20 decembrie 2021, ora 11:19

UPDATE // După publicarea investigației, procurorul general interimar a venit cu precizări referitoare la cauza penală în care este vizată „Energokapital”, negând că dosarul s-a pierdut.

„Cauza penală la care ați făcut referință nu a dispărut. În august 2016, cauza a fost clasată de PCCOCS, iar în august 2019, după ce am preluat  interimatul funcției de procuror general, am anulat ordonanța de clasare cu reluarea urmăririi penale. A fost pornită încă o cauză penală în baza art.243 (spălarea banilor), art.327 (abuzul de putere), au fost conexate într-o procedură unică și dosarul a fost remis Procuraturii Anticorupție pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale. În noiembrie curent, la insistența mea, cauza dată a fost supusă verificării, cu intensificarea acțiunilor de urmărire penală necesare pentru a fi finalizată. Practic pe toate dosarele penale unde sunt investigate scheme din domeniul energetic sunt intensificate acțiunile de urmărire penală”, a declarat Dumitru Robu pentru TV8.

Urmare a unui șantaj dur și presiun proi fără precedent, în 2015, R. Moldova a ajuns să procure energie electrică la un preț exagerat de la o companie anonimă conectată la fostul lider nerecunoscut de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk și oligarhul moldovean, Vlad Plahotniuc. Schema de procurare a curentului electric de la Centrala de la Cuciurgan, prin intermediul unei companii-căpușă de la Tiraspol – Energokapital, a fost investigată încă din 2015 de către procurorii moldoveni, dar dosarul a fost trecut pe linie moartă, iar apoi a dispărut. Cutia Neagră a reușit să facă rost de mai multe informații documentate de ofițerii SIS care demonstrează implicarea unor deputați, miniștri, șefi de întreprinderi de stat, dar și așa-ziși oficiali din stânga Nistrului în schema prin care cetățenii R. Moldova au fost nevoiți să plătească mai scump pentru energia electrică consumată.

Totul a început în octombrie 2014, când, la Tiraspol, este înregistrată societatea pe acțiuni Energokapital. Oficial, în acte, fondatori ai firmei erau două alte companii ale căror beneficiari se ascundeau în offshore-uri din Belize și Hong-Kong. Presa de investigație și experții în domeniul energetic au afirmat de mai multe ori că beneficiari ai companiei erau politicienii beligeranți – Evghenii Sevciuk și Vladimir Plahotniuc. Cei care se ocupau însă de administrarea ei, planificarea, organizarea și aplicarea schemelor erau controversatul deputat moldovean Vladimir Andronachi, om de încredere al lui Plahotniuc, și Iurii Melnic, consilierul așa-zisului președinte de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk.

Energokapital a trecut cu viteza luminii prin toate procedurile de înregistrare la Chișinău, iar la 4 zile de la fondare, pe 20 octombrie 2014, ANRE i-a eliberat și licență pentru activitate de furnizare a energiei electrice la tarife nereglementate.„

„Energokapital” ajunsese cel mai mare contribuabil al Transnistriei

La 1 decembrie 2014, cu acordul Inter RAO, așa-numita „Moldavskaia Grăs” din stânga Nistrului a încheiat un contract cu Energokapital prin care s-a obligat să producă energie din gazul livrat prin intermediul Energokapital. Astfel, centrala de la Cuciurgan obținea profit doar din serviciile prestate de prelucrare a gazelor naturale. De asemenea, centrala i-a acordat Energokapital-ului dreptul de a fi unic furnizor al energiei pe care o produce.

Folosind această schemă, Energokapital a ajuns în topul celor mai mari contribuabili ai regiunii transnistrene, devansând chiar și renumita companie „Șerif”. În 2015, Energokapital a achitat impozite din venituri de peste 172 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a 15 milioane de dolari, iar la final de an a înregistrat un profit de peste 18 milioane de dolari.

Peste 6 luni de la fondare, pe 1 aprilie 2015, Energokapital a dat prima lovitură pe piață. Având suportul politic de la Chișinău și susținerea unei înalte funcționare a gigantului rus Inter RAO, Carina Țurcan, compania a forțat grupul „Gas Natural Fenosa” să cumpere energie de la Centrala de la Cuciurgan, având ca intermediar Energokapital, la un preț cu 30% mai mare decât cel oferit de compania ucraineană „DTEK Power Trade”.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia unei înregistrări telefonice dintre Vladimir Andronachi și Iurii Melnic, purtate a doua zi după semnarea contractului. În discuție, deputatul moldovean, care a participat la negocierile cu Gas Natural Fenosa, raportează cu mândrie consilierului lui Șevciuk cum a reușit să-i strângă la zid pe cei de la Fenosa, recurgând la șantaj și amenințări cu dosare penale.

Vlad Andronachi – Iurii Melnic:

– Bună ziua!

-Bună ziua! Vă felicit!

-Văd că nu sunați, mă gândesc poate aveți atâta încredere că deja nu mai verificați, sau cum?

-În primul rând am încredere de 100%. În al doilea rând, dimineață am fost la medic. Iată, numai ce am ieșit. M-am ocupat de sănătate.

-Iurii Alexeievici, ascultați-mă, un om mai tânăr. Nu știu dacă aveți încredere sau nu. Mergeți în Austria. Nu pierdeți timpul.

-Știți la ce oră noi am semnat contractul?

-Au spus că la 4.00 dimineață.

-La 04:20.

-Mai pe scurt, i-am îndoit așa că…deja îi pregăteam că pe ei vor fi fabricate dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică din Ucraina, neavând un acord cu Ucraina, mai pe scurt…

-Am înțeles.

-Numai ce nu am folosit noi noaptea trecută.

-Iar eu noaptea am adormit pe la 11:00 și dormeam.

-Nu-i nimic strașnic.

-M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”. Eu zic: „Carina, măcar o scrisoare de scris”. Sar ea: „Nu, nu. Alte variante nu sunt. Eu îi cunosc pe acești oameni”. Adică, ea era…

-Eu cu Carina am jucat acolo … Eu de partea asta, ea de partea cealaltă. Mai pe scurt, eu cu Carina am discutat aseară jumătate de noapte. Am creat strategii. I-am presat din toate părțile. De ei nimeni nu și-a bătut joc așa niciodată. Sunt mai mult decât convins de asta. Asta a fost o premieră. Ei au fost șocați. Au început să facă isterică toți și angajații de rând, și Silvia (n.r. Silvia Radu), și spaniolii. La un moment dat ei făceau așa o isterică că erau gata, dar într-un moment anumit, ca de obicei, Dimov cu Șîrma nu puteau împărți două ore o formulă, ca să înțelegeți.

-Eu deja le zic: „Voi nu ați…? Noi … pe această Fenosa. Ei pur și simplu în patru labe, deja ne plătesc, ne roagă, haideți deja să semnăm mai repede. Ei ne roagă, iar noi nu semnăm pentru că voi nu puteți împărți”.

-Ca întotdeauna, da?

-Dar slavă Domnului, totul e bine. Pentru un anișor la noi totul e bine.

-Eu vă felicit. Mulțumesc! Asta e foarte bine.

-Acum e importantă deja sănătatea dvs.

-Ne vom ocupa. Joia trecută era totul bine, astăzi deja e rău. Am sunat deja la Kiev.

-Iurii Alexeevici, haideți în…

-Eu mâine o să vin.

-La înfățișare sunteți deja mai îmbujorat decât ieri? Vă plimbați?

-Da, dimineață m-am trezit și am făcut o plimbare.

-Ieșiți acum în parc la noi, la lacul Comsomolist, împreună cu șoferul. Vă luați puține semințe și vă plimbați în jurul parcului.

-Vlad, eu azi am dat o mulțime de analize, nu am luat nici dejunul, nici prânzul, dă să mănânc măcar un borș gustos.

-Duceți-vă și mâncați borș și faceți o plimbare.

-Mulțumesc!

-Dimineața vă aștept și organizăm pe loc deplasarea dvs.

-Bine, hai. Cu mașina sunt 900 km până la Viena, prin România.

-Nu, 1300 km. Eu am mers. Cu atât mai mult că sunteți cu șofer. Vă puneți un film, priviți și mergeți. Vă opriți la ieșirea din România și de acolo e o aruncătură de băț. O să vă întâlnească acolo un prieten bun de-al meu. Vă aștept mâine la Chișinău!

-Mulțumesc!

Șantajul asupra „Union Fenosa”

În acea operațiune nocturnă despre care vorbește Vladimir Andronachi, pe atunci deputat al fracțiunii PD, a participat activ și președinta Consiliului conducătorilor INTER RAO, Carina Țurcan. În octombrie curent, aceasta a fost condamnată definitiv în Federația Rusă, la 15 ani de închisoare, pentru spionaj în favoarea R. Moldova. Potrivit autorităților ruse, Țurcan ar fi transmis serviciilor speciale de la Chișinău informații despre proiecte importante de energetică ale Rusiei, care constituiau secret de stat. Țurcan a negat întotdeauna aceste acuzații.

Până a ajunge la INTER RAO, Carina Țurcan a activat la Union Fenosa, ca director al Departamentului Juridic, iar ulterior la Centrala de la Cuciurgan, de unde a și fost propulsată la concernul rus, încă în 2007.

În cadrul negocierilor cu Fenosa, Carina Țurcan a avut rolul de a șantaja responsabilii de la Fenosa că, în cazul nesemnării contractului în condițiile propuse de ei, Centrala de la Cuciurgan va micșora tensiunea energiei electrice produse, fapt care automat trebuia să provoace extragerea nesancționată a electricității din rețelele Ucrainei, fără a avea vreo înțelegere prealabilă cu țara vecină. Iar conducătorii Gas Natural Fenosa urmau să se pomenească cu dosare penale pentru contrabandă cu energie electrică. Despre  micșorarea tensiunii produse la Cuciurgan spune expres Melnic în înregistrare.

Iurii Melnic: „M-a trezit Șîrma la 8:00 dimineață și văd că are o voce așa chinuită. El nu este un bărbat corpolent. Zice: „Alexeevici, contractul e semnat și nu micșorăm”. Când era deja 522, m-a sunat Carina și spune: „În principiu, noi noaptea micșorăm și dacă dimineață contractul nu este, nu ridicăm”.

Din înregistrare reiese că, la negocierile cu Fenosa au mai participat în acea noapte directorul Centralei de la Cuciurgan, Alexei Șîrma, șeful întreprinderii de stat Moldelectrica, Ghenadii Dimov, iar din partea companiei Gas Natural Fenosa – Silvia Radu, directoarea companiei. Apropo, Radu și-a dat demisia de la Fenosa peste 6 luni de la semnarea acelui contract. Ulterior, aceasta s-a implicat în activități politice fiind susținută direct sau indirect de Partidul Democrat: în calitate de candidată la alegerile prezidențiale din 2016, apoi de primar interimar al mun. Chișinău, și în sfârșit ministră a Sănătății, în Guvernul Filip.

Contactată de reporterul Cutiei Negre, Silvia Radu a negat că ar fi participat la acele negocieri nocturne și spune că nu s-au făcut presiuni și nu a fost șantajată cu dosare penale.

SILVIA RADU: „Compania „Union Fenosa”, cât eu am condus-o, niciodată nu a avut nicio relație cu Energokapital. Eu nu am participat la negocieri cu Energokapital și vă zic încă o dată că nu am avut nicio relație cu Energokapital. – Asupra dvs s-au făcut presiuni sau a existat un șantaj pentru a fi semnat acest contract că va fi inițiat un dosar penal? Au existat așa discuții? – Eu nu am fost amenințată că o să-mi fie deschis dosar penal, fiindcă dosar penal trebuie să deschizi în baza unui motiv și nu au existat motive pentru ca eu să fiu șantajată. Atâta timp cât eu am fost la conducerea „Gas Natural Fenosa”, toate contractele au fost semnate cu întreprinderile legale de stat, niciun offshore și totul a fost în cadrul legal existent. Noi atunci am semnat cu Energocom-ul și Energocom-ul este întreprindere de stat”.

Anterior, Silvia Radu a oferit mai multe detalii despre contractul din 2015 în timpul dezbaterilor electorale pentru alegerile prezidențiale din 2016. Întrebată atunci despre energia electrică procurată de la intermediarul Energokapital,  Radu la fel a negat că ar fi semnat vreun contact cu aceștia.

SILVIA RADU: „Atunci când eram președintele la compania Gas Natural Fenosa, reprezentanții Energokapital s-au apropiat de noi cu propunerea de a încheia un contract de livrare a energiei electrice. Poziția mea a fost un «nu» categoric, fiidcă  că o companie internațională, care respectă legislația și transparența în această țară nu-și poate permite să încheie un contract cu un intermediar înregistrat într-o zonă off-shore. Atunci, poziția noastră a fost că noi vom continua să avem contracte cu furnizorul principal – stația electrică de la Cuciurgan. Pentru mine și pentru companie era foarte important ca toate contractele ce țin de livrări către consumatorii Republicii Moldova să fie transparente, cu persoane juridice înregistrate și recunoscute legal, evitând interpretări de tipul off-shore sau altele, care nu corespund cu politica de etică și corectitudine a unei companii internaționale”.

La rândul său, compania „Premier Energy”, succesoarea „Gas Natural Fenosa”, ne-a răspuns: „De-a lungul anilor, procesul de achiziție a energiei electrice a fost și rămâne încă a fi o chestiune destul de complicată din cauza conjuncturii pieței de energie din R. Moldova, a lipsei diversificării resurselor energetice, precum și utilizarea resurselor administrative din partea diferitor grupuri de interes, care au profitat și tergiversat soluționarea deficiențelor pieței energetice în interes propriu. În aprilie 2015, compania a semnat contractul  de achiziție a energiei electrice direct cu centrala electrică de la Cuciurgan”.

Responsabilii de la Premier Energy evită să spună dacă în relația lor cu Centrala de la Cuciurgan a fost sau nu implicat intermediarul Energokapital.

Cutia Neagră a încercat să contacteze toate persoanele prezente la negocierile din noaptea de 1 aprilie 2015, dar nu ne-au răspuns la telefon.

Fostul director general al ANRE, Victor Parlicov, confirmă că a aflat ulterior despre presiunile și șantajul la care au fost expuși reprezentanții Fenosa pentru a procura energie electrică la condițiile stabilite de Energokapital.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Premier Energy a opus rezistență cu adevărat. Pe de altă parte, ei totuși sunt companie comercială și scandalurile publice nu sunt instrumentul de lucru al unei companii comerciale. Eu cred că au fost careva demersuri oficiale, dar în spațiul public ei nu au mers cu scandalizarea opiniei publice. Neformal, când noi discutam cu reprezentanții companiei, o bună parte  din informațiile care s-au vehiculat și care au fost confirmate, inclusiv de Andronachi prin aceste convorbiri telefonice, mi s-au spus. Dar când îți spune cineva, care este proba? Poți să-l crezi sau nu, dar când asta este confirmat de protagonist, asta deja e un fapt confirmat”.

Schema energetică, deconspirată în cadrul unui alt dosar penal

Schema de furnizare a energiei electrice în R. Moldova prin intermediul firmei-căpușă „Energokapital” a fost deconspirată în timp ce oamenii legii documentau alte activități suspecte din regiunea transnistreană. Potrivit unui răspuns oferit Cutiei Negre de către Procuratură,  încă în noiembrie 2013 a fost pornit un dosar penal pe fapte grave: „Planificarea unui război, spionaj și uzurparea puterii de stat, organizarea unei formațiuni paramilitare, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor”.

Materialele operative acumulate în cadrul acelui dosar au scos la iveală faptul că regimul de la Tiraspol și-a găsit un mecanism de finanțare, prin intermediul companiei „Energokapital”. Oamenii legii atenționau că schema cauzează statului prejudicii în proporții deosebit de mari, dar exista și riscul prejudicierii imaginii R. Moldova în domeniul relațiilor economice externe, deoarece beneficiarii afacerii intenționau să-și extindă activitatea în Ucraina și România. Despre soarta acelui dosar penal vă spunem mai târziu.

Chiar la scurt timp după fondare, în noiembrie 2014, compania „Energokapital”, care obținuse dreptul de a fi unic furnizor al energiei produse de Centrala de la Cuciurgan, a încheiat un acord oficial de furnizare a energiei către Ucraina. Ar fi fost vorba despre circa 250 de megawați, la preț de 5,8 cenți pentru un kilowat oră. Mult mai ieftin decât prețul pe care îl propuneau jumate de an mai târziu celor de la Gas Natural Fenosa. Estimativ, firma căpușă urma să câștige din acest contract cu ucrainenii cel puțin 6 milioane de dolari.

Andronachi, delegat la negocieri de Ministerul Economiei  

Potrivit unor informații documentate de SIS, la negocierile de la Kiev, de semnare a acestui acord, au participat consilierul lui Șevciuk, Iurii Melnic, Carina Țurcan, șefă la Inter RAO, Iulia Kovaliv, membră a Comisiei naționale pentru reglementarea domeniului energetic al Ucrainei, Boris Lojkin, șeful Administrației președintelui Ucrainei Petro Poroșenko și deputatul PD Vladimir Andronachi, dar de această dată, în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei al R. Moldova.

În perioada vizată, ministru al Economiei era democratul Andrian Candu, iar actualul director al ANRE, Octavian Calmîc era viceministru al Economiei pentru cooperare economică internațională. I-am sunat pe ambii pentru a-i întreba de ce a fost delegat atunci deputatul Vladimir Andronachi, din partea Ministerului Economiei, la negocierile de la Kiev. Calmîc nu ne-a răspuns la telefon, nici la mesajul pe care i l-am scris, iar Candu avea telefonul deconectat. Ultimul nu a fost de găsit nici pe rețelele sociale.

Lui Boris Lojkin, care s-a retras între timp din politică și a revenit în business, fiind în topul celor mai bogați ucraineni, i-am trimis, de asemenea, un mesaj pe Facebook în care l-am întrebat despre negocierile din 2014 cu Energokapital, dar acesta nu ne-a răspuns. Nu a reacționat la mesajul nostru nici Iulia Kovaliv, care până în octombrie curent a deținut o funcție publică, fiind șefa Consiliului național pentru investiții de pe  lângă președintele Ucrainei.

Revenim la deputatul Vladimir Andronachi. Potrivit informațiilor SIS, ajunse în posesia Cutiei Negre, acesta a purtat în 2015 negocieri din numele Energokapital și cu reprezentanții mai multor firme distribuitoare de energie electrică din Ucraina pentru încheierea unor eventuale contracte de livrare a energiei de la Centrala din regiunea transnistreană.

Vladimir Andronachi nu a fost de găsit pentru comentarii. Acesta are telefoanele închise de când a părăsit R. Moldova, în iulie 2021. În toamnă, procurorii i-au înaintat învinuiri  în cadrul unui dosar penal legat de frauda bancară și l-au anunțat în căutare internațională pentru a fi reținut și adus la Chișinău.

Fostul director al „Energokapital” Mihail Dobrov, a recunoscut anterior într-un interviu, acordat unei televiziuni din stânga Nistrului, că firma voia să vândă energie și în alte state, iar pentru a putea să-și desfășoare activitatea în exterior, în acționariat au fost incluse companii offshore, deoarece regiunea transnistreană nu este recunoscută pe plan internațional.

MIHAIL DOBROV, ex-director „Energokapital”: „Da, noi suntem înregistrați în regiunea transnistreană, pentru că aici ne desfășurăm activitatea. Dar acționarii sunt înregistrați în offshore, adică această companie se poziționează ca internațională și asta ne permite să ieșim liniștit pe piață”.

Sursele Cutiei Negre susțin că dosarul în care a fost condamnată penal în Rusia Carina Țurcan, pentru spionaj, ar avea legătură anume cu aceste încercări întreprinse de Energokapital de a vinde energie electrică în Ucraina, exact în perioada conflictului armat din țara vecină, apărut după  anexarea Crimeii de către Federația Rusă.

Dosar penal pentru uzurparea puterii în stat

Procuratura a refuzat să ofere detalii despre dosarul penal în cadrul căruia a fost documentată schema frauduloasă de achiziție a energiei electrice prin intermediul Energokapital.

„Cauza penală nominalizată a fost pornită la 20 noiembrie 2013 de către Procuratura Generală pe fapte de pregătire a unui război, organizarea unei formațiuni paramilitare și participarea la ea, crearea și conducerea unei organizații criminale, fabricarea și comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, spionajul și uzurparea puterii de stat. Având în vedere specificul faptelor infracționale investigate, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la secretul de stat, toate actele din cauza penală au fost clasificate cu parafa „secret”. Ținând cont de principiul confidențialității urmăririi penale, precum și protecția datelor cu caracter personal, suntem în imposibilitate de a vă furniza careva date cu referire la obiectul investigațiilor, participanții la prezentul proces penal și acțiunile de urmărire penală efectuate în cauza penală”, a răspuns PCCOCS la solicitarea Cutiei Negre.

În căutarea unor detalii despre acel dosar penal, Cutia Neagră l-a contactat pe ex-procurorul pe cazuri excepționale din cadrul Procuraturii Generale, Ruslan Cașu, care a inițiat atunci dosarul penal. Fostul procuror  ne-a oferit câteva detalii.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Într-un final au fost adunate multe, zeci de volume, dacă înțelegeți ce-i asta cauză penală. S-a făcut una foarte mare. Informațiile tot timpul erau prezentate de Serviciul de Informații și Securitate, pentru că nu procurorii se ocupă de investigații speciale. În baza probelor administrate la etapa inițială s-a constat că un grup de persoane din anturajul liderului politic din regiunea transnistreană, inclusiv cu participarea unor cetățeni cu funcții de demnitate publică de la noi, am în vedere din autoritățile noastre constituționale, au pus la cale și au creat această schemă. – Ați ajuns la etapa ca să chemați, să intervievați vreo persoană sau nu s-a ajuns la etapa asta? – În 2015 eu am fost transferat într-o altă subdiviziune a Procuraturii Generale, respectiv, toate dosarele din gestiunea oricărui procuror care se transferă, rămân acolo, în subdiviziunea precedentă. Ulterior, am aflat, în baza unor comunicate de presă, că subiectul acestei scheme energetice a fost disjungat, separat de dosarul de bază, într-o procedură aparte. Apoi am aflat că au fost audiați experți în energetică și s-a ajuns la concluzia că nu există probe. Am zâmbit un pic, așa în mine. Mi s-a părut foarte straniu. – Ați zâmbit, de ce? – Pentru că la etapa în care eu am transmis dosarul în legătură cu transferul într-o altă subdiviziune, acolo deja erau informații suficiente pentru a cita anumite persoane, pentru a le formula niște acuzații preliminare. 

L-am contactat și pe fostul procuror Vladimir Moșneaga, care preluase dosarul Energokapital, pentru a-l întreba detalii. După ce i-am spus subiectul, acesta ne-a promis un scurt interviu mai târziu, dar nu ne-a mai răspuns la apeluri și la mesaje.

Dosarul a dispărut de la PG

Potrivit surselor TV8, dosarul ce vizează Energokapital, care a fost separat de cauza penală inițială în care erau investigate acțiuni periculoase din stânga Nistrului, s-a pierdut în mod misterios în timpul mutării Procuraturii în noul sediu.

Un răspuns în acest sens nu avem de la Procuratură, dar Ruslan Cașu ne-a confirmat informația.

RUSLAN CAȘU, ex-procuror: „Eu am fost solicitat anul trecut de către noua conducere a Procuraturii Generale referitor la mai multe cauze penale, pentru că dumnealor, când au preluat conducerea, inclusiv a acestei subdiviziuni, nu au găsit nimic – nici registre de evidență a dosarelor, nici propriu-zis dosarele. Eu nu am putut să le prezint informații pe suport de hârtie, pentru că nici nu le am. Le-am dat niște indicii, însă nu știu cu ce s-a terminat.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE „ Când a început scandalul și eu cu Sergiu Tofilat am făcut o conferință de presă la subiectul Energokapital, când a început  scandalul în stânga Nistrului, când public au fost scoase un șir de informații cum Energokapital plătește dividende prin băncile din R. Moldova. Noi atunci am sesizat Procuratura să verifice dacă aceste tranzacții se încadrează în legislația de prevenire a spălării banilor și să verifice proveniența banilor. Și Procuratura a făcut cel mai bun lucru pe care putea să-l facă. A dat un comunicat de presă a doua zi după ce ne-a chemat la audieri că experții nu au adus probe că u fost bani spălați sau furați sau că Energokapital a încălcat ceva. Dar eu ca expert ce trebuie să fac? Poate să vă aduc și învinuiții în cătușe? Noi am sesizat o problemă, dacă nu greșesc era 2017, dar atunci cu certitudine totul era sub controlul direct al lui Plahotniuc și dacă Procuratura a reacționat în felul acesta, eu nu am niciun dubiu că acoperirea era de la Plahotniuc.

Dividende de 16 milioane de dolari, trimise în offshore

Timp de doi ani, cât a funcționat schema de livrare a energiei electrice de la Cuciurgan prin intermediul „Energokapital”, beneficiarii ascunși în offshore-uri au încasat zeci de milioane de dolari ca dividende de la firma-căpușă. Doar pentru perioada aprilie-decembrie 2016, Ornamental Art Limited din Hong Kong,  a încasat dividende în sumă de 16 milioane de dolari.

Banii au fost transferați din contul Energokapital, deschis la Victoriabank, după ce Judecătoria Căușeni a admis, în ianuarie 2017, o cerere a offshore-ului de încasare a dividendelor de la Energokapital în sumă de 16 milioane de dolari. Toate dividendele i se cuveneau offshore-ului Ornamental Art Limited deoarece al doilea acționar al „Energokapital” – firma de la Tiraspol „Bas Merket” fusese lichidată de câteva luni.

Informațiile despre transferurile făcute în offshore, către Ornamental Art Limited, au fost făcute publice de așa-numita bancă națională a regiunii transnistrene, care a dat în judecată Energokapitalul, pentru încălcarea legislației privind controlul valutar. Aceasta trebuia să vândă în băncile din stânga Nistrului toată valuta obținută din exportul de energie electrică – 437 de milioane de lei, dar a convertit în dolari cea mai mare parte din sumă și i-a transferat direct din contul de la Victoriabank spre offshore.

Instanța de judecată a decis să aplice o amendă Energokapitalului în mărime de 124 de milioane de lei, adică jumătate din suma valutei pe care trebuia de fapt să o aducă în stânga Nistrului, potrivit legislației.

Despre încasarea dividendelor de la Energokapital de către offshore-ul Ornamental Art Limited a vorbit anterior și Igor Popa, fostul avocat al lui Vladimir Filat. Prezent în platoul emisiunii Cutia Neagră, Popa a prezentat o schemă, care arăta câți bani a primit offshore-ul și unde i-a direcționat mai departe. Cu o parte din bani ar fi fost  cumpărat un hotel în Miami. Popa afirma că Plahotniuc era beneficiarul.

Abia în ianuarie 2019, activitatea firmei Energokapital a ajuns în vizorul Inspecției Financiare din Tiraspol, care a pornit un control fiscal și i-a cerut firmei  să prezinte actele contabile pentru toată perioada de activitate din 2014 până în 2019. Firma nu a prezentat nimic și a fost amendată.

În noiembrie 2019, așa-numiții judecători din regiunea transnistreană  au admis cererea Inspecției Financiare și au decis lichidarea companiei Energokapital.

Schema de vânzare a energiei electrice prin Energokapital a funcționat în perioada 2015-2017. După ce în presă au apărut mai multe investigații despre firma-căpușă, schema a fost sistată.

VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Schema nu putea funcțíona fără girul lui Plahotniuc, pentru că atunci Plahotniuc controla practic tot. Andronachi, din partea lui Plahotniuc era coordonatorul principal pe sectorul energetic. Eu nu cred că el putea să nu fie implicat”.

21 iulie 2024, ora 19:45

Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Reporterul Cutiei Negre PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spunem astăzi care este soarta lor.  

(17 iunie 2014)

IURIE LEANCĂ, ex-premier al R. Moldova: „Din punctul meu de vedere, carul s-a pornit, dar încă cu rotații foarte și foarte mici. Este adevărat că o treime dintre judecători în ultimii 3-4 ani au plecat din sistem, care au probleme de integritate. A fost primul judecător băgat la închisoare și vreau să vă zic, stimați concetățeni, că nu sunt mândru că așa ceva se întâmplă în R. Moldova. Nu sunt mândru că încă 9 judecători sunt cu dosare deja în instanță. Dar dacă nu vom sancționa pe cei care își permit să facă astfel de lucruri, mă tem că niciodată nu vom face regulă în R. Moldova.

De la această declarație a fostului prim-ministru s-au scurs zece ani. De atunci, numărul judecătorilor cercetați penal a trecut de 70, dar niciunul nu a ajuns după gratii. Doar doi magistrați au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție și ambii au reușit să fugă din țară. Cel mai recent caz este cel al judecătorului din Drochia, Valeriu Ghedreuțan.

„Ghedreuțan Valeriu se consideră condamnat în baza Art. 324, alin. 3, Cod Penal și se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 10 mii unități convenționale ce constituie 200 mii lei. Pedeapsa penală sub formă de închisoare urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

Această hotărâre a fost citită de judecătorii Curții de Apel Bălți  pe data de 2 iulie doar în fața  echipei de filmare a Cutiei Negre PLUS. Condamnatul, un fost magistrat al Judecătoriei Drochia, care trebuia să fie deja după gratii, a fugit din țară. Avocatul său nu s-a prezentat la ședință.

„Greșeala” instanței care i-a permis unui judecător să fugă din țară

Valeriu Ghedreuțan, condamnat pentru corupere pasivă, a scăpat de închisoare datorită unei erori admise de judecătorii de la Apel în dispozitivul hotărârii pe care au pronunțat-o la 30 aprilie.

Magistrații au scris în hotărâre că „termenul de executare a pedepsei cu închisoarea urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”. Astfel, Valeriu Ghedreuțan a mers liniștit acasă și urma să aștepte până când Curtea Supremă de Justiție avea să pună punct în dosarul său.

După ce instanța a fost atenționată că deciziile Curții de Apel trebuie executate din momentul adoptării, completul de judecată a emis, pe 27 mai, o nouă încheiere și a dispus reținerea imediată a magistratului și transferul lui în penitenciar. Dar ia-l de unde nu-i! Chiar în aceeași noapte, Ghedreuțan a fugit din R. Moldova.

„Inspectoratul de Poliție din Drochia a recepționat actele de la Curtea de Apel Bălți pe poșta electronică guvernamentală în dimineața zilei de 28 mai. În urma verificărilor, s-a stabilit că Valeriu Ghedreuțan a părăsit hotarele R. Moldova tot 28 mai. La ora 12:01 acesta  a traversat punctul de frontieră Criva-Mămăliga, în calitate de pasager al unui automobil. Conform informației operative, Ghedreuțan a rămas pe teritoriul Ucrainei, la autogara din orașul Cernăuți. Din acest motiv, nu a fost posibilă executarea deciziei Curții de Apel Bălți. La 31 mai, în baza încheierii Judecătoriei Drochia, a fost pornit dosarul special de căutare. În prezent, se întreprind măsuri în vederea stabilirii locului aflării și reținerii condamnatului”, a precizat Inspectoratul de Poliție din Drochia la solicitarea Cutiei Negre. 

Judecătorii Curții de Apel Bălți au refuzat să explice de ce nu au dispus pe 30 aprilie arestul imediat al lui Ghedreuțan.

GHEORGHE SCUTELNIC, judecător Curtea de Apel Bălți: „Eroarea admisă este corectată prin încheiere și este indicată în decizia motivată care o să fie expediată părților. Nu facem comentarii asupra deciziei adoptate. Nu este o eroare. Este o practică judiciară care a fost anterior stabilită. Noi o să explicăm la timpul cuvenit și în situațiile cuvenite. Dacă oamenii își fac mendrele, asta e altă întrebare. Mă iertați”!

Plângere la Inspecția Judiciară

Pe 2 iulie,  Consiliul Superior al Magistraturii l-a demis pe  Valeriu Ghedreuțan din funcția de magistrat al Judecătoriei Drochia. Timp de 8 ani, acesta fusese suspendat din funcție.

Totodată, acțiunile judecătorilor Curții de Apel Bălți, care l-au lăsat în libertate pe Ghedreuțan  urmează a fi verificate de Inspecția Judiciară.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „La 16 mai, în adresa Inspecției Judiciare a fost depusă o plângere de către șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. La moment Inspecția analizează toate circumstanțele indicate în sesizare. Șefa Procuraturii Anticorupție a indicat despre o rea-credință, intenție a acelor judecători. Inspecția Judiciară urmează să stabilească dacă a avut loc acea corectare, dacă este în limitele legii și, eventual, dacă nu este în limitele legii, inspecția urmează să verifice dacă judecătorii au făcut-o cu intenție sau din neglijență gravă”.

Valeriu Ghedreuțan s-a ales cu dosar penal pentru corupere pasivă în anul 2016. El i-a promis unei femei că va adopta o hotărâre în favoarea ei într-un litigiu în care aceasta își cerea dreptul de proprietate asupra unei case din orașul Drochia. După ce i-a dat câștig de cauză în dosar, femeia a transferat din Italia 6 200 de euro chiar pe numele judecătorului. Iar Valeriu Ghedreuțan a ridicat personal banii de la bancă. După ce judecătorul a cerut încă 1000 de euro ca să ridice sechestrul de pe casă, femeia a decis să-l denunțe la CNA.

Magistrata căutată de Interpol timp de 10 ani

Primul caz în care un magistrat a reușit să scape de pușcărie prin fugă s-a întâmplat însă acum zece ani. În iunie 2014, judecătoarea Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni a fost condamnată la 8 ani de închisoare după ce a cerut mită 2000 de euro, de la rudele a doi tineri pe care îi judeca. O parte din banii marcați de CNA au fost găsiți în casa judecătoarei în timpul perchezițiilor. 

Elena Roibu, condamnată pentru corupție, a fugit chiar din sala de judecată și a părăsit teritoriul R. Moldova, fugind prin regiunea transnistreană. De zece ani, aceasta este căutată, dar fără rezultat.

„Elena Roibu a fost anunțată în căutare de către Biroul Interpol la 27 iunie 2014. În prezent, căutarea internațională se menține. Nu a fost recepționată nicio informație referitoare la localizarea persoanei sau reținerea acesteia pe teritoriul R. Moldova sau în afara țării, ne-a comunicat Inspectoratul General al Poliției.

Primul judecător prins în flagrant cu mită, achitat și revenit la muncă

Primul caz de corupție care vizează un judecător, datează din anul 2013. Magistratul Gheorghe Popa a fost prins cu mită de 200 de dolari. Flagrantul a avut loc chiar în biroul magistratului. Banii marcați de CNA au fost găsiți  între paginile Codului de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. La 4 ani de la acele percheziții, judecătorul a fost achitat și a revenit în sistem, iar statul a fost obligat să-i plătească peste 700 de mii de lei, în calitate de prejudicii materiale.

Potrivit procurorilor, în schimbul banilor, magistratul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești, urma să scoată de pe rol cererea unui reclamant. 

În aprilie 2014, Judecătoria Buiucani l-a găsit vinovat pe Gheorghe Popa și l-a condamnat pentru corupție pasivă la 7 ani de închisoare.  Magistratul s-a declarat nevinovat și a acuzat CNA că i-a organizat o provocare.

Peste doi ani, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința primei instanțe și a stabilit că fapta imputată constituie doar o contravenție. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, iar în iulie 2017, Gheorghe Popa a fost total achitat.

Peste câteva zile de la decizia instanței, Popa a fost restabilit de CSM în funcția de judecător. În anul 2019, după ce a fost obligat prin judecată, statul i-a plătit lui Popa și prejudicii de aproape 750 de mii de lei, pentru că a fost cercetat penal pe nedrept și suspendat din funcție.

Dosar fără finalitate timp de 10 ani

Un alt dosar de rezonanță, inițiat de procurori cu mai bine de zece ani în urmă, nu are până astăzi o finalitate. Magistratul Dorin Coval de la Judecătoria Căușeni, cercetat în trei cauze penale, își așteaptă sentința la Curtea de Apel Chișinău.  

Prima dată, CSM și-a dat acordul ca judecătorul Dorin Coval să fie anchetat pentru corupție în septembrie 2013. Magistratul a fost învinuit de procurori că a primit drept mită 500 de lei și tichete pentru 400 de litri de motorină și benzină. În 2014, Coval s-a ales cu alte două dosare penale pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii. Cele 3 cauze au fost conexate.

Judecătoria Chișinău l-a achitat pe Coval în decembrie 2017 pe capătul de acuzare ce vizează actul de corupție, iar pe celelalte două - a expirat termenul de prescripție. În 2020, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Timp de 4 ani, instanța nu a emis o sentință. În aprilie curent, magistrata Elena Cojocari, care avea dosarul în procedură, a demisionat. Cauza a fost distribuită unui alt judecător care va relua procesul de la zero.Prima ședință de judecată a fost programată tocmai pentru data de 5 noiembrie 2024.

La fel ca și judecătorul de la Telenești, Dorin Coval nu-și recunoaște vina și a declarat în instanță că actul de corupție de care este învinuit a fost o provocare organizată de CNA.

Condamnat la 7 ani de  închisoare de prima instanță

În aprilie 2015, un alt judecător a fost prins  cu mită. Veaceslav Panfilii de la Judecătoria  Anenii Noi a fost reţinut de ofiţerii CNA după ce a primit ultima tranșă de 400 de euro din cei 1000 pe care i-ar fi estorcat de la fiul unei persoane vizate într-o cauză civilă aflată la el în procedură. Procurorii au documentat acțiunile judecătorului timp de 3 luni și apoi l-au reținut îBanii marcați au fost predați benevol de judecător, care i-a scos din buzunarul sacoului.

Dosarul lui Panfilii a fost examinat timp de 8 ani în instanța de fond. În octombrie anul trecut, magistratul a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani de închisoare.  Panfilii nu și-a recunoscut vina. A declarat în instanță că avea o relație de prietenie cu persoana care l-a denunțat la CNA, iar banii pe care i-a luat reprezentau un împrumut. Operațiunea CNA  a calificat-o ca fiind tot o provocare.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost atacată cu recurs de Veaceslav Panfilii și de un an și jumătate dosarul stă blocat la Curtea de Apel Chișinău. După demisia din luna mai a judecătoarei Liubovi Brînză, care a avut dosarul în procedură, cauza urmează să fie distribuită altui magistrat.

Revenirea judecătorului Arnăut și cererea pentru „titlul onorific de veteran al sistemului judiciar”.

 În iulie 2017, judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut a fost suspendat din funcție după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul ca acesta să fie cercetat penal pentru 4 episoade de trafic de influență. Arnăut a fost învinuit în baza mărturiilor făcute de avocatul-vedetă Valerian Mânzat. Acesta a scris un denunț în care a povestit că, în perioada în care a fost avocatul întreprinderii Moldovagaz, judecătorul Arnăut rezolva problemele companiei în instanță și primea câte 50 de mii de lei pentru fiecare serviciu.

Mânzat a mai declarat că, în anul 2016, după ce a fost condamnat la închisoare pentru escrocherie, ar fi apelat tot la Arnăut să-l ajute să obțină o sentință mai blândă la Apel . I-ar fi transmis 20 de mii de euro, pentru a influența completul de judecători, dar a fost mințit. Curtea de Apel Chișinău i-a menținut pedeapsa cu închisoarea lui Mânzat, iar acesta l-a denunțat mai apoi pe Arnaut la CNA.

În noiembrie 2022, Judecătoria Bălți l-a achitat pe Sergiu Arnăut pe toate capetele de acuzare, motivând că probele audio și video prezentate de procurori și declarațiile martorilor nu confirmă acuzațiile aduse de Valerian Mânzat. În ianuarie 2023 și Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat în favoarea lui Arnăut.  Ulterior, acesta a revenit în funcția de judecător.

La 7 mai curent, Sergiu Arnăut a cerut în plenul CSM să-i fie acordat „Titlul onorific veteran al sistemului judiciar”. Discuțiile au fost aprinse, iar într-un final, CSM a amânat subiectul. Ulterior, Arnăut a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău.

Până astăzi nu există o sentință definitivă în dosarul lui Sergiu Arnăut în care este învinuit de trafic de influență. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Examinarea trebuia să înceapă în luna mai, dar ședințele au fost anulate din cauza demisiei judecătorilor de la CSJ.

Cum a scăpat Ciugureanu de dosarul penal

Mai mulți magistrați  dintre cei care s-au ales cu dosare penale în ultimii ani,  au dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că ar fi încălcat procedura atunci când a eliberat acordurile pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. Astfel, există riscul ca mai multe dosare să fie clasate, dacă CSM va pierde litigiile. O astfel de situație s-a produs deja în cazul fostului judecător Mihail Ciugureanu. Anul trecut, mai mulți magistrați au obținut victorii împotriva CSM la Curtea de Apel și sunt în așteptarea deciziilor salvatoare la Curtea Supremă de Justiție. 

În iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru ca judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, să fie cercetat penal pentru abuz în serviciu și pronunțarea cu bună-știință a unor încheieri contrare legii.  

Ciugureanu a fost învinuit că a emis patru încheieri în urma cărora 780 de hectare de teren din proprietatea statului au ajuns la Întreprinderea de Stat „Codrul”, aflată în proces de insolvabilitate, cu riscul de a fi înstrăinate. Judecătorul, care a ieșit deja la pensie, a respins atunci acuzațiile.

Dosarul lui Mihail Ciugureanu nu a mai avut finalitate în instanța de judecată. Cauza a fost scoasă de pe rol patru ani mai târziu, după ce fostul judecător a câștigat procesul civil intentat împotriva CSM-ului, fiind anulat acordul de pornire a urmării penale pe numele său.

Soluții similare au primit anul trecut la Curtea de Apel Chișinău și trei judecători cercetați penal pentru îmbogățire ilicită: Ion Druță, Tatiana Avasiloaie și Alexandru Gheorghieș. CSM a contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție și dosarele se află pe rol.

Președintele interimar al CSM recunoaște că instituția a pierdut mai multe litigii similare pentru că nu a respectat diferite norme legale.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „Deseori instanțele de judecată anulând aceste acorduri care au fost date de CSM au făcut referire la prevederile legale care spun că judecătorii vizați trebuiau invitați la ședințele CSM. Chestiunea asta nu s-a făcut și în unele cazuri instanțele de judecată au menționat că a fost încălcată procedura și o altă soluție decât a anula acea hotărâre a CSM nu ar fi fost. Înțelegem că este o hotărâre nepopulară pentru că lumea a așteptat rezultate pe marginea acelor cauze, dar în condițiile în care a fost încălcată legea și procedura, instanțele de judecată nu aveau alternativă”.  

Investigațiile financiare paralele tărăgănează ancheta

Se judecă cu CSM și fostul magistrat al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală. Unul dintre motivele de contestare în judecată a deciziei CSM a fost faptul că a lipsit de la ședința Consiliului la care a fost dat acordul să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani. 

Sternioală este acuzat că deține bunuri de aproape 14 milioane de lei, printre care și o casă de lux în Chișinău, înregistrată inițial pe numele părinților săi pensionari. În acel imobil au descins cu percheziții procurorii în noiembrie 2019. La aproape 5 ani distanță, Procuratura încă nu a trimis dosarul lui Sternioală  în instanța de judecată.

Un alt judecător, Alexandru Gheorghieș, învinuit că deține mai multe mașini de lux și o casă de milioane în municipiul Bălți pe care le-a înscris pe persoane terțe, a fost reținut de procurori în urmă cu doi ani și jumătate. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Procuratura Anticorupție a informat că atât în cazul lui Gheorghieș, cât și în cazul lui Sternioală, procesele se tărăgănează, pentru că procurorii așteaptă rezultatele unor investigații financiare paralele.

Pe de altă parte, experta anticorupție Cristina Ciobotaru consideră că o parte dintre dosarele inițiate pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită au reprezentat de fapt o răfuială a CSM-ului, cu intenția de a-i scoate din sistem pe magistrații incomozi.

CRISTINA CIOBOTARU, expertă anticorupție: „Anul 2019 a fost un an foarte prolific din perspectiva pornirii dosarelor pentru îmbogățire ilicită, mai ales în cazul judecătorilor. Ceea ce au avut în comun aceste dosare a fost faptul că erau judecători aflați în conflict cu CSM din cauza organizării Adunării Extraordinare a Judecătorilor la care urma să fie pusă în discuție revocarea membrilor CSM. Această adunare până la urmă a eșuat, dar ranchiuna a rămas. Ne uităm chiar la ordinea în care au fost pornite aceste dosare penale. E vorba de Alexandru Gheorghieș, care a fost președintele ales al acelei adunări. A fost mai apoi magistrata Olesea Țurcan, care a fost secretara adunării. Apoi Tatiana Avasiloaie care a fost secretara comisiei de numărare a voturilor la Adunarea Generală Extraordinară. De asta eu cred că ceea ce unește aceste dosare nu este neapărat caracterul ilicit al averii acestor magistrați, ci problemele pe care le aveau ei cu CSM-ul care a supraviețuit după acea Adunare Generală din 2019. S-ar crea impresia că a existat și o înțelegere cu procurorii pentru a verifica anumiți judecători incomozi CSM-ului cu promisiunea că ei vor ajuta la ridicarea imunității lor pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. De asta eu cred că aceste dosare bat pasul pe loc de foarte mulți ani, nu pentru că îi protejează sistemul, dar pentru că atunci când motivația nu este una veritabilă, asta e soarta dosarelor de fiecare dată.

Dosarele de îmbogățire ilicită! Clima și Pavliuc au scăpat de anchetă

În total, CSM și-a dat acordul pentru ca 11 judecători să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită. Între timp, 5 dosare au fost clasate de procurori, iar în unele cazuri de rezonanță în care a fost decisă urmărirea penală, Procuratura a tăcut chitic.

De exemplu, dosarul inițiat pe numele fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, a fost clasat încă la 6 iunie 2023. Iar dosarul fostului vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a fost clasat la 15 februarie 2024, pentru că faptele nu au întrunit elementele infracțiunii. 

Despre asta am aflat doar după ce reporterul Cutiei Negre a solicitat oficial informația de la Procuratura Anticorupție.

Pe banca acuzaților, pentru îmbogățire ilicită, au ajuns până astăzi doar doi judecători. Oleg Melniciuc este singurul condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare. Magistratul se declară nevinovat și a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea cauzei este suspendată până în luna octombrie, pentru a fi efectuată o expertiză financiară.

OLEG MELNICIUC, judecător: „Am considerat că judecătorul va fi capabil să pătrundă în esența argumentelor pe care le-am invocat. Dacă judecătorul nu a dorit să pătrundă în esență și să facă calcule, eu am hotărât că atunci e mai bine să solicităm o expertiză. Las” să facă calcule experții. Acolo sunt toate calculele absolut confirmate documental. Sentința primei instanțe o consider absolut ilegală”.

Încă în vara anului 2022 a ajuns în judecată și dosarul fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în care este acuzat că a dobândit bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei pe care le-a înscris pe rude. De la începutul anului curent, pe acest dosar au fost planificate 7 ședințe, dar mai mult de jumătate au fost anulate din diverse motive.

Într-o altă cauză  penală în care Ion Druta a fost bănuit că a dat indicații unor judecători pe anumite dosare de rezonanță, procurorii și-au retras învinuirile și au clasat dosarul. 

Magistrata Olesea Țurcan nu vine la ședințe de judecată

În martie 2022, procurorii au descins cu percheziții în biroul magistratei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău care este acuzată că a dispus ilegal suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare  ce vizau activitatea companiei Moldasig. În rezultat, administratorul companiei a fost înlăturat de la conducere, fiind instituită administrarea provizorie de către două companii de audit. Decizia îl favoriza pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În decembrie  2020, Platon acesta a dat buzna la ședința CNPF, unde se discuta despre problemele de la Moldasig. Platon a intrat forțat în clădire, sărind peste turnichetul de la intrare.

Dosarul în care judecătoarea Olesea Țurcan este învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii se află pe rolul Judecătoriei Buiucani, din mai 2022. Timp de doi ani, au fost fixate 26 de ședințe, dar multe dintre ele au fost anulate din diverse motive. Astăzi, procurorul nu are obiecții la modul în care se desfășoară procesul.

ELENA CAZACOV, procuror: „În ultima perioadă, ședințele sunt toate lucrătoare și noi am finalizat audierea tuturor martorilor acuzării. Într-adevăr au fost careva ședințe amânate din lipsa prezentării doamnei Olesea Țurcan. Absențele au fost ca motiv de boală a ei sau a membrilor familiei. După ce a fost dispusă examinarea dosarului în lipsa acesteia, cauza se examinează fără a fi tergiversată”.

Avocatul Olesei Țurcan a precizat că aceasta se declară nevinovată, dar a refuzat să facă declarații, motivând că nu are acordul clientei sale. 

Olesea Țurcan este singura judecătoare care nu este suspendată din funcție de către CSM în legătură cu dosarul penal în care este judecată. Acest lucru nu a fost posibil, pentru că magistrata se află oficial în concediu de maternitate.

Judecătorii din Laundromat reveniți în funcții

În ultimii ani, mai mulți judecători au revenit în funcții după ce au fost declarați de instanțe nevinovați. Și-au reluat munca și o parte dintre magistrații vizați în Laundromat. Recent, v-am arătat într-o altă investigație la Cutia Neagră Plus că aceștia solicită și despăgubiri de milioane de la stat.

Au fost achitate și cele 5 judecătoare reținute în 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat opinia publică.

Iar în iulie 2019 a fost repus în drepturi și fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, prins în flagrant cu mită în anul 2014.  Anul trecut, statul a fost obligat de Curtea de Apel Chișinău să-i achite lui Cazacu peste un milion de lei, drept salariu pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcție.

AMNISTIE pentru un judecător care a recunoscut că a emis decizii ilegale

Au scăpat de închisoare și doi ex-magistrați ai Judecătoriei Strășeni vizați în anul 2016 într-un dosar de rezonanță. Aceștia au fost acuzați că au emis zeci de încheieri ilegale, în baza cărora mai mulți cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei au obținut recunoașterea unor acte de stare civilă în R. Moldova. În baza documentelor false, cetățenii străini și-au depus dosarele pentru obținerea cetățeniei moldovenești, iar ulterior și pentru redobândirea cetățeniei României. Deși vinovăția în acest caz le-a fost dovedită, un judecător a fost pedepsit de prima instanță doar cu amendă de 10 mii de lei, iar altul a beneficiat de amnistie.

În octombrie 2018, magistratul Vasile Rusu de la Judecătoria Strășeni a fost găsit vinovat pentru pronunțarea unor încheieri contrare legii.A emis 11 încheieri în favoarea unor cetățeni ai Ucrainei și ai Federației Ruse, în baza unor acte false de stare civilă.

Prima instanță i-a aplicat judecătorului Vasile Rusu doar amendă de 10 mii de lei. Procurorul a contestat decizia, solicitând 3 ani de închisoare pentru Rusu. Însă Curtea de Apel Chișinău a anulat și amenda. Instanța l-a eliberat de pedeapsă pe Rusu, pentru că a trecut termenul de prescripție. După ce Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, acesta s-a blocat din nou la Curtea de Apel Chișinău. După demisia judecătoarei Elena Cojocari, dosarul urmează a fi redistribuit altui magistrat.

Fostul președinte al Judecătoriei Strășeni, Mihail Gavriliță, acuzat în același dosar cu Vasile Rusu și-a recunoscut vina chiar din start și a fost judecat în procedură simplificată. În timp ce dosarul se afla pe rol, Gavriliță a depus o cerere pentru amnistie în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani i-a acceptat cererea în iulie 2018 și a încetat procesul penal în privința lui Gavriliță.

În ultimii zece ani, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru urmărirea penală a 77 de judecători. Până astăzi, nu avem niciun magistrat ajuns după gratii.  

Această investigație este finanțată printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.