/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 730: Explozii la Odesa, acord cu Danemarca și sancțiuni UE. Kievul va ajuta Chișinăul

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Schemă de înaltă tensiune! Cum Plahotniuc și Șevciuk au construit poduri criminale peste Nistru

20 decembrie 2021, ora 11:19

UPDATE // După publicarea investigației, procurorul general interimar a venit cu precizări referitoare la cauza penală în care este vizată „Energokapital”, negând că dosarul s-a pierdut.

„Cauza penală la care ați făcut referință nu a dispărut. În august 2016, cauza a fost clasată de PCCOCS, iar în august 2019, după ce am preluat  interimatul funcției de procuror general, am anulat ordonanța de clasare cu reluarea urmăririi penale. A fost pornită încă o cauză penală în baza art.243 (spălarea banilor), art.327 (abuzul de putere), au fost conexate într-o procedură unică și dosarul a fost remis Procuraturii Anticorupție pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale. În noiembrie curent, la insistența mea, cauza dată a fost supusă verificării, cu intensificarea acțiunilor de urmărire penală necesare pentru a fi finalizată. Practic pe toate dosarele penale unde sunt investigate scheme din domeniul energetic sunt intensificate acțiunile de urmărire penală”, a declarat Dumitru Robu pentru TV8.

Urmare a unui șantaj dur și presiun proi fără precedent, în 2015, R. Moldova a ajuns să procure energie electrică la un preț exagerat de la o companie anonimă conectată la fostul lider nerecunoscut de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk și oligarhul moldovean, Vlad Plahotniuc. Schema de procurare a curentului electric de la Centrala de la Cuciurgan, prin intermediul unei companii-căpușă de la Tiraspol – Energokapital, a fost investigată încă din 2015 de către procurorii moldoveni, dar dosarul a fost trecut pe linie moartă, iar apoi a dispărut. Cutia Neagră a reușit să facă rost de mai multe informații documentate de ofițerii SIS care demonstrează implicarea unor deputați, miniștri, șefi de întreprinderi de stat, dar și așa-ziși oficiali din stânga Nistrului în schema prin care cetățenii R. Moldova au fost nevoiți să plătească mai scump pentru energia electrică consumată.

Totul a început în octombrie 2014, când, la Tiraspol, este înregistrată societatea pe acțiuni Energokapital. Oficial, în acte, fondatori ai firmei erau două alte companii ale căror beneficiari se ascundeau în offshore-uri din Belize și Hong-Kong. Presa de investigație și experții în domeniul energetic au afirmat de mai multe ori că beneficiari ai companiei erau politicienii beligeranți – Evghenii Sevciuk și Vladimir Plahotniuc. Cei care se ocupau însă de administrarea ei, planificarea, organizarea și aplicarea schemelor erau controversatul deputat moldovean Vladimir Andronachi, om de încredere al lui Plahotniuc, și Iurii Melnic, consilierul așa-zisului președinte de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk.

Energokapital a trecut cu viteza luminii prin toate procedurile de înregistrare la Chișinău, iar la 4 zile de la fondare, pe 20 octombrie 2014, ANRE i-a eliberat și licență pentru activitate de furnizare a energiei electrice la tarife nereglementate.„

„Energokapital” ajunsese cel mai mare contribuabil al Transnistriei

La 1 decembrie 2014, cu acordul Inter RAO, așa-numita „Moldavskaia Grăs” din stânga Nistrului a încheiat un contract cu Energokapital prin care s-a obligat să producă energie din gazul livrat prin intermediul Energokapital. Astfel, centrala de la Cuciurgan obținea profit doar din serviciile prestate de prelucrare a gazelor naturale. De asemenea, centrala i-a acordat Energokapital-ului dreptul de a fi unic furnizor al energiei pe care o produce.

Folosind această schemă, Energokapital a ajuns în topul celor mai mari contribuabili ai regiunii transnistrene, devansând chiar și renumita companie „Șerif”. În 2015, Energokapital a achitat impozite din venituri de peste 172 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a 15 milioane de dolari, iar la final de an a înregistrat un profit de peste 18 milioane de dolari.

Peste 6 luni de la fondare, pe 1 aprilie 2015, Energokapital a dat prima lovitură pe piață. Având suportul politic de la Chișinău și susținerea unei înalte funcționare a gigantului rus Inter RAO, Carina Țurcan, compania a forțat grupul „Gas Natural Fenosa” să cumpere energie de la Centrala de la Cuciurgan, având ca intermediar Energokapital, la un preț cu 30% mai mare decât cel oferit de compania ucraineană „DTEK Power Trade”.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia unei înregistrări telefonice dintre Vladimir Andronachi și Iurii Melnic, purtate a doua zi după semnarea contractului. În discuție, deputatul moldovean, care a participat la negocierile cu Gas Natural Fenosa, raportează cu mândrie consilierului lui Șevciuk cum a reușit să-i strângă la zid pe cei de la Fenosa, recurgând la șantaj și amenințări cu dosare penale.

Vlad Andronachi – Iurii Melnic:

– Bună ziua!

-Bună ziua! Vă felicit!

-Văd că nu sunați, mă gândesc poate aveți atâta încredere că deja nu mai verificați, sau cum?

-În primul rând am încredere de 100%. În al doilea rând, dimineață am fost la medic. Iată, numai ce am ieșit. M-am ocupat de sănătate.

-Iurii Alexeievici, ascultați-mă, un om mai tânăr. Nu știu dacă aveți încredere sau nu. Mergeți în Austria. Nu pierdeți timpul.

-Știți la ce oră noi am semnat contractul?

-Au spus că la 4.00 dimineață.

-La 04:20.

-Mai pe scurt, i-am îndoit așa că…deja îi pregăteam că pe ei vor fi fabricate dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică din Ucraina, neavând un acord cu Ucraina, mai pe scurt…

-Am înțeles.

-Numai ce nu am folosit noi noaptea trecută.

-Iar eu noaptea am adormit pe la 11:00 și dormeam.

-Nu-i nimic strașnic.

-M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”. Eu zic: „Carina, măcar o scrisoare de scris”. Sar ea: „Nu, nu. Alte variante nu sunt. Eu îi cunosc pe acești oameni”. Adică, ea era…

-Eu cu Carina am jucat acolo … Eu de partea asta, ea de partea cealaltă. Mai pe scurt, eu cu Carina am discutat aseară jumătate de noapte. Am creat strategii. I-am presat din toate părțile. De ei nimeni nu și-a bătut joc așa niciodată. Sunt mai mult decât convins de asta. Asta a fost o premieră. Ei au fost șocați. Au început să facă isterică toți și angajații de rând, și Silvia (n.r. Silvia Radu), și spaniolii. La un moment dat ei făceau așa o isterică că erau gata, dar într-un moment anumit, ca de obicei, Dimov cu Șîrma nu puteau împărți două ore o formulă, ca să înțelegeți.

-Eu deja le zic: „Voi nu ați…? Noi … pe această Fenosa. Ei pur și simplu în patru labe, deja ne plătesc, ne roagă, haideți deja să semnăm mai repede. Ei ne roagă, iar noi nu semnăm pentru că voi nu puteți împărți”.

-Ca întotdeauna, da?

-Dar slavă Domnului, totul e bine. Pentru un anișor la noi totul e bine.

-Eu vă felicit. Mulțumesc! Asta e foarte bine.

-Acum e importantă deja sănătatea dvs.

-Ne vom ocupa. Joia trecută era totul bine, astăzi deja e rău. Am sunat deja la Kiev.

-Iurii Alexeevici, haideți în…

-Eu mâine o să vin.

-La înfățișare sunteți deja mai îmbujorat decât ieri? Vă plimbați?

-Da, dimineață m-am trezit și am făcut o plimbare.

-Ieșiți acum în parc la noi, la lacul Comsomolist, împreună cu șoferul. Vă luați puține semințe și vă plimbați în jurul parcului.

-Vlad, eu azi am dat o mulțime de analize, nu am luat nici dejunul, nici prânzul, dă să mănânc măcar un borș gustos.

-Duceți-vă și mâncați borș și faceți o plimbare.

-Mulțumesc!

-Dimineața vă aștept și organizăm pe loc deplasarea dvs.

-Bine, hai. Cu mașina sunt 900 km până la Viena, prin România.

-Nu, 1300 km. Eu am mers. Cu atât mai mult că sunteți cu șofer. Vă puneți un film, priviți și mergeți. Vă opriți la ieșirea din România și de acolo e o aruncătură de băț. O să vă întâlnească acolo un prieten bun de-al meu. Vă aștept mâine la Chișinău!

-Mulțumesc!

Șantajul asupra „Union Fenosa”

În acea operațiune nocturnă despre care vorbește Vladimir Andronachi, pe atunci deputat al fracțiunii PD, a participat activ și președinta Consiliului conducătorilor INTER RAO, Carina Țurcan. În octombrie curent, aceasta a fost condamnată definitiv în Federația Rusă, la 15 ani de închisoare, pentru spionaj în favoarea R. Moldova. Potrivit autorităților ruse, Țurcan ar fi transmis serviciilor speciale de la Chișinău informații despre proiecte importante de energetică ale Rusiei, care constituiau secret de stat. Țurcan a negat întotdeauna aceste acuzații.

Până a ajunge la INTER RAO, Carina Țurcan a activat la Union Fenosa, ca director al Departamentului Juridic, iar ulterior la Centrala de la Cuciurgan, de unde a și fost propulsată la concernul rus, încă în 2007.

În cadrul negocierilor cu Fenosa, Carina Țurcan a avut rolul de a șantaja responsabilii de la Fenosa că, în cazul nesemnării contractului în condițiile propuse de ei, Centrala de la Cuciurgan va micșora tensiunea energiei electrice produse, fapt care automat trebuia să provoace extragerea nesancționată a electricității din rețelele Ucrainei, fără a avea vreo înțelegere prealabilă cu țara vecină. Iar conducătorii Gas Natural Fenosa urmau să se pomenească cu dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică. Despre  micșorarea tensiunii produse la Cuciurgan spune expres Melnic în înregistrare.

Iurii Melnic:M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”.

Din înregistrare reiese că, la negocierile cu Fenosa au mai participat în acea noapte directorul Centralei de la Cuciurgan, Alexei Șîrma, șeful întreprinderii de stat Moldelectrica, Ghenadii Dimov, iar din partea companiei Gas Natural Fenosa – Silvia Radu, directoarea companiei. Apropo, Radu și-a dat demisia de la Fenosa peste 6 luni de la semnarea acelui contract. Ulterior, aceasta s-a implicat în activități politice fiind susținută direct sau indirect de Partidul Democrat: în calitate de candidată la alegerile prezidențiale din 2016, apoi de primar interimar al mun. Chișinău, și în sfârșit ministră a Sănătății, în Guvernul Filip.

Contactată de reporterul Cutiei Negre, Silvia Radu a negat că ar fi participat la acele negocieri nocturne și spune că nu s-au făcut presiuni și nu a fost șantajată cu dosare penale.

SILVIA RADU: „Compania „Union Fenosa”, cât eu am condus-o, niciodată nu a avut nicio relație cu Energokapital. Eu nu am participat la negocieri cu Energokapital și vă zic încă o dată că nu am avut nicio relație cu Energokapital. – Asupra dvs s-au făcut presiuni sau a existat un șantaj pentru a fi semnat acest contract că va fi inițiat un dosar penal? Au existat așa discuții? – Eu nu am fost amenințată că o să-mi fie deschis dosar penal, fiindcă dosar penal trebuie să deschizi în baza unui motiv și nu au existat motive pentru ca eu să fiu șantajată. Atâta timp cât eu am fost la conducerea „Gas Natural Fenosa”, toate contractele au fost semnate cu întreprinderile legale de stat, niciun offshore și totul a fost în cadrul legal existent. Noi atunci am semnat cu Energocom-ul și Energocom-ul este întreprindere de stat”.

Anterior, Silvia Radu a oferit mai multe detalii despre contractul din 2015 în timpul dezbaterilor electorale pentru alegerile prezidențiale din 2016. Întrebată atunci despre energia electrică procurată de la intermediarul Energokapital,  Radu la fel a negat că ar fi semnat vreun contact cu aceștia.

SILVIA RADU: „Atunci când eram președintele la compania Gas Natural Fenosa, reprezentanții Energokapital s-au apropiat de noi cu propunerea de a încheia un contract de livrare a energiei electrice. Poziția mea a fost un «nu» categoric, fiidcă  că o companie internațională, care respectă legislația și transparența în această țară nu-și poate permite să încheie un contract cu un intermediar înregistrat într-o zonă off-shore. Atunci, poziția noastră a fost că noi vom continua să avem contracte cu furnizorul principal – stația electrică de la Cuciurgan. Pentru mine și pentru companie era foarte important ca toate contractele ce țin de livrări către consumatorii Republicii Moldova să fie transparente, cu persoane juridice înregistrate și recunoscute legal, evitând interpretări de tipul off-shore sau altele, care nu corespund cu politica de etică și corectitudine a unei companii internaționale”.

La rândul său, compania „Premier Energy”, succesoarea „Gas Natural Fenosa”, ne-a răspuns: „De-a lungul anilor, procesul de achiziție a energiei electrice a fost și rămâne încă a fi o chestiune destul de complicată din cauza conjuncturii pieței de energie din R. Moldova, a lipsei diversificării resurselor energetice, precum și utilizarea resurselor administrative din partea diferitor grupuri de interes, care au profitat și tergiversat soluționarea deficiențelor pieței energetice în interes propriu. În aprilie 2015, compania a semnat contractul  de achiziție a energiei electrice direct cu centrala electrică de la Cuciurgan”.

Responsabilii de la Premier Energy evită să spună dacă în relația lor cu Centrala de la Cuciurgan a fost sau nu implicat intermediarul Energokapital.

Cutia Neagră a încercat să contacteze toate persoanele prezente la negocierile din noaptea de 1 aprilie 2015, dar nu ne-au răspuns la telefon.

Fostul director general al ANRE, Victor Parlicov, confirmă că a aflat ulterior despre presiunile și șantajul la care au fost expuși reprezentanții Fenosa pentru a procura energie electrică la condițiile stabilite de Energokapital.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Premier Energy a opus rezistență cu adevărat. Pe de altă parte, ei totuși sunt companie comercială și scandalurile publice nu sunt instrumentul de lucru al unei companii comerciale. Eu cred că au fost careva demersuri oficiale, dar în spațiul public ei nu au mers cu scandalizarea opiniei publice. Neformal, când noi discutam cu reprezentanții companiei, o bună parte  din informațiile care s-au vehiculat și care au fost confirmate, inclusiv de Andronachi prin aceste convorbiri telefonice, mi s-au spus. Dar când îți spune cineva, care este proba? Poți să-l crezi sau nu, dar când asta este confirmat de protagonist, asta deja e un fapt confirmat”.

Schema energetică, deconspirată în cadrul unui alt dosar penal

Schema de furnizare a energiei electrice în R. Moldova prin intermediul firmei-căpușă „Energokapital” a fost deconspirată în timp ce oamenii legii documentau alte activități suspecte din regiunea transnistreană. Potrivit unui răspuns oferit Cutiei Negre de către Procuratură,  încă în noiembrie 2013 a fost pornit un dosar penal pe fapte grave: „Planificarea unui război, spionaj și uzurparea puterii de stat, organizarea unei formațiuni paramilitare, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor”.

Materialele operative acumulate în cadrul acelui dosar au scos la iveală faptul că regimul de la Tiraspol și-a găsit un mecanism de finanțare, prin intermediul companiei „Energokapital”. Oamenii legii atenționau că schema cauzează statului prejudicii în proporții deosebit de mari, dar exista și riscul prejudicierii imaginii R. Moldova în domeniul relațiilor economice externe, deoarece beneficiarii afacerii intenționau să-și extindă activitatea în Ucraina și România. Despre soarta acelui dosar penal vă spunem mai târziu.

Chiar la scurt timp după fondare, în noiembrie 2014, compania „Energokapital”, care obținuse dreptul de a fi unic furnizor al energiei produse de Centrala de la Cuciurgan, a încheiat un acord oficial de furnizare a energiei către Ucraina. Ar fi fost vorba despre circa 250 de megawați, la preț de 5,8 cenți pentru un kilowat oră. Mult mai ieftin decât prețul pe care îl propuneau jumate de an mai târziu celor de la Gas Natural Fenosa. Estimativ, firma căpușă urma să câștige din acest contract cu ucrainenii cel puțin 6 milioane de dolari.

Andronachi, delegat la negocieri de Ministerul Economiei  

Potrivit unor informații documentate de SIS, la negocierile de la Kiev, de semnare a acestui acord, au participat consilierul lui Șevciuk, Iurii Melnic, Carina Țurcan, șefă la Inter RAO, Iulia Kovaliv, membră a Comisiei naționale pentru reglementarea domeniului energetic al Ucrainei, Boris Lojkin, șeful Administrației președintelui Ucrainei Petro Poroșenko și deputatul PD Vladimir Andronachi, dar de această dată, în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei al R. Moldova.

În perioada vizată, ministru al Economiei era democratul Andrian Candu, iar actualul director al ANRE, Octavian Calmîc era viceministru al Economiei pentru cooperare economică internațională. I-am sunat pe ambii pentru a-i întreba de ce a fost delegat atunci deputatul Vladimir Andronachi, din partea Ministerului Economiei, la negocierile de la Kiev. Calmîc nu ne-a răspuns la telefon, nici la mesajul pe care i l-am scris, iar Candu avea telefonul deconectat. Ultimul nu a fost de găsit nici pe rețelele sociale.

Lui Boris Lojkin, care s-a retras între timp din politică și a revenit în business, fiind în topul celor mai bogați ucraineni, i-am trimis, de asemenea, un mesaj pe Facebook în care l-am întrebat despre negocierile din 2014 cu Energokapital, dar acesta nu ne-a răspuns. Nu a reacționat la mesajul nostru nici Iulia Kovaliv, care până în octombrie curent a deținut o funcție publică, fiind șefa Consiliului național pentru investiții de pe  lângă președintele Ucrainei.

Revenim la deputatul Vladimir Andronachi. Potrivit informațiilor SIS, ajunse în posesia Cutiei Negre, acesta a purtat în 2015 negocieri din numele Energokapital și cu reprezentanții mai multor firme distribuitoare de energie electrică din Ucraina pentru încheierea unor eventuale contracte de livrare a energiei de la Centrala din regiunea transnistreană.

Vladimir Andronachi nu a fost de găsit pentru comentarii. Acesta are telefoanele închise de când a părăsit R. Moldova, în iulie 2021. În toamnă, procurorii i-au înaintat învinuiri  în cadrul unui dosar penal legat de frauda bancară și l-au anunțat în căutare internațională pentru a fi reținut și adus la Chișinău.

Fostul director al „Energokapital” Mihail Dobrov, a recunoscut anterior într-un interviu, acordat unei televiziuni din stânga Nistrului, că firma voia să vândă energie și în alte state, iar pentru a putea să-și desfășoare activitatea în exterior, în acționariat au fost incluse companii offshore, deoarece regiunea transnistreană nu este recunoscută pe plan internațional.

MIHAIL DOBROV, ex-director „Energokapital”: „Da, noi suntem înregistrați în regiunea transnistreană, pentru că aici ne desfășurăm activitatea. Dar acționarii sunt înregistrați în offshore, adică această companie se poziționează ca internațională și asta ne permite să ieșim liniștit pe piață”.

Sursele Cutiei Negre susțin că dosarul în care a fost condamnată penal în Rusia Carina Țurcan, pentru spionaj, ar avea legătură anume cu aceste încercări întreprinse de Energokapital de a vinde energie electrică în Ucraina, exact în perioada conflictului armat din țara vecină, apărut după  anexarea Crimeii de către Federația Rusă.

Dosar penal pentru uzurparea puterii în stat

Procuratura a refuzat să ofere detalii despre dosarul penal în cadrul căruia a fost documentată schema frauduloasă de achiziție a energiei electrice prin intermediul Energokapital.

Cauza penală nominalizată a fost pornită la 20 noiembrie 2013 de către Procuratura Generală pe fapte de pregătire a unui război, organizarea unei formațiuni paramilitare și participarea la ea, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, spionajul și uzurparea puterii de stat. Având în vedere specificul faptelor infracționale investigate, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la secretul de stat, toate actele din cauza penală au fost clasificate cu parafa „secret”. Ținând cont de principiul confidențialității urmăririi penale, precum și protecția datelor cu caracter personal, suntem în imposibilitate de a vă furniza careva date cu referire la obiectul investigațiilor, participanții la prezentul proces penal și acțiunile de urmărire penală efectuate în cauza penală”, a răspuns PCCOCS la solicitarea Cutiei Negre.

În căutarea unor detalii despre acel dosar penal, Cutia Neagră l-a contactat pe ex-procurorul pe cazuri excepționale din cadrul Procuraturii Generale, Ruslan Cașu, care a inițiat atunci dosarul penal. Fostul procuror  ne-a oferit câteva detalii.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Într-un final au fost adunate multe, zeci de volume, dacă înțelegeți ce-i asta cauză penală. S-a făcut una foarte mare. Informațiile tot timpul erau prezentate de Serviciul de Informații și Securitate, pentru că nu procurorii se ocupă de investigații speciale. În baza probelor administrate la etapa inițială s-a constat că un grup de persoane din anturajul liderului politic din regiunea transnistreană, inclusiv cu participarea unor cetățeni cu funcții de demnitate publică de la noi, am în vedere din autoritățile noastre constituționale, au pus la cale și au creat această schemă. – Ați ajuns la etapa ca să chemați, să intervievați vreo persoană sau nu s-a ajuns la etapa asta? – În 2015 eu am fost transferat într-o altă subdiviziune a Procuraturii Generale, respectiv, toate dosarele din gestiunea oricărui procuror care se transferă, rămân acolo, în subdiviziunea precedentă. Ulterior, am aflat, în baza unor comunicate de presă, că subiectul acestei scheme energetice a fost disjungat, separat de dosarul de bază, într-o procedură aparte. Apoi am aflat că au fost audiați experți în energetică și s-a ajuns la concluzia că nu există probe. Am zâmbit un pic, așa în mine. Mi s-a părut foarte straniu. – Ați zâmbit, de ce? – Pentru că la etapa în care eu am transmis dosarul în legătură cu transferul într-o altă subdiviziune, acolo deja erau informații suficiente pentru a cita anumite persoane, pentru a le formula niște acuzații preliminare. 

L-am contactat și pe fostul procuror Vladimir Moșneaga, care preluase dosarul Energokapital, pentru a-l întreba detalii. După ce i-am spus subiectul, acesta ne-a promis un scurt interviu mai târziu, dar nu ne-a mai răspuns la apeluri și la mesaje.

Dosarul a dispărut de la PG

Potrivit surselor TV8, dosarul ce vizează Energokapital, care a fost separat de cauza penală inițială în care erau investigate acțiuni periculoase din stânga Nistrului, s-a pierdut în mod misterios în timpul mutării Procuraturii în noul sediu.

Un răspuns în acest sens nu avem de la Procuratură, dar Ruslan Cașu ne-a confirmat informația.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Eu am fost solicitat anul trecut de către noua conducere a Procuraturii Generale referitor la mai multe cauze penale, pentru că dumnealor, când au preluat conducerea, inclusiv a acestei subdiviziuni, nu au găsit nimic – nici registre de evidență a dosarelor, nici propriu-zis dosarele. Eu nu am putut să le prezint informații pe suport de hârtie, pentru că nici nu le am. Le-am dat niște indicii, însă nu știu cu ce s-a terminat.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE „ Când a început scandalul și eu cu Sergiu Tofilat am făcut o conferință de presă la subiectul Energokapital, când a început  scandalul în stânga Nistrului, când public au fost scoase un șir de informații cum Energokapital plătește dividende prin băncile din R. Moldova. Noi atunci am sesizat Procuratura să verifice dacă aceste tranzacții se încadrează în legislația de prevenire a spălării banilor și să verifice proveniența banilor. Și Procuratura a făcut cel mai bun lucru pe care putea să-l facă. A dat un comunicat de presă a doua zi după ce ne-a chemat la audieri că experții nu au adus probe că u fost bani spălați sau furați sau că Energokapital a încălcat ceva. Dar eu ca expert ce trebuie să fac? Poate să vă aduc și învinuiții în cătușe? Noi am sesizat o problemă, dacă nu greșesc era 2017, dar atunci cu certitudine totul era sub controlul direct al lui Plahotniuc și dacă Procuratura a reacționat în felul acesta, eu nu am niciun dubiu că acoperirea era de la Plahotniuc.

Dividende de 16 milioane de dolari, trimise în offshore

Timp de doi ani, cât a funcționat schema de livrare a energiei electrice de la Cuciurgan prin intermediul „Energokapital”, beneficiarii ascunși în offshore-uri au încasat zeci de milioane de dolari ca dividende de la firma-căpușă. Doar pentru perioada aprilie-decembrie 2016, Ornamental Art Limited din Hong Kong,  a încasat dividende în sumă de 16 milioane de dolari.

Banii au fost transferați din contul Energokapital, deschis la Victoriabank, după ce Judecătoria Căușeni a admis, în ianuarie 2017, o cerere a offshore-ului de încasare a dividendelor de la Energokapital în sumă de 16 milioane de dolari. Toate dividendele i se cuveneau offshore-ului Ornamental Art Limited deoarece al doilea acționar al „Energokapital” – firma de la Tiraspol „Bas Merket” fusese lichidată de câteva luni.

Informațiile despre transferurile făcute în offshore, către Ornamental Art Limited, au fost făcute publice de așa-numita bancă națională a regiunii transnistrene, care a dat în judecată Energokapitalul, pentru încălcarea legislației privind controlul valutar. Aceasta trebuia să vândă în băncile din stânga Nistrului toată valuta obținută din exportul de energie electrică – 437 de milioane de lei, dar a convertit în dolari cea mai mare parte din sumă și i-a transferat direct din contul de la Victoriabank spre offshore.

Instanța de judecată a decis să aplice o amendă Energokapitalului în mărime de 124 de milioane de lei, adică jumătate din suma valutei pe care trebuia de fapt să o aducă în stânga Nistrului, potrivit legislației.

Despre încasarea dividendelor de la Energokapital de către offshore-ul Ornamental Art Limited a vorbit anterior și Igor Popa, fostul avocat al lui Vladimir Filat. Prezent în platoul emisiunii Cutia Neagră, Popa a prezentat o schemă, care arăta câți bani a primit offshore-ul și unde i-a direcționat mai departe. Cu o parte din bani ar fi fost  cumpărat un hotel în Miami. Popa afirma că Plahotniuc era beneficiarul.

Abia în ianuarie 2019, activitatea firmei Energokapital a ajuns în vizorul Inspecției Financiare din Tiraspol, care a pornit un control fiscal și i-a cerut firmei  să prezinte actele contabile pentru toată perioada de activitate din 2014 până în 2019. Firma nu a prezentat nimic și a fost amendată.

În noiembrie 2019, așa-numiții judecători din regiunea transnistreană  au admis cererea Inspecției Financiare și au decis lichidarea companiei Energokapital.

Schema de vânzare a energiei electrice prin Energokapital a funcționat în perioada 2015-2017. După ce în presă au apărut mai multe investigații despre firma-căpușă, schema a fost sistată.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Schema nu putea funcțíona fără girul lui Plahotniuc, pentru că atunci Plahotniuc controla practic tot. Andronachi, din partea lui Plahotniuc era coordonatorul principal pe sectorul energetic. Eu nu cred că el putea să nu fie implicat”.

 

 

/VIDEO/ CIFRE/ Obligațiile „Air Moldova” față de firmele conectate la Ilan Șor. Planul de preluare a activelor din contul datoriilor
/VIDEO/ CIFRE/ Obligațiile „Air Moldova” față de firmele conectate la Ilan Șor. Planul de preluare a activelor din contul datoriilor
/PROMO/ Moldova gândește: Sunt în pragul disperării. Sute de asistenți personali din Capitală, în proces de a fi demiși
/PROMO/ Moldova gândește: Sunt în pragul disperării. Sute de asistenți personali din Capitală, în proces de a fi demiși
/ULTIMA ORĂ/ Doar unul din cei patru candidați la șefia PG, înaintat Comisiei de Vetting! Despre cine este vorba
/ULTIMA ORĂ/ Doar unul din cei patru candidați la șefia PG, înaintat Comisiei de Vetting! Despre cine este vorba
/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori
/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori
/VIDEO/ Și-au adus stupii la Parlament: Apicultorii greci au protestat la Atena, nemulțumiți de scăderea vânzărilor de miere
/VIDEO/ Și-au adus stupii la Parlament: Apicultorii greci au protestat la Atena, nemulțumiți de scăderea vânzărilor de miere

investigații

/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori

19 februarie 2024, ora 07:30

Pusă pe brânci prin datorii acumulate artifical, „Air Moldova” este ținta unei noi lovituri marca Ilan Șor. Fugarul, condamnat penal pentru furtul miliardului, a pus la cale încă o schemă prin care să scurgă din fosta companie de stat până la ultimul bănuț. Schema, tradițional, implică doi judecători, un administrator provizoriu, niște creditori - tot firme ale casei, dar și un plan de restructurare a companiei aeriene. Acest plan, ținut în mare secret, a ajuns în posesia echipei Cutia Neagră PLUS. Am investigat timp de câteva luni cum își duce Șor spre îndeplinire planul loviturii de grație asupra „Air Moldova”. Astăzi, vi-l prezentăm într-o nouă anchetă. Iar dacă sunteți cumva unul dintre clienții care au cumpărat bilete la curse anulate ale „Air Moldova”, aflați ce șansă aveți să vă recuperați banii.

În februarie 2023, la toate televiziunile din R. Moldova răsunau aproape în fiecare zi știri despre curse avia anulate de „Air Moldova” și pasageri supărați care nu puteau ajunge la destinație.

La 2 mai 2023, operatorul aerian a anunțat că a identificat o soluție pentru a evita falimentul. Va restructura compania! Ar fi găsit potențiali investitori gata să pompeze 50 de milioane de dolari, iar activitatea „Air Moldova” ar putea fi reluată peste chiar 3 zile după ce instanța de judecată ar fi acceptat  planul de restructurare.

De-atunci, s-a scurs aproape un an, iar în judecată procesele s-au împotmolit. S-a ajuns la o situație cu totul neobișnuită. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au pomenit în paralel două dosare ce vizează „Air Moldova”. Unul viza inițierea procedurii accelerate de restructurare, cerută de companie. Asta înseamnă că „Air Moldova” vrea să-și reia activitatea și trebuie să negocieze cu toți creditorii reeșalonarea datoriilor. În această procedură, bunurile pe care le deține compania nu pot fi executate silit.

În cel de-al doilea dosar s-a cerut intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova”. Cererea a fost depusă de o persoană fizică căreia operatorul aerian îi datorează o sumă mică de bani. Într-un proces de insolvabilitate, administratorul special, numit de instanța de judecată, realizează o inventariere totală la companie și analizează toate tranzacțiile și contractele care s-au semnat în ultimii trei ani. Dacă se constată incapacitatea de plată, atunci poate fi demarat procesul de lichidare a companiei. Într-o asemenea procedură, bunurile agentului economic sunt vândute, iar din banii încasați se achită datoriile către creditori.

Două dosare la judecată, în același timp

Explicăm cum s-a produs încurcătura cu cele două dosare paralele la Judecătoria Chișinău, Sediul Central. 

La 29 aprilie 2023, creditorul Veaceslav Petrov, care avea de încasat o mie de euro de la „Air Moldova” pentru un zbor anulat, a mers la un Oficiu Poștal și a trimis către judecătorie o cerere prin care solicita intentarea procesului de insolvabilitate al companiei aeriene. Scrisoarea a ajuns în Cancelaria judecătoriei abia la 10 mai, iar cererea lui Petrov a fost distribuită în următoarea zi judecătorului Gheorghe Mîțu.

În timp ce scrisoarea lui Petrov era „pe drum”, la 2 mai „Air Moldova” a depus direct la judecătorie cererea privind inițierea procedurii accelerate de restructurare. Iar dosarul i-a fost distribuit judecătorului Alexandru Ceban.

Potrivit legislației, dacă cererea de chemare în judecată se transmite prin intermediul poștei terestre, atunci ziua depunerii cererii se consideră ziua în care a fost predat plicul la poștă și nu ziua în care acesta a ajuns în Cancelaria Judecătoriei. Rezultă că cererea creditorului Petrov avea prioritate, pentru că a fost depusă mai înainte de notificarea „Air Moldova”.

Contrar la ce spune legea, cererea lui Petrov a fost din start respinsă. Bărbatul s-a adresat la Curtea de Apel care a restituit cauza în instanța de fond. Iar pe 11 iulie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a admis cererea spre examinare. Administrator provizoriu la „Air Moldova” a fost numit Lilian Ciobanu.

Peste trei zile, la 14 iulie 2023, judecătorul Alexandru Ceban  a admis și cererea „Air Moldova” privind intentarea procedurii accelerate de restructurare. Administrator provizoriu a fost numită Irina Selevestru.

Astfel, în judecată au ajuns să se desfășoare în paralel două procese, iar „Air Moldova” să aibă concomitent doi administratori provizorii.

Judecătorul Alexandru Ceban, care a dat curs cererii „Air Moldova”,  a refuzat să comenteze situația, motivând că nu poate face declarații atâta timp cât dosarul se află pe rol.

Creditor cu 50 milioane lei, împotriva restructurării „Air Moldova”

La cererea lui  Petrov privind declararea insolvabilității companiei „Air Moldova” au cerut să să alăture și alți creditori. Printre ei, pilotul Nicu Berla și compania sa din România „Aerro Direkt”. Aceasta a prestat pentru „Air Moldova” servicii de chirie a unui avion cu tot cu echipaj.  „Aerro Direkt” și Berla solicită de la „Air Moldova” achitarea unor datorii de circa 50 de milioane de lei și sunt împotriva procedurii de restructurare inițiată de „Air Moldova”.

La judecată, avocatul „Aerro Direkt”, Andrei Mandraburcă, i-a cerut explicații administratorului provizoriu al companiei.

„De ce în lista creditorilor afectați de planul debitorului se regăsesc doar 15 companii, care urmează să voteze planul? Ceilalți nu sunt afectați, inclusiv și „Aerro Direkt”. „Aerro Direkt” având o creanță nu este afectată de planul pe care l-ați propus dvs și asta este o justificare pentru care noi contestăm acel plan, fiindcă nu ne este clar, nu este legal din punctul nostru de vedere, nu a fost coordonat cu noi și discutat.  Trei: se intenționează ca acest plan să fie votat fără acordul nostru, fără ca noi să avem posibilitatea să participăm la această votare sau, dacă participăm, prezența noastră să fie una pur formală, ceea ce permite procedura accelerată de restructurare, care a fost inițiată de debitor, din punctul nostru de vedere, cu rea-credință”.

La 19 decembrie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a decis să respingă cererea lui Petrov. Astfel, intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova” a fost refuzată. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel.

Andrei Mandraburcă: „De ce s-a ajuns la această situație? Sunt sau nu încălcări ce țin de activitatea curentă a întreprinderii? Este sau nu valabil faptul că sunt creanțe care au fost create artificial? Procedura clasică de insolvabilitate permite aceste pârghii, inclusiv creditorilor, de a solicita nulitatea anumitor tranzacții, de a solicita atragerea la răspundere subsidiară, lucru care ar deveni imposibil pentru creditorii pe care eu îi reprezint, dar și pentru ceilalți creditori, dacă s-ar admite spre examinare cererea introductivă depusă de Air Moldova”.

Creditori afectați de plan, afiliați lui Șor

Între timp, s-au desfășurat ședințe pe dosarul de restructurare inițiat de „Air Moldova”. În instanță a fost depus pentru validare un tabel de creanțe și operatorul aerian a prezentat Planul procedurii accelerate de restructurare.

Curios este faptul că din miile de creditori pe care îi are, „Air Moldova” i-a selectat doar pe câțiva ca fiind afectați de planul de restructurare. O parte sunt companii afiliate lui Ilan Șor. Anume cu acești creditori s-a negociat planul de restructurare propus de „Air Moldova” și tot ei ar urma să-l voteze. 

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” nu ne-a putut explica de ce au fost declarați afectați de plan doar câțiva agenți economici, în special cei conectați la Ilan Șor.

Reporter TV8: - Cum au fost selectați cei 15 creditori afectați dintr-o listă de mii de creditori?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund la întrebarea respectivă, dar vă zic regula generală care este. Creditorul afectat este creditorul care primește în procedura falimentului mai mult decât ar primi într-o restructurare.

- Din mii de creditori chiar numai 15 sunt afectați și sunt cei care au cumva afiliere?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund eu la întrebarea respectivă, pentru că nu eu i-am selectat.

„Air Moldova”, transmisă în gestiunea unei companii agricole

Cutia Neagră Plus a reușit să obțină o copie a Planului de  restructurare pregătit de „Air Moldova”. Pe aproape 60 de pagini, autorii descriu cum s-a ajuns în pragul falimentului și ce măsuri urmează să întreprindă pentru a relansa activitatea operatorului aerian.

Managementul „Air Moldova” propune de salvarea operatorului aerian să se ocupe …SURPRIZĂ… o companie agricolă. Argumentul autorilor planului este că această firmă agricolă ar dispune de mai multă tehnică și experiență. Din echipa de conducere vor face parte membrii Comitetului Creditorilor și administratorul, care vor fi asistați obligatoriu de un manager, un contabil și … un medic veterinar (!)

Planul confirmă că „Air Moldova” are în proprietate două avioane, dar ambele sunt fără certificate de navigabilitate și nu pot fi utilizate. Avioanele nu au efectuat niciun zbor din anul 2019. Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că aceste avioane sunt parcate în afara țării și a fost vândut tot ce aveau mai valoros - de la motoare până la fotoliile pentru pasageri de la bordul avioanelor.

Potrivit planului de restructurare, investitorii sunt gata să cumpere aeronave noi, astfel încât „Air Moldova” să nu mai fie nevoită să închirieze. Așa se planifică reducerea cheltuielilor operaționale.

Planul mai prevede reeșalonarea tuturor împrumuturilor și datoriilor „Air Moldova” pentru 36 de luni și dobânzi „zero” pe toată perioada de executare a planului. Întregul proces de salvare a companiei ar putea dura 5 ani. Dacă nu se va reuși atingerea obiectivelor în acest termen, atunci va fi deschisă procedura de faliment.

Andrei Mandraburcă: „Considerăm că planul care se promovează este de fapt în detrimentul majorității creditorilor, inclusiv și în detrimentul clienților pe care îi reprezint. Nu am văzut o justificare economică sau anumite circumstanțe, cifre, analize, care ar permite într-adevăr să constatăm faptul că  acest plan este unul viabil și poate fi implementat. Pe de altă parte am văzut multe circumstanțe ce țin de faptul că se urmărește alt scop”.

Pe de altă parte, administratorul provizoriu al „Air Moldova” declară că are încredere în planul de restructurare accelerată care a fost propus.

Irina Selevestru: „Fiecare întreprindere are dreptul la viață, exact ca și un om care este bolnav. Are dreptul la viață indiferent de stadiul bolii pe care o are. Exact așa și întreprinderea are dreptul la viață și dacă nu voi avea eu încredere în ei, care sunt manager anticriză, atunci cine”?

Miza cea mare - ridicarea sechestrelor și vânzarea activelor

De unde totuși va lua bani „Air Moldova” pentru a-și relansa activitatea și a întoarce datoriile?  În afară de cele 50 de milioane de dolari, despre care spune că vor fi oferite de niște investitori misterioși, compania planifică să obțină sume importante de bani din înstrăinarea unor active,  în special imobile. Planul de restructurare prevede expres că procurorii vor fi obligați să ridice sechestrele de pe bunurile companiei, pentru ca acestea să poată fi vândute.

O atenție deosebită merită capitolul din planul de restructurare numit „Mecanisme de implementare”. Autorii scriu aici următoarele: „Prezentul plan va servi ca temei pentru debitor de a cere de drept ridicarea sechestrelor aplicate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru valorificarea liberă a activelor, în scopul redresării situației economice a întreprinderii”.

Asta îi îngrijorează cel mai mult pe unii creditori, că beneficiarii „Air Moldova” vor primi undă verde la vânzarea activelor și astfel vor scurge din companie ultimii bănuți.

Andrei Mandraburcă:„Planul prevede și  posibilitatea de a transmite bunurile din contul datoriei. Evident că Legea insolvabilității dă prioritate de a prelua bunurile din contul datoriei creditorilor majoritari”.

Cel mai mare creditor al „Air Moldova” este compania afiliată lui Ilan Șor - „Avia Invest”, cea care a avut în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, „Avia Invest” va avea posibilitate să obțină cele mai valoroase imobile ale AIR Moldova din contul datoriilor.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” care a avizat planul de restructurare propus de operatorul aerian  a evitat să vorbească despre intenția de a-i obliga pe procurori să ridice sechestrele.

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun privitor la scoatere sechestrelor și nu știu dacă asta s-a discutat.

Reporter TV8: - Asta este prevăzut în plan ad-hoc, alb pe negru.

Irina Selvestru: - Inițial. când se vine la procedura accelerată  de restructurare, debitorul propune un proiect vag de plan care urmează a fi discutat. Planul final care urmează a fi votat la Adunarea Creditorilor va fi depus în instanță imediat după validarea creanțelor. Respectiv, vom vedea în acel plan final care sunt acele condiții rămase pentru a-l executa.

Reportr TV8: - Mizați pe proprietăți, pe activele care urmează a fi vândute? 

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun, pentru că nu eu voi implementa planul. Debitorul va implementa planul.

Imobilele „Air Moldova”, primite de la stat doar în gestiune economică

Am încercat să aflăm ce proprietăți are „Air Moldova”, în condițiile în care planul de restructurare prevede vânzarea unor terenuri și clădiri pe care încearcă să le scape de sechestrul procurorilor. Nu am identificat niciun imobil aflat oficial în proprietatea „Air Moldova”. Toate terenurile și clădirile pe care le administrează sunt în acte proprietate a statului și sunt oferite doar în gestiune economică. Pentru o parte dintre clădiri „Air Moldova” ar putea folosi tertipuri legale ca să le poată înstrăina.

În zona aeroportului, „Air Moldova” are în gestiune 5 terenuri cu o suprafață totală de 10 hectare. Potrivit actelor cadastrale, pe aceste loturi sunt  înregistrate 16 clădiri cu o suprafață totală de peste 8 mii de metri pătrați.

Pe cel mai mare teren, de peste 7 hectare, se află o parcare pentru avioane și câteva depozite. Aceste imobile, dar și un alt complex de clădiri din apropiere, sunt gajate la o bancă încă din anul 2015. 

Pe 30 de ari de teren se află o clădire de peste 600 de metri pătrați, unde își are sediul „Air Moldova”. Cea mai mare parte a clădirii este însă dată în chirie către Autoritatea Aeronautică Civilă, care plătește anual la „Air Moldova” circa un milion și jumătate de lei.  

„Air Moldova” mai are în gestiune un apartament de 62 de metri pătrați, situat într-un bloc locativ de pe bulevardul Dacia. Iar în apropiere are o clădire comercială de peste 800 de metri pătrați care a fost oferită în chirie. În prezent aici sunt mai multe magazine. Și această clădire a fost ipotecată la bancă.

Fostul sediu al agenției „Air Moldova”, unde compania vindea anterior bilete, este în acte tot proprietate a statului.  Imobilul este situat în centrul Chișinăului, pe bulevardul Negruzzi  și are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Astăzi, aici este încuiat. Într-o jumătate de clădire își desfășoară activitatea o companie care oferă mașini în chirie.

În imediata apropiere de fosta agenție se află un alt spațiu comercial de 337 metri pătrați, care este tot în gestiunea „Air Moldova”. Imobilul este gajat încă din 2010 la o instituție bancară.

Toate bunurile gestionate de „Air Moldova” au ajuns sub sechestrul procurorilor în anul 2019. Atunci au fost deschise mai multe dosare penale ce vizează procesul de privatizare a companiei aeriene, dar nici astăzi nu au o finalitate. 

Terenurile și clădirile sunt totuși în acte ale statului. Directorul Agenției Proprietății Publice se arată convins că „Air Moldova” nu le va putea înstrăina.

Roman Cojuhari: „Nu vedem nicio șansă pentru ca aceste terenuri să fie incluse în masa debitoare. În primul rând, terenurile nu au fost incluse în raportul de evaluare și în lista de inventariere în procesul de vânzare a companiei „Air Moldova”. Respectiv, aceste terenuri sunt în proprietatea statului. Clădirile, care sunt la Cadastru înregistrate cu drept de gestiune după „Air Moldova”, au fost incluse în raportul de evaluare. Dar ca orice proces de vânzare a unei companii ca și complex patrimonial unic, urmau să fie respectate un șir de proceduri. Aceste procese nu au fost finisate. Cu atât mai mult, asupra acestor clădiri au fost instituite interdicții de către organele de control. Agenția Proprietății Publice va face o solicitare către instanță să obținem acest plan de restructurare. Vom cere să fim și parte a procesului pentru a monitoriza să nu se întâmple abuzuri.   

Directorul APP a aflat de la reporterul Cutiei Negre despre prevederile planului de restructurare a AIR Moldova. Documentul nu a fost văzut deocamdată de oficialii de stat.

Roman Cojuhari dă asigurări că nicio clădire nu poate fi înregistrată ca proprietate „Air Moldova”. Cu toate acestea, autorii planului de restructurare punctează în document că: „Bunurile neînscrise în registrele publice vor fi înscrise, potrivit articolului 117 din Legea Insolvabilității, prin încheiere de constatare a faptelor cu valoare juridică”.

„Avia Invest”, cel mai mare creditor al „Air Moldova”

Tabelul definitiv al creanțelor creditorilor „Air Moldova”, prezentat în judecată în septembrie 2023, confirmă că „Air Moldova” a acumulat datorii de peste 2,2 miliarde de lei. În lista celor mai mari creditori se regăsesc tot companii ale lui Șor sau ale unor amici ai lui din Rusia. Aceștia ar urma să aibă prioritate la restituirea datoriilor. Miile de pasageri fraieriți de companie vor rămâne la coadă.

Tabelul de creanțe începe cu numele angajaților „Air Moldova” care au restanțe la salarii. În listă sunt incluse 263 de persoane cărora compania le datorează peste 37 de milioane de lei. Zeci de angajați trebuie să încaseze sume cuprinse între 300 de mii și un milion de lei.

Urmează datoriile „Air Moldova” la bugetul de stat. Compania datorează 8 milioane de lei Casei Naționale de Asigurări Sociale și aproape 5 milioane de lei Serviciului Fiscal de Stat.

Și-au depus creanțele și peste 400 de agenți economici. Printre ei, mai multe companii conectate la Ilan Șor și incluse în așa numita „listă neagră” întocmită de Serviciul de Informații și Securitate

Se regăsesc SRL-urile:  Aerofood, Vis Invest, Ground Avia Partner, DFM, Aeroport Handling și Avia Invest. Despre multe dintre ele Cutia Neagră PLUS a arătat anterior că au fost implicate în spălări de bani și alte ilegalități.

Compania Aeroport Handling, care deservește navele la sol, privatizată pe bănuți de Ilan Șor cu zece ani în urmă, solicită de la „Air Moldova” 78 de milioane de lei.

Iar cel mai mare creditor este „Avia Invest”, compania lui Șor care a administrat timp de 10 ani Aeroportul Internațional Chișinău, oferit în concesiune în 2013 și readus în gestiunea statului anul trecut. „Avia Invest” solicită o datorie de 708 milioane de lei de la „Air Moldova”.

Fostul administrator al aeroportului consideră că firmele lui Ilan Șor au aplicat o tactică de concurență neloială, atunci când au permis „Air Moldova” să nu achite pentru serviciile aeroportuare și de deservire a avioanelor, acumulând datorii enorme.

Constantin Vozian: „Este o sumă extrem de semnificativă pentru aeroport. Perceperea de la anumite companii a tarifelor și tolerarea datoriilor din partea altora este o practică neconcurențială. Alte companii aeriene evident că se simt defavorizate. Din momentul rezilierii concesiunii, statul nu a mai tolerat acumularea datoriilor aeroportuare așa cum s-a întâmplat în perioada concesiunii”.

Amicul lui Șor din Rusia cere bani de la „Air Moldova”

În tabelul de creanțe prezentat în instanță se regăsesc și creditori dubioși din Federația Rusă, de asemenea apropiați lui Șor. Omul de afaceri Serghei Lobanov cere de la „Air Moldova” jumătate de milion de euro, echivalentul a 10 milioane de lei. Serghei Lobanov a fost implicat și în alte scheme în R. Moldova.  

Acesta ar fi stat în spatele companiei „Veb Kapital” care a cumpărat în anul 2014 aproape 25% din acțiunile Băncii de Economii. Lobanov a fost acționar majoritar și la „Victoriabank” prin intermediul offshore-ului Insidown Ltd.

În 2014, compania cipriotă cumpărase acțiunile în pachete mici de la Veaceslav Platon. Ultimul a recunoscut anterior că Lobanov a fost doar un intermediar, iar beneficiarii tranzacției erau Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.  Aceste tranzacții sunt obiectul unor investigații în dosarul „Furtul miliardului”.

O altă companie a lui Serghei Lobanov „Arsenal Kapital” i-a împrumutat 27 de milioane de euro companiei „Avia Invest” a lui Șor pentru investiții în Aeroportul Internațional Chișinău.

Și o bancă din Federația Rusă - Nefteprombank, rămasă fără licență acum trei ani, inclusiv pentru suspiciuni de spălare de bani, cere de la „Air Moldova” 3,3 milioane de euro. Tot prin intermediul firmei sale „Arsenal Kapital”, Serghei Lobanov a fost acționar la această bancă.

În martie 2022, presa rusă scria că „Air Moldova” a fost obligată de o instanță de judecată din Moscova să achite Nefteprombank-ului 3,5 milioane de euro. După ce a câștigat primul litigiu, aceeași bancă a inițiat un nou proces în judecată pentru a recupera de la  „Air Moldova” o altă datorie de 1,2 milioane euro. 

Reprezentanții „Air Moldova” au vorbit în mai 2020, într-o conferință de presă, despre un credit luat de la o bancă din Rusia. Primul transfer a fost blocat o perioadă de autorități din motive de securitate.

Mariana Șargarovschi, juristă „Air Moldova: „La data de 15 mai 2020, banca comercială din Federația Rusă a transferat mijloacele de creditare în cuantum de 2 milioane de euro la contul companiei „Air Moldova”. Menționăm că transferul a fost posibil grație aprobării de către Banca Națională a Federației Ruse, dar și Băncii Naționale a Moldovei care s-au preocupat de rapoartele juridice bancare având și această obligație legală în fond”.

În lista creditorilor „Air Moldova” mai sunt companii din Federația Rusă, dar datoriile solicitate de acestea nu sunt atât de mari.

EUROCONTROL are de recuperat 5 milioane de euro

O sumă consistentă, de 5 milioane de euro, încearcă să recupereze de la „Air Moldova” Organizația Europeană de Siguranță a Navigației Aeriene. EUROCONTROL colectează taxele de navigație de la companiile avia din numele statelor care au semnat o  convenție internațională și ulterior transferă banii către întreprinderile de navigație aeriană a fiecărui stat.

Din suma solicitată de EUROCONTROL, 1,2 milioane de euro reprezintă datorii față de întreprinderea de stat MoldATSA, a precizat instituția pentru Cutia Neagră.

„Datoriile „Air Moldova” au fost formate pe parcursul trimestrului patru al anului 2022 și primul trimestru din 2023. Potrivit acordului EUROCONTROL, facturile pentru serviciile acordate de către companiile de navigație aeriană sunt scadente după 3 luni. EUROCONTROL este cea care negociază achitarea datoriilor. (...) Cu referire la restructurarea „Air Moldova”, MoldATSA a informat EUROCONTROL despre refuzul eșalonării creanțelor conform solicitării Air Moldova”, a informat întreprinderea de stat MoldATSA.

Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a înaintat creanțe de peste 100 de milioane de lei, dar „Air Moldova” a recunoscut numai 80 de milioane, confirmate prin acte contabile.

Constantin Vozian, ex-director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Marea parte a datoriei despre care discutăm noi acum, în proporție de circa 58 milioane lei a fost un împrumut, catalogat ca ajutor de stat, oferit de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău până la privatizarea „Air Moldova”, până la concesionarea activelor Aeroportului  Internțaional Chișinău. La care se adaugă peste 20 de milioane penalități și dobânzi de întârziere. Această sumă aferentă ajutorului de stat este în jur de 92 milioane lei. Se mai adaugă datorii legate de facturi, pentru că ÎS Aeroportul International Chisinău este entitatea care deține infrastructura legată de servicii comunale, electricitate, servicii de evacuare a deșeurilor, repsectiv pe facturi sunt datorii.

Zeci de milioane de euro „Air Moldova” datorează aeroporturilor din diferite state și unor firme de la care a închiriat avioane. De exemplu, companiile din grupul „SASOF AVIATION” din Irlanda, proprietare de aeronave, solicită peste 296 de milioane de lei.  Avocații acestor companii străine, prezenți la ședința de judecată, au refuzat să vorbească despre creanțele înaintate, motivând că nu au fost mandatați de clienți să discute cu presa.

Pasagerii sunt la coadă. „Air Moldova” le datorează 185 milioane lei

Printre creanțele acceptate de administratorul provizoriu al „Air Moldova” sunt doar câteva zeci înaintate de pasageri. Aceștia au la mână decizii de judecată prin care s-a dictat achitarea unor despăguburi pentru întârzieri sau zboruri anulate.

Într-o anexă la tabel au fost incluși separat pasagerii care dețin creanțe, dar nu au depus cereri de validare. Acestea sunt cu titlu provizoriu. Suma datoriilor către acești pasageri depășește 185 de milioane de lei.

Pentru a-și întoarce banii, unii pasageri și-au unit forțele și au apelat la companii specializate care să lupte în instanțe pentru a obține despăgubiri de la „Air Moldova”. De exemplu, o companie cunoscută în România, „DOORIFY TECH” a preluat creanțele a 143 de persoane.

Andrei Baș, avocat: „În condițiile prezentării planului de restructurare accelerată „Air Moldova”, noi înțelegem foarte bine că acești pasageri nu o să-și vadă în curând banii. Nu o să-și vadă curând compensațiile. O să rămână cu ele în aer. Odată cu înaintarea cererii de validare, noi înțelegeam foarte bine că creanța noastră nu este certă, pentru că nu aveam pentru acești pasageri hotărâri ale instanței de judecată definitive pentru a ne valida. Dar eu în calitate de reprezentant am considerat că este un „musthave”, pentru a arăta în primul rând societății că acești pasageri pot fi protejați. Totodată ne menținem poziția în Cadrul Judecătoriei Centru pentru a încasa aceste compensații, pentru a obține titluri executorii. Acest proces în instanța de judecată nu este unul deloc ușor și o să vă explic de ce. Judecătoria Chișinău sediul Centru se află într-un colaps absolut. Noi dacă înaintăm astăzi cerere de chemare în judecată pentru acel pasager, noi obținem prima ședință peste 6 luni, asta în cel mai bun caz.  

Instituția responsabilă să apere drepturile consumatorilor de servicii avia este Autoritatea Aeronautică Civilă. Aceasta a primit o mulțime de petiții de la pasagerii „Air Moldova” care nu-și pot recupera banii pentru bilete.

Victor Neaga, director adjunct Autoritatea Aeronautică Civilă: „Noi am fost informați că există un depozit de garantare a costului biletelor, pe care l-a instituit o bancă comercială unde se deservea compania aeriană. Dacă cursa era anulată și costul biletului trebuia rambursat, pasagerul se putea adresa direct la bancă. Era o procedură bine stabilită, erau cereri tipizate și banii erau returnați din acest fond de garantare. Suma acestui fond până la anularea zborurilor era de aproximativ 150 de milioane de lei. La sfârșitul lunii iulie, când a fost înghețat acest depozit, valoarea lui era aproximativ 68 de milioane. Atât administratorul provizoriu, cât și noi am depus cerere în adresa instanței ca să deblocheze acești bani, doar că instanța încă nu a examinat această cerere”.

Din depozitul bancar la care s-a referit Victor Neaga, ar putea fi returnați bani doar la pasagerii care și-au achitat biletele prin intermediul cardurilor bancare. Cei care au plătit cash pentru bilete, sau le-au cumpărat prin agenții de turism, au șanse mici să-și primească banii în viitorul apropiat.

În prezent, sunt peste 75 de mii de pasageri care-și așteaptă banii înapoi de la „Air Moldova”. Autoritățile caută soluții pentru a obliga compania să ofere prioritate pasagerilor la rambursarea datoriilor.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „În săptămânile următoare, colegii din Parlament vor înregistra un proiect de lege ca să oblige grupul de creditori ca în momentul în care vor începe să intoarcă banii, primii care să-și primească banii să fie pasagerii și nu altfel de persoane”.

Cum poate „Air Moldova” să-și reia zborurile?

Referindu-se la posibilitatea „Air Moldova” de a-și relansa activitatea, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile a precizat că certificatul lor de operator aerian mai este valid și a fost doar suspendat. Trebuie să-și găsească avioane și compania poate relua zborurile.

Victor Neaga: „Codul Aerian spune că, dacă în certificatul de operator nu există nicio aeronavă, atunci acest certificat se suspendă și ulterior se revocă. Pe prima perioadă, la solicitarea „Air Moldova”  noi am suspendat acest certificat pentru 4 luni de zile. După care noi avem dreptul  pe maximum 6 luni să-l suspendăm. L-am suspendat încă pe două luni. Această a doua suspendare a fost contestată de „Air Moldova” și acum instanța examinează acest litigiu. Cert este că astăzi în certificatul de operator al Air Moldova nu este nicio aeronavă care poate fi utilizată pentru transporturi aeriene”.

Am mers la sediul „Air Moldova” pentru a discuta cu administrația despre planul de restructurare accelerată pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nimeni nu era la oficiu.Am trimis ulterior o solicitare pe poșta electronică a companiei și l-am contactat telefonic pe directorul „Air Moldova”. Alexandru Ceban a promis că va răspunde la solicitarea noastră, dar până la publicarea materialului nu am mai primit răspuns.

I-am solicitat comentarii și fugarului Ilan Șor prin intermediul unei rețele sociale, unde acesta este activ aproape în fiecare zi. Dar mesajul a rămas fără răspuns.

 

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate
/VIDEO/ Scandal la Eurovision Moldova! Cum a câștigat Natalia Barbu cu ajutorul juriului, după egalitate de puncte cu Valeria Pasha
/VIDEO/ Scandal la Eurovision Moldova! Cum a câștigat Natalia Barbu cu ajutorul juriului, după egalitate de puncte cu Valeria Pasha
/PROMO/ Moldova gândește: Sunt în pragul disperării. Sute de asistenți personali din Capitală, în proces de a fi demiși
/PROMO/ Moldova gândește: Sunt în pragul disperării. Sute de asistenți personali din Capitală, în proces de a fi demiși
/VIDEO/ Dorin Galben și-a cerut iubita în căsătorie, printr-un cântec: „Am zis DA pentru totdeauna!”. Cum arată inelul de logodnă
/VIDEO/ Dorin Galben și-a cerut iubita în căsătorie, printr-un cântec: „Am zis DA pentru totdeauna!”. Cum arată inelul de logodnă
/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori
/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori
/VIDEO/ Oleg Jdanov: „Implicarea NATO în conflictul ruso-ucrainean ar însemna automat un război mondial”
/VIDEO/ Oleg Jdanov: „Implicarea NATO în conflictul ruso-ucrainean ar însemna automat un război mondial”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram