15 septembrie 2021, ora 11:15

Săptămâna trecută, „Cutia Neagră Plus” a dezvăluit informații despre ultimul tun dat de Vlad Plahotniuc și Ilan Șor înainte de a fugi din R. Moldova. Aproape 300 de milioane de lei au fost sustrași din două companii de asigurări prin împrumuturi fictive și procurări de active. Astăzi vă arătăm cum doar într-o singură zi au mai fost sustrase alte 200 de milioane de lei. De această dată, ținta a fost Moldovagaz și o companie de leasing. În ambele cazuri, urmele duc și spre controversatul politician Vladimir Andronache.

12 aprilie 2019. După mai bine de o lună de negocieri pentru crearea unei majorități parlamentare, liderul informal al Partidului Socialiștilor, tot el președinte al republicii, Igor Dodon, iese într-o conferință de presă și anunță decizia Consiliului republican al partidului  – PSRM este gata să formeze o coaliție de guvernare doar cu blocul ACUM. Dacă nu – anticipate!

În aceeași zi, directorul întreprinderii Moldovatransgaz, companie-fiică a Moldovagaz, Andrei Damașcan, și directorul Victoria Leasing, Valeriu Gîrbu, încheie un contract de împrumut de 100 de milioane de lei, cam cât este fondul salarial al companiei de transport a gazelor pentru un an întreg! Firma de leasing aparține oficial familiei deputatului de pe atunci al PD, Vlad Andronache. Compania își asumă față de Moldovatransgaz să returneze împrumutul în cel mult o lună. Contractul de împrumut a celor 100 de milioane de lei, la o rată a dobânzii de 7 %, conține doar două pagini și nu face nicio referire la gaj sau o altă formă de garantare a împrumutului. Documentul ajuns în posesia Cutiei Negre nu face trimitere la temeiul acordării împrumutului și scopul pentru care urmează a fi cheltuiți cei 100 de milioane de lei. Banii au fost dați în baza încrederii!

Culmea este că documentele consultate de Cutia Neagră arată că la acel moment Moldovatransgaz nu avea pe conturi banii pe care se asuma să îi împrumute firmei lui Andronache. Banii au apărut pe conturile Moldovatransgaz abia peste trei zile, pe 15 aprilie, când, urmare a unei cereri depuse de Damașcan, Moldovagaz transferă pe conturile companiei-fiice exact 100 de milioane de lei. Suma este plătită în avans pentru servicii de transportare externă. Imediat după asta, banii pleacă de pe conturile Moldovatransgaz spre un cont al Victoria Leasing de la Victoriabank.

Cutia Neagră a consultat statutul intern al companiei Moldovatransgaz, pentru a verifica dacă aceasta putea acorda un asemenea împrumut unui agent economic și dacă acest lucru putea fi făcut fără acordul Consiliului de Administrare al companiei. Nu am găsit nicio prevedere care să permită acest lucru.

Într-o scrisoare internă din cadrul Moldovagaz, ajunsă în posesia noastră, șefa Direcției economico-financiară, Lidia Zamșa, explică lucrurile astfel:

„Redirecționările sau efectuarea de plăți ulterioare din suma menționată au fost realizate de către SRL Moldovatransgaz fără a prezenta în cadrul Direcției a unui plan al achitărilor, fără a coordona prealabil necesitatea efectuării acestora și recepționarea unui răspuns confirmativ, precum și fără a informa preventiv despre intențiile acestora”.

A știut totuși cineva din conducerea Moldovagaz ce urma să facă Moldovatransgaz cu cele 100 de milioane de lei? Cutia Neagră a încercat să afle răspuns de la directorul interimar din acea perioadă al Moldovagaz – Iacov Cazacu.

IACOV CAZACU, ex-director „Moldovagaz”: „Asta se practica toată vremea. La „Moldovatransgaz” se dădea în avans pentru servicii de transport. Dvs nu cunoașteți nimic despre împrumutul acesta oferit de „Moldovatransgaz” către „Victoria Leasing”

L-am contactat telefonic pentru mai multe explicații și pe Andrei Damașcan, fostul director „Moldovatrasgaz”, dar acesta nu-și amintește despre împrumutul generos acordat în 2019 companiei Victoria Leasing.

ANDREI DAMAȘCAN, ex-director „Moldovatransgaz”:

„ – Apelați la contabilitate. Eu nu țin minte. Nu vă supărați, dar a trecut mult timp ca eu să țin minte care împrumut și de unde. Detalii nu țin minte, chiar și împrumutul nu-l țin minte.

– 100 de milioane de lei au fost oferite foarte rapid, pentru o lună la „Victoria Leasing”. Nu vă amintiți?

–Dvs știți mai mult decât mine”.

Traseul de mai departe al celor 100 de milioane de lei urmează aceeași schemă: companii interpuse, dividente oferite în avans de firme-fantomă unor acționari fictivi și desigur urma banilor se pierde în jurisdicții off-shore.

Imediat ajunși pe conturile Victoria Leasing, firma soției lui Vlad Andronache, banii pleacă instantaneu pe conturile Avia Invest, compania care deține în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Pretextul – tot un împrumut. Și exact același argument, acordare de împrumut sau returnare a unei datorii, este folosit pentru a împrăștia banii mai departe spre alte companii afiliate lui Ilan Șor. Cei mai mulți bani pleacă spre Ground AVIA PARTNER, aproape 87 de milioane de lei. Despre această companie afiliată lui Șor am vorbit și în primul episod al investigației ULTIMUL TUN. Pe conturile firmei, în aprilie 2019, au mai ajuns 80 de milioane de lei, împrumutați de Gemenii de la Moldasig și Asito și alte 239 de milioane de lei, pe care Gemenii i-a plătit în martie pentru procurarea companiei Aeroport Catering. În total, Cutia Neagră a depistat tranzacții de peste 400 de milioane de lei făcute pe conturile acestei companii.

Există mai multe indicii că Ground Avia Partner este o companie afiliată lui Ilan Șor. Firma își are sediul pe teritoriul Aeroportului Chișinău, dar fondatoare a fost o companie cu sediul pe str. Zimbrului 10A, unde se află un fost hotel al Sindicatelor, preluat anterior de Ilan Șor. La aceeași adresă sunt înregistrate mai multe firme afiliate politicianului fugar. Potrivit unei investigații apărute anterior în presă, Ground Avia Partner  a fost fondată în 2015 cu scopul de asigura monopolul firmelor lui Sor pe piața serviciilor de handling la Aeroport. Informațiile consultate de noi arată că în 2019, când Șor și Plahotniuc au pus în aplicare ultimul lor tun, această companie a fost folosită în calitate de pușculiță pentru a aduna la un loc banii scoși prin diferite scheme, iar apoi a-i transmite spre jurisdicții off-shore.

Din cele 400 de milioane ajunse pe conturile Ground Avia Partner, o sumă considerabilă este scoasă cash în februarie-aprilie 2019. Compania care în 2018 a înregistrat profituri de aproape 9 milioane de lei decide să plătească în avans proaspăt numitului asociat-fondator dividente de 93 de milioane de lei. Acționarul norocos este Ilie Tonițoi, un bărbat de 80 de ani, care a lucrat o bună parte din viață ca simplu angajat la Aeroportul Internațional Chișinău.

Reporterul Cutia Neagră a mers să-l caute pe bărbat la el acasă, în orășelul Sângera, de lângă Chișinău. Ne-a deschis soția acestuia care a negat orice implicare a soțului său în schemă și afilierea acestuia cu firma „Grand Avia Partner”.

„ – El nu este niciun fondator. El nu are nicio atribuție. El e grav bolnav și nu dă niciun interviu, nu poate vorbi.

– Potrivit informațiilor noastre, dumnealui a fost la bancă, a ridicat bani, a făcut transferuri.

– Asta cineva a făcut din partea lui. El nu a făcut.

-El personal nu a fost?

-El nu poate umbla.

-Dar în 2019?

-Nici în 2019 el nu a fost. El în 2019 a avut insult. Nu are el atribuție. Cineva l-a folosit pe dânsul.

-El bănuiește că cineva i-a folosit buletinul?

– Așa poate să fie. Altceva ce poate să fie? El doar a lucrat acolo. Toate datele au fost introduse acolo”.

Revenim la Ground Avia Partner și ceilalți peste 400 de milioane de lei ajunși pe conturile firmei. Acești bani au fost pulverizați prin o sumedenie de companii – inclusiv AIR Moldova și ANIK Imobil. Numele ultimei companii apare în cel mai recent scandal legat de Hotelul Național. Alfa-Engeneering, firma-proprietară a hotelului,  s-a aflat un an în posesia Anik Imobil. Compania își are adresa juridică  în același sediu cu o firmă mai veche a tatălui lui Vlad Andronachi.  De la ANIK, urma banilor se pierde pe conturile din Elveția ale două companii off-shore din Cipru. Una dintre firmele cipriote l-ar avea ca angajat pe administratorul unei alte companii off-shore atribuită de presa de investigații lui Andrei Goncearenko, beneficiarul din acte al Avia Invest.

Pe 7 mai 2019, firma lui Andronache solicită extinderea termenului de restituire a banilor pentru 60 de zile. Compania nu mai apucă să consume acest timp pentru că pe 7 iunie, forțat de împrejurări, Igor Dodon anunță despre crearea majorității parlamentare cu blocul ACUM, iar Plahotniuc și Șor fug din Republica Moldova.

Sub presiunea evenimentelor politice, Moldovatransgaz solicită returnarea creditului în regim de urgență. Primele 10 milioane de lei din cele 100 împrumutate, Victoria leasing îi întoarce pe 3 iunie 2019. Peste alte patru zile, firma lui Andronache restituie și restul sumei – 90 de milioane de lei, precum și dobânda de peste un milion de lei. Pentru tranzacția din 7 iunie, Victoria Leasing se împrumută de la Moldincombank. Drept gaj este pusă vestita clădire GBC. Fortăreața-simbol a lui Vlad Plahotniuc, asociată ani de-a rândul cu un centru de comandă și control al statului, a ajuns în posesia Moldincombank după ce a servit ca piesă de schimb în mai multe tranzacții.

Chiar în ziua în care Victoria Leasing a împrumutat cele 100 de milioane de lei de la Moldovatransgaz și i-a transferat imediat companiei Avia Invest, adică pe 15 aprilie 2019, o altă firmă asociată cu numele lui Plahotniuc, Șor, dar și Goncearenco, Real Concept Imobil SRL, fosta Finpar Invest, împrumută și ea de la Victoria Leasing  100 de milioane de lei. Drept gaj pentru garantarea ipotecii, este oferită clădirea GBC. Pe 7 iunie, ultima zi de guvernare a lui Vlad Plahotniuc, când Victoria Leasing se vede nevoită să găsească de urgență bani ca să restituie Moldovatransgaz, aceasta își cedează băncii rangul de prioritate a ipotecii luate de Real Concept Imobil, adică transmite către Moldincombank gajul său asupra clădirii GBC.

În 2019, Procuratura Anticorupție ne anunțase că pe clădire și teren a fost pus sechestru în cadrul unui dosar care îl viza pe Vlad Plahotniuc. Sechestrul pus la solicitarea procurorilor a fost însă scos la scurt timp, după ce s-a constatat că pe clădire există deja un sechestru, pus la solicitarea  Moldincombank în schimbul banilor împrumutați companiei Victoria Leasing.

Pentru a înțelege mai bine tranzacțiile de pe ultima sută de metri înainte de fuga lui Plahotniuc și Șor, am încercat să discutăm cu conducerea companiei Victoria Leasing, care în vara acestui an a trecut printr-o procedură de rebranding, schimbându-și denumirea în Expert Leasing & Finance SRL. De fiecare dată ni s-a spus la telefon că directorul companiei Valeriu Gîrbu nu este la birou.

Am încercat să luăm legătura și cu Vlad Andronache. Politicianul a fost pentru ultima dată văzut pe 14 iulie curent, la trei zile după alegerile parlamentare, când a devenit clar că acestea au fost câștigate de PAS. Andronache a fost surprins în Aeroport, iar presa a scris că acesta s-ar fi dus la mare. L-am sunat pe numerele pe care le aveam ale lui Vlad Andronache, dar avea telefonul închis.

Deși aceste informații sunt cunoscute și Băncii Naționale a Moldovei, și Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, și SIS, și procurorilor, ultima instituție nu a anunțat nimic despre investigarea penală a acestor tranzacții care au precedat fuga lui Plahotniuc și Șor.

 Documentele consultate de Cutia Neagră arată că cel puțin despre împrumutul acordat de Moldovatransgaz firmei lui Andronachi a fost informat și fostul ministru al Economiei, Vadim Brînzan. Fostul ministru a primit o scrisoare de la Banca Națională a Moldovei care descrie schema, pe 12 noiembrie 2019, la câteva zile înainte de căderea Guvernului Sandu. Contactat de Cutia Neagră, Vadim Brînzan ne-a spus că nu-și amintește acum despre acea scrisoare de la Banca Națională.

Am trimis o solicitare și la Procuratura Generală, dar încă nu am obținut informații, dacă există vreun dosar penal ce vizează împrumuturile acordate de Moldovatransgaz.

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic. 

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva  nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”. 

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.   

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.   

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră. 

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”. 

Lipsa semnăturilor electronice 

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte. 

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări. 

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți. 

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția  a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme. 

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția  a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau. 

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari. 

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi. 

Astfel, softul  „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign 

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând. 

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică. 

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”. 

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună  în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice. 

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.