21 iulie 2021, ora 10:54

Își face job-ul cu dedicație, este tânăr și entuziast, iar datorită ideilor sale inovative a adus domeniul în care activează la un alt nivel. Vorbim despre Daniel Vodă, purtător de cuvânt la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău. Pe Daniel l-a ales meseria, și nu invers. L-a ajutat, ce-i drept, în acest sens, experiența de la radio, activitatea în societatea civilă, precum și cea în diplomație.

Daniel este un exemplu clar care demonstrează că un comunicator bun nu trebuie să aibă neapărat experiența unui facultăți de profil în spate. Pune un accent aparte pe comunicarea eficientă în echipa cu care lucrează și crede că o relație bună dintre un purtător de cuvânt și instituția pe care o reprezintă trebuie să aibă în mod obligatoriu la bază respectul.

27 august 2023, ora 20:03

În iunie 2023 ex-șefa de cabinet al guvernului Gavrilița, Stella Jemna a devenit noua reprezentantă de țară pentru Moldova în Western NIS Enterprise Fund. Fondul regional de investiții, WNISEF , care în ultimii 30 de ani susține cu succes afacerile mici și mijlocii din țara noastră și Ucraina.

Într-un interviu acordat pentru redacția TV8, Stella Jemna a vorbit despre proiectele care sunt susținute de fondul WNISEF, cum să atragem cât mai multe investiții în Moldova, care sunt oportunitățile pentru companiile noastre, cum să depășim exodul de oameni și în ce direcție merge Moldova.

„Mereu am fost pasionată de antreprenoriat”.

Stella Jemna este manager de proiect cu peste 15 ani de experiență în sectoare precum media, organizații non-profit și guvernamentale. De-a lungul carierei sale, a implementat cu succes mai multe proiecte regionale și internaționale, având abilități în implementarea politicilor publice, coordonarea cu diverși donatori ori persoane din spațiul public sau privat. Stella Jemna a absolvit masteratul în Administrație Publică la Universitatea din Statul Georgia SUA, unde a fost bursieră Fulbright, cu o specializare în Management și Finanțe. În perioada 2022-2023 a ocupat funcția de șefa de Cabinet al prim-ministrei Natalia Gavrilița iar actualmente lucrează intr-un fond de investiții regional.

- Recent ați preluat funcția de reprezentant de țară pentru Moldova în Western NIS Enterprise Fund. Care este misiunea fondului în țara noastră?

- Western NIS Enterprise Fund  (WNISEF) se focusează pe câteva direcții. În primul în primul rând, promovarea Moldovei pe piața globală atât a producătorilor noștri cât și ca destinații atractivă pentru investiții; în al doilea rând, încurajarea antreprenoriatului în diverse forme, de la proiecte locale ale elevilor până la startup-urilor tehnologice; în al treilea rând, îndreptarea atenției de la programele centralizate la scară largă la inițiative locale la scară redusă, cu impact ridicat și, în al patrulea rând, sprijinirea educației contemporane pentru toate vârstele și grupurile sociale pentru a dezvolta resursele umane necesare pentru a construi o economie modernă, cu valoare adăugată ridicată acasă.

WNISEF este un fond regional de 285 de milioane de dolari, un pionier în Ucraina și Moldova, cu experiență de peste două decenii în investițiile în companii mici și mijlocii. De la înființare până în prezent, investițiile cumulate ale WNISEF au constituit  peste 188 de milioane de dolari în 136 de companii, cu aproximativ 26.000 de angajați, și au permis deblocarea a 2,3 miliarde de dolari pentru companii din Ucraina și Moldova.

Fondul finanțează profesiile viitorului, ca să avem studenți pregătiți pentru o noua configurare a pieței muncii, de asemenea susține acceleratoarele precum DreamUps, YEP! Moldova, XY Partners pentru ca acestea să pregătească start-up-uri să crească, să acceseze finanțare de la investitori și să fie pregătite pentru piața globală. De exemplu, recent a fost lansat proiectul gratuit de mentorat pentru start-up-uri – Entrepreneurship in Residence Program in Moldova. În cadrul proiectului, 12 mentori din diasporă revin rând pe rând acasă și împărtășesc experiența și cunoștințele lor în domeniul antreprenoriatului cu companiile noi create la noi in țară. În plus anul acestea mai multe startup-uri din Moldova vor merge in San Francisco și Lisabona pentru a-și etala ideile și a descoperi lucruri noi.

„Misiunea Western NIS Enterprise Fund este să susțină sectoarele care cresc, în special cele legate de inovații și tehnologie”

În continuare susținem reformele digitale cu suportul WNISEF se dezvoltă un alt proiect de amploare - aplicația „EVO” – care va schimba totalmente conexiunea dintre cetățean și stat. Aplicația va uni sub aceeași umbrelă toate serviciile publice, la un click distanță. Este analogul aplicației Дия, dezvoltată în Ucraina, în care ai toate serviciile publice accesibile în smartphone-ul tău.

La moment lucrăm și la crearea unui ghid investițional - un fel de „meniu” cu tot ce are Moldova mai bun, industriile care pot fi atractive pentru investitorii străini. Și de fapt misiunea Western NIS Enterprise Fund este să susțină sectoarele care cresc, în special cele legate de inovații și tehnologie.

-Vorbind de domenii cu potențial de creștere, care, după părerea Dvs., sunt industriile care ar putea deveni cartea de vizită a Republicii Moldova?

De exemplu, unul dintre sectoarele cu un mare potențial de dezvoltare este cel al turismului medical.  Acest sector se dezvoltă și mai mult pe fundalul războiului din Ucraina. Până 2022 mulți oameni plecau în Ucraina pentru servicii stomatologice sau ginecologice. Acum ei vin în Moldova. Noi avem multe clinici dentare cu tehnologii moderne, și acest business este organizat bine, aduce profit. De aceea și mulți studenți din alte țări vin la Chișinău să învețe stomatologia. Sunt experți care afirmă că din 2019  până în prezent sectorul turismului medical a crescut cu peste 80%.

În acest an în Moldova noi vom susține o  conferința dedicată turismului medical. Vor fi reprezentanții din mai multe țări care vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu  toată infrastructura și serviciile noastre, de exemplu, clinici dentare cu diferite tehnologii moderne.

Probabil tot  războiul din Ucraina va deschide mai multe uși companiilor de construcție de la noi din tara atunci când, sper curând, va avea loc reconstrucția Ucrainei. Când e vorba de a reconstrui o țară, noi putem contribui, mai ales că suntem vecini și limba ucraineană nu este dificilă. Pot fi create chiar și hub-uri logistice pentru materiale de construcție.

„Sectorul cu potențial de dezvoltare - este sectorul turismului medical, care crește foarte mult”

 -Putem spune cert că în ultimii ani Moldova se dezvoltă la mai multe capitole. Apar business-uri noi și atragem investitori străini. Cum vedeți Dvs., dezvoltarea economiei?

-În ultimii ani autoritățile noastre sunt mai deschise pentru finanțările de peste hotare. Nu pot spune că acum 20 de ani aveam mulți politicienii care să ofere mare importanță investițiilor ori poate nu eram noi pregătiți pentru investițiile străine. Partea bună este că, în ultimii ani, în Moldova au început să apară ecosisteme de startup-uri cu potențial înalt în domeniul inovării digitale și companii cu potențial de creștere. Nu știu dacă ați auzit, dar anul trecut 11 startup-uri din Moldova au ridicat 11 milioane de dolari în forma de investiții. Nu e puțin. Și dacă cineva investește - înseamnă că businessul crește.

Avem câteva exemple de companii inovative, de exemplu „Bloomcoding”, școală de programare pentru copii, care a creat un produs ușor de utilizat și la baza căruia stau jocurile îndrăgite de copii. Noi tot am investit în această companie. Cel mai important pentru noi ca țară e să avem tot mai multe exemple de afaceri care cresc, iar companiile noastre să treacă de la servicii la crearea de produse. Vă dau un exemplu care a făcut Ucraina cunoscută în toată lumea. Compania „Grammarly” - un soft pentru corectarea greșelilor gramaticale, unul din cele mai populare din lumecare prima dată a fost lansată in Kiev. Eu am auzit de acest produs când eram la studii în State și toți colegii mei americani dar și înternaționali îl foloseau. Este un produs creat in Ucraina, de către ucraineni, dar este cunoscut și utilizat de întreagă lume. Astfel de exemple aș vrea să avem și în Moldova.

„Pentru investitori sunt niște lucruri esențiale care trebuie să funcționeze. In primul rând să avem un stat de drept. Ei nu vor să investească în țările în care regulile jocului se schimbă în timpul jocului”

-Mulți apropo ne compară cu Ucraina și cu Estonia, că am putea urma exemplul lor în dezvoltarea economiei.

-Bineînțeles că noi ne comparăm cu țările care au un istoric similar și Estonia este unul dintre aceste state. Diferență e că Estonia pur și simplu a început dezvoltarea 20 de ani în urmă iar noi din varii motive, inclusiv legate de corupție, am început schimbarea mult mai târziu. Cu toate acestea, dacă începem să ne mișcăm astăzi, să îmbunătățim anumite servicii și produse la noi acasă avem șanse să ajungem mai repede la acea dezvoltare pe care o vedem în alte țări. Și noi deja vedem în ultimii ani că tot mai multă lume se gândește să creeze o afacere. Unii au creat 3-4 afaceri, le-au închis pentru că nu a mers dar oricum continuă să facă antreprenoriat.

„Îmi doresc ca în Moldova să apară un produs creat de moldoveni, dar cunoscut și utilizat de întreagă lume”

-Cum să facem ca Moldova să fie atractivă pentru investiții cu capital străin?

-Pentru ca Moldova să devină mai atractivă pentru investitori, există cîteva condiții de bază care trebuie să funcționeze. În primul rând, vorbim despre justiție și statul de drept. Noi trebuie să ne asigurăm că drepturile investitorilor sunt protejate. Ei nu vor să investească în țările în care regulile jocului se schimbă în timpul jocului ori în care există a treia parte care atentează la investiția lor și ei nu sunt protejați de lege. Legea trebuie sa fie în capul mesei.

Pentru investitori o piață atractivă este una în care există stabilitate. De exemplu „Moldova IT Park” oferă un șir de avantaje rezidenților săi: model de impozitare simplificată (impozit unic de 7%). Acest lucru a atras mai multe companii internaționale să-și deschidă afaceri în Moldova ceea ce aduce milioane de lei în bugetul de stat. Acum însă noi avem discuțiile că am putea mări acel impozit. Și eu nu știu ce e mai bine, să ne gândim că vom avea mai multe impozite in buget, ori poate este un risc sporit sa pierdem companiile care deja au investit aici. Companiile de IT mari calculează costul investiției sale și dacă este mai atractiv în Vietnam sau Thailand, unde sunt la fel de buni specialiști in IT, salariile și costurile sunt atractive, de ce să nu schimbe piața. Noi trebuie să analizăm foarte bine când adoptăm astfel de decizii mai ales când există instabilitate în regiune. În cazul în care apar piedici de orice fel, investitorul pleacă în altă țară, chiar dacă, pe termen scurt, această implică anumite costuri suplimentare.

Mai departe, trebuie să fie acces ușor la muncitori calificați. Cineva a spus că Moldova poate fi ca „Toscana cu componenta de IT”, fiindcă Moldova are locuri la fel de frumoase ca cele din Toscana, dar și un potențial de creștere în domeniul IT. Dacă noi știm că Moldova are potențial în IT, înseamnă că avem nevoie de cât mai mulți oameni cu calificările necesare ca să creștem business-urile în domeniul inovativ.

Pentru asta universitățile din țară trebuie să prioritizeze profesiile inginerești. Noi cumva nu am creat istoric o atitudine pozitivă față de cariera de inginer, însă realitatea este că salariul unui inginer în diferite domenii este net superior decât in alte profesii.

La fel, e nevoie să schimbăm modul de predare a informaticii în școli. Să nu învățăm copiii noștri Pascal, deja e timpul de trecut la Pythnon, să discutăm despre inteligența artificială, să le povestim elevilor despre machine learning și startup-uri. Trebuie să pregătim forța de muncă pentru viitoarea piață a forței de muncă. Și poate atunci când vor merge la facultăți, acești copii vor alege profesiile viitorului, în sepcial cele legate de diverse tehnologii precum analist pe business inteligence, specialist in sustenabilitate, product manager, biohacker, ingineri de sisteme și nu economist sau jurist. Ultimele două pot fi ușor pe viitor înlocuite de AI, mai ales în cadrul activităților repetitive. Noi deja trebuie să oferim copiilor noștri posibilitatea să gândească creativ, să înțeleagă cum să lucreze în echipă, să găsească soluții la probleme reale. Acum sunt importante aceste abilități.

„Eu personal privesc dezvoltarea Moldovei în perspectiva regională. Eu nu aș vedea Moldova “ruptă” de regiune și nici nu aș vrea să continui idea că suntem o țară mică, cu piață mică, trebuie să privim lucrurile mai larg.”

 Investitorul este interesat de cifre de afaceri, și cei care fac afaceri la fel. În ultimul timp am avut mai multe discuții cu agricultorii din Moldova, care produc fructe, pentru că le susținem participarea la diverse expoziții internaționale. Am constatat că agricultura se modernizează treptat, iar producătorii încep să ofere producție de calitate mai bună ca anii precedenți. Știți că anul ăsta a fost un “boom” de cireșe exportate din R. Moldova pe piața UE? Dacă noi nu am fi avut calitate, fară de care este imposibil de vândut în UE și cantitățile necesare, această oportunitatea ar fi fost pierdută. Tot mai  mulți producători înțeleg că trebuie să se asocieze dacă vor să ajungă la o cifră de afaceri satisfăcătoare, să respecte contractele încheiate și să dea cantitățile cerute de piețele pe care intră.

„Nu este posibil ca un investitor să zboare în Moldova prin 7 țări și să ne construiască drumurile spre vreo vinărie. Noi avem nevoie de infrastructură”

Mai mult, Guvernul ar trebui sa investească în infrastructura. Nu este posibil ca un investitor să zboare în Moldova prin 7 țări, pentru că noi avem probleme cu aeroportul sau să nu poată ajunge la o vinărie pentru că nu există drum de acces.  Dacă lui din start ii este greu sa ajungă în țară, ori daca drumurile nu sunt reparate sau dacă acestea nu există - investitorul nu va veni. Trebuie să ușurăm viața oamenilor noștri dar și celor care vor să investească în Moldova.

Vă dau un exemplu. În Moldova cândva a vrut să vină o companie care face asfalt din alt tip de material decât cel clasic, mai rezistent și făcut din granule de plastic. Ei au promis sute de locuri de muncă în țară însă din cauza birocrației nu au reușit timp de doi ani să deschidă afacerea la noi. Problema era pur simplu că acel tip de material nu a fost înscris în documentele Agenției de Stat a Drumurilor. Astăzi această companie lucrează în România și Estonia. Noi încă facem regulă în documente. Oricum eu tind să cred că funcționarii numiți recent sunt deschiși la schimbare și vor accepta ideile noi care li se propun, dar e nevoie de timp și înțelegere.

 „Se dezvoltă industria IT, turismul medical sau industria agricolă? Atunci trebuie să lucrăm împreună cu toată societatea ca să facem posibilă această dezvoltare”

Acum vine o nouă generație de oameni care înțelege că aceste domenii sunt importante. Și datorita tehnologiilor informaționale noi putem trece peste câteva trepte de dezvoltare. Deși nu e cel mai bun exemplu, dar China, datorită digitalizării a trecut de la o sărăcie extrema, la o economie digitalizată în care e suficient să ai un telefon mobil pentru majoritatea tranzacțiilor. Ori Olanda care a devenit exportatorul numărul 2 a produselor alimentare in lume si un gigant a exporturilor de produse agricole, o țară mică căreia ii lipseau resursele necesare să producă în așa cantități, și totuși au reușit, o mare parte a acestui succes constă în oameni și în inovația și tehnologiile digitale pe care le-au aplicat.

-Cum ați vedea dezvoltarea Moldovei în următorii 5 ani?

-Noi suntem foarte aproape să găsim calea unică a Moldovei. Nu e neapărat să fie despre tradiții și mister. Noi la un moment dat vom ajunge la punctul cum să „vindem” tot ce are Moldova mai bun, dar trebuie să știm deja astăzi cum să acționăm corect.

Ar fi bine să uităm de clișeele care s-au perindat de-a lungul timpului  -  că Moldova este o țară mica, că suntem fosta republică sovietică. Trebuie să alegem- ori ne reinventăm ca țară, ori rămânem rudimentari. Ar fi bine să lăsăm discuțiile geopolitice și să ne concentrăm pe dezvoltare, cu o singură direcție care să se numească progres. Și încă un lucru foarte important, pentru astea toate avem nevoie de pace.

Deci aș dori foarte mult ca noi să determinăm care sunt direcțiile noastre cu un potențial de dezvoltare. Se dezvoltă industria IT, turismul medical sau industria agricolă? Atunci trebuie să lucrăm împreună cu toată societatea ca să facem posibilă această dezvoltare. Deci, dacă noi putem găsi două-trei sectoare în care să dăm un impuls, creștere și să pregătim oameni pentru acele sectoare -  e minunat.

Sunt sigură că exodul masiv de oameni din Moldova ține de trecut. Multă lumea revine. Problema centrala nu este plecatul moldovenilor. Noi trebuie sa găsim calea spre creștere și dezvoltare. Nu e neapărat să fim cei mai buni din lume, dar e important să fie buni în ceea ce facem.