Cel de-al șaselea studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova realizat de Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică cu suportul Biroului OMS din Republica Moldova arată că 47% dintre respondenți au primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, iar 78% din persoanele vaccinate au recomandat vaccinarea și altor persoane. Motivul care a determinat populația să se vaccineze este dorința de a se proteja pe sine și persoanele din anturajul lor (fiecare al doilea respondent vaccinat).
Studiul a fost efectuat în perioada 8-31 octombrie 2021, pe un eșantion probabilist de 1.010 persoane din peste 300 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%. Scopul acestuia este de a înțelege percepțiile populației în materie de riscuri, cunoștințe, surse de informare și atitudinea față de inițiativele de răspuns la pandemie ale autorităților, pentru a consolida și îmbunătăți măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervențiile și comunicarea în situații de criză.
Principalele rezultate:
47% dintre respondenți declară că au primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, 95% au primit vaccinul în Republica Moldova, iar 4% – în România. Procentul populației vaccinate crește odată cu înaintarea în vârstă a populației (de la 30% pentru grupul de vârstă de 18-29 ani la 53% pentru persoanele peste 50 ani) și odată cu creșterea nivelului de studii (de la 29% pentru persoanele cu studii primare la 58% pentru persoanele cu studii superioare).
Motivele principale care au determinat populația să se vaccineze este dorința de a se proteja pe sine și persoanele din anturajul lor, cerințele de la locul de muncă (16%) și dorința de a scăpa de restricții și de a putea merge peste hotare (10%).
53% din respondenți spun că refuză vaccinul din următoarele motive: neîncrederea în siguranța vaccinului, deoarece nu a fost testat suficient timp în privința efectelor adverse sau consecințe pe termen lung (32%), prezența bolilor cronice la populație care generează frica de a nu agrava starea sănătății după administrarea vaccinului (22%) și refuzul categoric de a fi vaccinat în vreo formă (12%).
76% din persoanele vaccinate au raportat că vaccinarea a decurs fără efecte secundare sau cu efecte minore.
Din grupul persoanelor nevaccinate la data desfășurării studiului, fiecare al treilea respondent susținea că se va vaccina în mod sigur. La general, vaccinul continuă să fie acceptat mai mult de către persoane în vârstă și bărbați, cei cu încredere mai mare în autorități și cei care percep virusul ca fiind aproape și că se răspândește rapid.
Jumătate dintre cei cu intenții scăzute de vaccinare cred că vaccinarea nu va ajuta la controlul răspândirii COVID-19, în timp ce peste trei sferturi dintre cei cu intenții mari de vaccinare cred că va controla răspândirea.
5% din respondenți cunosc rude, prieteni sau persoane apropiate care au obținut certificat de vaccinare fals.
Peste 60% dintre persoanele cu intenție scăzută de vaccinare spun că vaccinarea împotriva COVID-19 NU este importantă pentru protejarea celorlalți membri din comunitate, în timp ce aproape 60% dintre persoanele cu intenție înaltă de vaccinare consideră că vaccinarea este importantă pentru protejarea altora.
Fiecare a patra persoană adultă (27%) continuă să nu creadă că SARS-CoV-2 este real sau nu este sigură că acesta există. Persoanele care nu cred în existența virusului sunt preponderent bărbați, cu nivel mic de studii, rezidenții mediului urban și regiunea de Sud a țării, în vârstă de 18-49 ani.
PERCEPEREA RISCULUI, CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI
25% din respondenți (față de 19% în mai 2021) confirmă că au fost sau erau, în perioada colectării datelor, testați pozitiv COVID-19 cu diferite forme (de la asimptomatic la forme severe), iar alte 5% au fost suspecte cu simptome specifice, dar fără confirmare de laborator. Procentul persoanelor infectate este mai mare în mediul urban (33% versus 15% în mediul rural), în mun. Chișinău (38% versus media de 18% în alte regiuni).
Studiul șase atestă o descreștere continuă a procentului respondenților care consideră că este probabilitate mare să se infecteze cu COVID-19 (de la 48% în martie 2021 la 38% în mai 2021 și 32% în octombrie 2021) și a procentului persoanelor care consideră că vor avea forme severe în caz de infectare (de la 43% în martie 2021 la 35% în mai 2021 și 17% în octombrie 2021).
Pe de altă parte a crescut față de ultimul studiu procentul persoanelor care se simt stresate din cauza COVID-19 (de la 44% în studiul precedent la 51%); procentul persoanelor cu frică față de COVID-19 (de la 43% la 49%); procentul persoanelor care simt că virusul se răspândește rapid (de la 51% la 69%).
Percepțiile despre exagerările din partea mass-media privind virusul au crescut, aproximativ două treimi din populație (67% versus 60% în studiul precedent) raportând acum că consideră că pandemia este oarecum sau foarte exagerată de mass-media.
Ponderea respondenților care consideră că restricțiile actuale sunt foarte exagerate a crescut din luna mai (de la 33% la 46%). Totodată, a scăzut procentul persoanelor care consideră că deciziile luate cu privire la pandemie sunt corecte (de la 65% în mai 2021 la 56% în studiul actual).
Cel puțin 2/3 din respondenți susțin restricțiile impuse de autorități în octombrie pentru prevenirea răspândirii virusului (de ex., limitarea numărului de vizitatori la ceremonii, în sectorul HoReCa, centrelor de recreere etc.), și mai puțin susțin trecerea la învățământul online (doar în jur de 40% susțin această măsură).
Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania). Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.
