victoriabank spre offshore.

Instanța de judecată a decis să aplice o amendă Energokapitalului în mărime de 124 de milioane de lei, adică jumătate din suma valutei pe care trebuia de fapt să o aducă în stânga Nistrului, potrivit legislației.

Despre încasarea dividendelor de la Energokapital de către offshore-ul Ornamental Art Limited a vorbit anterior și Igor Popa, fostul avocat al lui Vladimir Filat. Prezent în platoul emisiunii Cutia Neagră, Popa a prezentat o schemă, care arăta câți bani a primit offshore-ul și unde i-a direcționat mai departe. Cu o parte din bani ar fi fost  cumpărat un hotel în Miami. Popa afirma că Plahotniuc era beneficiarul.

Abia în ianuarie 2019, activitatea firmei Energokapital a ajuns în vizorul Inspecției Financiare din Tiraspol, care a pornit un control fiscal și i-a cerut firmei  să prezinte actele contabile pentru toată perioada de activitate din 2014 până în 2019. Firma nu a prezentat nimic și a fost amendată.

În noiembrie 2019, așa-numiții judecători din regiunea transnistreană  au admis cererea Inspecției Financiare și au decis lichidarea companiei Energokapital.

Schema de vânzare a energiei electrice prin Energokapital a funcționat în perioada 2015-2017. După ce în presă au apărut mai multe investigații despre firma-căpușă, schema a fost sistată.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Schema nu putea funcțíona fără girul lui Plahotniuc, pentru că atunci Plahotniuc controla practic tot. Andronachi, din partea lui Plahotniuc era coordonatorul principal pe sectorul energetic. Eu nu cred că el putea să nu fie implicat”.

17 noiembrie 2024, ora 23:07

Investigația noastră de astăzi este despre mărturisiri și autodenunțuri verbale făcute de unii dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului - Ilan Șor și Veaceslav Platon. În urmă cu 10 ani, trei bănci mari din R. Moldova au fost puse pe brânci de niște băieți șmecheri, conectați la primele persoane în stat. După ce au scurs de bani băncile și au împărțit banii între ei, au convins Guvernul, prin presiune și campanii publice de provocare a panicii, să ofere garanții de stat de 14,5 miliarde de lei. Acești bani sunt astăzi datorie publică, întoarsă de stat Băncii Naționale din banii noștri comuni.

Veaceslav Platon: - Desigur că vina lui Ilan în asta este foarte mare, pentru că el a început. Politicul s-a conectat spre sfârșit și au dus la final situația. Dar gaura principală desigur că a făcut-o Ilan. Asta este precis.

Alexandru Tănase: - Eu am privit conferința lui de presă cu trei luni în urmă și acolo a prezentat alte cifre, că toată această gaură a fost cu mult înaintea lui.

Veaceslav Platon: - Prietenul meu, eu sunt unic prin faptul că am fost în toate astea până la ei. Când eu i-am transmis lui 40% din acțiunile BEM, acolo gaura era 1,25 miliarde, asta credite cu probleme, dintre care 600 milioane puteau fi scoase. Și rămâneau doar 650 milioane neacoperite. Reieșind din asta eu am vândut acest pachet.  Dar iată cum au făcut ei 14 miliarde din 650 de milioane, asta trebuie să ai mare talent. Aici toți au fost legați foarte strâns.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor și Alexandru Tănase. Aceste discuții ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, puzzle-ul celei mai mari crime financiare din istoria R. Moldova - „Furtul miliardului”. Tot grație acestor discuții, am reușit să stabilim cine au fost principalii beneficiari direcți și indirecți ai furtului. Numele lor sunt Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon.

Probele pe care le vom prezenta astăzi demonstrează cum exact a avut loc adoptarea deciziei secrete a Guvernului, din 13 noiembrie 2014, prin care s-au oferit 9,5 miliarde de lei pentru salvarea Băncii de Economii, a Băncii Sociale și Unibank.

Planul propus de Șor fostului premier Leancă  

 În discuțiile dintre participanții la furtul miliardului au fost abordate și planuri mult mai ieftine de salvare a băncilor, dar s-a dorit cel mai scump și neapărat care să se încheie cu lichidarea instituțiilor bancare.

Ilan Șor: - Eu le-am zis să născocim ceva, încă pe când era Leancă premier. Eu vorbeam cu el în fiecare zi. Le-am propus să lansăm hârtii de valoare. Slavka, eu cred că tu nu știi nici 15% ce s-a întâmplat la BEM, ce pierderi erau la credite. Eu i-am spus lui Leancă că gaura reală acolo e de 9 miliarde. Am început să-i socot, să-i arăt. Eu atunci le-am spus: Dați-mi două miliarde, eu o să găsesc încă un miliard și vor fi măcar trei. Noi vom atrage din piață încă unul, dacă voi nu veți încurca și vor fi patru. De aceste patru miliarde, noi vom cumpăra hârtii de valoare și încet-încet, dar vom trăi. Poate mai târziu voi găsi eu undeva resurse ieftine, sau vom inventa ceva, sau voi veți putea da încă puțin. Slava, ca să înțelegi, eu le-am propus o soluție de două miliarde sau trei. Poate ea se întindea pe 20 de ani, dar ei nu aveau gaură. Banii rămâneau la ei. Astăzi toate băncile erau pe linia de plutire. .

În pofida acestor discuții pe care Ilan Șor le purta încă în iulie 2015 cu Veaceslav Platon, în 2020, Ilan Șor mințea jurnaliștii pe care i-a adunat la o conferință de presă, declarând că nu a cerut niciodată bani de la stat pentru băncile falimentare.

Ilan Șor: Nici eu, nici conducerea acestor bănci nu am cerut acești bani de la Banca Națională. Da, situația nu era simplă, dar noi am fi rezistat. Noi niciodată nu am cerut niciun leu de la nimeni.

Pe de altă parte, fostul premier Iurie Leancă susține că nu se întâlnea cu Ilan Șor să discute despre BEM și neagă faptul că acesta i-ar fi prezentat vreun plan de salvare a Băncii de Economii.

Reporter TV8:  - Noi vrem să verificăm faptele, dacă dl Șor a fost cu alte propuneri la Guvern. Ce fel de două miliarde cerea ca să cumpere hârtii de valoare?

Iurie Leancă: -  Nu mi-a cerut niciodată două miliarde. Uitați-vă la mine în ochi și vă zic foarte sincer că nu am avut nicio discuție. Tot ce a insistat Șor la o ședință la care eu l-am chemat, fiindcă era președintele Consiliului de Administrare al BEM, a zis să nu lichidăm băncile, pentru că sunt sustenabile și atât.

Reporter TV8: - Și nu a încercat sub nicio formă să ceară bani de la Guvern?

Iurie Leancă: - În primul rând, nu Guvernul decide așa ceva, dar decide Parlamentul.

Acțiuni orchestrate pentru provocarea panicii în societate

Din mai multe discuții dintre Șor și Platon deducem că Guvernul a fost împins spre acordarea garanțiilor de stat încă din vara anului 2014. Iurie Leancă nu era dispus să facă acest pas. Autoritățile căutau soluții alternative pentru a evita o mare criză în sistemul bancar. Un rol determinant în forțarea Guvernului să accepte acordarea garanțiilor l-au avut câțiva actori politici, aparent independenți, care au ieșit public cu dezvăluiri despre situația de la BEM.

Pe 12 septembrie 2014, ex-deputatul Veaceslav Ioniță, care era pe atunci președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, a anunțat despre o schemă prin care Banca de Economii ar fi fost fraudată cu 120 de milioane de lei.

Veaceslav Ioniță: „Am reușit să acumulez mai multe materiale  prin care prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshore-uri, din BEM au fost  retrași bani. La ziua de astăzi, am probat cu documente 120 milioane de lei”.  

Peste trei zile, a alimentat panica Renato Usatîi, pe atunci abia lansat în politică.

Renato Usatîii: „La BEM nu este niciun ban în cont. Acum nu este vorba despre 120 de milioane de lei. Este vorba că sunt furați toți banii de la persoane fizice care sunt în aceste bănci. Ei acum fac tot posibilul ca să țină sub control situația până la alegerile din toamnă, până la Anul Nou. Din punctul meu de vedere ar fi bine ca oamenii să cunoască realitatea acum. Maximum 15%  din toți cetățenii vor fi în stare să-și ridice banii. Pentru alții bani nu există. Cu unii, Șor și-a cumpărat avioane. Cu altă sumă de bani s-a lămurit Filat. 120 de milioane de lei reprezintă o poveste foarte mică din toți banii care au fost furați acolo.

Peste alte două zile a revenit Veaceslav Ioniță cu noi acuzații.

Veaceslav Ioniță: „Astăzi mi-a fost prezentat oficial în comisie un set de documente care și eu sunt obligat să le transmit organelor abilitate. Prin acest set de documente este descrisă o schemă cap-coadă de sustragere a 330 de milioane de lei suplimentar la ceea ce am vorbit vineri, tot din BEM”.

În discuțiile pe care le purtau, Șor îi spune direct lui Platon că anume acele scurgeri de informații au indus panica în societate și au determinat Guvernul să emită cât mai repede garanțiile.

Ilan Șor: - Acest nebun Renat (n.r. Renato Usatîi) cu declarațiile sale prostești, în realitate, dacă nu erau scurgeri, nu era nimic.

Veaceslav Platon: - Dar au fost scurgeri?

Ilan Șor: - Multe! Își luau banii nu persoanele fizice, noi asta am fi ținut. Au început să retragă banii toți. Nimeni nu aduce, toți retrag. Tu te ocupi de lichidități. Sunt probleme cu portofoliul de credite. Încerci ceva să faci. Resurse externe nu ai. Bani nu sunt. Banca Națională nu dă niciun bănuț. Explică-mi logica! Când au început scurgerile, eu am început să strig că ne vom menține 1-2 luni, dar nu mai mult. Așa s-a întâmplat. Ne-am ținut două luni.

În 2014, în perioada în care fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță făcea dezvăluirile despre BEM,  șeful său de atunci de partid, Vlad Filat, îl acuza că ar face jocul lui Platon și a blocat în comisie mai multe legi ce vizau piaţa financiar-bancară. Astăzi, Vlad Filat se arată convins de faptul că ieșirile lui Ioniță au fost coordonate.

Vlad Filat: - Atunci a fost un atac orchestrat pe linie, fiindcă veneau alegerile din 2014. Scopul era pus din ăsta de neclintit, ca PD să ia mai mult ca PLDM, pentru ca acest scop diabolic al lui (n.r. scopul lui Vlad Plahotniuc) să devină prim-ministru să fie realizabil. În același rând, într-o manieră foarte organizată, agenții economici și-au retras banii de la BEM. Și eu cred că da, a fost orchestrat.  

Reporter TV8: - De către cine?

Vlad Filat: - De către cei care au beneficiat.

La rândul său Veaceslav Ioniță s-a arătat deranjat de întrebările noastre si ne-a acuzat că suntem niste degradati. El a insistat ca a urmărit interesul public când a făcut dezvăluirile și nu a fost influențat de nimeni.

Veaceslav Ioniță: - Atunci la Parlament s-au înscris două persoane la audiență. Au venit și au început să-mi povestească istorii despre BEM despre care eu nici pe departe nu auzisem, că sunt anumite grupări și tot felul de detalii pe care le-am dat la CNA.

Reporter TV8: - Dvs ați făcut conexiunea acelor persoane cu vreo grupare care atunci lupta în sistemul financiar-bancar?

Veaceslav Ioniță: - Nu, nu! Când ai informație atât de sensibilă, riscul ca ea să fie pusă la dulap este atât de mare că unicul mecanism de a asigura vizibilitatea ei este de a o face publică. Punct! Dar pe mine absolut deloc nu mă interesează aceste persoane și nu mă interesează scopul lor atât timp cât ceea ce fac eu aduce un beneficiu interesului public.

Reporter TV8: - Dar de ce credeți că atunci Vlad Filat vă acuza de conexiuni și influența lui Platon?

Veaceslav Ioniță: - Nu știu. Nu am vorbit cu el la subiectul dat. Lucrul acesta absolut deloc pe mine nu mă  deranja din simplul motiv că eu știam precis că lucrul acesta nu-l fac din cauza că m-a rugat  persoana respectivă (n.r.Veaceslav Platon). Este un mesaj prost și dacă dvs lucrați din această perspectivă înseamnă că aveți o rea intenție.

Întâlnirea secretă de la Reședința de Stat

Pe 25 septembrie 2014, la numai o săptămână de la dezvăluirile făcute de Ioniță și Usatîi, Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea politică pe un pachet de legi care i-au permis ulterior să ofere garanții de stat pentru capitalizarea băncilor, în situații de criză financiară sistemică.  

La scurt timp de la această decizie, Leancă i-a convocat pe liderii Alianței pentru Integrare Europeană la Reședința de Stat, pentru a discuta despre criza bancară. Anume acolo, Vlad Plahotniuc ar fi vociferat în premieră ideea acordării urgente a garanțiilor de stat pentru ca BNM să poată oferi credite salvatoare celor trei bănci devalizate.

Aflat încă la pușcărie, în 2019, Vlad Filat a povestit detalii din culisele acelei întruniri de la reședința președintelui.

Vlad Filat: - Discuția a început printr- o încercare a domnului Leancă de ce ne-a invitat, după care inițiativa a fost preluată de către Plahotniuc și a vorbit despre pericolul eminent care este în sistemul bancar. Dar nu atât prin ceea ce se întâmplă în BEM, dar riscurile pe care le-ar reprezenta acțiunile pe care le întreprinde Platon în vederea alegerilor anticipate. Asta era înainte de alegeri. Sperietoarea asta Platon și tancurile rusești era folosită foarte des pentru a promova anumite idei. Pentru ca să nu existe o situație în care să nu avem posibilitatea să acționăm, eu asta redau din ce țin minte spusele lui Plahotniuc, Guvernul trebuie să ofere garanții de stat, pentru a primi, în caz de necesitate, bani de la Banca Națională.

Mariana Rață:  - Nu ați încercat să-l întrebați pe Plahotniuc de ce a venit el cu această soluție?

Vlad Filat: - Ideea este că nu a venit el cu această soluție. Invitația a fost făcută de către prim-ministru. El a explicat-o, mai bine spus.

Fostul premier Iurie Leancă are o altă versiune a celor întâmplate la reședința de stat.

Reporter TV8: - Acea întâlnire la Reședința de Stat pe care dvs ați convocat-o a existat?

Iurie Leancă: - Da, am convocat-o.

Reporter TV8: - Cine a vorbit la acea întâlnire despre acordarea garanțiilor de stat, dl Plahotniuc sau nu?

Iurie Leancă: - Înainte de a elibera garanțiile, eu am vrut să mă asigur că toate ramurile puterii din R. Moldova sunt la curent cu situația de criză profundă și pe acest motiv președintele ne-a invitat, și pe domnul Corman, și mai mulți miniștri, nu-mi mai aduc aminte cine a fost acolo, și dl Filat, și dl Plahotniuc, fiindcă erau liderii alianței. Acolo dl guvernator a prezentat situația, a spus care e soluția și toată lumea a fost de acord.

Reporter TV8: - Nu dl Plahotniuc a insistat atunci?

Iurie Leancă: - Banca Națională, instituțional guvernatorul a prezentat situația, din câte îmi aduc aminte.

Plimbat astăzi prin procese de judecată în dosarul penal legat de furtul miliardului, fostul guvernator BNM, Dorin Drăguțan, îl consideră responsabil de deciziile privind acordarea garanțiilor de stat, pe Iurie Leancă.

Reporter TV8: - Cine a determinat Banca Națională să propună Guvernului varianta cu emiterea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Întrebați vă rog prim-ministrul.

Reporter TV8: - Dvs ați fost la conducerea BNM, iar dl Leancă ne-a spus că Banca Națională a cerut.

 - Dacă dl Leancă v-a spus înseamnă că el știe mai bine.

Reporter TV8: - Dar vrem și opinia dvs să contrapunem declarațiile.

Dorin Drăguțan:  - Nu am comentarii acum. Lucrurile acestea sunt foarte bine cunoscute.

Reporter TV8: - Ați insistat dvs pe acordarea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Pe garanțiile de stat s-a discutat la Comitetul Național de Stabilitate Financiară la care este președinte prim-ministrul. Alte întrebări?

Reporter TV8: - Ați fost învinuit de multe ori că fără dvs și BNM nu putea avea loc frauda bancară.

Dorin Drăguțan:  - Eu sunt învinuit pe nedrept. Prin urmare, întrebați persoanele care au fost în Comitetul de Stabilitate Financiară pentru ce au luat aceste decizii.

Haz pe seama ex-premierilor Leancă și Gaburici

Pe 13 noiembrie 2014, Guvernul condus de Iurie Leancă a decis, în secret, să emită garanții pentru creditele de urgență, în sumă de 9,5 miliarde de lei. Acești bani au ajuns la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Despre această decizie, Veaceslav Platon și Ilan Șor  vorbesc de mai multe ori în bătaie de joc. Din discuții reiese că Leancă a fost convins de Șor să accepte acordarea garanțiilor, cu suportul guvernatorului Dorin Drăguțan în spatele căruia se afla Vlad Plahotniuc. Iurie Leancă le-ar fi făcut jocul fără să-și dea seama în ce a fost atras.

Veaceslav Platon: - Dar Leancă ce, nu înțelegea?

Ilan Șor: - Slava, el în economie înțelege aproximativ ca și mine în balet. El nu înțelegea nimic, pentru că lui într-o ureche îi striga Arapu niște prostii, iar din altă parte - Draguțan alte prostii. El înebunea. Eu pur și simplu veneam și îi spuneam poziția mea, iar el înebunea.

Platon: - Așa de prost să faci sanarea băncii, asta e „…”.

Șor: - Nu, Slavka, asta trebuie să poți. Leancă este pur și simplu un idiot.

Platon: - Asta da, să semneze așa o prostie, numai el putea, având toată convingerea că nu greșește și anume asta va duce Moldova în Europa - semnarea garanțiilor de 9 miliarde.

Șor: - Da, asta e tare.

Platon: - În toată această poveste pe mine m-a uimit Leancă. Cum l-ai convins tu să semneze această garanție?

Șor: - Fără niciun bănuț.

Platon. - Da? Pur și simplu l-ați păcălit?

Șor: - Nu l-am păcălit, dar i-am spus: Sunteti prim-ministru. La voi se prăbușesc trei bănci. Dvs intrați în istorie, dar nu intrați ci vă înglodați în istorie. Eu vă propun să semnați garanțiile. Banii vin. Noi cumpărăm hârtii de valoare. Pe el l-au păcălit.  Scenariul pe care i l-am propus eu era ideal pentru dânsul. El nu risca cu nimic. El a semnat garanția. Banii au plecat. Eu imediat am cumpărat hârtii de valoare. Ei în buget nu au un deficit. Totul e frumos, totul era bine. În ultimul moment, ei îl conving că nu este corect să facă așa. Eu am venit și i-am spus că acum e gata cu voi, pentru că toți banii pe care i-ați semnat vor pleca nicăieri. Așa banii ar fi rămas în interiorul țării. Curgeau de la BNM la Ministerul Finanțelor. Care e diferența? Slava, tot ce le-am gândit eu era funcțional și garanția, și altele. Niciodată nu m-am așteptat că îl vom putea convinge la garanție. Eu singur nu credeam în asta.

Platon: - Dar l-ai convins?

Șor: - L-am convins.

Contrar convingerilor lui Platon și Șor că Guvernul a făcut o mare prostie acordând garanțiile de stat, Leancă și acum este sigur că a procedat corect atunci, în încercarea de a salva băncile.

Iurie Leancă: „Citiți raportul FMI și al Băncii Mondiale din iunie 2014, după jumătate de an de analiză pe situația din sistemul bancar, pe prima pagină scrie că doar prin intervenția statului, prin aceste garanții se poate salva situația. Și doi: e prea mare banca de sistem și atunci statul nu poate ignora situația de acolo. Acesta a fost laitmotivul și cererea BNM care are toată competența, are toate pârghiile și știa exact ce se întâmplă acolo.

Nu a scăpat de criticile lui Șor și Platon nici fostul premier Chiril Gaburici, care l-a succedat pe Leancă la șefia Guvernului. Pe 30 martie 2015, Executivul condus de Gaburici  a emis, tot în secret, cea de-a doua garanție de 5,3 miliarde de lei. Anume acești bani au fost folosiți de fapt pentru a restitui oamenilor simpli și agenților economici depozitele pe care le aveau la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.   

Ilan Șor: - Dar al doilea care a venit e „…”( n.r. Chiril Gaburici) .

Platon:  -  El tot a semnat?

Șor: - Tu nu știi?

Platon. - El a semnat, dar eu nu știu ce sumă.

Șor: -  Șase (n.r miliarde de lei).

Platon: - Încă un debil.

Șor: - Leancă măcar avea aptitudini diplomatice, să rezolve aceste întrebări, dar acesta cum vindea telefoane mobile…

Platon:  - Așa și vinde, da? Dar tu explică-mi, chiar și Filea (n.r. Vlad Filat), când înaintează astfel de cadre, el înțelege că asta e fața partidului?

Șor: - Nu. Lui îi spun la partid că noi avem 20 de mii de membri. Nu s-a găsit un om care să fie înaintat? Trebuia să-l înainteze pe acest debil?

Platon.  - Și cu diplomă falsă. Cum?

Șor: - Acesta i-a mințit. Nu a spus nimic.

Cum au fost „desenate” miliardele plasate la băncile din Rusia

În discuțiile pe care le purta prietenește cu Șor, Veaceslav Platon ardea de curiozitate să afle cum amicul său a reușit să fraudeze băncile, folosind în schemă mai multe instituții bancare din Rusia și plasamente interbancare între Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.  În 2019, comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară, condusă de Alexandr Slusari, a stabilit că, în perioada octombrie-noiembrie 2014, Banca de Economii a plasat peste 21 de miliarde de lei la Banca Socială și la mai multe bănci din Rusia, fără să existe gajuri și dobânzi.  Iar creditele neperformante de la BEM, în valoare de peste un miliard de dolari, au fost cesionate, prin Banca Socială, unui off-shore britanic - Fortuna United LP. Despre această companie discută și eroii anchetei noastre.

Veaceslav Platon. - Dar ce ați făcut cu Banca Socială? Pentru ce 14 miliarde?

Ilan Șor: - Slava, noi doar am desenat că undeva în Rusia stau bani. Toată gaura noi deja o desenasem. Să lași așa când intră administrația specială asta era „…” 

Platon. - Și voi ați dat credite și le-ați dat la Banca Socială?

Șor: - Banca Socială a transmis la a treia companie. Tu așa și nu înțelegi, până acum această companie nu are pierderi, pentru că următoarea tranșă este în luna noiembrie.

Platon.  - Da, voi ați creat o datorie și pierderi nu sunt. Până nu a venit termenul pentru restituire, nimic nu puteți face. Dar acest depozit al Unibank la BEM, un miliard și ceva.

Șor:  - El a fost real.

Platon: - Eu înțeleg că e real. Eu știu și cum a fost desenat. Eu înțeleg că ați pus un depozit, ați dat. Iar ați pus un depozit, iar ați dat și el s-a întors din altă parte. Dar ei îl vor întoarce?

Șor: - Acum Unibank trebuie să-l scoată din administrație. Asta va fi cea mai curată bancă.

Platon: - Tu crezi că ei o să-ți dea un miliard din BEM?

Șor: - Dar ce o să facă? Unibank e curat ca lacrima.

Platon: - Tu crezi că ei te vor elibera cu un miliard?  

Șor. - Dar pot să-l ia. Pentru mine este important să elibereze Unibank-ul. Îmi este indiferent acest miliard. Pentru mine e importantă imaginea și ei să iasă din Unibank ca el să devină curat, alb și pufos.  

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Banca Națională a clarificat despre ce miliard al Unibank-ului vorbesc cele două personaje și a precizat că Șor nu și-a primit banii.

Pe parcursul lunii noiembrie 2014, Unibank a plasat la Banca de Economii mai multe depozite, în sumă totală de 1 525 900 000 lei. Termenul inițial de rambursare era de 15 zile, cu posibilitatea de prelungire. În legătură cu dificultățile financiare ale BEM și instituirea administrării speciale la 27 noiembrie 2014, depozitele respective nu au fost rambursate. (...) În procesul de lichidare, BEM a validat integral creanța Unibank. Suma de 1,7 miliarde lei a fost inclusă în lista creanțelor BEM și urmează să fie onorată conform ordinii priorităților legale stabilite”, a informat BNM.

Mărturiile despre compania „Caravita” afiliată lui Filat

Un alt episod discutat de Platon și Șor vizează creditele acordate companiei „Caravita”, afiliată fostului premier Vlad Filat. De câteva ori se pomenește faptul că Filat ar fi avut înțelegeri cu Plahotniuc ce vizau împărțirea banilor din BEM.

Ilan Șor: - Eu îți spun că o sută de milioane sunt numai pe „Caravita”. Asta este doar pe documente. Noi am văzut la BEM când ne-am uitat.

Platon.  - Dar pentru ce așa business, dacă totul lui?

Șor: - El ceva trebuia să întoarcă, cel puțin așa se planifica, așa s-a promis. Ca să înțelegi, asta nu este minciună.

Platon: - Eu nu vreau să analizez dacă este minciună sau nu, dar în orice business este un grad de rentabilitate.

Șor: - Slava, ăsta nu era business. Acesta a fost din start un fel de prostie.

Platon: - Dar cum tu cu Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc) te-ai înțeles?

Șor: - Slava, în realitate, eu cu nimeni nu m-am înțeles. Acolo s-a întâmplat un lucru interesant. Când toți și-au dat seama că e gata, fiecare a început să-și caute pentru el venituri.

Platon. - Și cât a luat el?

Șor: - Eu lui direct nimic nu i-am dat. El s-a înțeles cu Filea (n.r. Vlad Filat). Filea nici nu mi-a spus că el este în temă. Eu am aflat asta mai târziu de la Sereoja (n.r. Serghei Iaralov), de la unul, de la altul.  Dar ce au împărțit ei cu Filea, eu nu știu. Pentru că eu toate cursele le coordonam cu Filea.

Platon: - Ascultă, dar Filea nu s-a putut implica și să pună presiuni pe el?

Șor: - Nu-i ajunge lui… El e bărbat bun, dar are o problemă. Dacă are o situație de criză, el se deconectează.

Platon: - Dar el este acționar la BEM. Trebuia să fie interesat ca BEM-ul să fie păstrat.

Șor: - Nu-i ajungea dorință politică. Nu a putut înțelege situația. Eu i-am transmis note analitice, începând din luna septembrie, aproape în fiecare săptămână, ce se întâmplă, unde și cum. Nicio ședință la tema asta nu a fost.

Vlad Filat neagă categoric orice înțelegere cu Plahotniuc și declară că Ilan Șor este un mincinos.

Vlad Filat: „Dvs vorbiți de ceva ce ați auzit, ce a spus un mincinos și eu acum, neauzind și neștiind, trebuie să comentez toate astea. Eu cu Plahotniuc nu am avut niciodată niciun fel de relații de business, de înțelegeri de business. Eu am fost în situația să accept că Plahotniuc de facto conduce PD-ul, care era un partid în coaliția de guvernare. În unele din discuții, tot am impresia că cu Platon, el discuta că cumpără Banca de Economii în numele meu, ceea ce este o aberație și este o prostie.

În vara anului 2015, după ce Ilan Șor a fost eliberat din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcția de primar de Orhei, acesta continua să comunice intens cu Vlad Filat. Șor îi povestea lui Platon că Plahotniuc și-a întărit poziția, iar Filat nu mai decide nimic.

Platon: - Dar Filea (n.r. Vlad Filat) se întâlnește acum cu tine?

Șor: - Da, sigur. O dată la două zile neapărat ne întâlnim.

Platon: - Am înțeles. Și ce spune el?

Șor: Folos din asta este puțin, dar ne întâlnim.

Platon. - Eu am înțeles că el deja puțin ce decide.

Șor:  - Doar în momente acute el poate decide ceva. Când lor le trebuie ceva, atunci gata, poftim. Dacă nu le trebuie nimic, atunci…

Platon. - Eu cred că el este gata. L-au frânt deja moral. Dar tu întotdeauna ai crezut în el.

Șor: - În cine?

Platon:  - În Filea, că el niciodată nu te va arunca.

Șor: -  La om a început să lucreze sentimentul de autoapărare.

Platon: - Dar aceasta este o prostie. Dacă sunteți împreună, legați, trebuie să-ți scoți partenerul oricum. Dacă nu, te îneci împreună cu el.

Șor: - Omul în stare de afect nu înțelege asta.

Despre arestul lui Filat se știa din timp

Tot în iulie 2015, cei doi discutau deja despre faptul că Vlad Filat urmează a fi arestat la indicația lui ”ptița”, poreclă atribuită de Șor și Platon lui Vlad  Plahotniuc. Acest lucru s-a și întâmplat trei luni mai târziu.

Platon: - Tu știi că Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc)  a răspândit informația printre ambasadori că el îl va închide (n.r. pe Vlad Filat)? Asta e adevărat.

Șor: - „Ptița” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) e „cantujanîi. Și Filea e „cantujanîi”.

Pe 15 octombrie 2015, la solicitarea procurorului general, Vlad Filat a rămas fără imunitate parlamentară și a fost arestat.

Denunț pe Șor scris de Ion Rusu, cumnatul lui Filat

Arestul lui Filat a fost consecința unui autodenunţ scris de Ilan Șor, pe 13 octombrie 2015. Peste două săptămâni de la arestul lui Filat, Ilan Șor îi povestea lui Platon ce l-a determinat să-l toarne pe Filat. Din discuții reiese că a făcut denunțul pentru a scăpa el însuși de pușcărie.

În premieră aflăm că, la Centrul Național Anticoruptie,  ar fi existat mai devreme un denunț scris împotriva lui Șor de către Ion Rusu, cumnatul lui Filat și cel care administra compania „Caravita”, implicată în frauda bancară.

Platon: - „Cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) și-a luat deja toată puterea, deschis, oficial. El începe să fie responsabil în fața tuturor, pentru toate astea. În situația în care începe să-i închidă pe toți, să-i sperie, prin frică în centrul Europei și o dictatură dură, nu cred că le va plăcea (n.r. partenerilor europeni).

Șor: - Tu înțelegi că eu nu am făcut asta pur și simplu sau pentru că cineva m-a rugat sau mi-a promis ceva.

Platon. - Eu tot înțeleg. Cred că ai avut destule motive să faci asta.

Șor: - Cel mai mare motiv a fost că eu am înțeles că, dacă nu fac asta azi, atunci fix peste două zile eu voi fugi de aici. Îți povestesc asta între noi, pentru că nu dezvălui asta în general. Pe data de 11 (n.r. 11 octombrie 2015) el  m-a chemat la el și mi-a spus că situația este așa că e mai bine să plec. În acest moment,  Vanea (n.r. Ion Rusu) scrie pe mine la centru (n.r. Centrul Anticorupție). Eu deja știam.

Platon: - Dar cine este Vanea?

Șor: - Rusu. Eu cu acest om am comunicat foarte strâns o perioadă destul de lungă de timp. El era principalul finanțist la el. Eu deja știam că el scrie pe mine. Brusc el mă cheamă și îmi spune că trebuie să plec. Eu l-am întrebat de ce să plec, dacă am trăit până la această situație, vom trăi și așa. Pe urmă eu aflu încă un lucru. I-a dat comandă lui Streleț să mă atace pe mine, pe aeroport, pe una, pe alta. Și la mine începe să se așeze puzzle-ul. El a decis să arunce tot pe mine. Mi-a zis să nu-mi fac griji. Acum situația este așa: Noi avem un plan. Eu voi deveni președinte. Vom rezolva și totul o să fie bine, dar tu trebuie să faci. Eu l-am întrebat unde să mă duc. La Moscova eu nu pot. În Europa e clar că nu, nici nu este de râs. În Israel? Cât trebuie eu să stau acolo:  o lună, două, trei , patru, cinci? Când am văzut că Rusu scrie, mi-a fost clar. Pur și simplu omul a decis să arunce tot rahatul pe mine și pe urmă va rezolva problemele. El exact așa a procedat cu șeful FISC-ului. El așa a procedat cu toți oamenii și cu Rusu.

Platon:  - Da, el pur și simplu l-a aruncat.

Șor: - Dă-l naibii pe Rusu. El l-a aruncat pe nepotul său și l-a lăsat să stea două luni la CNA.

Platon: - Și el nu a făcut nimic?

Șor: - Nimic. Pur și simplu omul, de frică, a pierdut tot creierul și a decis prostește să-i toarne pe toți. Eu trebuia să fiu următorul. Dar am spus: scuzați nene, dar eu nu sunt gata pentru așa desfășurare a evenimentelor.

Întrebat despre denunțul scris de Ion Rusu, despre care Ilan Șor i-a povestit lui Platon, fostul premier Vlad Filat susține că nu cunoaște nimic. Acesta neagă faptul că ar fi discutat cu Șor pe 11 octombrie 2015 și i-ar fi recomandat să fugă din țară.

Vlad Filat: „Eu nu pot să spun, deoarece dl Rusu a decedat. Eu nu cunosc acest detaliu. Dacă el ar fi depus un denunț, acest denunț trebuie să se regăsească, fie la CNA, fie la Procuratura Anticorupție. Eu nu am fost în situația în care să-i recomand ceva lui Șor sau să-i spun ceva să facă sau să nu facă. Timpurile au arătat cine cu cine a colaborat, cine au fost beneficiarii acțiunilor care au fost întreprinse în raport cu băncile în general, nu doar cu Banca de Economii.

Cât privește arestul lui Vlad Filat, Platon îl compătimește și susține că fostul premier a făcut o mare greșeală când i-a cedat prea mult lui Plahotniuc.

Platon: - Iată Filea era ascultător, dar nu a vrut să stea permanent în acest cârlig, unde permanent îl aninau și îl aninau. A simțit pericolul și a început să se împotrivească. A fost prins și mai strâns în cârlig. El a început și mai mult să se împotrivească. Oamenii au văzut în asta un pericol și s-a pornit. Dar cu el au sărit calul. Ce au primit acum? Filea a fost arhitectul la tot ce este acum în țară. Fără Filea asta era imposibil. Fără idiotismul lui, fără prostia lui, fără fricile lui, asta nu s-ar fi creat niciodată. A fost cel mai de încredere aliat prin felul lui de a fi. Da, își mai făcea de cap, dar făcea totul. El a dat toată puterea. Ilan, dacă tu erai în locul lui, nimeni nu ar fi primit nimic, în așa măsură în care a primit.

Șor: - E greu să judeci, dar…

Platon:  - Nu ai fi dat și procurorul general, și Centrul (n.r. Centrul Național Anticorupție), și instanțele de judecată. Tu întotdeauna ai fi păstrat balanța. Și ce s-a întâmplat azi? El a plecat și, respectiv, oile s-au împrăștiat care și încotro. Eu cred că este o greșeală. Vom vedea. Istoria va arăta. (…) Filea avea un dar dumnezeiesc: a fost un geniu în a-și face dușmani pe loc drept din nimic.

Șor: - Da, asta e adevărat.

Platon: - Ca să înțelegi, când l-au închis toți se bucurau. Nimeni nu-l compătimea. Da, înțelegeau că „cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc)  va deveni mai puternic. Înțelegeau asta, dar nicio jale față de el nu era.

Șor: - El a întrecut într-un moment orice măsură în raport cu toți.

Lichidarea BEM, în beneficiul lui Platon

Unul dintre cele mai importante episoade din furtul miliardului, și care dezvăluie beneficiul pe care l-a avut Veaceslav Platon din frauda secolului, se referă la decizia de lichidare a celor 3 bănci. Ilan Șor nu era sigur de faptul că lichidarea Băncii de Economii era cea mai bună soluție, mai ales că autoritățile luau în calcul naționalizarea băncii. Platon însă insistă pe lichidare. Mai târziu am aflat și motivele.  

Ilan Șor: - Eu zic că va fi lichidare. - Dar ei, ce? Asta va fi „…”. A fost furată. Nu destul că s-a furat, dar încearcă să ne arunce. În afară de lichidare ei vor mai fura. Eu nu înțeleg ce spun ei. Acești tovarăși știu asta. Lichidarea este sfârșitul. Eu nu știu ce să fac să le explic că acesta este un pas super corect. Va fi greu. Totul împreună acolo va fi greu. Eu nu știu nici tehnic cum vor face asta. Dacă era o structura, sunt de acord, e posibil, chiar și două, dar nu BEM.

Platon: - Dar eu știu cum să fac, dar nu spun la nimeni.

Șor:  - Acolo variante sunt. Vei vedea că o să fie o variantă că tehnic va fi imposibil de făcut.

Platon:  - Dar deja nu mai poate fi reanimată.

Șor: - Este posibil, dar în fiecare zi asta e mai scump și mai scump.

Platon: - Dar tu înțelegi că acolo e distrus deja totul?

Șor: - Da, acolo e gata. Naționalizarea poate fi, dar este „…”, iar lichidarea e și mai mare „…” decât naționalizarea. Care este motivul fricii de lichidare, în viziunea mea? Trei momente pe care nu vor să le înțeleagă toți ceilalți. Unu: sunt trei mii de locuri de muncă. Al doilea moment: pot apărea obligațiuni neplanificate în afara bilanțului.

Platon:  - Bani nu sunt. E faliment. Toți „…”.

Șor: - Dar acțiunile aparțin statului.

Platon: - Și ce, 36 %.  

Șor: - Nu 36%, dar 56%.

Platon: - Bine, lichidată și gata. Eu îți spun că nu există nicio șansă.

 - Al treilea moment important pentru ei, în viziunea mea: pentru poporul simplu, lichidarea BEM asta eu cred că ar însemna pentru ei să piardă cel puțin 10%. (n.r. la alegerile parlamentare din 30.11.2014).

Această discuție avea loc în contextul în care liderii alianței de guvernare vorbeau intens, în vara anului 2015, despre posibila naționalizare a Băncii de Economii.

VladFilat: „Vizavi de Banca de Economii, pentru că au fost prezentate mai multe scenarii. Poziția noastră este una solidară. Această bancă urmează a fi naționalizată. Urmează a fi întreprinse toate măsurile necesare pentru ca această bancă să aibă activitate deplină”.

La ideea de naționalizare s-a renunțat rapid, la insistența Fondului Monetar Internațional, susține astăzi Vlad Filat. Iar pe 16 octombrie 2015, BNM a decis să retragă licențele Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale și să inițieze procesul de lichidare silită a acestora.

Ilan Șor a putut respira ușurat, iar Platon îl felicita pentru asta.

Platon: - Tot ce au făcut ei e cel mai prostesc ce au putut să facă. Pe de altă parte, ei te-au eliberat pe tine de obligațiunile față de oameni, față de deponenți. Ei s-au răsplătit cu toți. De pe tine a plecat așa o plită de beton.

Șor:  - Tu ai dreptate la 300%.

Platon: - Dacă tu vei scăpa și nimic nu va atenta la securitatea ta personală, atunci tu trebuie să pui un monument.

Șor: - Slava, eu îți spun cinstit. Eu am scăpat de toată această prostie și am devenit atât de fericit.  Eu am uitat ce este asta Banca Națională. În fiecare zi aveam certuri cu dânsa.

Veaceslav Platon a fost cel care a câștigat cel mai mult de pe urma deciziei de lichidare a băncilor. În primul rând, toate instituțiile bugetare și întreprinderile de stat, dar și alți mari clienți privați și-au trecut conturile de la BEM la băncile controlate la acel moment de Platon - Moldindconbank și Moldova Agroindbank. Platon i se lăuda și lui Ilan Șor că îi merge bine.

Ilan Șor: - Dar acum la tine băncile, slavă Domnului, lucrează bine?

Platon: - Da, binișor.

Șor:  - Dar Vama a trecut la tine, corect?

Platon: - Da! Tot bugetul de stat a trecut la mine. Din cei mari, îmi pare că toți sunt la mine. Astăzi nicio creditare mare nu trece fără noi. „Mobiasbanca” în general nu dă nimic. Cinci milioane cred că e creditul maxim pe care îl dau ei. „Victoriabank ”nu poate, pentru că nu are Consiliu de Administrație.  Înțeleg că ei astăzi în general nu dau nimic masiv. „Cămașa albă” (n.r. Vlad Plahotniuc)  le-a interzis, da?

Ilan Șor: - Nu, acolo prietena ta Natalia Vladimerovna (n.r. Natalia Politov Gangaș, președinta Victoriabank)

Platon: - Nu vrea să se implice în nimic, da? Cred că a scuturat-o acest tovarăș comun al nostru. Și cu asta am închis tema. De aceea orice credit corporativ mare trece pe la noi. Și pe asta noi dansăm.

Șor: - Dar voi creditați?

Platon: - Da, activ! Într-un an, noi am crescut peste două miliarde portofoliul de credite.

În plus, Veaceslav Platon se lăuda că a profitat din plin de criza din țară. Ministerul Finanțelor a fost nevoit să împrumute bani de la băncile lui Platon cu o dobândă foarte mare.

Platon: - Noi săptămâna trecută am cumpărat cu 100 milioane hârtii de valoare de la stat. Șor: - Cu câte procente?

Platon: - Cu 26%.

Șor:  - Tu glumești, Slava?

Platon: - Nu, nu glumesc.

Șor: - Ei  sunt idioți? Acolo măcar cineva socoate?

Platon:  - Ilan, ei nu au încotro. Voi nu înțelegeți ce se întâmplă.

Șor: - Nici în cele mai grele timpuri nu a fost cu așa procente.

Platon: - Ilan, e așa de rău, ca să înțelegi.

Șor: - Dar ei au de gând să întoarcă?

Platon: - Dacă nu vor întoarce, asta va fi „default”. Iar asta e și mai rău.

Șor:  - Dar Banca Națională are bani. De ce nu îi dă la Guvern?

Platon: - Pentru că Guvernul îi va mânca și gata, fără consecințe.

Șor:  - Dar ei pot să se crediteze măcar la un procent mai mic.

Platon: - Guvernul astăzi ia de pe piața externă toate aceste granturi, fonduri internaționale, la procente foarte mici.

Șor: - De ce atunci iau de la tine cu 26% ? Sunt lucruri pe care eu nu le înțeleg.

Platon: - Ei iau lei cu 26%, nu valută.

Cine a cumpărat de la Platon acțiunile „Victoriabank”?

Un alt episod abordat de Platon în discuțiile cu Ilan Șor vizează Victoriabank și modul în care acesta a vândut, în noiembrie 2014, pachetul de acțiuni pe care-l avea în această instituție bancară. Banii folosiți în tranzacția cu acțiunile Victoriabank au fost scoși din BEM și figurează în dosarul în care Platon a fost condamnat pentru frauda bancară. În vara anului 2015, Platon îi mulțumea lui Șor că l-a ajutat în tranzacția cu Victoriabank și astfel a reușit să iasă „uscat din apă”.

Platon: - Uite ce a făcut el. Chiar și acțiunile Victoriabank nu le compensează.

Șor: -  Eu banii mei de acolo i-am scos. O să-i recuperez de la el, astea sunt problemele lui.

Platon: - Ei cu tine se vor răsplăti, pentru că eu am vorbit cu ei. Se vor răsplăti pentru acțiuni.

Șor: - Lasă el cu Filea să se răsplătească. Mie deja îmi este indiferent.

Platon: - Voi  pe mine m-ați ajutat cu această tranzacție la „Victoriabank”. Eu recunosc că am rezolvat o mulțime de întrebări și am ieșit uscat din apă. Eu ție ți-am spus că asta e ficțiune.

Șor: - Eu am mers la asta pentru că eram asigurat de Filea. Sunt și banii lui. Dacă pierdem, e din cauza lui. Eu doar pentru dânsul am făcut. Eu nu răspund acum de banii Băncii Naționale, de banii pentru credite. Eu nu răspund de nimic.

/////////////////////////////////////////////////

Platon: - Dar ce se aude la tine cu Vica (n.r. Victoriabank)?

Șor: - Tot așa mă aflu în incertitudine.

Platon: - Eu am  înțeles că ți-au luat-o.

Șor: - Până când nu.

Platon: - Eu ți-am spus încă atunci că nu vei fi lăsat la conducere, iar tu nu m-ai crezut. Mi-ai spus că Filea va rezolva, că ei s-au înțeles. Eu ți-am spus că Filea te va trăda, te va arunca și se va da la o parte.  Dar de ce nu ți-ai luat măcar dividendele?

Șor: - Eu vreau să aștept până la final să văd care va fi situația. Eu pe urmă m-am gândit că am dat greș. Nu mi-a fost gândul la asta. Vom vedea. Eu cred că o săptămână, două va fi decisivă.

Platon: - Tu trebuie să te dezbaieri de asta. Tu înțelegi că nu o să-ți permită să trăiești cu asta?

Din discuții reiese că Vlad Filat ar fi investit bani împreună cu Ilan Șor la Victoriabank, dar fostul premier neagă acest lucru.

Vlad Filat: - Toate prostiile care se povestesc în mod special de acest individ eu nu am de gând să le comentez.

Reporter TV8:- Dar acțiuni la Victoriabank ați intenționat să cumpărați vreodată?

Filat: - Niciodată nu am avut acțiuni într-o instituție financiar bancară.

Spusele lui Filat sunt într-un fel confirmate de Veaceslav Platon într-o convorbire purtată cu Alexandru Tănase în iunie 2016. Businessman-ul îi povestea președintelui de atunci al Curții Constituționale că a fost mințit de Ilan Șor, iar beneficiarul tranzacției de la Victoriabank a fost de fapt Vlad Plahotniuc.

Veaceslav Platon: - Tu știi cui aparține Victoriabank?

Alexandru Tănase: - Nu, nu știu. Am auzit că este un businessman rus.

Platon: - Cine a vândut această bancă, știi?

Tănase: - Idee nu am, Slava. Eu știu că era a ta.

Platon: - Eu am vândut.

Tănase:  - Și cui ai vândut?

Platon: De fațadă a fost Ilan Șor, dar proprietar real a fost Vlad Plahotniuc.

Tănase:  - Și acum cine e proprietarul? Cine este acest rus, un bancher?

Platon: - Rusul în general nu are nicio legătură cu asta. El tot este de fațadă. A fost pus, înțelegi?

Tănase: - Am auzit că Banca Europeană vrea să cumpere. - Nu va cumpăra asta, pentru că este o problemă. Eu am vândut aceste acțiuni pentru bani care au fost furați din BEM. Dar eu atunci nu știam că ei se fură din BEM. Asta a fost până la falimentul BEM. Nu știam că au fost furați din BEM și nimeni nu va întoarce nimic. Cu atât mai mult,  nu știam că BNM va acorda garanțiile și cu aceste garanții vor acoperi toate obligațiunile. Iată toată istoria acestei bucătării. Vlad e vizat direct în asta. O demonstrează faptul că, cu două  săptămâni până la falimentul BEM, Victoriabank le-a dat un credit interbancar de 1,8 miliarde.

Tănase: - Ce este un credit interbancar?

Platon: - Este un credit dat de Victoriabank pentru BEM. Îți explic. De exemplu, eu știu că mâine voi fi falit și pentru mine nenea Vasea se va răsplăti. Și cât mai mult eu voi împrumuta, cu atât mai mult va răsplăti nenea Vasea. De aceea, pe final, eu iau de la toți, cu orice procente, în orice condiții, pentru că luând acum mai mult, voi câștiga mai mult, voi fura.

Tănase:  - Tu parcă ziceai că Filat a cumpărat Victoriabank?  

Platon: - Nu. Ei au încercat din start să-mi pună macaroane pe urechi. Pe urmă totul s-a dovedit a fi simplu. Ilan a recunoscut.

„Aerodrom de rezervă” pentru Șor la Moscova

În iulie 2015, după ce Ilan Șor fusese inculpat pentru frauda bancară și trimis în arest la domiciliu, Platon îi recomanda să aibă grijă de oamenii care i-au fost aliați în scheme. Iar Șor căuta să-și investească banii, pe care a reușit să-i pună la dos. Îl trăgea tot în sistemul bancar. 

Platon: - Astăzi în țară este un singur stăpân - Plahiș și gata. Toți ceilalți se supun lui. Tu trebuie, în orice caz, să-ți scoți oamenii de aici. Ții minte, în noiembrie, când eu ți-am spus să scoți toți oamenii. Dacă i-ai fi scos, acum ți-ar fi fost mult mai ușor.

Șor: - Atunci nu, dar acum da. Așa eu am mers singur prin mașina de tocat, altfel astăzi ar fi fost toți în Interpol.

Platon: - Tu îi aranjai pe toți în Rusia și ar fi trăit în liniște. Le-ai fi făcut cetățenie.

Șor: - Tu gândește-te cum să cumpăr eu o bancă, măcar 10%.

Platon:  - Tu măcar bani ai?

Șor: - Bani am. I-am ascuns foarte bine. De acolo nimic nu iau.

Platon: - Eu ți-am spus să cumperi bănci, de nivel mediu. Se pot cumpăra 10 % undeva în Vest și te deschizi.

Șor: - Mie în general îmi este dor de bănci.

Platon:  - Ilan, ție nu ți se poate la banci.

În octombrie 2015, Veaceslav Platon îl sfătuia prietenește pe Ilan Șor să-și rezolve problemele cu Federația Rusă, pentru că ar putea avea nevoie să se refugieze acolo. În acea perioadă, Șor avea interdicție de a intra în Rusia.

Platon: -Tu trebuie să decizi ceva cu rușii.

Șor: - Slava, cum să rezolv cu ei, explică-mi cum?

Platon:  - Tu ai nevoie de aerodromuri de rezervă, înțelegi?

Șor: - Eu nu văd cum și nu văd cu cine. Eu am trei probleme de ce nu pot rezolva. Unu: eu nu-i cred pe ruși, în general, pe nimeni. Cine îmi garantează că totul este bine, că ei nu se vor răzbuna pe cineva, vorbind la figurat, folosindu-mă pe mine? Al doilea moment: prin cine să rezolv dacă decide un singur om și el, din câte înțeleg, e atât de pornit împotriva mea că …  

Platon: - Oricum, ție îți trebuie un aerodrom de rezervă.

Șor:  - Slavca, îmi trebuie. Desigur că eu vreau să fie Rusia, dar cum?

Platon: - Dacă va trebui să fugi, dintr-un motiv sau altul, acolo măcar te poți ocupa de business, să te dezvolți, să mergi înainte.

Șor: - Sper că nu va trebui să fug, dar tu ai dreptate. Eu chiar mă uit mai departe. Admitem că cineva, cumva vorbește.

Platon: - Dar ce cuvânt îți trebuie? Pur și simplu vor anula interdicția de intrare și gata.

Șor:  - Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că… Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică. Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau.

Platon: - Nu, categoric. Dar pe de altă parte, dacă va fi așa situația că vei fi nevoit să pleci, atunci precis că în Israel este mult mai rău decât în Rusia.

Șor: - Dar din Israel măcar poți zbura în Europa.

Platon: - Nu! Dacă tu vei fi în Interpol, tu deja nu vei zbura nicăieri.

Șor: - Eu nu cred că se va ajunge la asta.  Bine, solnîșka! Atunci să fim pe fir. Hai că te sun mâine, pe la 12.00 seara, mai pălăvrăgim.

În iunie 2016, Veaceslav Platon era convins că Ilan Șor va fi arestat pentru frauda bancară și îi povestea despre asta lui Alexandru Tănase.  

Tănase: - Ce crezi că va fi cu el?

Platon: - Cu Ilan? Îl vor condamna sau îl vor închide, sau îi vor permite să plece.

Tănase: - Atunci, care e jocul lui, dacă el va fi închis?

Platon: - Dar lui i se spune că nu va fi închis. E totul simplu.

Tănase: - El doar nu-i prost.

Platon:  - El dacă nu era prost, nu nimerea în această situație.

Tănase: - Dacă nu era prost nu se băga. Pe el îl trăgea ca un magnet. Îmi amintesc cum fugea la Filat permanent și zi și noapte.

Peste 3 săptămâni de la această discuție, pe 22 iunie 2016,  Șor a fost reținut de procurori, pentru 72 de ore, fiind acuzat de spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari. Ulterior a fost trecut în arest la domiciliu. Un an mai târziu, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare. Dar judecătorii au dispus ca pedeapsa să fie aplicată când va exista o decizie definitivă în dosarul său. Astfel, Șor a fost eliberat din arest sub control judiciar, iar dosarul său a fost tărăgănat la Curtea de Apel.

În iunie 2019, Ilan Șor a fugit din țară, în aceeași zi cu Vlad Plahotniuc, după ce Partidul Democrat a pierdut puterea. În aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare.

Plahotniuc a blocat ancheta procurorilor pe „Firtul miliardului”?

Nu a ajuns să fie condamnat pentru frauda bancară, deocamdată, doar fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Încă în 2016 Veaceslav Platon era convins de faptul că acesta a furat o mare parte din banii celor 3 bănci falimentate. Atunci, Platon îi povestea lui Tănase că nimeni nu caută banii sustrași din bănci, pentru că Plahotniuc ar bloca procesul.

Platon: - Când Dorin Drăguțan fură miliardul…

Tănase: - Eu nu cred că el a furat miliardul, sincer vorbind.

Platon: - El a fost complice la acest furt.

Tănase: - Eu nu știu.

Platon: - Eu știu. El a participat direct, clar, concret. A participat la această infracțiune. Fără participarea lui nu era real, având în vedere atribuțiile pe care ți le-am enumerat ale Băncii Naționale. Fără asta nu este posibil să furi un miliard din 3 bănci. Ce s-a întâmplat acolo este un conglomerat de factori când politicienii au acaparat banca și tot politicienii au furat-o.

Tănase: - Spune-mi te rog, chiar nu se poate de urmărit unde au plecat banii ca să fie întorși? Asta e sumă mare, nu sunt 100 de lei.

Platon: - Sașa, nimeni nu îi caută. Nimeni nimic nu caută. Nimic nu fac. Tu înțelege corect, după ce vor veni procurori normali și vor vedea ce au făcut acești băieți, își vor pune mâinile în cap, pentru că nimic nu au făcut.  

Tănase: - De ce nu încearcă? Pentru mine este stranie situația. Puteau să întoarcă o parte din bani. Și-ar fi îmbunătățit imaginea și situația și oamenii se linișteau.

Platon: - Sașa, care parte din bani să fie întoarsă? Ce-i cu tine? Așa simplu să întoarcă banii?

Tănase: - De ce nu, dacă pot fi găsiți?

Platon: -Tu știi cui să adresezi această întrebare.

Tănase: - Cui să o adresez?

Platon: - Lui Vladic (n.r. Vlad Plahotniuc) adreseaz-o: Vladic, poate întorci o parte din bani? O să te uiți la reacția lui.

- Eu nu știu. Dacă el era implicat, așa cum spun acești tovarăși, avea ceva să se răsufle, dar nu s-a răsuflat.

 - Prietenul meu, pentru că el controlează să nu se răsufle.

După lichidarea Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale au fost recuperate mai puțin de 3 miliarde de lei.

În dosarul fraudei bancare, procurorii au anunțat că au aplicat sechestre pe bunuri în sumă de 7,8 miliarde de lei, dar niciun leu nu a fost deocamdată confiscat.