Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1205: Explozii și RO-Alert. Zelenski avertizează Moldova și România, iar Putin vrea plan de înarmare

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Schemă de înaltă tensiune! Cum Plahotniuc și Șevciuk au construit poduri criminale peste Nistru

missing
20 decembrie 2021, ora 11:19

UPDATE // După publicarea investigației, procurorul general interimar a venit cu precizări referitoare la cauza penală în care este vizată „Energokapital”, negând că dosarul s-a pierdut.

„Cauza penală la care ați făcut referință nu a dispărut. În august 2016, cauza a fost clasată de PCCOCS, iar în august 2019, după ce am preluat  interimatul funcției de procuror general, am anulat ordonanța de clasare cu reluarea urmăririi penale. A fost pornită încă o cauză penală în baza art.243 (spălarea banilor), art.327 (abuzul de putere), au fost conexate într-o procedură unică și dosarul a fost remis Procuraturii Anticorupție pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale. În noiembrie curent, la insistența mea, cauza dată a fost supusă verificării, cu intensificarea acțiunilor de urmărire penală necesare pentru a fi finalizată. Practic pe toate dosarele penale unde sunt investigate scheme din domeniul energetic sunt intensificate acțiunile de urmărire penală”, a declarat Dumitru Robu pentru TV8.

Urmare a unui șantaj dur și presiun proi fără precedent, în 2015, R. Moldova a ajuns să procure energie electrică la un preț exagerat de la o companie anonimă conectată la fostul lider nerecunoscut de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk și oligarhul moldovean, Vlad Plahotniuc. Schema de procurare a curentului electric de la Centrala de la Cuciurgan, prin intermediul unei companii-căpușă de la Tiraspol – Energokapital, a fost investigată încă din 2015 de către procurorii moldoveni, dar dosarul a fost trecut pe linie moartă, iar apoi a dispărut. Cutia Neagră a reușit să facă rost de mai multe informații documentate de ofițerii SIS care demonstrează implicarea unor deputați, miniștri, șefi de întreprinderi de stat, dar și așa-ziși oficiali din stânga Nistrului în schema prin care cetățenii R. Moldova au fost nevoiți să plătească mai scump pentru energia electrică consumată.

Totul a început în octombrie 2014, când, la Tiraspol, este înregistrată societatea pe acțiuni Energokapital. Oficial, în acte, fondatori ai firmei erau două alte companii ale căror beneficiari se ascundeau în offshore-uri din Belize și Hong-Kong. Presa de investigație și experții în domeniul energetic au afirmat de mai multe ori că beneficiari ai companiei erau politicienii beligeranți – Evghenii Sevciuk și Vladimir Plahotniuc. Cei care se ocupau însă de administrarea ei, planificarea, organizarea și aplicarea schemelor erau controversatul deputat moldovean Vladimir Andronachi, om de încredere al lui Plahotniuc, și Iurii Melnic, consilierul așa-zisului președinte de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk.

Energokapital a trecut cu viteza luminii prin toate procedurile de înregistrare la Chișinău, iar la 4 zile de la fondare, pe 20 octombrie 2014, ANRE i-a eliberat și licență pentru activitate de furnizare a energiei electrice la tarife nereglementate.„

„Energokapital” ajunsese cel mai mare contribuabil al Transnistriei

La 1 decembrie 2014, cu acordul Inter RAO, așa-numita „Moldavskaia Grăs” din stânga Nistrului a încheiat un contract cu Energokapital prin care s-a obligat să producă energie din gazul livrat prin intermediul Energokapital. Astfel, centrala de la Cuciurgan obținea profit doar din serviciile prestate de prelucrare a gazelor naturale. De asemenea, centrala i-a acordat Energokapital-ului dreptul de a fi unic furnizor al energiei pe care o produce.

Folosind această schemă, Energokapital a ajuns în topul celor mai mari contribuabili ai regiunii transnistrene, devansând chiar și renumita companie „Șerif”. În 2015, Energokapital a achitat impozite din venituri de peste 172 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a 15 milioane de dolari, iar la final de an a înregistrat un profit de peste 18 milioane de dolari.

Peste 6 luni de la fondare, pe 1 aprilie 2015, Energokapital a dat prima lovitură pe piață. Având suportul politic de la Chișinău și susținerea unei înalte funcționare a gigantului rus Inter RAO, Carina Țurcan, compania a forțat grupul „Gas Natural Fenosa” să cumpere energie de la Centrala de la Cuciurgan, având ca intermediar Energokapital, la un preț cu 30% mai mare decât cel oferit de compania ucraineană „DTEK Power Trade”.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia unei înregistrări telefonice dintre Vladimir Andronachi și Iurii Melnic, purtate a doua zi după semnarea contractului. În discuție, deputatul moldovean, care a participat la negocierile cu Gas Natural Fenosa, raportează cu mândrie consilierului lui Șevciuk cum a reușit să-i strângă la zid pe cei de la Fenosa, recurgând la șantaj și amenințări cu dosare penale.

Vlad Andronachi – Iurii Melnic:

– Bună ziua!

-Bună ziua! Vă felicit!

-Văd că nu sunați, mă gândesc poate aveți atâta încredere că deja nu mai verificați, sau cum?

-În primul rând am încredere de 100%. În al doilea rând, dimineață am fost la medic. Iată, numai ce am ieșit. M-am ocupat de sănătate.

-Iurii Alexeievici, ascultați-mă, un om mai tânăr. Nu știu dacă aveți încredere sau nu. Mergeți în Austria. Nu pierdeți timpul.

-Știți la ce oră noi am semnat contractul?

-Au spus că la 4.00 dimineață.

-La 04:20.

-Mai pe scurt, i-am îndoit așa că…deja îi pregăteam că pe ei vor fi fabricate dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică din Ucraina, neavând un acord cu Ucraina, mai pe scurt…

-Am înțeles.

-Numai ce nu am folosit noi noaptea trecută.

-Iar eu noaptea am adormit pe la 11:00 și dormeam.

-Nu-i nimic strașnic.

-M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”. Eu zic: „Carina, măcar o scrisoare de scris”. Sar ea: „Nu, nu. Alte variante nu sunt. Eu îi cunosc pe acești oameni”. Adică, ea era…

-Eu cu Carina am jucat acolo … Eu de partea asta, ea de partea cealaltă. Mai pe scurt, eu cu Carina am discutat aseară jumătate de noapte. Am creat strategii. I-am presat din toate părțile. De ei nimeni nu și-a bătut joc așa niciodată. Sunt mai mult decât convins de asta. Asta a fost o premieră. Ei au fost șocați. Au început să facă isterică toți și angajații de rând, și Silvia (n.r. Silvia Radu), și spaniolii. La un moment dat ei făceau așa o isterică că erau gata, dar într-un moment anumit, ca de obicei, Dimov cu Șîrma nu puteau împărți două ore o formulă, ca să înțelegeți.

-Eu deja le zic: „Voi nu ați…? Noi … pe această Fenosa. Ei pur și simplu în patru labe, deja ne plătesc, ne roagă, haideți deja să semnăm mai repede. Ei ne roagă, iar noi nu semnăm pentru că voi nu puteți împărți”.

-Ca întotdeauna, da?

-Dar slavă Domnului, totul e bine. Pentru un anișor la noi totul e bine.

-Eu vă felicit. Mulțumesc! Asta e foarte bine.

-Acum e importantă deja sănătatea dvs.

-Ne vom ocupa. Joia trecută era totul bine, astăzi deja e rău. Am sunat deja la Kiev.

-Iurii Alexeevici, haideți în…

-Eu mâine o să vin.

-La înfățișare sunteți deja mai îmbujorat decât ieri? Vă plimbați?

-Da, dimineață m-am trezit și am făcut o plimbare.

-Ieșiți acum în parc la noi, la lacul Comsomolist, împreună cu șoferul. Vă luați puține semințe și vă plimbați în jurul parcului.

-Vlad, eu azi am dat o mulțime de analize, nu am luat nici dejunul, nici prânzul, dă să mănânc măcar un borș gustos.

-Duceți-vă și mâncați borș și faceți o plimbare.

-Mulțumesc!

-Dimineața vă aștept și organizăm pe loc deplasarea dvs.

-Bine, hai. Cu mașina sunt 900 km până la Viena, prin România.

-Nu, 1300 km. Eu am mers. Cu atât mai mult că sunteți cu șofer. Vă puneți un film, priviți și mergeți. Vă opriți la ieșirea din România și de acolo e o aruncătură de băț. O să vă întâlnească acolo un prieten bun de-al meu. Vă aștept mâine la Chișinău!

-Mulțumesc!

Șantajul asupra „Union Fenosa”

În acea operațiune nocturnă despre care vorbește Vladimir Andronachi, pe atunci deputat al fracțiunii PD, a participat activ și președinta Consiliului conducătorilor INTER RAO, Carina Țurcan. În octombrie curent, aceasta a fost condamnată definitiv în Federația Rusă, la 15 ani de închisoare, pentru spionaj în favoarea R. Moldova. Potrivit autorităților ruse, Țurcan ar fi transmis serviciilor speciale de la Chișinău informații despre proiecte importante de energetică ale Rusiei, care constituiau secret de stat. Țurcan a negat întotdeauna aceste acuzații.

Până a ajunge la INTER RAO, Carina Țurcan a activat la Union Fenosa, ca director al Departamentului Juridic, iar ulterior la Centrala de la Cuciurgan, de unde a și fost propulsată la concernul rus, încă în 2007.

În cadrul negocierilor cu Fenosa, Carina Țurcan a avut rolul de a șantaja responsabilii de la Fenosa că, în cazul nesemnării contractului în condițiile propuse de ei, Centrala de la Cuciurgan va micșora tensiunea energiei electrice produse, fapt care automat trebuia să provoace extragerea nesancționată a electricității din rețelele Ucrainei, fără a avea vreo înțelegere prealabilă cu țara vecină. Iar conducătorii Gas Natural Fenosa urmau să se pomenească cu dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică. Despre  micșorarea tensiunii produse la Cuciurgan spune expres Melnic în înregistrare.

Iurii Melnic:M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”.

Din înregistrare reiese că, la negocierile cu Fenosa au mai participat în acea noapte directorul Centralei de la Cuciurgan, Alexei Șîrma, șeful întreprinderii de stat Moldelectrica, Ghenadii Dimov, iar din partea companiei Gas Natural Fenosa – Silvia Radu, directoarea companiei. Apropo, Radu și-a dat demisia de la Fenosa peste 6 luni de la semnarea acelui contract. Ulterior, aceasta s-a implicat în activități politice fiind susținută direct sau indirect de Partidul Democrat: în calitate de candidată la alegerile prezidențiale din 2016, apoi de primar interimar al mun. Chișinău, și în sfârșit ministră a Sănătății, în Guvernul Filip.

Contactată de reporterul Cutiei Negre, Silvia Radu a negat că ar fi participat la acele negocieri nocturne și spune că nu s-au făcut presiuni și nu a fost șantajată cu dosare penale.

SILVIA RADU: „Compania „Union Fenosa”, cât eu am condus-o, niciodată nu a avut nicio relație cu Energokapital. Eu nu am participat la negocieri cu Energokapital și vă zic încă o dată că nu am avut nicio relație cu Energokapital. – Asupra dvs s-au făcut presiuni sau a existat un șantaj pentru a fi semnat acest contract că va fi inițiat un dosar penal? Au existat așa discuții? – Eu nu am fost amenințată că o să-mi fie deschis dosar penal, fiindcă dosar penal trebuie să deschizi în baza unui motiv și nu au existat motive pentru ca eu să fiu șantajată. Atâta timp cât eu am fost la conducerea „Gas Natural Fenosa”, toate contractele au fost semnate cu întreprinderile legale de stat, niciun offshore și totul a fost în cadrul legal existent. Noi atunci am semnat cu Energocom-ul și Energocom-ul este întreprindere de stat”.

Anterior, Silvia Radu a oferit mai multe detalii despre contractul din 2015 în timpul dezbaterilor electorale pentru alegerile prezidențiale din 2016. Întrebată atunci despre energia electrică procurată de la intermediarul Energokapital,  Radu la fel a negat că ar fi semnat vreun contact cu aceștia.

SILVIA RADU: „Atunci când eram președintele la compania Gas Natural Fenosa, reprezentanții Energokapital s-au apropiat de noi cu propunerea de a încheia un contract de livrare a energiei electrice. Poziția mea a fost un «nu» categoric, fiidcă  că o companie internațională, care respectă legislația și transparența în această țară nu-și poate permite să încheie un contract cu un intermediar înregistrat într-o zonă off-shore. Atunci, poziția noastră a fost că noi vom continua să avem contracte cu furnizorul principal – stația electrică de la Cuciurgan. Pentru mine și pentru companie era foarte important ca toate contractele ce țin de livrări către consumatorii Republicii Moldova să fie transparente, cu persoane juridice înregistrate și recunoscute legal, evitând interpretări de tipul off-shore sau altele, care nu corespund cu politica de etică și corectitudine a unei companii internaționale”.

La rândul său, compania „Premier Energy”, succesoarea „Gas Natural Fenosa”, ne-a răspuns: „De-a lungul anilor, procesul de achiziție a energiei electrice a fost și rămâne încă a fi o chestiune destul de complicată din cauza conjuncturii pieței de energie din R. Moldova, a lipsei diversificării resurselor energetice, precum și utilizarea resurselor administrative din partea diferitor grupuri de interes, care au profitat și tergiversat soluționarea deficiențelor pieței energetice în interes propriu. În aprilie 2015, compania a semnat contractul  de achiziție a energiei electrice direct cu centrala electrică de la Cuciurgan”.

Responsabilii de la Premier Energy evită să spună dacă în relația lor cu Centrala de la Cuciurgan a fost sau nu implicat intermediarul Energokapital.

Cutia Neagră a încercat să contacteze toate persoanele prezente la negocierile din noaptea de 1 aprilie 2015, dar nu ne-au răspuns la telefon.

Fostul director general al ANRE, Victor Parlicov, confirmă că a aflat ulterior despre presiunile și șantajul la care au fost expuși reprezentanții Fenosa pentru a procura energie electrică la condițiile stabilite de Energokapital.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Premier Energy a opus rezistență cu adevărat. Pe de altă parte, ei totuși sunt companie comercială și scandalurile publice nu sunt instrumentul de lucru al unei companii comerciale. Eu cred că au fost careva demersuri oficiale, dar în spațiul public ei nu au mers cu scandalizarea opiniei publice. Neformal, când noi discutam cu reprezentanții companiei, o bună parte  din informațiile care s-au vehiculat și care au fost confirmate, inclusiv de Andronachi prin aceste convorbiri telefonice, mi s-au spus. Dar când îți spune cineva, care este proba? Poți să-l crezi sau nu, dar când asta este confirmat de protagonist, asta deja e un fapt confirmat”.

Schema energetică, deconspirată în cadrul unui alt dosar penal

Schema de furnizare a energiei electrice în R. Moldova prin intermediul firmei-căpușă „Energokapital” a fost deconspirată în timp ce oamenii legii documentau alte activități suspecte din regiunea transnistreană. Potrivit unui răspuns oferit Cutiei Negre de către Procuratură,  încă în noiembrie 2013 a fost pornit un dosar penal pe fapte grave: „Planificarea unui război, spionaj și uzurparea puterii de stat, organizarea unei formațiuni paramilitare, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor”.

Materialele operative acumulate în cadrul acelui dosar au scos la iveală faptul că regimul de la Tiraspol și-a găsit un mecanism de finanțare, prin intermediul companiei „Energokapital”. Oamenii legii atenționau că schema cauzează statului prejudicii în proporții deosebit de mari, dar exista și riscul prejudicierii imaginii R. Moldova în domeniul relațiilor economice externe, deoarece beneficiarii afacerii intenționau să-și extindă activitatea în Ucraina și România. Despre soarta acelui dosar penal vă spunem mai târziu.

Chiar la scurt timp după fondare, în noiembrie 2014, compania „Energokapital”, care obținuse dreptul de a fi unic furnizor al energiei produse de Centrala de la Cuciurgan, a încheiat un acord oficial de furnizare a energiei către Ucraina. Ar fi fost vorba despre circa 250 de megawați, la preț de 5,8 cenți pentru un kilowat oră. Mult mai ieftin decât prețul pe care îl propuneau jumate de an mai târziu celor de la Gas Natural Fenosa. Estimativ, firma căpușă urma să câștige din acest contract cu ucrainenii cel puțin 6 milioane de dolari.

Andronachi, delegat la negocieri de Ministerul Economiei  

Potrivit unor informații documentate de SIS, la negocierile de la Kiev, de semnare a acestui acord, au participat consilierul lui Șevciuk, Iurii Melnic, Carina Țurcan, șefă la Inter RAO, Iulia Kovaliv, membră a Comisiei naționale pentru reglementarea domeniului energetic al Ucrainei, Boris Lojkin, șeful Administrației președintelui Ucrainei Petro Poroșenko și deputatul PD Vladimir Andronachi, dar de această dată, în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei al R. Moldova.

În perioada vizată, ministru al Economiei era democratul Andrian Candu, iar actualul director al ANRE, Octavian Calmîc era viceministru al Economiei pentru cooperare economică internațională. I-am sunat pe ambii pentru a-i întreba de ce a fost delegat atunci deputatul Vladimir Andronachi, din partea Ministerului Economiei, la negocierile de la Kiev. Calmîc nu ne-a răspuns la telefon, nici la mesajul pe care i l-am scris, iar Candu avea telefonul deconectat. Ultimul nu a fost de găsit nici pe rețelele sociale.

Lui Boris Lojkin, care s-a retras între timp din politică și a revenit în business, fiind în topul celor mai bogați ucraineni, i-am trimis, de asemenea, un mesaj pe Facebook în care l-am întrebat despre negocierile din 2014 cu Energokapital, dar acesta nu ne-a răspuns. Nu a reacționat la mesajul nostru nici Iulia Kovaliv, care până în octombrie curent a deținut o funcție publică, fiind șefa Consiliului național pentru investiții de pe  lângă președintele Ucrainei.

Revenim la deputatul Vladimir Andronachi. Potrivit informațiilor SIS, ajunse în posesia Cutiei Negre, acesta a purtat în 2015 negocieri din numele Energokapital și cu reprezentanții mai multor firme distribuitoare de energie electrică din Ucraina pentru încheierea unor eventuale contracte de livrare a energiei de la Centrala din regiunea transnistreană.

Vladimir Andronachi nu a fost de găsit pentru comentarii. Acesta are telefoanele închise de când a părăsit R. Moldova, în iulie 2021. În toamnă, procurorii i-au înaintat învinuiri  în cadrul unui dosar penal legat de frauda bancară și l-au anunțat în căutare internațională pentru a fi reținut și adus la Chișinău.

Fostul director al „Energokapital” Mihail Dobrov, a recunoscut anterior într-un interviu, acordat unei televiziuni din stânga Nistrului, că firma voia să vândă energie și în alte state, iar pentru a putea să-și desfășoare activitatea în exterior, în acționariat au fost incluse companii offshore, deoarece regiunea transnistreană nu este recunoscută pe plan internațional.

MIHAIL DOBROV, ex-director „Energokapital”: „Da, noi suntem înregistrați în regiunea transnistreană, pentru că aici ne desfășurăm activitatea. Dar acționarii sunt înregistrați în offshore, adică această companie se poziționează ca internațională și asta ne permite să ieșim liniștit pe piață”.

Sursele Cutiei Negre susțin că dosarul în care a fost condamnată penal în Rusia Carina Țurcan, pentru spionaj, ar avea legătură anume cu aceste încercări întreprinse de Energokapital de a vinde energie electrică în Ucraina, exact în perioada conflictului armat din țara vecină, apărut după  anexarea Crimeii de către Federația Rusă.

Dosar penal pentru uzurparea puterii în stat

Procuratura a refuzat să ofere detalii despre dosarul penal în cadrul căruia a fost documentată schema frauduloasă de achiziție a energiei electrice prin intermediul Energokapital.

Cauza penală nominalizată a fost pornită la 20 noiembrie 2013 de către Procuratura Generală pe fapte de pregătire a unui război, organizarea unei formațiuni paramilitare și participarea la ea, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, spionajul și uzurparea puterii de stat. Având în vedere specificul faptelor infracționale investigate, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la secretul de stat, toate actele din cauza penală au fost clasificate cu parafa „secret”. Ținând cont de principiul confidențialității urmăririi penale, precum și protecția datelor cu caracter personal, suntem în imposibilitate de a vă furniza careva date cu referire la obiectul investigațiilor, participanții la prezentul proces penal și acțiunile de urmărire penală efectuate în cauza penală”, a răspuns PCCOCS la solicitarea Cutiei Negre.

În căutarea unor detalii despre acel dosar penal, Cutia Neagră l-a contactat pe ex-procurorul pe cazuri excepționale din cadrul Procuraturii Generale, Ruslan Cașu, care a inițiat atunci dosarul penal. Fostul procuror  ne-a oferit câteva detalii.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Într-un final au fost adunate multe, zeci de volume, dacă înțelegeți ce-i asta cauză penală. S-a făcut una foarte mare. Informațiile tot timpul erau prezentate de Serviciul de Informații și Securitate, pentru că nu procurorii se ocupă de investigații speciale. În baza probelor administrate la etapa inițială s-a constat că un grup de persoane din anturajul liderului politic din regiunea transnistreană, inclusiv cu participarea unor cetățeni cu funcții de demnitate publică de la noi, am în vedere din autoritățile noastre constituționale, au pus la cale și au creat această schemă. – Ați ajuns la etapa ca să chemați, să intervievați vreo persoană sau nu s-a ajuns la etapa asta? – În 2015 eu am fost transferat într-o altă subdiviziune a Procuraturii Generale, respectiv, toate dosarele din gestiunea oricărui procuror care se transferă, rămân acolo, în subdiviziunea precedentă. Ulterior, am aflat, în baza unor comunicate de presă, că subiectul acestei scheme energetice a fost disjungat, separat de dosarul de bază, într-o procedură aparte. Apoi am aflat că au fost audiați experți în energetică și s-a ajuns la concluzia că nu există probe. Am zâmbit un pic, așa în mine. Mi s-a părut foarte straniu. – Ați zâmbit, de ce? – Pentru că la etapa în care eu am transmis dosarul în legătură cu transferul într-o altă subdiviziune, acolo deja erau informații suficiente pentru a cita anumite persoane, pentru a le formula niște acuzații preliminare. 

L-am contactat și pe fostul procuror Vladimir Moșneaga, care preluase dosarul Energokapital, pentru a-l întreba detalii. După ce i-am spus subiectul, acesta ne-a promis un scurt interviu mai târziu, dar nu ne-a mai răspuns la apeluri și la mesaje.

Dosarul a dispărut de la PG

Potrivit surselor TV8, dosarul ce vizează Energokapital, care a fost separat de cauza penală inițială în care erau investigate acțiuni periculoase din stânga Nistrului, s-a pierdut în mod misterios în timpul mutării Procuraturii în noul sediu.

Un răspuns în acest sens nu avem de la Procuratură, dar Ruslan Cașu ne-a confirmat informația.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Eu am fost solicitat anul trecut de către noua conducere a Procuraturii Generale referitor la mai multe cauze penale, pentru că dumnealor, când au preluat conducerea, inclusiv a acestei subdiviziuni, nu au găsit nimic – nici registre de evidență a dosarelor, nici propriu-zis dosarele. Eu nu am putut să le prezint informații pe suport de hârtie, pentru că nici nu le am. Le-am dat niște indicii, însă nu știu cu ce s-a terminat.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE „ Când a început scandalul și eu cu Sergiu Tofilat am făcut o conferință de presă la subiectul Energokapital, când a început  scandalul în stânga Nistrului, când public au fost scoase un șir de informații cum Energokapital plătește dividende prin băncile din R. Moldova. Noi atunci am sesizat Procuratura să verifice dacă aceste tranzacții se încadrează în legislația de prevenire a spălării banilor și să verifice proveniența banilor. Și Procuratura a făcut cel mai bun lucru pe care putea să-l facă. A dat un comunicat de presă a doua zi după ce ne-a chemat la audieri că experții nu au adus probe că u fost bani spălați sau furați sau că Energokapital a încălcat ceva. Dar eu ca expert ce trebuie să fac? Poate să vă aduc și învinuiții în cătușe? Noi am sesizat o problemă, dacă nu greșesc era 2017, dar atunci cu certitudine totul era sub controlul direct al lui Plahotniuc și dacă Procuratura a reacționat în felul acesta, eu nu am niciun dubiu că acoperirea era de la Plahotniuc.

Dividende de 16 milioane de dolari, trimise în offshore

Timp de doi ani, cât a funcționat schema de livrare a energiei electrice de la Cuciurgan prin intermediul „Energokapital”, beneficiarii ascunși în offshore-uri au încasat zeci de milioane de dolari ca dividende de la firma-căpușă. Doar pentru perioada aprilie-decembrie 2016, Ornamental Art Limited din Hong Kong,  a încasat dividende în sumă de 16 milioane de dolari.

Banii au fost transferați din contul Energokapital, deschis la Victoriabank, după ce Judecătoria Căușeni a admis, în ianuarie 2017, o cerere a offshore-ului de încasare a dividendelor de la Energokapital în sumă de 16 milioane de dolari. Toate dividendele i se cuveneau offshore-ului Ornamental Art Limited deoarece al doilea acționar al „Energokapital” – firma de la Tiraspol „Bas Merket” fusese lichidată de câteva luni.

Informațiile despre transferurile făcute în offshore, către Ornamental Art Limited, au fost făcute publice de așa-numita bancă națională a regiunii transnistrene, care a dat în judecată Energokapitalul, pentru încălcarea legislației privind controlul valutar. Aceasta trebuia să vândă în băncile din stânga Nistrului toată valuta obținută din exportul de energie electrică – 437 de milioane de lei, dar a convertit în dolari cea mai mare parte din sumă și i-a transferat direct din contul de la Victoriabank spre offshore.

Instanța de judecată a decis să aplice o amendă Energokapitalului în mărime de 124 de milioane de lei, adică jumătate din suma valutei pe care trebuia de fapt să o aducă în stânga Nistrului, potrivit legislației.

Despre încasarea dividendelor de la Energokapital de către offshore-ul Ornamental Art Limited a vorbit anterior și Igor Popa, fostul avocat al lui Vladimir Filat. Prezent în platoul emisiunii Cutia Neagră, Popa a prezentat o schemă, care arăta câți bani a primit offshore-ul și unde i-a direcționat mai departe. Cu o parte din bani ar fi fost  cumpărat un hotel în Miami. Popa afirma că Plahotniuc era beneficiarul.

Abia în ianuarie 2019, activitatea firmei Energokapital a ajuns în vizorul Inspecției Financiare din Tiraspol, care a pornit un control fiscal și i-a cerut firmei  să prezinte actele contabile pentru toată perioada de activitate din 2014 până în 2019. Firma nu a prezentat nimic și a fost amendată.

În noiembrie 2019, așa-numiții judecători din regiunea transnistreană  au admis cererea Inspecției Financiare și au decis lichidarea companiei Energokapital.

Schema de vânzare a energiei electrice prin Energokapital a funcționat în perioada 2015-2017. După ce în presă au apărut mai multe investigații despre firma-căpușă, schema a fost sistată.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Schema nu putea funcțíona fără girul lui Plahotniuc, pentru că atunci Plahotniuc controla practic tot. Andronachi, din partea lui Plahotniuc era coordonatorul principal pe sectorul energetic. Eu nu cred că el putea să nu fie implicat”.

 

 

Interviu exclusiv cu ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej. Ce poate învăța Chișinăul de la Varșovia în lupta cu dezinformarea? Cum poate deveni infrastructura Moldovei interesantă pentru investitorii polonezi? Dar și ce înseamnă cu adevărat „suveranismul” în contextul alegerilor din această toamnă?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de pregătită este Republica Moldova pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE? Vor conta marile dosare de corupție în acest proces?/Este realist obiectivul aderării până în 2030 sau e doar un slogan politic? /Cum e văzut vettingul de la Bruxelles și ce măsuri pregătește UE împotriva rețelelor sociale care răspândesc propaganda rusă?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O căsuță bătrânească în acte, dar o agropensiune modernă în realitate. Cutia Neagră PLUS a descoperit afacerea secretă a deputatului Adrian Albu, de pe malul Nistrului. Ce alte achiziții de milioane au făcut deputații în anul 2024, aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vicepreşedintele CEC, Pavel Postică vine la Cutia Neagră PLUS să ne spună cât de pregătită este țara noastră pentru un nou scrutin electoral: /CEC are o "lista neagră" a candidaților, partidelor şi blocurilor care nu vor putea participa la alegeri? /În satul Boldureşti, unul din candidații la funcția de primar este cercetat pentru omorul unui copil din localitate. /Cât de pregătiți sunt angajații Comisiei Electorale Centrale să lupte împotriva fraudelor? /Fugarii penali vor putea sa candideze la urmatoarele alegeri? /Despre toate aflați la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Despre riscurile de securitate de la frontieră, cât de grav este fenomenul corupției în rândul polițiștilor de frontieră, dar și ce se întâmplă pe segmentele de frontieră necontrolate de autoritățile constituționale, aflați la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Primăria Chișinău riscă să piardă peste 1 miliard de lei într-un proces de judecată la Viena. Primarul Ion Ceban este acuzat că acționează în interesul companiei cu pretenții. Ce interese se ascund în spatele arbitrajului de peste 1 miliard de lei, aflați la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Acum un an, peste 300 de tineri din R. Moldova, afiliați grupului Șor, au fost instruiți la Moscova cum să provoace haos și violențe. Oamenii legii au anunțat că tinerii au fost deconspirați, iar unii dintre ei reținuți. Au fost pornite și dosare penale pentru pregătirea la dezordine în masă în interesul unei asociații criminale. Colegii de la Cu Sens i-au identificat pe acești tineri și au descoperit că deși sunt cercetați penal ei continuă să participe la proteste și evenimente ale grupului Șor. Scenariul unor proteste violente rămâne actual? Analizăm la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cine sunt oamenii din umbră care creează partidele marca Ilan Șor? Cât costă coruperea demnitarilor și cum sunt puse pe roate formațiuni politice proeuropene și unioniste la comanda fugarului de la Moscova? Aflați mecanismele din laboratorul politic al celui mai controversat personaj al momentului într-o nouă anchetă Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce investitorii mari pleacă din Republica Moldova? Cum putem atrage investiții străine? De unde țara noastră poate aduce mai multă forță de muncă? Ce trebuie să facă statul pentru a asigura o creștere economică veritabilă? Răspunsurile le aflați de la invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS, omul de afaceri Vasile Tofan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Octavian Iachimovschi, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, la Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un program de stat de impulsionare a industriei de producere a energiei verzi a fost transformat într-o afacere la limita legalității. Beneficiarii principali sunt câțiva afaceriști. Unul dintre ei, după ce a primit pe gratis de la stat avize pentru a crea zeci de parcuri fotovoltaice, le folosește pentru a construi piramide financiare. Situația e cu atât mai proastă cu cât din totalul de 2000 MW de energie regenerabilă pentru care s-au emis avize, doar 10% din aceste capacități s-au transformat în parcuri fotovoltaice și eoliene. O parte a capacităților a devenit marfă scumpă pe o piață neagră.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Eșec diplomatic la întâlnirea dintre Trump și Zelenski. S-a pierdut șansa păcii? Cum va fi afectată Republica Moldova?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Trump și Putin împart lumea? Ce urmează după întâlnirea din Arabia Saudită și declarațiile scandaloase ale președintelui american? Oficialii ruși jubilează. Se va afla și Republica Moldova în meniul Moscovei?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, este invitata emisiunii „Cutia Neagră PLUS” cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Businessmanul prin care Rusia intenționa să asigure regiunea transnistreană cu gaz a fost implicat și în trecut în afaceri controversate cu iz rusesc. Cutia Neagră PLUS a descoperit în spatele omului de afaceri o întreagă rețea de companii din Moldova, România, Ucraina și Bulgaria. Mai mult, Arcadie Vicol a fost învinuit recent și de investiții dubioase în România.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, invitata emisiunii Cutia Neagră PLUS: „Conducerea țării mi-a cerut să plec. Politicienii nu au dreptul constituțional și nici moral să-mi ceară mie demisia”.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Reforma justiției prinde noi turații. Mănușile albe au fost aruncate Veronicăi Drăgălin?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutie Neagră PLUS cu vicepremierul pentru Reintegrarea Republicii Moldova, Oleg Serebrian

/VIDEO/ Momentul prăbușirii avionului din India: Sunt 133 de morți. Piloții au transmis un singur cuvânt
/VIDEO/ Momentul prăbușirii avionului din India: Sunt 133 de morți. Piloții au transmis un singur cuvânt
/PROMO/ Ministrul Energiei, Dorin Junghietu - invitat astăzi la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!
/PROMO/ Ministrul Energiei, Dorin Junghietu - invitat astăzi la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1205: Explozii și RO-Alert. Zelenski avertizează Moldova și România, iar Putin vrea plan de înarmare
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1205: Explozii și RO-Alert. Zelenski avertizează Moldova și România, iar Putin vrea plan de înarmare
/VIDEO/ Între reforme și acuzații de dictatură: Cum arată democrația din Republica Moldova
/VIDEO/ Între reforme și acuzații de dictatură: Cum arată democrația din Republica Moldova
/VIDEO/ Summit la Odesa sub amenințarea atacurilor. Maia Sandu: „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova”
/VIDEO/ Summit la Odesa sub amenințarea atacurilor. Maia Sandu: „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova”

investigații

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Achizițiile de milioane ale deputaților în 2024. Afacerea secretă a lui Adrian Albu

01 iunie 2025, ora 19:45

În timp ce rata sărăciei absolute crește, iar numărul cetățenilor ajunși sub pragul sărăciei este tot mai mare, în Parlament lucrurile stau mult mai bine. Parlamentari care și-au cumpărat anul trecut locuințe de milioane sau mașini de lux se regăsesc în toate fracțiunile parlamentare. Pe lângă case și mașini, am găsit deputați care au investit în afaceri, pe care deocamdată le țin în secret.

Deputatul socialist Adrian Albu a fost în 2024 lider incontestabil la achiziții. Parlamentarul și-a cumpărat anul trecut un apartament de 175 de metri pătrați, pe care susține că a plătit 3,8 milioane de lei. O achiziție foarte bună dacă ținem cont de faptul că pentru a cumpăra noua locuință, Albu a vândut un apartament mai vechi de două ori mai mic cu aproape aceeași sumă -3,2 milioane de lei.

„Am vândut casa veche, care era absolut făcută toată, mobilată, după care ne-am procurat casa nouă. În declarație se vede prețul de vânzare și de cumpărare, care sunt prețuri corecte, nu cum fac, de obicei, mulți dintre colegii mei - date în jos. Adică este legal. Totul este ușor de verificat”, a declarat deputatul BCS, Adrian Albu.

În general, socialistul Adrian Albu este deputatul cu cele mai multe și scumpe achiziții din actuala legislatură. În 4 ani de mandat, el și-a cumpărat două apartamente, un garaj, o casă de locuit într-o zonă pitorească de pe malul Nistrului,  și un automobil de lux.

Acest Volvo, Albu l-a cumpărat în 2023, anul în care a candidat la funcția de primar al mun. Chișinău. Mașina a fost luată în leasing și este estimată de deputat la prețul de circa 1,5 milioane de lei. Albu trebuie să plătească banii până în 2027.

Cea mai valoroasă achiziție a familiei Albu pare a fi tocmai căsuța de pe malul Nistrului, despre care vorbește cu modestie că este un proiect de suflet pentru el, venind din dorința de a păstra tradițiile moldovenești.

În 2023, la scurt timp după ce cumpărase căsuța din Oxentea, Dubăsari, Adrian Albu declara pentru Cutia Neagră PLUS că a procurat-o ca să scape de gălăgia orașului:

„Orașul este altfel, este gălăgia, iar satul este pentru suflet. Căsuța pe care am procurat-o este una veche, în stil tradițional moldovenesc. Vânzătorul s-a grăbit să o vândă și a dat un preț foarte bun și noi cu mare drag am procurat-o. Acum trebuie să mai investim în ea, pentru că este într-o stare ca la țară, veche, unde trebuie să mai pui lut. Apropo, este casă din lut, cu stuh. Păstrăm autenticitatea. Vrem să arătăm că se merită tradițiile moldovenești să fie conservate, susținute și promovate”.

Întrebat acum din nou despre casă, Albu ne-a spus că încă mai investește în ea, chiar dacă cheltuielile de investiții nu se regăsesc în declarația de avere.

Cutia Neagră a mers în Oxentea să caute casa deputatului socialist. Am găsit gospodăria pe o ulicioară din preajma Nistrului, străjuită de mai multe camere de supraveghere instalate de jur-împrejur. Proprietatea este departe de descrierile modeste făcute de deputat și estimările din declarația sa de avere.

„În spatele meu se află căsuța în stil moldovenesc  din declarația de avere a deputatului Adrian Albu. Se află în satul Oxentea, un loc pitoresc de pe malul râului Nistru. Deși parlamentarul a declarat anterior că este o casă mică, simplă, tradițional moldovenească, imaginile surprinse de noi la fața locului arată mai mult decât atât”.

În ogradă se află un bazin - acoperit acum, o terasă de vară, un garaj, o fântână și încă o construcție alăturată. Casa se află pe un teren de 10 ani pentru care deputatul declară că a plătit 250 de mii de lei. A fost cumpărată acum un an.

Adrian Albu susține că încă investește în reparație, dar sumele cheltuite nu se regăsesc însă și în declarația sa de avere. Nu putem estima exact investițiile făcute, dar imaginile arată o proprietate mai mult decât confortabilă.

Oamenii din sat întâlniți pe ulicioară ne-au spus că aici era o căsuță modestă înainte ca Albu să o cumpere. 

„- Deci aici a fost o casă părăsită, corect? - Casă bătrânească”. 

„ - De cât timp cunoașteți că el ar fi investit în casa asta, adică de când casa are o reparație mai bună? - De vreo doi ani”.  

„ Am înțeles că casa era în stare mai deplorabilă un pic.  - Da. - Și domnul Adrian a făcut reparație. - Da, amu e mai frumoasă”. 

„ - Casa mai de la vale e a lui Adrian Albu, de la BCS, socialiștii”.

„- Cunoașteți dacă are cineva grijă de casa asta?  Da, da. Vecinul. Vecinul e angajat. - Deci ele este angajat, achitat? - Da. Angajat și achitat”.  

„Era interesant când el a dat interviu cu declarația de avere. O căsuță cu stuh. Da, ea e cu stuh, dar sub stuh … -Sub stuh mai este încă ceva”.

Vecinul, indicat de săteni că îngrijește de gospodărie, ne-a confirmat informația.  

„- Dvs. sunteți vecinul deputatului Adrian Albu, corect? - Corect. - Voiam să vă întreb dacă aveți dvs grijă de casă cât dumnealui nu este. - Da, cam așa ceva. -  Vreau să vă întreb dacă sunteți achitat pentru aceste servicii, în sens că aveți grijă de casă? - Nu. Noi așa ne împăcăm, fără nimic. Eu pur și simplu mă mai uit din când în când ce se petrece pe teritoriu”.  

După ce am vizitat gospodăria, l-am contactat repetat pe deputatul Adrian Albu pentru a obține precizări referitoare la investițiile făcute în renovare.

„ - Investițiile au fost făcute în ultimii doi-trei ani de când ați cumpărat casa? - Nu, anul acesta am făcut investiția. - Pur și simplu nu am văzut în declarație investițiile să fie declarate. - Corect, pentru că anul acesta am luat niște bani, am împrumutat și am început să fac investițiile, pentru că vreau să deschid o mică afacere acolo. Vreau să fac o pensiune agricolă.

- Dar aproximativ să ne spuneți cât ați investit. - O să fie în declarație. O să calculez și o să vă spun. - Pentru că ne-ați spus că ați cumpărat o căsuță mică, dar când am ajuns acolo aceasta nu este chiar o căsuță mică cum ne-ați spus dvs., tocmai de aceea am decis să vă sun să concretizez. - Nu, eu am spus că am procurat o casă, de fapt am procurat vila. Am dat-o cu var, am sădit niște iarbă, casa cealaltă tot era când am procurat-o, ea este în declarație. Adică tot ce este pe teritoriu, în afara de bazin și deja cosmetica care am făcut-o, este în declarație.

- Deci casa a fost procurată cu 250 de mii de lei, corect eu înțeleg? - Nu țin minte exact, vedeți în declarația de avere, Când s-a început războiul atunci au căzut prețurile și eu am cumpărat-o. - Prețul acesta l-am luat tocmai din declarația dvs., tocmai de aceea vă întreb. Iar împrumutul pe care îl aveți este strict pentru reparație.  - Nu doar. Eu am luat un credit mai mare pentru mai multe chestii. Eu mi-am procurat  și un apartament și vreau să fac reparație în el și multe altele”.

CV-ul lui Adrian Albu arată că acesta a lucrat mereu la stat. Și-a început cariera în 2006 în Centrul Național Anticorupție, pe atunci CCCEC. Din 2016 s-a angajat la Parlament, în calitate de consilier al președintelui fracțiunii Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi. În 2019, după ce PSRM ajunge la guvernare, a fost numit secretar general al Parlamentului, iar din vara anului 2022 este deputat. Bugetarul a început să-și sporească averea exact din anul în care a ajuns să lucreze în Parlament. 

Dacă în 2016, întreaga sa avere era de 1,3 milioane de lei, astăzi, deputatul își estimează propriile bunuri la 8 milioane de lei, de peste 6 ori mai mult. Veniturile familiei nu au crescut însă la fel de mult. Dacă în 2016, familia Albu aduna un venit de 400 de mii de lei, anul trecut, venitul familiei a crescut de aproape trei ori, până la 1,2 milioane de lei. 

Albu definește achizițiile făcute în ultimii ani drept investiții strategice ale familie, pentru că salariul și indemnizația de deputat, de circa 42 de mii de lei, nu sunt suficiente pentru a întreține familia.

„Mie îmi place să fac investiții, pentru că cu salariul deputatului, regretabil, nu te poți menține. Mulți cred că sunt salarii mari, nu sunt ca la miniștri. Sunt mult mai mici. De aceea noi cu soția încercăm să ne ținem mai mult pe apă și facem investiții. Atât”.

Anul trecut, soția deputatului a fondat o companie specializată în domeniul energiei verzi, „RAV Energy”, dar deocamdată firma nu are activitate. Tot anul trecut, Marina Albu a contractat un credit de 725 de mii de lei.

„Noi demult studiam piața energiei regenerabile și am încercat să facem o mică investiție și mai mult ține de un start-up ca să vedem dacă se merită de investit mai departe sau nu. Dar vreau să vă spun că deja m-am confruntat cu foarte multe acte birocratice, care, cred că fiecare care ar dori să investească în această direcție, se confruntă. Lucru regretabil. Pentru că cu cât „paphos” cei de la guvernare ne spun că deja 36% din electricitatea consumată în Republica Moldova provine din energia regenerabilă, dar oameni sunt mulți care vor să investească, văzând o afacere prosperă. Dar sunt mereu în actele birocratice întâmpinați de către guvernarea noastră”.

 În 2024, în contextul alegerilor prezidențiale, Adrian Albu a fost implicat într-un scandal legat de niște înregistrări audio care sugerează discuții cu un agent FSB, Iurii Gudilin, angajat anterior în calitate de consilier de campanie la PSRM și inclus in 2022 în lista de sancțiuni a SUA. Adrian Albu susține că înregistrările sunt un fake și ne asigură că el nu a discutat niciodată cu Gudilin. 

„Nu vreau să comentez până ce nu trece judecata. Judecata va trece și îmi voi restabili adevărul. - Dar cunoașteți cine stă în spatele acestui fake? - Habar nu am. De ce ar trebui să mă intereseze acest lucru”.
BETA În trecut, Adrian Albu a efectuat mai multe vizite la Moscova, însă în declarația sa de avere pentru anul 2024, deputatul nu a indicat cheltuieli legate de transportul aerian, menționând că nu a mai fost în capitala rusă de o perioadă de timp”.

„ - În cadrul unei emisiuni TV8, ați declarat că aveți și vizite la Moscova. Cunoaștem că biletele nu sunt atât de ieftine și în declarații n-am văzut cheltuielile.. - Înseamnă că ce? Că n-am fost fost o-ho-ho cât timp la Moscova. - „O-ho-ho”, asta de cât timp? - De foarte mult timp. Eu nici nu țin minte cât de mult, dacă sincer. Cred că mai mult de un an”.  

De la Adrian Albu trecem la un alt coleg de partid al acestuia, Radu Mudreac. Anul trecut a fost cu succes și pentru el. Deputatul cercetat penal pentru suspiciuni de spălare de bani și-a întors în 2024 casa, înstrăinată fictiv cu doi ani în urmă, a rambursat o datorie de 83.000 de euro și și-a deschis un depozit bancar de jumătate de milion de lei.

Casa-bijuterie din preajma parcului Dendrarium din sectorul Buiucani al Capitalei a revenit în 2024 cu succes în proprietatea legală a lui Radu Mudreac. În 2022, la scurt timp după ce Parlamentul a votat ridicarea imunității deputatului și cercetarea lui penală pentru spălare de bani, Mudreac și-a vândut casa, pentru a o scoate de sub lovitură în cazul în care procurorii ar fi dispus sechestrarea bunurilor sale. La scurt timp, a devenit clar că tranzacția de vânzare-cumpărare a fost fictivă. Mudreac nu a părăsit niciodată locuința, ci doar a schimbat în acte proprietarul. 

În 2022, deputatul indica și o sumă de 250 de mii de euro pe care ar fi luat-o pentru casă. În 2023, banii nu se mai regăsesc în declarație, iar anul trecut, casa reapare în proprietate, cu aceeași valoare cu care a fost vândută - 250.000 de euro. Asta chiar dacă, potrivit siteurilor de anunțuri imobiliare, valoarea de piață a unei asemenea case ar fi astăzi de jumătate de milion de euro.  

„- În declarația dvs. de avere ați indicat doi ani în urmă, că ați vândut o casă, apoi ați cumpărat alta, practic de aceeași sumă. - Nu alta. - V-ați întors casa? - Ca urmare de înstrăinare a bunurilor, suma a fost declarată pe parcursul a doi ani de zile cu suma care se află în declarație. Acum a dispărut suma care se declara și a apărut înapoi bunul”.    

Tot anul trecut, Mudreac și-a cumpărat și o mașină Dacia, cu 3.000 de euro, iar jumătate de milion de lei i-a depus la bancă pe un cont de depozit. Întrebat cum a reușit să economisească o asemenea sumă, în paralel cu achitarea unei datorii de 83.000 de euro, deputatul a invocat veniturile familiei și chiria obținută dintr-un apartament.

„- Vânzând casa, cumpărând-o apoi, ați reușit să aveți și un depozit de jumătate de milion de lei? - Da. Este salariul acumulat în cadrul familiei. Este apartamentul care este dat în chirie. Sunt făcute, achitate impozitele pentru tot”.

Anul trecut, familia Mudrac a obținut venituri din salarii de peste 900 de mii de lei. Între timp, dosarul penal în care este cercetat pentru spălare de bani a intrat pe linie moartă. În pofida unei decizii de judecată din 2023 prin care procurorii au fost somați să accelereze investigațiile, dosarul tot pe masa procurorilor se află. Am încercat să obține mai multe detalii de la organul de urmărire penală, dar fără succes. Dosarul a fost transferat de la Procuratura Anticorupție, la Procuratura Chișinău.

„ - Eu nu am acces la dosar. - Dar cum comentați? -  Da cum să comentez. Dosarul este în procedură de examinare la organe. Colaborăm cu organele. Asta este”.      

Cu imobile noi și scumpe s-au făcut anul trecut și mai mulți deputați PAS. Victor Spînu a trecut cu traiul într-un duplex HI Tech din Măgdăcești, Alina Dandara și-a cumpărat un apartament mai spațios la Poșta Veche, iar deputatul din Bălți Boris Marcoci a cumpărat un spațiu comercial cu peste două milioane de lei și imediat l-a donat unui nepot.

Deputatul PAS Victor Spînu a devenit proprietarul unei case în anul 2023, însă familia sa s-a mutat în locuință abia în toamna lui 2024. Conform declarației de avere, imobilul de 140 m.p., situat la 15 km de Chișinău, a fost cumpărat cu 60.000 de euro, chiar dacă recunoaște deputatul, valoare de piață este cel puțin dublă. Am mers la fața locului pentru a vedea noua locuință a deputatului. Casa se află în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni, și este parte a unui duplex in stil HI TECH, în care deputatul locuiește împreună cu familia.

„Casa am procurat-o în 2023, cca un an au durat reparațiile. Și ne-am mutat în ea în septembrie 2024. Ea era construită, doar că era varianta sură, deci pereții erau goi. Costul ei a fost de 60.000 de euro, cum a fost indicat în declarație. Pentru reparație - asta-i foarte complicat de estimat. A fost, tot, o sumă bunicică. Pentru că și costurile de reparație sunt destul de înalte”.  

Cât despre sursele financiare, deputatul a declarat că o parte din bani provin din donațiile primite la propria nuntă, dar și din economiile personale ale familiei. În 2022, Spînu a adunat circa jumătate de milion de lei de la nuntă și altă jumătate de milion de lei - dividente dintr-o companie IT pe care o deține. 

„- Din ce surse ați construit casa, dacă nu e secret? - Nu, nu e secret, noi suntem foarte transparenți. Deci noi am avut un eveniment de familie - nunta, și tradițional, am primit un ajutor material din partea invitaților. Acești bani i-am depus la o bancă. Și respectiv, inclusiv, din acești bani, din anumite economii, am reușit să procurăm casa care a fost procurată în două rate. Deci o rată a fost achitată în 2023 și a doua rată în 2024. 50% și 50%, cam asta a fost”.    

Deputatul PAS Boris Marcoci indică în declarația sa de avere pentru 2024 că a procurat un spațiu comercial pentru care a plătit două milioane de lei.  Întrebat despre acest imobil, Marcoci a precizat că a fost vorba de o tranzacție internă în cadrul firmei și că bunul a fost ulterior donat unui nepot.

„- Am văzut că aveți un nou spațiu comercial? -Nu. Eu l-am luat, l-am cumpărat de la întreprindere, l-am dăruit la un nepot de-al meu, care, într-adevăr, a făcut taică-său pentru întreprinderea noastră, și, desigur că, le-am cadonat-o lor, să aibă pentru familia lor. - Spațiul comercial unde este? În Bălți sau Chișinău? - În Bălți, noi nu avem nimic la Chișinău”.  

Întreprinderea la care se referă deputatul este o companie de construcții „Marsharcon”, fondată de soții Marcoci încă acum 25 de ani. Anul trecut, firma le-a adus profituri de trei milioane de lei. Totuși, Marcoci afirmă că, de când a intrat în politică, afacerile sale au avut de suferit.

„- Cum vă merg afacerile de când ați devenit deputat, pentru că ați spus… - Desigur că cu pierderi mari. Cu pierderi. - De ce? - Pentru că am avut 158 de muncitori când am venit în parlament și acum am 80. Și atunci erau 120 de milioane pe an și acum sunt 62.Diferența este mare.  După ce termin ca deputat, mă întorc înapoi în afaceri. Că afacerile pentru mine, la atâția ani - afacerile sunt bune”.      

Chiar dacă se plânge că afacerile îi merg mai prost, în cei patru ani de mandat, Marcoci și-a sporit în ultimii ani averea. În 2022, de exemplu, și-a cumpărat o vilă în România. Valoarea indicată a acesteia este de circa 90 de mii de euro, cu tot cu teren.

„- Am observat că aveți o vilă și vreau să vă întreb unde este aceasta situată, în România, în Moldova, unde? - Ei, dapăi uitați-vă în declarația de avere. - Dar vreau ca dvs să ne confirmați, unde este aceasta? - Nu vreau. Uitați-vă în declarație. - Cine trăiește în acea vilă? - Copiii mei trăiesc”.

În momentul în care a acces în Parlament, Marcoci și-a cumpărat și un apartament în capitală, iar în 2023, a făcut schimbări și în garaj. A cumpărat un Mercedes nou, cu peste un milion de lei, după ce și-a vândut mașina mai veche cu 740 de mii de lei.

La începutul acestui an, Boris Marcoci s-a pomenit vizat într-un scandal legat de reparația podurilor de pe drumul de ocolire a orașului Bălți. Primarul localității, Alexandr Petkov, l-a acuzat pe deputat de provocarea colapsului rutier în oraș după ce ar pornit reparația drumului de ocolire fără  a stabili rute alternative. Petkov a declarat jurnaliștilor că a sesizat procuratura Anticorupție, care a pornit investigații pe caz.

„- Apropo, domnule Marcoci, am văzut că sunteți acuzat de către Petkov. Acesta spune că dvs. sunteți cel care stă în spatele colapsului rutier din Bălți. Este vorba de repararea podului - Podul nu-l fac eu, dar îl face Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova pentru traseul național. - Dar ați fost cumva chemat, audiat? - N-am fost, nu sunt și nici nu voi fi, pentru că n-am eu nimic cu podul acela. - Eu numai mă duc cu… cum s-ar duce ministrul, parlamentarul și controlează lucrările. -Dar cum comentați dvs. declarații făcute de către Petkov? -  Am spus cum le-am comentat. Nu are ce face domnul primar. Că nu a putut el să facă podul și-l face Guvernul. Și el nu are ce face. Mai bine s-ar uita la drumurile lui din mun. Bălți ce se face, că nu face nimic absolut”.

Și deputata PAS Alina Dandara a trecut anul trecut la casă nouă. Parlamentara a vândut un apartament mai mic, primit prin donație în 2020, a mai contractat un credit de 750 de mii de lei și și-a luat un apartament mai mare, de circa 90 de mii de euro.

„Nu este tocmai luxos, este în capăt de Poșta Veche, dar este într-o zonă mult mai liniștită pentru mine. Anul trecut în luna ianuarie am vândut vechiul apartament pe care l-am moștenit din familie, din cauza sau în cazul meu, datorită pieței imobiliare, prețul a crescut foarte mult. Respectiv,  am profitat de ocazie și l-am vândut la un preț mult mai mare, ca să-mi iau în ipotecă pentru 25 de ani  un apartament”.

Dandara și-a cumpărat și o mașină nouă, în leasing. Skoda Kamiq a intrat în posesia deputatei în 2022. Valoarea autovehiculului se ridică la 20.500 de euro, iar anul trecut Dandara a reușit să scape și de leasing.

„- Da, da. Iese că din apartamentul vândut de  cca 59.000 euro, vechiul apartament, am plătit în avans leasingul la mașină și mi-am luat deja apartamentul ăsta unde locuiesc”. 

În ultimul an, Dandara a obținut un venit de la Parlament de circa 400 de mii de lei.

Și dacă numărul deputaților care și-au permis anul trecut investiții în imobiliare este relativ mic, atunci lista celor care și-au reînnoit parcul de automobile este mult mai mare. Cei mai mulți dintre deputați au optat pentru mașini chinezești, mai ieftine. Dar nu au lipsit nici mașinile de lux.

Cel care deschide topul celor mai scumpe mașini achiziționate în anul 2024 este deputatul socialist Corneliu Furculiță. În declarația de avere, deputatul indică un pret de 1,2 milioane de lei pentru noul Volvo XC90.

„Iubesc să fie totul corect din punct de vedere juridic. Mașina aparține uneia din întreprinderi în care este fondatoare soția mea. De rând cu această mașină, întreprinderile au mult mai multe bunuri. Am consider de bun ton și bun simț, să fie declarat și acest mijloc de transport. - Cum se justifică prețul acestei mașini? - Repet.  Ea aparține uneia din întreprinderi. Este cumpărată din resursele financiare ale corespunzătoarei întreprinderi în baza de contract comercial, prețul este cel declarat, absolut transparent tot”.      

Un model identic, Volvo XC90 apare anul trecut și în declarația de avere a deputatei socialiste Ala Pilipețcaia. Doar că prețul indicat este de exact două ori mai mic.

Marina Morozova, deputată din partea Partidul Acțiune și Solidaritate, și-a cumpărat în 2024 o Toyota Rav4 Hybrid, fabricată în 2020, în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

„Am vândut-o pe cea veche care avea un consum foarte, foarte mare. Care am utilizat-o timp de 10 ani. Deja era consum și de motorină, un consum de benzină de 12 litri și am fost nevoită să o vând. Mi-am procurat o altă mașină care va servi, cred că, încă 10 ani. Pentru că nu-mi schimb mașinile în fiecare an”.

Colegul de partid al deputatei, Alexandr Trubca, și-a cumpărat anul trecut o Skoda Kodiaq, tot de aproape jumătate de milion de lei.

„Fiindcă am avut o suplinire în familie și am avut nevoie de o mașină mai mare, am avut un automobil Renault Kadjar din 2014, îmi pare că. Am vândut mașina aceea, am luat un credit de 200.000 lei și din banii ăștia mi-am luat o nouă mașină. Un Kodiak din 2020, dacă nu mă greșesc. - Mașina e din salon sau cumpărată la mâna a doua? - Mașina e cumpărată la mâna a doua, de la Bălți, am cumpărat-o de la un domn. Trebuie să recunosc că mi-a mers. Planificam să o aduc de peste hotare, dar întâmplător am găsit-o pe anunțurile 999. O persoană privată o vindea la Bălți, am mers la Bălți, am văzut mașina, mi-a plăcut și am bătut palma”.

Deputata PAS Liliana Nicolăiescu-Onofrei și-a achiziționat o Kia Sportage, pentru care a plătit  474 de mii de lei. 

Vasile Bolea, care a părăsit în urmă cu doi ani Partidul Socialiștilor,  indică în actele oficiale o mașină Haval cu o valoare de 451 de mii de lei. 

Socialistul Petru Burduja a declarat o mașină marca Honda CRV, fabricată în 2017, în sumă de 400 mii de lei. 

Nicolai Rusol, colegul de fracțiune a lui Burduja, a indicat în declarația de avere un Suzuki SCross, în valoare de 382 mii de lei. 

La coada clasamentului se află deputatul PAS, Mihail Leahu, care și-a cumpărat o mașină Volvo, estimată la 300 de mii de lei.

/VIDEO/ Epamedia vs Primăria Chișinău. Istoria unui litigiu de 66 milioane euro și interesele din spatele parteneriatului
/VIDEO/ Momentul prăbușirii avionului din India: Sunt 133 de morți. Piloții au transmis un singur cuvânt
/VIDEO/ Momentul prăbușirii avionului din India: Sunt 133 de morți. Piloții au transmis un singur cuvânt
/PROMO/ Ministrul Energiei, Dorin Junghietu - invitat astăzi la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!
/PROMO/ Ministrul Energiei, Dorin Junghietu - invitat astăzi la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1205: Explozii și RO-Alert. Zelenski avertizează Moldova și România, iar Putin vrea plan de înarmare
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1205: Explozii și RO-Alert. Zelenski avertizează Moldova și România, iar Putin vrea plan de înarmare
/VIDEO/ Între reforme și acuzații de dictatură: Cum arată democrația din Republica Moldova
/VIDEO/ Între reforme și acuzații de dictatură: Cum arată democrația din Republica Moldova
/VIDEO/ Summit la Odesa sub amenințarea atacurilor. Maia Sandu: „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova”
/VIDEO/ Summit la Odesa sub amenințarea atacurilor. Maia Sandu: „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.