20 ianuarie 2021, ora 12:20

În ultima perioadă se vorbește tot mai mult despre dizolvarea Legislativului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate, dar se pare că unii aleși ai poporului se țin „cu dinții” de mandate. Pe parcursul anilor, fotoliile din Parlament au ajuns a fi o „afacere” profitabilă. Mai mulți deputați și-au mărit esențial averile, deși au trăit oficial doar din salarii. Și-au cumpărat mașini și apartamente scumpe, și-au dezvoltat afacerile sau chiar au reușit să-și construiască case de lux în Chișinău. „Cutia Neagră” a analizat declarațiile de avere ale deputaților „cu stagiu” în Parlament, aflați cel puțin la al doilea mandat și vă arată cum au evoluat proprietățile unor legislatorilor.

Lista parlamentarilor care s-au îmbogățit pe perioada deputăției este lungă. Sergiu Sârbu, în prezent secretar al grupului parlamentar „Pentru Moldova”, în 2010, când a ajuns pentru prima dată în Parlament, deținea un lot pomicol la Stăuceni, cu o căsuță de 42 metri pătrați, și un BMW, produs în 2003. O avere cu o valoare totală puțin peste 400 de mii de lei. Astăzi, Sergiu Sârbu este proprietarul unui apartament de 194 de metri pătrați, a unui alt apartament de 68 metri pătrați, are în posesie un „BMW X5” și un „Renault Megane”. Proprietățile pe care le deține sau folosește astăzi deputatul valorează, în acte, peste două milioane de lei, valoarea de piață este însă aproape dublă. Sergiu Sârbu nu are și nu a avut afaceri, iar singurele sale venituri au fost din salariul de deputat –  de circa 15.000 de lei pe lună, plus indemnizații.

Dacă e să credem declarațiilor sale de venit, proprietățile au fost procurate din împrumuturi și donații. În 6 ani, deputatul a primit cadouri la evenimente de familie în sumă de 2 milioane lei și a împrumutat un milion și jumătate de lei.

În cei zece ani de deputăție Sergiu Sârbu a schimbat de 4 ori fracțiunile parlamentare. El a ajuns în Legislativ ca reprezentant al Partidului Comuniștilor și peste doi ani și jumătate a migrat în tabăra Partidului Democrat. În 2020, Sârbu a mai schimbat două grupuri parlamentare – Pro Moldova, unde i s-a alăturat lui Andrian Candu, și apoi „Pentru Moldova”, aliat în Parlament cu fracțiunea Șor.

Din zece ani de Parlament, Sârbu s-a aflat doar doi ani și jumătate în opoziție. Aflarea la putere a coincis cu perioada de sporire a averii familiei sale. Vă arătăm în cele ce urmează cum exact și-a agonisit proprietățile. În 2012, după ce a plecat din PCRM, Sârbu a intrat în posesia unui apartament nou de 68 metri pătrați, în care investise anterior aproape jumătate de milion de lei. În 2013, pe când era deja în echipa Partidului Democrat, deputatul a primit cadouri la nuntă în valoare de 34 de mii de euro, 15 mii de dolari și 130 mii lei. În același an, Sîrbu declară o mașină de model „Toyota Rav4”, deținută prin comodat și condusă de soția sa.

SERGIU SÎRBU, deputat „Pentru Moldova”: „La nunta mea a fost și Igor Dodon, și Alexandru Stoianoglo și încă foarte mulți actuali și foști demnitari”.

În 2015, Sîrbu obține un alt apartament de 194 mp, prin donație de la fratele mai mic, fotograf de meserie. Apartamentul este evaluat la 810 mii lei, dar valoarea de piață este mult mai mare. Imobilul se află la primul etaj, are intrare separată, terasă și garaj, dar anexa a fost construită de vechiul proprietar.

SERGIU SÎRBU, deputat „Pentru Moldova”: „Acest apartament a fost procurat în bază de credit, inclusiv din venituri legale care au fost obținute de familia noastră cu ocazia ceremoniei de nuntă. Să știți că părinții soției foarte mult au ajutat-o. Soția mea a moștenit o afacere mare în Căușeni. – Dar nu declarați venituri din această afacere – Răbdați să vedeți următoarea declarație”. 

Tot în 2015, familia Sîrbu ia un credit de 900 de mii de lei pe care se obligă să-l restituie în 20 de ani, dar a reușit să acopere datoria peste doi ani. În această perioadă, veniturile declarate au fost mai mici decât împrumutul – numai 600 mii lei. În plus, în 2016, în campania electorală pentru prezidențiale, Sîrbu a donat 100 mii lei pentru Marian Lupu. În același an, soții Sîrbu au obținut în folosință un „BMW X5” și un „Renault Megane”. Valoarea de piață a celor două mașini este de peste un milion de lei.

SERGIU SÎRBU, deputat „Pentru Moldova”: „Creditul s-a refinanțat la altă bancă. Acest credit a fost parțial închis din veniturile absolut legale, inclusiv cu ajutorul părinților. Ce ține de mașini, ele sunt scrise pe soacră, pe mama soției, dar de fapt a fost cadoul tatălui, care a muncit o viață și a făcut afaceri profitabile”.

În 2018 și 2019, familia Sîrbu a primit alte 20 de mii de euro și 195 mii lei la evenimente de familie, dar s-a împrumutat și de la bănci cu 360 mii lei. Terenul pomicol și micuța „vilă” de la Stăuceni, Sergiu Sîrbu le-a donat în 2018 tatălui său, Boris Sîrbu.

Deputata Violeta Ivanov a avut un parcurs politic aproape similar cu cel al lui Sergiu Sîrbu. În zece ani de când este deputată a schimbat trei partide politice, de fiecare dată cu scopul de a se afla la guvernare. Iar traseismul i-a adus prosperitate în familie și averi de milioane.

Violeta Ivanov a devenit deputată în 2010 pe lista PCRM, iar în 2017 a migrat la Partidul Democrat, aflat la guvernare, alături de alți 13 deputați comuniști. În 2020, Ivanov a părăsit democrații, în favoarea Partidului Șor, din partea căruia a și fost înaintată candidată la prezidențialele de anul trecut.

De când activează în Parlament, Violeta Ivanov a reușit să-și cumpere un apartament nou de 98 de metri pătrați și să construiască o casă de toată frumusețea în sectorul Buiucani al capitalei. Valoarea acestora este de câteva milioane de lei, deși familia sa a avut oficial venituri numai din salarii.

În 2010, Violeta Ivanov a intrat în Parlament, având un apartament de 73 mp, evaluat la 374 mii lei, o casă veche în Chișinău, moștenită de la părinți, și un BMW produs în 1999. În următorii ani, familia a achiziționat două motociclete și o mașină, toate de marca BMW. Dar schimbări esențiale s-au produs după ce deputata a plecat din PCRM și s-a alăturat fracțiunii Partidului Democrat. În 2017, la scurt timp după ce Violeta Ivanov a aderat la partidul lui Vlad Plahotniuc, care a preluat puterea în stat, familia sa și-a cumpărat un apartament mai mare, de 98 metri pătrați, într-un bloc nou din sectorul Botanica. Apartamentul pe care-l avea în sectorul Poșta Veche l-a vândut.

În același timp, familia Ivanov s-a apucat de construit o casă nouă, cu două etaje, în locul celei primite ca moștenire. Deși din exterior casa pare finisată, nu a fost oficial înregistrată la Cadastru. În acte figurează și astăzi o casă de 66 mp.

Echipa „Cutia Neagră” a mers să vadă casa. Un vecin ne-a spus că familia Ivanov nu locuiește permanent aici. Mai des vine soțul deputatei, iar prin ogradă este gălăgie doar vara, când se fac chefuri.

Vecin: „Când vin, când nu vin, dar soțul permanent e aici. –  Pe dna deputată o vedeți aici? – Rar o văd. Poate vine, dar eu nu o văd”.

În acte, imobilul care pe piață valorează câteva milioane de lei, este înregistrat pe numele fiicei mai mici a deputatei, Margarita. În 2016, pe când era încă elevă la liceu, aceasta a ajuns „vedetă” în presa străină. Jurnaliștii au publicat mai multe poze de pe Instagram-ul tinerei, care trădau viață de lux pe care o are. Și astăzi tânăra duce o viață de invidiat, afișând pe rețele de socializare poze din vacanțe scumpe: în Muntenegru, Italia, Spania, Franța, Grecia, dar și Monaco. Margarita este studentă la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, România și are acolo propria afacere –  este director la un salon cosmetologic care-i poartă numele. Violeta Ivanov a avut grijă și de studiile fiicei mai mari, Madlene, care a învățat la Universitatea „Pantheon Sorbonne” din Paris.

Violeta Ivanov nu ne-a răspuns la telefon pentru comentarii, dar anterior a declarat jurnaliștilor că familia sa a construit casa doar din veniturile declarate oficial și a negat că fiicele sale ar duce o viață de lux. Veniturile totale ale familiei Ivanov din 2014, de când a început construcția casei, au fost de aproape două milioane de lei.

Liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, i-a acuzat anterior pe deputații transfugi că au luat bani mari pentru a pleca din PCRM, pe care ulterior i-au investit în mașini și imobile.

VLADIMIR VORONIN, președinte PCRM: „Când li s-au propus 5 milioane de euro li s-a cutremurat tot. – Se poate mai concret? Cui i-au fost propuse 5 milioane de euro? – Acestor 14 trădători. – Cinci milioane pentru toți? – Da, pentru toți și în fiecare lună plicuri”.

Și fostul deputat democrat Vasile Bîtcă, care a migrat la „Pro Moldova” în mai 2020, și-a mărit averea în perioada în care a muncit la stat. Acesta a fost președinte al raionului Nisporeni, iar în 2014 a ocupat fotoliul de deputat. În februarie 2015, Bâtcă s-a mutat în Guvern, fiind numit ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, iar în 2019 a revenit în Parlament.

Pe când era președinte de raion, Vasile Bîtcă indica în declarația de avere 6 ha de teren agricol, o casă în orașul Nisporeni, primită prin donație, un apartament de 80 metri pătrați în centrul Chișinăului, și o mașină de marca „VAZ”.

Peste 3 ani, deja deputatul Bîtcă a vândut apartamentul, dar și-a cumpărat altul mai mare, de 115 metri pătrați, cu o valoare oficială în acte de peste jumătate de milion de lei. Având venituri lunare de aproximativ 20 de mii de lei din salarii și cinci copii la întreținere, Bâtcă s-a împrumutat în ultimii șapte ani cu peste 1,2 milioane de lei de la o bancă și două persoane fizice.

Împrumuturile considerabile nu l-au împiedicat pe demnitar în ultimii doi ani să-și schimbe mașinile. În 2018, Bîtcă și-a luat o „Toyota” de 10 mii de euro, iar în 2019, când a revenit în Parlament, a schimbat-o pe o altă „Toyota”, deja de 34 de mii de euro.

VASILE BÎTCĂ, deputat „Pro Moldova”: „Fiindcă am o familie mai mare, nu încăpeam în apartamentul pe care-l aveam, am schimbat apartamentul la 120 mp., având credit la bancă. Am vândut mașina veche, am luat încă un credit la bancă de 10 mii de euro, am mai adăugat bani din ceea ce aveam și am procurat. – Și reușiți doar din salariul de deputat să acoperiți creditele astea atât de mari? – Faceți calcule, cât sunt procentele. Este sora soției care lucrează în Italia din anii 2000 și ne-a împrumutat niște bani. Ne așteaptă cu banii. Nu ne-a pus o condiție când să-i întoarcem”.

În 2016, pe când Bâtcă era ministru, soția sa a intrat și în afaceri, indicând o cotă parte de 50% într-o companie petrolieră (AS Petrol-Unicer), fără a menționa vreodată profituri din afacere.

VASILE BÎTCĂ, deputat „Pro Moldova”: „Nu declar fiindcă se fac investiții. Partenerul meu face investiții și ulterior din veniturile firmei vor fi întorși mai întâi banii pe care îi introduce dumnealui și ulterior vom declara dividende, dacă vom lua”.

Fostul său colegul de fracțiune, democratul Alexandru Jizdan, fost ministru de Interne în Guvernul Filip, declara în 2013, când a intrat în politica mare, un apartament de 71 mp și două mașini: una de 10 mii de euro și alta de 20 de mii de dolari. Astăzi, deputatul trăiește într-o casă, care ar valora pe piață circa 4 milioane de lei, își construiește o vilă pe malul Nistrului, la Molovata și conduce o mașină de model „Land Rover Discovery”, cumpărată cu 400 mii lei. Și familia Jizdan nu a avut niciodată vreo afacere.

Casa de 332 mp a apărut prima dată în declarația de avere depusă de Jizdan în 2016, abia după ce au scris jurnaliștii de la „Rise Modova” că este tăinuită, fiind înregistrată pe numele socrilor lui Jizdan.

ALEXANDRU JIZDAN, deputat PDM: „Eu mi-am construit o casă șase ani de zile și am adunat de la prieteni, de la cine a putut să mă ajute, poate niște nisip. Cineva mi-a dat poate materiale de construcție mai ieftin. Ca o biserică am făcut-o. Și trebuie de făcut deosebire, omul care își procură o casă și dă toți banii grămadă și cineva care în 6 ani de zile își strânge cureaua și umblă poate înjosindu-se să-i facă, pentru fiecare cui, o reducere”.

Tot în 2016, în acte a apărut o mașină nouă, de model „Range Rover Discovery”, cumpărată cu 400 mii lei, după ce a vândut un alt autoturism cu 7000 de euro. În 2018, familia Jizdan și-a cumpărat un teren de 28 de ari, pentru care ar fi plătit numai 3000 de lei și o casă de 108 mp cu 31 mii lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a dezvăluit că imobilul este situat chiar pe malul Nistrului, în satul Molovata din raionul Dubăsari. Casa veche a fost demolată, iar în loc deputatul Jizdan își construiește o vilă. Un ar de teren la Molovata, pe malul Nistrului, se vinde pe piață cu 5 mii de euro.

ALEXANDRU JIZDAN, deputat PDM: „Asta a fost cu câțiva ani în urmă, când nimeni nu atrăgea atenția la regiunea asta. După ce a apărut COVID-ul, terenurile acolo s-au scumpit. Eu când m-am dus acolo, real așa costau loturile. Nimeni nu mergea în regiunea ceea. Mie mi-a mers că eu într-o perioadă convenabilă am găsit lotul ăsta”.

În ultima declarație de avere depusă la ANI, deputatul  a  trecut venituri din salariul său și al soției și pensie de peste jumătate de milion de lei. În medie, câte 43 de mii de lei lunar. Familia Jizdan are trei băieți. Cel mai mare dintre ei este student la o universitate prestigioasă din Olanda.

Și lui Vladimir Andronachi, ajuns deputat în februarie 2015 din partea Partidului Democrat și exclus din formațiune în august 2020, i-a priit financiar funcția publică.

În declarația depusă pentru 2014, Andronachi indica 3 apartamente de 29, 71 și 218 mp, ultimul fiind estimat la 1,2 milioane de lei.  Andronachi mai avea un imobil cu destinație comercială, evaluat în acte la două milioane lei și o doime cotă parte dintr-un alt imobil cu oficii, evaluat la patru milioane de lei. Ultima clădire se află pe bulevardul Grigore Vieru.

În 2015, Andronachi a privatizat și 4 ari de teren aferent clădirii, plătind doar 85 de mii de lei în bugetul Primăriei Chișinău. În martie 2020, terenul și clădirea au fost gajate la o instituție bancară, pentru un credit de un milion de euro.

Spațiile comerciale, Andronachi le dă în chirie până astăzi, câștigând din asta milioane de lei anual.

Începând cu 2015, Andronachi și-a schimbat în fiecare an mașinile. Soția sa conducea în baza unui contract de comodat un „Land Rover” de 746 mii lei. În 2016, Andronachi avea în posesie  un „Hyundai Santa Fe” nou, ce costa  688 mii lei. În următorul an avea alt „Range Rover” de un milion, iar în 2018 două mașini: un BMW de 1,5 mil lei și un „Range Rover” nou de 1,6 mil lei. În ultima declarație din martie 2020, deputatul indică un „BMW X5” nou, cu o valoare de 1,3 milioane lei, venituri de 138 mii lei de la Parlament și 5,6 milioane lei obținute din chiria imobilelor comerciale pe care le deține.

Potrivit unor informații, lansate recent în spațiul public, Vladimir Andronachi ar fi cumpărat baza de odihnă „Ciaika” din Koblevo, scoasă în decembrie 2020 la privatizare. Clădirile de pe litoralul Mării Negre, cu o suprafață de peste 1300 metri pătrați au fost vândute cu un preț derizoriu de 1,8 milioane lei. Potrivit deputatului Platformei DA, Alexandru Slusari, cumpărătorul ar fi o persoană interpusă de Andronachi. Slusari îl mai acuză pe colegul său din Parlament că vrea să pună mâna pe terenul adiacent sanatoriului „Moldova” din Odessa și că ar participa la devalizarea a două întreprinderi ale R. Moldova din Ucraina: Cariera de granit din Pervomaisk și Cariera de pietriș și nisip din Cernăuți.

ALEXANDRU SLUSARI, deputat Platforma DA: „Eu sunt ferm convins că există o schemă criminală și o grupare criminală care are protecție la cel mai înalt nivel în Chișinău, care se ocupă cu delapidarea bunurilor publice și în spatele acestei scheme se află inclusiv și Vladimir Andronachi. Eu știu precis că în Agenția Proprietății Publice este omul lui Andronachi care gestionaează mai multe afaceri în Ucraina, inclusiv aceste două cariere și situația cu sanatoriul Moldova. Sunt sigur și la alte obiecte, baze de odihnă la Zatoka, Koblevo, Sergheevka  există urmele lui Andronachi”.

Deputatul Angel Agache, care a ajuns în Parlament în 2009 pe lista Partidului Liberal Democrat, iar ulterior a migrat la PD și apoi la „Pro Moldova”, declara la începuturi un apartament de 30 mp și altul de 90 mp, un BMW din 1997 și o „Dacia Logan”. Astăzi, deputatul transfug deține, pe lângă apartamentele vechi, o casă de 282 mp în folosință, o treime cotă parte dintr-o casă moștenită, peste 6,53 hectare de teren agricol și un BMW X5, în comodat.

Angel Agache afirmă că locuiește împreună cu socrii săi. Casa aparține lui Constantin Becciev, fost director la „Apă Canal Chișinău”. Imobilul se află în localitatea Goianul Nou din componența comunei Stăuceni, suburbie a Chișinăului. Și BMW-ul de lux, în acte, aparține tot lui Becciev.

ANGEL AGACHE, deputat „Pro Moldova”: „Cine este proprietarul mașinii?- Tot socrul este proprietarul. Eu circul cu mandat și e dreptul lui ca să nu apară public numele. ..- Da cele două apartamente stau încuiate în timp ce locuiți la socri? – Nu, nu. În garsonieră stă fratele meu, iar celălalt apartament sunt în litigiu. Apartamentul meu are trei proprietari”.

Și câțiva deputați socialiști, aflați la al doilea mandat, s-au făcut milionari de când au ajuns în Parlament, chiar dacă trăiesc din salarii de la stat. Deputatul Bogdat Țîrdea a reușit în ultimii ani să-și construiască o casă de milioane în orășelul Codru.

Când a ajuns deputat, în 2014, Țîrdea avea două apartamente, de 67 și 77 de metri pătrați, fiecare cu o valoare estimată sub 400 mii lei și două mașini cu valoarea de peste 45 de mii de euro. În 2017, familia Țîrdea a vândut unul dintre apartamente cu aproape 400 mii lei și cu acești bani a cumpărat două treimi dintr-o casă de 93 metri pătrați, estimată la 600 mii lei.

În vara anului trecut, jurnaliștii „Ziarului de Gardă” au reușit să afle unde este situată casa deputatului în baza unor fotografii pe care Țîrdea le-a publicat pe Facebook. Când au mers la fața locului, au găsit un imobil luxos, cu două niveluri, care ar costa pe piață de cinci ori mai mult decât valoarea indicată de deputat în declarația de avere. În acte, casa aparține soției și soacrei deputatului.

De când este parlamentar, Bogdat Țîrdea a declarat venituri din salarii în sumă de 1,4 milioane lei, la care se adaugă cei 400 mii lei obținuți din vânzarea unui apartament. Deci, în total 1,8 milioane de lei, în timp ce casa din orășelul Codru ar avea un preț de piață de 3 milioane. Deputatul a explicat anterior pentru „Ziarul de Gardă” că a cumpărat casa în 2017 nefinalizată și a făcut reparație cu ajutorul rudelor și din economiile sale.

Pe lângă achizițiile scumpe, Bogdat Țîrdea a făcut și donații generoase Partidului Socialiștilor, în ultimii cinci ani  – peste 200 de mii de lei.

Socialistul Radu Mudreac, de profesie medic veterinar, ajuns deputat în 2014, declara salarii modeste de câteva zeci de mii de lei împreună cu soția, un apartament de 65 mp și unul de 103 mp, obținut prin donație în 2011. Familia mai avea un garaj și investise 47 mii de euro într-un apartament de 76 mp. Mudreac conducea o mașină „Toyota Land Cruiser”, cumpărată cu 600 mii lei.

Tot în 2014, Mudreac a accesat un credit de 44 mii euro pentru un an, echivalentul a 841 mii lei. Este o enigmă cum a reușit să întoarcă datoria, în condițiile în care venitul total al familiei din 2015, declarat oficial, a fost de numai 195 mii lei.

În 2017, deputatul a vândut apartamentul de 76 mp cu 45 mii euro și a cumpărat 6 ari de teren cu 35 mii euro. În iunie 2018, vinde și apartamentul de 65 mp cu 30 mii euro, iar peste o lună finisează construcția și obține actul de recepție finală a unei case de 200 mp, estimată oficial la un milion de lei.

Când a venit în Parlament, Radu Mudreac a declarat și o cotă parte de 50%  în compania „Gradioni”, dar niciodată nu a indicat venituri din activitatea firmei, cu excepția salariilor soției de câteva zeci de mii de lei, care este angajată la companie. În 2015, firma a deschis un centru comercial pe str. Tighina, în apropierea Gării Auto și a Pieței Centrale din Chișinău. În martie 2019, Mudreac a vândut cota sa din firmă cu 25 de mii de euro.

Anterior, Autoritatea Națională de Integritate a verificat veniturile familiei Mudreac și a constatat că acestea au fost mult mai mici decât cheltuielile suportate. ANI a sesizat FISC-ul și Centrul Național Anticorupție, dar deputatul a scăpat basma curată, argumentând că investiția de 44 mii de euro într-un apartament a fost din economiile familiei sale din ultimii 20 de ani. Autoritățile nu s-au întrebat atunci dacă a investit deputatul în construcția centrului comercial, deținut de firma „Gradioni” în care era coproprietar.

Curios este faptul că familia Mudreac a donat în 2014 Partidului Socialiștilor 168 mii lei, în timp ce venitul anual declarat al familiei a fost de numai 64 mii lei.

RADU MUDREAC, deputat PSRM: „Eu am 3 ani de când m-am născut și acum am făcut banii în 3 ani de zile? Nu v-ați uitat vârsta mea, că am activat în business? Până în 2014 Radu Mudreac a stat pe patul de moarte, nu a muncit, nu a făcut nimic sau ce?  – Să înțeleg că imobilul, casa asta a fost construită din economiile anterioare? – Invitați un economist, invitați alte categorii de experți care se pricep în asta. Mie îmi pare rău că voi citiți printre rânduri. Mulțumesc pentru deranj”.

Socialistul Vladimir Golovatiuc, delegat recent de Igor Dodon în funcția de ambasador al R. Moldova în Rusia, după scandalul cu anabolizantele găsite la vamă în microbuzul cu numere diplomatice, a ajuns deputat tot în 2014. Atunci a declarat venituri de 655 mii de ruble rusești de la Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg, unde a predat economia. Golovatiuc deținea la acel moment un apartament de 65 metri pătrați, o mașină de marca „Mistsubishi” de 238 mii lei și vreo 16 mii de euro pe conturi bancare.

În prezent, Golovatiuc are deja un apartament mai mare, de 73 metri pătrați, de aproape un milion de lei, un imobil nelocativ și o mașină de aproape două ori mai scumpă  – „Renault Kadjar”. Conturile bancare ale deputatului nu au fost însă afectate. Și Golovatiuc a făcut donații Partidului Socialiștilor în perioada 2015-2018, în sumă de 216 mii lei.

Solicitat de „Cutia Neagră”, Golovatiuc a spus că apartamentul cumpărat în 2019 nu este cu mult mai scump decât vechiul, iar diferența de preț a acoperit-o dintr-un împrumut de 200 mii lei pe care l-a luat de la o persoană fizică. Salariul de deputat i-a ajuns pentru trai și nu a fost nevoie să-și cheltuie economiile din bancă, precizează noul ambasador de la Moscova.

Deputatul Vlad Batrîncea nu avea nicio proprietate în 2014, când a ajuns în Parlament, indicând la CEC doar un venit de 55 mii lei. În 2016, Batrîncea a primit moștenire o treime cotă parte dintr-un apartament de 90 mp, estimat la 575 mii lei. În 2019, socialistul a vândut cu 20 de mii de euro această parte din imobil și și-a achiziționat un alt apartament cu 890 de mii de lei.

Tot 2019, deputatul a luat un credit de la bancă, de jumătate de milion de lei pe care s-a obligat să-i întoarcă în 10 ani. În campaniile electorale din perioada 2015-2018, Vlad Batrîncea a făcut donații mai mult decât generoase PSRM-ului, în sumă de 330 mii lei.

Grigore Novac a intrat în Parlament fără casă și fără masă. Fostul angajat al  Fundației Soluția, afiliată lui Igor Dodon, declara în 2014 venituri de numai 19 mii lei și remitențe din străinătate de 15 mii de ruble rusești. Iar singura sa proprietate – era un lot-grădină de 4 ari, estimat la 80 mii lei. Astăzi, Novac deține și o mașină de marca „Volvo”.

În declarația de avere, depusă pentru anul 2017, Grigore Novac a indicat o casă în folosință, dar imobilul a dispărut în următorul an din declarație. Nu este clar dacă imobilul din declarația de avere este casa în care locuiește acum deputatul. Novac postează des pe rețelele sociale imagini din curtea acestei case în care apare jucându-se cu un câine.

Grigore Novac a declarat pentru „Cutia Neagră” că imaginile sunt filmate în ograda socrilor săi. Deputatul nu a vrut să ne spună unde locuiește în prezent și ne-a îndemnat să așteptăm până va fi publicată declarația pe venit pentru 2020.

În 2018, Grigore Novac a declarat o sumă de invidiat, adunată din cadouri la evenimente de familie: 83 mii euro, 15 500 dolari și 250 mii ruble rusești. În ultima declarație, depusă în martie 2020, sunt indicate doar veniturile din Legislativ ale deputatului, în valoare de peste 300 mii lei și ale soției sale, care a fost angajată în iulie 2019 tot la Parlament, în calitate de consilier în Cabinetul președintelui fracțiunii PSRM. Pentru 6 luni de muncă, aceasta a primit un salariu și indemnizații de 65 mii lei, adică peste 10 mii de lei lunar.

La fel ca ceilalți colegi din PSRM, Grigore Novac a donat partidului 341 mii lei în câțiva ani.

I-am contactat pentru reacții și pe deputații Vlad Batrîncea și Vladimir Andronachi, însă aceștia nu au răspuns la apeluri.

02 februarie 2026, ora 09:05

Investigația de astăzi este inspirată dintr-o mare durere, care de multe ori rămâne surdă. Durerea părinților care au rămas cu copii schilodiți sau i-au îngropat, urmare a unor tragedii produse în locuri publice, de securitatea cărora răspund autoritățile locale. Îndoliați sau cu inima frântă, mame și tați trebuie să mai dea o luptă aproape imposibilă - pentru a obține pedepsirea celor care se fac vinovați, prin neglijență, de nenorocirea lor. Investigația jurnalistei Gabriela Ursu arată un adevăr dureros -Moldova încă nu are precedente pozitive în care instituții publice sau demnitari să poarte răspundere pentru copiii uciși prin imprudență.

De la tragicul incident cu poarta de fotbal din Grigorăuca, Sîngerei, au trecut aproape doi ani. Constantin are astăzi 9 ani și de atunci își permite să privească doar de la distanță, cu dor, terenul de fotbal din sat. Au fost doi ani de durere și luptă pentru viață. Mama băiețelului, cu care ne-am întâlnit pe același teren de sport,  își mai amintește cu precizie fiecare secundă din seara care i-a dat toată viața peste cap.  

„Era ziua de 30 martie, am venit cu copilul, cu copiii mai corect, la stadion. Într-un oarecare timp, Maxim a alergat spre noi: Chemați salvarea, că lui Costică ia căzut poarta în cap. Am fugit aici unde era poarta. L-am întors cu fața-n sus, capul îi cădea așa de pe umeri. Nu putea capul să-l țină. Copilul icnea, plângea: Mama capul, mama capul. Eu l-am luat de la pământ, l-am fixat la piept și am ieșit în traseu. S-a oprit o doamnă, (...)  și în câteva minute am ajuns la spital. Foarte repede copilul a fost transportat în reanimare, i-au făcut radiografia, domnul Ion Gaus a aruncat chipiul, cum îl aruncă medicii jos: Copilul urgent transportat la Mama și Copilul, craniul e spart”, își amintește Irina Baluță.

Copilul a suportat 12 operații la craniu 

De atunci, Irina și băiețelul ei au dat o luptă grea pentru viață. Din cauza traumelor suportate, Costel necesită îngrijiri medicale și intervenții chirurgicale constante. În doar 2 ani, copilul a suportat 12 operații la craniu. 

„Costică a rămas cu grad de invaliditate, grad sever, gradul 1. Și eu lângă Costică, cu toate bolile și cu toate scârbele care s-au îngrămădit în acești doi ani, din ziua blestemată de 30 martie, că mai bine nici nu ieșeam din ogradă. Costică a fost băgat în sala de operație de 12 ori. Are gaură aici în craniu, și aici unde a fost fracturat. Costică este dependent de șunt. Din care tot, dacă șuntul s-a bătut, doamne ferește, la o mică pălitură, dacă a apăsat cineva pe șuntul cela… el se îmbibă  cu sânge, se astupă. Avem două ore până la Iași ori până la Mama și Copilul ca să fim de urgență operați. Dacă nu, până aici al nostru a fost. Costică s-a mai ales cu scolioză. În luna decembrie am ridicat toate corsetele lui, care sunt tare greu de purtat. El a fost un copil tare activ, dar acum, practic, ne ținem mai mult de pătuțul lui”, ne-a povestit mama lui Constantin.

Tratamentul medical și operațiile lui Costel au implicat cheltuieli mari, mult peste posibilitățile financiare ale familiei. 

„Atunci când am fost în România am achitat 16.500 de euro, 74 de mii și ceva în roni de-ai lor.  Până a ajunge acolo, credeți-mă, au fost tot cheltuieli. 40 de zile spitalizați acolo, au fost cheltuieli mari. Numai pentru pastilele de luat durerile, la noi se duce mia  de lei pe lună. Pentru niște pastile. Nu mai zic de celelalte care trebuie să le primească. În Republica Moldova și normal că suportăm cheltuieli în fiecare lună, pentru că tot ceea ce e legat de lecuirea lui - nu se dă gratis. Cu toate că copilul e cu grad de invaliditate - nu se dau gratis”, a spus Irina Băluță.

Dosarul stă 2 ani la faza de urmărire penală 

În paralel cu lupta dură pentru viața copilului, Irina Baluță și avocata familiei sunt prinse într-o confruntare la fel de complicată pentru a obține pedepsirea autorităților vinovate de tragedie. La doi ani de atunci, dosarul penal pornit pe caz nu a ajuns încă în judecată. 

„N-a fost nicio judecată. Iată pe 30 martie vor fi doi ani. Lunea trecută am fost la poliție și am întrebat la ce etapă este dosarul nostru. Periodic mă duc și întreb”.

Solicitat de Cutia Neagră, Inspectoratul de Poliție Sîngerei ne-a informat că dosarul penal pe cazul lui Constantin a fost pornit la trei luni după incident, pe faptul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, soldată cu leziuni corporale grave. Învinuirea i-a fost înaintată unei persoane cu atribuții de decizie din cadrul Primăriei Grigorăuca, iar urmărirea penală se află la etapa de finalizare, urmând în cei mai restrânși termeni să fie remisă în judecată.  

Mama băiatului nu știe pe cine au pus oamenii legii sub învinuire. Iar avocata familiei Baluță afirmă că de vină sunt autoritățile locale.

„Conform informațiilor cunoscute, acest teren de fotbal aparține autorității publice locale, deci avem partea responsabilă - Consiliul Local ca autoritate deliberativă, și nemijlocit, primarul ca autoritate executivă a comunii Grigorăuca”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Primarul acuză mama de iresponsabilitate

Primarul comunii se declară însă nevinovat și aruncă toată vina pe mamă, acuzând-o de iresponsabilitate.

„Eu foarte regret cazul acesta, într-adevăr, lucru foarte neplăcut pentru noi. Și pentru mine ca tată, ca bunel, lucru foarte urât. Foarte regret. Dar totuși, dacă mama era la o distanță de 30 de metri, cine? primarul trebuie să doarmă cu mama  și să aibă grijă de copil? Dar copilul e activ, e hiper, acel copil e super, eu nu pot să-l caracterizez, eu nu-s doctor, dar acel copil e hiper activ. A trebuit să fie ochi și iar ochi. - Se simte primăria vinovată în acest caz? - Nu. Nici într-un caz. Dacă mama șade pe scăunel și mănâncă răsărită și mama nu are interes ce face copilul, care e vinovăția primăriei?”, a menționat primarul comunei Grigorăuca, raionul Sîngerei, Anatoli Hajevschi.

Primarul își argumentează nevinovăția și prin faptul că poarta care a căzut peste băiat nu ar aparține autorităților locale, ci unor băieți din sat:

„Porțile care au fost fabricate, nu le-am fabricat nici eu, nici la propunerea mea. Au fost aduse de colectiv de băieți tineri care jucau fotbal în fiecare zi și ei aduceau porțile și le luau înapoi. Dar porțile care sunt, repet încă o dată, pe stadionul care este la noi - sunt betonate. Dar aceștia le-au adus și iar înapoi. Și asta e toată povestea. Dar totuși, eu repet încă o dată,  mama trebuie să aibă grijă de copil, dacă copilul este așa super activ.” 

Irina Baluță își amintește că poarta care a căzut peste Costel a mai stat încă trei zile după tragedie pe stadion. A fost îndepărtată  abia după presiunea altor persoane din sat:

„Poarta a fost luată a treia zi, căci domnul Vasile Bazi, s-a dus la primar și ia spus: Să luați poarta, ce chiar nu aveți rușine? Aici s-a întâmplat tragedie cu un copil, dar voi poarta în continuare ați lăsat-o? Aici e drumul școlii, drumul grădiniței. Ori așteptați să se întâmple vreo tragedie și pe urmă să o luați? Și pe urmă au încărcat-o într-o căruță și au dus-o după primărie.”

Exact acolo am găsit-o și noi, atunci când am mers să discutăm cu primarul. 

În timp ce poarta stă dosită după primărie, părinții lui Costel așteaptă ca dosarul penal pornit pe caz să ajungă în judecată. Familia Băluță a depus cerere de a fi recunoscută ca parte vătămată pe caz. Părinții băiatului solicită despăgubiri de circa 400 de mii lei. Mama lui Constantin afirmă că în toți acești ani, primăria nu i-a prezentat nicio scuză și nu i-a oferit niciun suport financiar. A venit un ajutor doar în baza unei decizii a Ministerului Protecției Sociale.  

„Primarul nu a venit nici cu un ajutor, nici nu a avut de gând de ajutor. Doamna Galina, de la asistența socială, a fost a doua zi, după ce s-a întâmplat cazul, la mine acasă și a întrebat dacă ne trebuie ulei, macaroane.  - Financiar primăria n-a contribuit cu nimic? - Absolut deloc, până nu am fost la centrul de reabilitare, acolo am fost întrebată de asistență socială, juriști, cum a fost cazul, am avut ajutor ceva de la primărie ori nu. Și tot așa, am povestit cum a fost pe caz, ei au scris scrisoare la Minister, și anul acesta, în septembrie înainte de alegeri m-au chemat la primărie, au făcut consiliu de care nu era necesar. Scrisoarea era venită de la Minister și consiliul nu era necesar să facă să se îngrămădească 18 oameni, pentru că era decis de Minister că acei bani trebuie să-i dea copilului.  - Ce sumă v-au dat? - 15 mii. - Deci peste doi ani de zile de la tragedie? - Da, ne-au dat un ajutor de 15 mii de lei”, spune Irina Baluță.   

„În cadrul acestei acțiuni civile am solicitat încasarea strict a cheltuielilor care au fost probate. Solicităm încasarea prejudiciului material, care reprezintă cheltuielile strict suportate în legătură cu repararea prejudiciului și deja prejudiciul biologic și prejudiciul moral”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Tragedia de acum doi ani i-a schimbat complet viața lui Costel și l-a despărțit pentru totdeauna de minge. Fotbalul a rămas pentru el doar o amintire dureroasă: „ Din păcate, nu pot să joc fotbal. Numai iată ocupația să fac puzzle o am”.

Tragedia din parcul Sarmisegetuza

Patru luni mai târziu de la incidentul din Sîngerei, o altă tragedie a zguduit capitala. O fetiță de 11 ani a murit electrocutată într-un parc din  Chișinău. Un băiețel de 6 ani, electrocutat și el, a scăpat cu viață. Copiii se jucau pe lângă sistemul de irigare a gazonului din parcul Sarmisegetuza când au atins fire electrice care se pare că nu au fost izolate corect. 

Tatiana Ursol, mama fetei, își amintește cu durere apelul care i-a adus vestea cumplită, că fata ei nu mai respiră:

„În timpul cela eu eram la lucru, iar copiii trebuiau să vină în deal, la Porțile Orașului lângă Local. Cu jumate de oră înainte de moartea fetei am vorbit cu dânșii. Le ziceam: hai să veniți aici la Local și să vă alegeți ce să vă cumpărați. Și ei îmi spuneau: mama, hai te rog încă 5 minute. Dar ea avea așa un obicei să arate (cum se roagă cu mâinile): hai 5 minute, 5 minute. Ea se juca cu un băiețel. Ora 19:48 era când mă sună pe mine mama și-mi zice: Vino fuga în parc, că Dașa a căzut și nu-și revine. Zic: mama, în ce sens ea a căzut și nu-și revine? Nu știu de ce, dar eu îi zic: Mama, zi-mi că ea respiră. A zis că ea nu-și vine în fire. Îi zic: Întoarce camera, eu vreau să o văd. Mă uitam la dânsa, dar ea la piele așa se făcea, nu știu cum, surie, albăstruie. Și eu în timpul ăla m-am oprit pe loc și plângeam și mă rugam la Dumnezeu, zic: Dă Doamne, să fie totul bine. Și pe drum, cât fugeam întrebam: Mam, zi-mi că ea respiră, zi-mi că ea respiră.”

Tatiana își amintește că la sosirea în parc, tabloul era copleșitor: ambulanțe, pompieri, poliție și multă lume. Ce a urmat a fost sfâșietor:

„Eu când am ajuns erau două salvări pe loc. Era ușa deschisă de la salvare, eu am văzut cap ud, păr asemănător ca la fata mea. Și nu mi-am dat seama că acolo e copilul meu. Și acolo o fată mă întreabă: - Cine sunteți? - Sunt mama. - A cui mamă? - Adică a cui mamă, a fetei. Eu nu puteam să înțeleg ce este acolo, ce se face acolo. O grămadă de oameni. Salvări. Poliție. Pompieri. Salvarea nici nu mi-a dat voie să întru în salvare. Am văzut numai așa pe ecran că parcă să oprește, știți. La cardiogramă când pune la inimă, așa, se opresc liniile. Și eu fuga, din urmă la salvare, m-am dus la spital, la Centrul Mamei și a Copilului. O oră, practic, am stat acolo în coridor.  

Când au ieșit medicii, și-mi spun: dați să vă măsurăm tensiunea, să beți oleacă de apă, ceva de liniștire. Nu am nevoie de nimic, știți. Spuneți-mi unde este copilul meu, unde este fata mea. Numai mă rugam: Doamne, măcar să fie invalid, calic, dar să-mi rămână în viață copilul. Și când toți doctorii vin și-mi spun: Veniți vă rog frumos aici. M-am apropiat de ei, am intrat într-o palată acolo, și .. când îi văd că ei scot căciulile din cap, și-mi spun: Ne pare rău, fata dvs. a murit. Când a venit Ritus-ul, ei mi-au dat voie să-mi iau rămas bun de la fată. Fata era schimbată la culoarea pielii, și avea aici la mână o arsătură, tocmai i s-a jupuit pielea de pe mână.”

Lucrări de electrificare neconforme?

Mama Dariei este sigură că tragedia s-a produs din cauza unor cabluri defecte care au provocat un scurtcircuit. De mai bine de un an și jumătate, părinții fetiței așteaptă o minimă evoluție pe dosarul penal pornit pe caz. Tatiana Ursol acuză lipsa de responsabilitate a autorităților și amenajarea superficială a parcurilor, cu riscuri majore pentru copii. Parcul Sarmisegetuza a fost inaugurat cu fast în decembrie 2021. La eveniment a participat primarul Ion Ceban și familia sa. 

„Vreau să mulțumesc agentului economic, pentru că aici avem un parteneriat foarte bun pentru oraș, unde este primăria implicată, unde este consiliul implicat, pretura implicată și, nemijlocit, agentul economic, care a desfășurat aici lucrări”, spunea primarul Ion Ceban.

Totuși, până la tragicul caz al Dariei, nu au existat semnale că lucrările de electrificare au fost prost executate.  

Femeia ne-a recunoscut că îi este frică de faptul că adevărul nu va ieși la iveală și nimeni nu va răspunde pentru moartea fiicei sale.

„Ei, cum toți spun, că ei s-au băgat la stâlp… nu-i corect absolut deloc. Cum i-au explicat de la ANRE, iese că cablurile vin pe dedesubt, și în stâlp, cablurile care s-au început a topi, de la apă au făcut scurtcircuit și copiii s-au electrocutat. După trei zile, nu țin minte, eu am plecat la poliție. Ei mi-au zis că așteptăm expertiza. Ne-a arătat expertiza, ca și cum, copilul meu a fost curentat. Și în rest, nimic. În orice caz, până în ziua de azi, noi dreptate nu avem. Nici acuzat, nici bănuit. N-avem nimic. 

Să înțeleg așa, pentru mine, ceea ce am în imaginația mea: înainte de alegeri dați să începem să facem toate parcurile. Să închidem la oameni ochii. Și iată noi am făcut toate parcurile, dar le-am făcut așa, numai pe deasupra. Dar ei niciodată nu s-au gândit la un incident, că poate să se întâmple ceva, de la neglijența lor că nu au făcut totul până la capăt. - Aveți vreo frică cumva, că nu se va găsi vinovatul? - Da. Eu cred că asta ei și vor să facă”, ne-a spus Tatiana Ursol.

Avocatul familiei împărtășește temerile femeii. Apărătorul spune că deși au fost făcute mai multe solicitări către autorități pentru clarificarea circumstanțelor tragediei, informațiile primite au fost incomplete și adesea superficiale. Lipsa detaliilor esențiale îngreunează identificarea responsabililor și obținerea dreptății pentru copilul decedat.

„În principiu, expertiza a durat ceva timp pentru darea răspunsurilor și, ca idee, ca un răspuns important, expertul a comunicat că - vinovați de electrocutarea fetiței, ca ceea ce a urmat și decesul ultimei, s-ar face persoanele responsabile care nu au gestionat corect mentenanța, deci rețele electrice din acel perimetru. Dar când inițial a fost dat în exploatare, deci rețeaua electrică din perimetrul, expertul menționează că la acel moment cumva au fost respectate toate normele. Însă pe parcurs, cumva, deci, nu s-a făcut verificarea necesară, motiv din care a apărut scurtul cercuit în acea preajmă”, a declarat avocatul Alexandr Russu.

Avocatul susține că nu a reușit să afle până acum cine a asigurat mentenanța rețelelor electrice. Atât Primăria Chișinău, cât și Pretura Botanica au evitat să ofere informații concrete.

„Luând în considerație că până în prezent nu am obținut anumite răspunsuri, la finele anului 2025 am înaintat o cerere către primarul municipiului Chișinău pentru a ne informa cine era responsabil să gestioneze, să facă mentenanță a rețelei electrice din acel perimetru. La rândul său primăria ne-a informat că au transmis solicitarea noastră spre Pretura Botanica, adică cumva au pasat această examinare către Pretura Botanica. Pretura Botanica succint și ne detaliat a răspuns că -  În principiu toate actele au fost transmise organului de urmărire penală și, deci, nu au vrut să ne dea răspunsul cine era responsabil sau când s-a votat, ce decizie s-a adoptat și în gestiunea cui a fost dat. Deci nu au vrut să dea răspunsuri la chestiunile respective”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

Fără lumină în parc până astăzi

În urmă cu o lună, locuitorii din preajma Parcului Sarmisegetuza au semnalat redacției TV8 că locul prezintă un pericol public, fiind complet lipsit de lumină. Electricitatea a fost sistată după tragedia din 2024 și nu a mai fost restabilită. Echipa noastră a încercat să obțină explicații de la Pretura Botanica, însă reprezentanții acesteia au evitat să ofere un răspuns, închizându-ne telefonul în nas.

În cadrul uneia dintre ședințele recente ale Primăriei Chișinău, întrebarea privind starea parcului i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Preturii Botanica, iar viceprimarul Ilie Ceban a intervenit, precizând că dosarul se află încă la etapa de urmărire penală și că, în prezent, nu există niciun răspuns oficial din partea organului de drept. 

„Cu siguranță cunoaștem situația, rog domnul viceprimar și doamna pretor să faceți referință. Păi spuneți care e situația”, a declarat primarul Ion Ceban.

„ Ancheta este în derulare, atât timp cât ancheta nu este finalizată, noi nu avem niciun răspuns. - Din partea cui nu aveți niciun răspuns? - Din partea organelor competente, care au deschis ancheta”, a explicat pretora sectorului Botanica, Diana Guba.

„Organele competente ne-au comunicat că, până când nu este finalizată cauza penală, nu putem interveni. Când va fi finalizată, vom fi informați și atunci vom putea. Aceste demersuri noi, la fel le-am primit, le-am examinat și am reacționat în limitele competenței noastre”, a subliniat viceprimarul Ilie Ceban,

„Aceste organe competente astăzi nu ne permit să intervenim, sper că suntem foarte expliciți. Noi suntem gata să o facem de trei luni în urmă, jumate de an, un an în urmă și tot așa mai departe, suntem gata să o facem mâine. Vă rog să puneți această întrebare suplimentar și celor care supraveghează acest proces din partea instituțiilor statului. În momentul în care obțineți un răspuns pozitiv, vă asigurăm că în decurs de două săptămâni reabilităm tot ce este de reabilitat acolo”, a adăugat primarul Ion Ceban.

Angajatul unei companii electrice, învinuit în dosar

Într-un răspuns oferit Cutiei Negre, Procuratura Generală ne-a comunicat că, în prezent, o persoană a fost recunoscută în calitate de învinuit, iar alta în calitate de bănuit. Ambele persoane fac parte din companiile contractate pentru lucrările efectuate în parc. Acestea sunt acuzate de dare în folosință a unor construcții în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzând condițiilor proiectului. Persoanele riscă până la 10 ani, iar persoana juridică - o amendă în mărime de până la 550.000 de lei sau chiar lichidarea persoanei juridice. Avocatul familiei Ursol confirmă existența a doi învinuiți. 

„Acum, recent, în anul 2026, Centrul Național Anticorupție a dat răspuns că, la moment, sunt cercetate, penal, două persoane pentru acest incident. La fel, luând în considerație că este un secret a anchetei penale, deci nu au fost dezvăluit numele acestor persoane, dar pe parcurs vom afla mai multe detalii în acest sens. Probabil s-a așteptat raportul de expertiză ca să fie clar stabilit cine se face vinovat. Însă, consider că din moment ce a fost emis acest raport de expertiză, deci era toată posibilitatea și oportunitatea ca în decurs de o lună-două, cel mult, să fie recunoscute persoanele în calitate de bănuit. Am depus și o sesizare la Procuratura Generală pentru a verifica dacă, într-adevăr, se confirmă bănuiala noastră că cauza penală se tergiversează și, respectiv, așteptăm și un răspuns de la Procuratura Generală”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

În răspunsul oferit Cutiei Negre, Procuratura explică termenul extins de examinare a dosarului prin  volumul mare de acțiuni de urmărire penală care trebuie efectuate, ținând cont de amploarea lucrărilor de renovare din parc.

Antreprenorul general al lucrărilor de renovare a parcului Sarmizegetusa a fost compania de construcții „Inamstro”. Pentru servicii de electrificare, aceasta a subcontractat alte două firme: „Luminaconect” și  „Electroputere”. Contactat de reporterul „Cutia Neagră”, administratorul „Electroputere” SRL, Serghei Volovodiuc, a refuzat să discute cu noi. 

„- Nu pot vorbi pe tema asta deloc. - De ce? - Eu deja v-am spus, nu pot vorbi. Mersi, cele bune.” 

La numerele de telefon ale celorlalte companii nu a răspuns nimeni. 

Mama Dariei nu își dorește achitarea unui prejudiciu material. Femeia afirmă că o interesează doar pedepsirea celor care se fac vinovați de moartea copilei. 

Trei copii morți la Hotelul Național

Un alt loc public, o altă dramă. Hotelul Național din Chișinău și-a câștigat deja faima drept cel mai sinistru și periculos loc din oraș. În ultimii trei ani, aici au decedat trei copii, căzuți de la înălțime, iar o fetiță de 12 ani a ajuns în scaunul cu rotile după ce a căzut în gol în timp ce se juca în edificiul abandonat. Tragedia s-a întâmplat în septembrie 2024. Iar de atunci, familia și avocatul copilei luptă la propriu pentru a obține compensarea cheltuielilor pentru tratamentele medicale suportate de fată. 

„Copiii au decis să între într-un loc periculos, și asta trebuie să înțelegem că din punctul de vedere a comportamentului unui copil este ceva normal. Regret că nouă, și de fiecare dată, autoritățile ne spun că părinții trebuie să aibă grijă de copii. Cazul cu care eu mă ocup, în niciun caz nu poate fi invocat lipsa unei atitudini față de copii. Copiii erau sub supraveghere permanentă, dar copiii au avut 45 de minute la dispoziție. Și copiii au decis aceste 45 de minute să  urce pe această clădire. Această clădire pe etajele inferioare are găuri printre etaje și aceste găuri a pe ele diferite plăci. Și iată plimbându-se pe aceste galerii, o persoană a călcat pe o placă care era pusă peste o gaură și s-a prăbușit în această gaură, și cu traumatisme foarte grave, care au stabilit o dizabilitate de gradul 1 pentru această persoană”, a declarat avocatul Constantin Tănase.

În pofida eforturilor depuse de avocat și părinți, o cauză penală nu a fost pornită.

„S-a constatat că nu există un vinovat, că nu avem o lege care ar pedepsi penal pe cineva pentru situația respectivă. Această situație sub aspect penal nu se mai investighează. Noi ne aflăm acum cu o acțiune civilă în instanțe, dorim ca, cel puțin, măcar parțial să compensăm acele cheltuieli pe care le-a suportat familia. Sunt tratamente extrem de scumpe, s-au făcut atât în Moldova cât și în afara țării la niște clinici specializate”, ne-a spus Tănase.

Avocatul afirmă că Primăria Chișinău își declină în totalitate responsabilitatea pentru tragedia produsă și refuză să achite prejudicii familiei:

„Noi am solicitat primăriei să fie acoperite costurile, noi ne-am lovit cu cinismul autorităților, autoritățile nu au făcut absolut nimic. Pur și simplu ni s-a făcut o propunere să ni se facă un ajutor material, care eu nici nu-l numesc de batjocură, e umilitor. E uimitor ce a simțit această familie, pentru că… această clădire nu putea să fie deschisă. Niciodată, niciodată, nicicând! Această clădire este pe terenul primăriei, dar asigurarea siguranței cetățenilor atunci când avem aceste surse sporite de pericol este de atribuția și obligația autorităților locale. Din punct de vedere legal.”

Cererea de judecată împotriva Primăriei Chișinău, depusă de părinții fetiței, abia a ajuns în instanță și urmează încă o calea lungă până la pronunțare. 

O singură condamnare în istorie

În ultimii 5 ani, au fost mai multe cazuri în care copiii au avut de suferit pe terenuri de joacă, în parcuri sau în alte spații publice, din cauza unor erori, neglijență sau iresponsabilitate a autorităților. În toate cazurile, părinții copiilor se plâng că este aproape imposibil să obțină pedepsirea autorităților care se fac vinovate de moartea sau traumarea gravă a micuților. Există un singur caz, recent, de condamnare, în prima instanță, a unei persoane pentru lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției.

La trei ani după tragedia care i-a luat viața micuței, Judecătoria Chișinău a dat verdictul pe dosarul penal pornit pe caz. Un maistru de defrișare din cadrul Întreprinderii Municipale „Spații Verzi” a fost condamnat  la un an de închisoare, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de doi ani. Bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de „lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției”. În cadrul procesului, procurorii au demonstrat că angajatul de la Spații Verzi a știut cu mai bine de șase luni mai devreme despre faptul că creanga de plop care a căzut peste micuță era putredă și reprezenta un pericol public. 

Raportul de expertiză judiciară a arătat că secțiunea de copac care s-a rupt era în stare avansată de putrefacție, determinată de condiții precare de întreținere. Plopul era situat aici, în preajma havuzului din parc și la distanță mică de terenul de joacă. Actele prezentate de procurori arată că despre faptul că acel plop reprezintă un pericol public se știa încă din 2019. Cu trei ani înainte de tragedie, a existat o recomandare de tăiere a copacului. Agenția Mediului a autorizat curățarea copacului în luna ianuarie 2022, dar acest lucru nu a fost făcut. 

Maistrul susține că nu a putut identifica exact ce copac trebuia curățat. Potrivit expertizei judiciare, în mai 2022, când a avut loc tragedia, copacul prezenta semne exterioare evidente de boală și putrefacție. Iar normele legale spun clar că în cazuri în care un copac prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor și a mediului, acesta urmează a fi tăiat imediat, chiar și fără coordonarea cu agențiile ecologice.  

Inițial, faptele angajatului de la Spații Verzi au fost încadrate ca neglijență în serviciu, însă ulterior procurorii au schimbat încadrarea juridică în lipsire de viață din imprudență, reținând că decesul copilului s-a produs ca urmare a inacțiunii unei persoane publice care nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile legale.

Avocații bărbatului condamnat au refuzat să discute cu noi, pe motiv că nu au permisiunea clientului. Dar ne-au comunicat că au atacat cu apel decizia judecății.

 „Nu aș vrea să comentez acest caz, atâta timp cât el este pendinte”, a declarat avocatul Vasile Nicoară.

„Acum este  dosarul pe rol la Curtea de Apel, dar, sincer, trebuie să discut cu dumnealui până a vă da un răspuns, dacă îmi permite. Deci, din câte cunosc, este la Curtea de Apel, a contestat hotărârea”, a menționat avocatul Vladimir Răcilă.

Deși a participat la proces în faza inițială de a examinare a dosarului, tatăl fetiței a cerut instanței să nu mai participe la ședințele de judecată, pentru că tragedia l-a afectat profund. El a susținut în judecată că nu i-au fost propuse despăgubiri morale sau materiale de cei de la Spații Verzi și nici nu are pretenții materiale. Am mers de mai multe ori acasă la părinții fetiței pentru a încerca să aflăm părerea lor despre soluția instanței, dar nu i-am găsit acasă. Vecinii ne-au spus că după tragedie, familia a intrat într-un doliu prelung.