20 decembrie 2021, ora 11:19

UPDATE // După publicarea investigației, procurorul general interimar a venit cu precizări referitoare la cauza penală în care este vizată „Energokapital”, negând că dosarul s-a pierdut.

„Cauza penală la care ați făcut referință nu a dispărut. În august 2016, cauza a fost clasată de PCCOCS, iar în august 2019, după ce am preluat  interimatul funcției de procuror general, am anulat ordonanța de clasare cu reluarea urmăririi penale. A fost pornită încă o cauză penală în baza art.243 (spălarea banilor), art.327 (abuzul de putere), au fost conexate într-o procedură unică și dosarul a fost remis Procuraturii Anticorupție pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale. În noiembrie curent, la insistența mea, cauza dată a fost supusă verificării, cu intensificarea acțiunilor de urmărire penală necesare pentru a fi finalizată. Practic pe toate dosarele penale unde sunt investigate scheme din domeniul energetic sunt intensificate acțiunile de urmărire penală”, a declarat Dumitru Robu pentru TV8.

Urmare a unui șantaj dur și presiun proi fără precedent, în 2015, R. Moldova a ajuns să procure energie electrică la un preț exagerat de la o companie anonimă conectată la fostul lider nerecunoscut de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk și oligarhul moldovean, Vlad Plahotniuc. Schema de procurare a curentului electric de la Centrala de la Cuciurgan, prin intermediul unei companii-căpușă de la Tiraspol – Energokapital, a fost investigată încă din 2015 de către procurorii moldoveni, dar dosarul a fost trecut pe linie moartă, iar apoi a dispărut. Cutia Neagră a reușit să facă rost de mai multe informații documentate de ofițerii SIS care demonstrează implicarea unor deputați, miniștri, șefi de întreprinderi de stat, dar și așa-ziși oficiali din stânga Nistrului în schema prin care cetățenii R. Moldova au fost nevoiți să plătească mai scump pentru energia electrică consumată.

Totul a început în octombrie 2014, când, la Tiraspol, este înregistrată societatea pe acțiuni Energokapital. Oficial, în acte, fondatori ai firmei erau două alte companii ale căror beneficiari se ascundeau în offshore-uri din Belize și Hong-Kong. Presa de investigație și experții în domeniul energetic au afirmat de mai multe ori că beneficiari ai companiei erau politicienii beligeranți – Evghenii Sevciuk și Vladimir Plahotniuc. Cei care se ocupau însă de administrarea ei, planificarea, organizarea și aplicarea schemelor erau controversatul deputat moldovean Vladimir Andronachi, om de încredere al lui Plahotniuc, și Iurii Melnic, consilierul așa-zisului președinte de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk.

Energokapital a trecut cu viteza luminii prin toate procedurile de înregistrare la Chișinău, iar la 4 zile de la fondare, pe 20 octombrie 2014, ANRE i-a eliberat și licență pentru activitate de furnizare a energiei electrice la tarife nereglementate.„

„Energokapital” ajunsese cel mai mare contribuabil al Transnistriei

La 1 decembrie 2014, cu acordul Inter RAO, așa-numita „Moldavskaia Grăs” din stânga Nistrului a încheiat un contract cu Energokapital prin care s-a obligat să producă energie din gazul livrat prin intermediul Energokapital. Astfel, centrala de la Cuciurgan obținea profit doar din serviciile prestate de prelucrare a gazelor naturale. De asemenea, centrala i-a acordat Energokapital-ului dreptul de a fi unic furnizor al energiei pe care o produce.

Folosind această schemă, Energokapital a ajuns în topul celor mai mari contribuabili ai regiunii transnistrene, devansând chiar și renumita companie „Șerif”. În 2015, Energokapital a achitat impozite din venituri de peste 172 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a 15 milioane de dolari, iar la final de an a înregistrat un profit de peste 18 milioane de dolari.

Peste 6 luni de la fondare, pe 1 aprilie 2015, Energokapital a dat prima lovitură pe piață. Având suportul politic de la Chișinău și susținerea unei înalte funcționare a gigantului rus Inter RAO, Carina Țurcan, compania a forțat grupul „Gas Natural Fenosa” să cumpere energie de la Centrala de la Cuciurgan, având ca intermediar Energokapital, la un preț cu 30% mai mare decât cel oferit de compania ucraineană „DTEK Power Trade”.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia unei înregistrări telefonice dintre Vladimir Andronachi și Iurii Melnic, purtate a doua zi după semnarea contractului. În discuție, deputatul moldovean, care a participat la negocierile cu Gas Natural Fenosa, raportează cu mândrie consilierului lui Șevciuk cum a reușit să-i strângă la zid pe cei de la Fenosa, recurgând la șantaj și amenințări cu dosare penale.

Vlad Andronachi – Iurii Melnic:

– Bună ziua!

-Bună ziua! Vă felicit!

-Văd că nu sunați, mă gândesc poate aveți atâta încredere că deja nu mai verificați, sau cum?

-În primul rând am încredere de 100%. În al doilea rând, dimineață am fost la medic. Iată, numai ce am ieșit. M-am ocupat de sănătate.

-Iurii Alexeievici, ascultați-mă, un om mai tânăr. Nu știu dacă aveți încredere sau nu. Mergeți în Austria. Nu pierdeți timpul.

-Știți la ce oră noi am semnat contractul?

-Au spus că la 4.00 dimineață.

-La 04:20.

-Mai pe scurt, i-am îndoit așa că…deja îi pregăteam că pe ei vor fi fabricate dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică din Ucraina, neavând un acord cu Ucraina, mai pe scurt…

-Am înțeles.

-Numai ce nu am folosit noi noaptea trecută.

-Iar eu noaptea am adormit pe la 11:00 și dormeam.

-Nu-i nimic strașnic.

-M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”. Eu zic: „Carina, măcar o scrisoare de scris”. Sar ea: „Nu, nu. Alte variante nu sunt. Eu îi cunosc pe acești oameni”. Adică, ea era…

-Eu cu Carina am jucat acolo … Eu de partea asta, ea de partea cealaltă. Mai pe scurt, eu cu Carina am discutat aseară jumătate de noapte. Am creat strategii. I-am presat din toate părțile. De ei nimeni nu și-a bătut joc așa niciodată. Sunt mai mult decât convins de asta. Asta a fost o premieră. Ei au fost șocați. Au început să facă isterică toți și angajații de rând, și Silvia (n.r. Silvia Radu), și spaniolii. La un moment dat ei făceau așa o isterică că erau gata, dar într-un moment anumit, ca de obicei, Dimov cu Șîrma nu puteau împărți două ore o formulă, ca să înțelegeți.

-Eu deja le zic: „Voi nu ați…? Noi … pe această Fenosa. Ei pur și simplu în patru labe, deja ne plătesc, ne roagă, haideți deja să semnăm mai repede. Ei ne roagă, iar noi nu semnăm pentru că voi nu puteți împărți”.

-Ca întotdeauna, da?

-Dar slavă Domnului, totul e bine. Pentru un anișor la noi totul e bine.

-Eu vă felicit. Mulțumesc! Asta e foarte bine.

-Acum e importantă deja sănătatea dvs.

-Ne vom ocupa. Joia trecută era totul bine, astăzi deja e rău. Am sunat deja la Kiev.

-Iurii Alexeevici, haideți în…

-Eu mâine o să vin.

-La înfățișare sunteți deja mai îmbujorat decât ieri? Vă plimbați?

-Da, dimineață m-am trezit și am făcut o plimbare.

-Ieșiți acum în parc la noi, la lacul Comsomolist, împreună cu șoferul. Vă luați puține semințe și vă plimbați în jurul parcului.

-Vlad, eu azi am dat o mulțime de analize, nu am luat nici dejunul, nici prânzul, dă să mănânc măcar un borș gustos.

-Duceți-vă și mâncați borș și faceți o plimbare.

-Mulțumesc!

-Dimineața vă aștept și organizăm pe loc deplasarea dvs.

-Bine, hai. Cu mașina sunt 900 km până la Viena, prin România.

-Nu, 1300 km. Eu am mers. Cu atât mai mult că sunteți cu șofer. Vă puneți un film, priviți și mergeți. Vă opriți la ieșirea din România și de acolo e o aruncătură de băț. O să vă întâlnească acolo un prieten bun de-al meu. Vă aștept mâine la Chișinău!

-Mulțumesc!

Șantajul asupra „Union Fenosa”

În acea operațiune nocturnă despre care vorbește Vladimir Andronachi, pe atunci deputat al fracțiunii PD, a participat activ și președinta Consiliului conducătorilor INTER RAO, Carina Țurcan. În octombrie curent, aceasta a fost condamnată definitiv în Federația Rusă, la 15 ani de închisoare, pentru spionaj în favoarea R. Moldova. Potrivit autorităților ruse, Țurcan ar fi transmis serviciilor speciale de la Chișinău informații despre proiecte importante de energetică ale Rusiei, care constituiau secret de stat. Țurcan a negat întotdeauna aceste acuzații.

Până a ajunge la INTER RAO, Carina Țurcan a activat la Union Fenosa, ca director al Departamentului Juridic, iar ulterior la Centrala de la Cuciurgan, de unde a și fost propulsată la concernul rus, încă în 2007.

În cadrul negocierilor cu Fenosa, Carina Țurcan a avut rolul de a șantaja responsabilii de la Fenosa că, în cazul nesemnării contractului în condițiile propuse de ei, Centrala de la Cuciurgan va micșora tensiunea energiei electrice produse, fapt care automat trebuia să provoace extragerea nesancționată a electricității din rețelele Ucrainei, fără a avea vreo înțelegere prealabilă cu țara vecină. Iar conducătorii Gas Natural Fenosa urmau să se pomenească cu dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică. Despre  micșorarea tensiunii produse la Cuciurgan spune expres Melnic în înregistrare.

Iurii Melnic: „M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”.

Din înregistrare reiese că, la negocierile cu Fenosa au mai participat în acea noapte directorul Centralei de la Cuciurgan, Alexei Șîrma, șeful întreprinderii de stat Moldelectrica, Ghenadii Dimov, iar din partea companiei Gas Natural Fenosa – Silvia Radu, directoarea companiei. Apropo, Radu și-a dat demisia de la Fenosa peste 6 luni de la semnarea acelui contract. Ulterior, aceasta s-a implicat în activități politice fiind susținută direct sau indirect de Partidul Democrat: în calitate de candidată la alegerile prezidențiale din 2016, apoi de primar interimar al mun. Chișinău, și în sfârșit ministră a Sănătății, în Guvernul Filip.

Contactată de reporterul Cutiei Negre, Silvia Radu a negat că ar fi participat la acele negocieri nocturne și spune că nu s-au făcut presiuni și nu a fost șantajată cu dosare penale.

SILVIA RADU: „Compania „Union Fenosa”, cât eu am condus-o, niciodată nu a avut nicio relație cu Energokapital. Eu nu am participat la negocieri cu Energokapital și vă zic încă o dată că nu am avut nicio relație cu Energokapital. – Asupra dvs s-au făcut presiuni sau a existat un șantaj pentru a fi semnat acest contract că va fi inițiat un dosar penal? Au existat așa discuții? – Eu nu am fost amenințată că o să-mi fie deschis dosar penal, fiindcă dosar penal trebuie să deschizi în baza unui motiv și nu au existat motive pentru ca eu să fiu șantajată. Atâta timp cât eu am fost la conducerea „Gas Natural Fenosa”, toate contractele au fost semnate cu întreprinderile legale de stat, niciun offshore și totul a fost în cadrul legal existent. Noi atunci am semnat cu Energocom-ul și Energocom-ul este întreprindere de stat”.

Anterior, Silvia Radu a oferit mai multe detalii despre contractul din 2015 în timpul dezbaterilor electorale pentru alegerile prezidențiale din 2016. Întrebată atunci despre energia electrică procurată de la intermediarul Energokapital,  Radu la fel a negat că ar fi semnat vreun contact cu aceștia.

SILVIA RADU: „Atunci când eram președintele la compania Gas Natural Fenosa, reprezentanții Energokapital s-au apropiat de noi cu propunerea de a încheia un contract de livrare a energiei electrice. Poziția mea a fost un «nu» categoric, fiidcă  că o companie internațională, care respectă legislația și transparența în această țară nu-și poate permite să încheie un contract cu un intermediar înregistrat într-o zonă off-shore. Atunci, poziția noastră a fost că noi vom continua să avem contracte cu furnizorul principal – stația electrică de la Cuciurgan. Pentru mine și pentru companie era foarte important ca toate contractele ce țin de livrări către consumatorii Republicii Moldova să fie transparente, cu persoane juridice înregistrate și recunoscute legal, evitând interpretări de tipul off-shore sau altele, care nu corespund cu politica de etică și corectitudine a unei companii internaționale”.

La rândul său, compania „Premier Energy”, succesoarea „Gas Natural Fenosa”, ne-a răspuns: „De-a lungul anilor, procesul de achiziție a energiei electrice a fost și rămâne încă a fi o chestiune destul de complicată din cauza conjuncturii pieței de energie din R. Moldova, a lipsei diversificării resurselor energetice, precum și utilizarea resurselor administrative din partea diferitor grupuri de interes, care au profitat și tergiversat soluționarea deficiențelor pieței energetice în interes propriu. În aprilie 2015, compania a semnat contractul  de achiziție a energiei electrice direct cu centrala electrică de la Cuciurgan”.

Responsabilii de la Premier Energy evită să spună dacă în relația lor cu Centrala de la Cuciurgan a fost sau nu implicat intermediarul Energokapital.

Cutia Neagră a încercat să contacteze toate persoanele prezente la negocierile din noaptea de 1 aprilie 2015, dar nu ne-au răspuns la telefon.

Fostul director general al ANRE, Victor Parlicov, confirmă că a aflat ulterior despre presiunile și șantajul la care au fost expuși reprezentanții Fenosa pentru a procura energie electrică la condițiile stabilite de Energokapital.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Premier Energy a opus rezistență cu adevărat. Pe de altă parte, ei totuși sunt companie comercială și scandalurile publice nu sunt instrumentul de lucru al unei companii comerciale. Eu cred că au fost careva demersuri oficiale, dar în spațiul public ei nu au mers cu scandalizarea opiniei publice. Neformal, când noi discutam cu reprezentanții companiei, o bună parte  din informațiile care s-au vehiculat și care au fost confirmate, inclusiv de Andronachi prin aceste convorbiri telefonice, mi s-au spus. Dar când îți spune cineva, care este proba? Poți să-l crezi sau nu, dar când asta este confirmat de protagonist, asta deja e un fapt confirmat”.

Schema energetică, deconspirată în cadrul unui alt dosar penal

Schema de furnizare a energiei electrice în R. Moldova prin intermediul firmei-căpușă „Energokapital” a fost deconspirată în timp ce oamenii legii documentau alte activități suspecte din regiunea transnistreană. Potrivit unui răspuns oferit Cutiei Negre de către Procuratură,  încă în noiembrie 2013 a fost pornit un dosar penal pe fapte grave: „Planificarea unui război, spionaj și uzurparea puterii de stat, organizarea unei formațiuni paramilitare, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor”.

Materialele operative acumulate în cadrul acelui dosar au scos la iveală faptul că regimul de la Tiraspol și-a găsit un mecanism de finanțare, prin intermediul companiei „Energokapital”. Oamenii legii atenționau că schema cauzează statului prejudicii în proporții deosebit de mari, dar exista și riscul prejudicierii imaginii R. Moldova în domeniul relațiilor economice externe, deoarece beneficiarii afacerii intenționau să-și extindă activitatea în Ucraina și România. Despre soarta acelui dosar penal vă spunem mai târziu.

Chiar la scurt timp după fondare, în noiembrie 2014, compania „Energokapital”, care obținuse dreptul de a fi unic furnizor al energiei produse de Centrala de la Cuciurgan, a încheiat un acord oficial de furnizare a energiei către Ucraina. Ar fi fost vorba despre circa 250 de megawați, la preț de 5,8 cenți pentru un kilowat oră. Mult mai ieftin decât prețul pe care îl propuneau jumate de an mai târziu celor de la Gas Natural Fenosa. Estimativ, firma căpușă urma să câștige din acest contract cu ucrainenii cel puțin 6 milioane de dolari.

Andronachi, delegat la negocieri de Ministerul Economiei  

Potrivit unor informații documentate de SIS, la negocierile de la Kiev, de semnare a acestui acord, au participat consilierul lui Șevciuk, Iurii Melnic, Carina Țurcan, șefă la Inter RAO, Iulia Kovaliv, membră a Comisiei naționale pentru reglementarea domeniului energetic al Ucrainei, Boris Lojkin, șeful Administrației președintelui Ucrainei Petro Poroșenko și deputatul PD Vladimir Andronachi, dar de această dată, în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei al R. Moldova.

În perioada vizată, ministru al Economiei era democratul Andrian Candu, iar actualul director al ANRE, Octavian Calmîc era viceministru al Economiei pentru cooperare economică internațională. I-am sunat pe ambii pentru a-i întreba de ce a fost delegat atunci deputatul Vladimir Andronachi, din partea Ministerului Economiei, la negocierile de la Kiev. Calmîc nu ne-a răspuns la telefon, nici la mesajul pe care i l-am scris, iar Candu avea telefonul deconectat. Ultimul nu a fost de găsit nici pe rețelele sociale.

Lui Boris Lojkin, care s-a retras între timp din politică și a revenit în business, fiind în topul celor mai bogați ucraineni, i-am trimis, de asemenea, un mesaj pe Facebook în care l-am întrebat despre negocierile din 2014 cu Energokapital, dar acesta nu ne-a răspuns. Nu a reacționat la mesajul nostru nici Iulia Kovaliv, care până în octombrie curent a deținut o funcție publică, fiind șefa Consiliului național pentru investiții de pe  lângă președintele Ucrainei.

Revenim la deputatul Vladimir Andronachi. Potrivit informațiilor SIS, ajunse în posesia Cutiei Negre, acesta a purtat în 2015 negocieri din numele Energokapital și cu reprezentanții mai multor firme distribuitoare de energie electrică din Ucraina pentru încheierea unor eventuale contracte de livrare a energiei de la Centrala din regiunea transnistreană.

Vladimir Andronachi nu a fost de găsit pentru comentarii. Acesta are telefoanele închise de când a părăsit R. Moldova, în iulie 2021. În toamnă, procurorii i-au înaintat învinuiri  în cadrul unui dosar penal legat de frauda bancară și l-au anunțat în căutare internațională pentru a fi reținut și adus la Chișinău.

Fostul director al „Energokapital” Mihail Dobrov, a recunoscut anterior într-un interviu, acordat unei televiziuni din stânga Nistrului, că firma voia să vândă energie și în alte state, iar pentru a putea să-și desfășoare activitatea în exterior, în acționariat au fost incluse companii offshore, deoarece regiunea transnistreană nu este recunoscută pe plan internațional.

MIHAIL DOBROV, ex-director „Energokapital”: „Da, noi suntem înregistrați în regiunea transnistreană, pentru că aici ne desfășurăm activitatea. Dar acționarii sunt înregistrați în offshore, adică această companie se poziționează ca internațională și asta ne permite să ieșim liniștit pe piață”.

Sursele Cutiei Negre susțin că dosarul în care a fost condamnată penal în Rusia Carina Țurcan, pentru spionaj, ar avea legătură anume cu aceste încercări întreprinse de Energokapital de a vinde energie electrică în Ucraina, exact în perioada conflictului armat din țara vecină, apărut după  anexarea Crimeii de către Federația Rusă.

Dosar penal pentru uzurparea puterii în stat

Procuratura a refuzat să ofere detalii despre dosarul penal în cadrul căruia a fost documentată schema frauduloasă de achiziție a energiei electrice prin intermediul Energokapital.

„Cauza penală nominalizată a fost pornită la 20 noiembrie 2013 de către Procuratura Generală pe fapte de pregătire a unui război, organizarea unei formațiuni paramilitare și participarea la ea, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, spionajul și uzurparea puterii de stat. Având în vedere specificul faptelor infracționale investigate, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la secretul de stat, toate actele din cauza penală au fost clasificate cu parafa „secret”. Ținând cont de principiul confidențialității urmăririi penale, precum și protecția datelor cu caracter personal, suntem în imposibilitate de a vă furniza careva date cu referire la obiectul investigațiilor, participanții la prezentul proces penal și acțiunile de urmărire penală efectuate în cauza penală”, a răspuns PCCOCS la solicitarea Cutiei Negre.

În căutarea unor detalii despre acel dosar penal, Cutia Neagră l-a contactat pe ex-procurorul pe cazuri excepționale din cadrul Procuraturii Generale, Ruslan Cașu, care a inițiat atunci dosarul penal. Fostul procuror  ne-a oferit câteva detalii.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Într-un final au fost adunate multe, zeci de volume, dacă înțelegeți ce-i asta cauză penală. S-a făcut una foarte mare. Informațiile tot timpul erau prezentate de Serviciul de Informații și Securitate, pentru că nu procurorii se ocupă de investigații speciale. În baza probelor administrate la etapa inițială s-a constat că un grup de persoane din anturajul liderului politic din regiunea transnistreană, inclusiv cu participarea unor cetățeni cu funcții de demnitate publică de la noi, am în vedere din autoritățile noastre constituționale, au pus la cale și au creat această schemă. – Ați ajuns la etapa ca să chemați, să intervievați vreo persoană sau nu s-a ajuns la etapa asta? – În 2015 eu am fost transferat într-o altă subdiviziune a Procuraturii Generale, respectiv, toate dosarele din gestiunea oricărui procuror care se transferă, rămân acolo, în subdiviziunea precedentă. Ulterior, am aflat, în baza unor comunicate de presă, că subiectul acestei scheme energetice a fost disjungat, separat de dosarul de bază, într-o procedură aparte. Apoi am aflat că au fost audiați experți în energetică și s-a ajuns la concluzia că nu există probe. Am zâmbit un pic, așa în mine. Mi s-a părut foarte straniu. – Ați zâmbit, de ce? – Pentru că la etapa în care eu am transmis dosarul în legătură cu transferul într-o altă subdiviziune, acolo deja erau informații suficiente pentru a cita anumite persoane, pentru a le formula niște acuzații preliminare. 

L-am contactat și pe fostul procuror Vladimir Moșneaga, care preluase dosarul Energokapital, pentru a-l întreba detalii. După ce i-am spus subiectul, acesta ne-a promis un scurt interviu mai târziu, dar nu ne-a mai răspuns la apeluri și la mesaje.

Dosarul a dispărut de la PG

Potrivit surselor TV8, dosarul ce vizează Energokapital, care a fost separat de cauza penală inițială în care erau investigate acțiuni periculoase din stânga Nistrului, s-a pierdut în mod misterios în timpul mutării Procuraturii în noul sediu.

Un răspuns în acest sens nu avem de la Procuratură, dar Ruslan Cașu ne-a confirmat informația.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Eu am fost solicitat anul trecut de către noua conducere a Procuraturii Generale referitor la mai multe cauze penale, pentru că dumnealor, când au preluat conducerea, inclusiv a acestei subdiviziuni, nu au găsit nimic – nici registre de evidență a dosarelor, nici propriu-zis dosarele. Eu nu am putut să le prezint informații pe suport de hârtie, pentru că nici nu le am. Le-am dat niște indicii, însă nu știu cu ce s-a terminat.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE „ Când a început scandalul și eu cu Sergiu Tofilat am făcut o conferință de presă la subiectul Energokapital, când a început  scandalul în stânga Nistrului, când public au fost scoase un șir de informații cum Energokapital plătește dividende prin băncile din R. Moldova. Noi atunci am sesizat Procuratura să verifice dacă aceste tranzacții se încadrează în legislația de prevenire a spălării banilor și să verifice proveniența banilor. Și Procuratura a făcut cel mai bun lucru pe care putea să-l facă. A dat un comunicat de presă a doua zi după ce ne-a chemat la audieri că experții nu au adus probe că u fost bani spălați sau furați sau că Energokapital a încălcat ceva. Dar eu ca expert ce trebuie să fac? Poate să vă aduc și învinuiții în cătușe? Noi am sesizat o problemă, dacă nu greșesc era 2017, dar atunci cu certitudine totul era sub controlul direct al lui Plahotniuc și dacă Procuratura a reacționat în felul acesta, eu nu am niciun dubiu că acoperirea era de la Plahotniuc.

Dividende de 16 milioane de dolari, trimise în offshore

Timp de doi ani, cât a funcționat schema de livrare a energiei electrice de la Cuciurgan prin intermediul „Energokapital”, beneficiarii ascunși în offshore-uri au încasat zeci de milioane de dolari ca dividende de la firma-căpușă. Doar pentru perioada aprilie-decembrie 2016, Ornamental Art Limited din Hong Kong,  a încasat dividende în sumă de 16 milioane de dolari.

Banii au fost transferați din contul Energokapital, deschis la Victoriabank, după ce Judecătoria Căușeni a admis, în ianuarie 2017, o cerere a offshore-ului de încasare a dividendelor de la Energokapital în sumă de 16 milioane de dolari. Toate dividendele i se cuveneau offshore-ului Ornamental Art Limited deoarece al doilea acționar al „Energokapital” – firma de la Tiraspol „Bas Merket” fusese lichidată de câteva luni.

Informațiile despre transferurile făcute în offshore, către Ornamental Art Limited, au fost făcute publice de așa-numita bancă națională a regiunii transnistrene, care a dat în judecată Energokapitalul, pentru încălcarea legislației privind controlul valutar. Aceasta trebuia să vândă în băncile din stânga Nistrului toată valuta obținută din exportul de energie electrică – 437 de milioane de lei, dar a convertit în dolari cea mai mare parte din sumă și i-a transferat direct din contul de la Victoriabank spre offshore.

Instanța de judecată a decis să aplice o amendă Energokapitalului în mărime de 124 de milioane de lei, adică jumătate din suma valutei pe care trebuia de fapt să o aducă în stânga Nistrului, potrivit legislației.

Despre încasarea dividendelor de la Energokapital de către offshore-ul Ornamental Art Limited a vorbit anterior și Igor Popa, fostul avocat al lui Vladimir Filat. Prezent în platoul emisiunii Cutia Neagră, Popa a prezentat o schemă, care arăta câți bani a primit offshore-ul și unde i-a direcționat mai departe. Cu o parte din bani ar fi fost  cumpărat un hotel în Miami. Popa afirma că Plahotniuc era beneficiarul.

Abia în ianuarie 2019, activitatea firmei Energokapital a ajuns în vizorul Inspecției Financiare din Tiraspol, care a pornit un control fiscal și i-a cerut firmei  să prezinte actele contabile pentru toată perioada de activitate din 2014 până în 2019. Firma nu a prezentat nimic și a fost amendată.

În noiembrie 2019, așa-numiții judecători din regiunea transnistreană  au admis cererea Inspecției Financiare și au decis lichidarea companiei Energokapital.

Schema de vânzare a energiei electrice prin Energokapital a funcționat în perioada 2015-2017. După ce în presă au apărut mai multe investigații despre firma-căpușă, schema a fost sistată.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Schema nu putea funcțíona fără girul lui Plahotniuc, pentru că atunci Plahotniuc controla practic tot. Andronachi, din partea lui Plahotniuc era coordonatorul principal pe sectorul energetic. Eu nu cred că el putea să nu fie implicat”.

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi. 

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.