29 iunie 2021, ora 16:12

O licitație de jumătate de miliard de lei pentru producerea de pașapoarte și buletine moldovenești, decisă și desfășurată în grabă de Agenția Servicii Publice, trezește mai multe îngrijorări din partea experților, opoziției, dar și a SIS. O notă informativă secretă a Serviciului de Informații și Securitate ajunsă în posesia Cutiei Negre demonstrează că licitația ASP ar fi organizată în interesul unei companii implicată în multiple scandaluri internaționale de trucare a licitațiilor, implicare în spălări de bani și acte de corupție. Vă spunem astăzi cine sunt persoanele implicate, neregulile din cadrul licitației și ce interese se ascund la mijloc.

Deși reprezintă cea mai mare achiziție din ultimii ani, făcută de ASP,  procurarea de blanchete pentru buletine de identitate, pașapoarte și alte acte, în valoare de jumătate de miliard de lei, nu a fost inclusă inițial în planul de achiziții al Agenției Servicii Publice pentru anul 2021. La început de an, Agenția planifica să cheltuiască în 2021 doar 107 milioane de lei. În planul de procurări se regăsesc până și felicitări hand-made pentru diferite sărbători, dar nu și licitația care va consuma de 5 ori mai mulți bani decât toate achizițiile planificate pentru acest an de ASP.

Procurarea de blanchete pentru acte de identitate ajunge în planul de achiziții al ASP abia pe 26 aprilie, în preajma sărbătorilor de Paști. Printr-o decizie, șeful Agenției, Vladislav Zara, a completat planul cu un punct nou: „achiziția de blanchete cu tehnologii de personalizare pentru actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare”. Valoarea estimativă – 525 milioane lei, fără TVA.

Tenderul a fost inițiat în regim de urgență. Peste 3 zile de la modificarea planului de achiziții, ASP a publicat pe portalul „Mtender” anunțul de licitație, valoarea fiind estimată deja la 498 milioane lei. Lansarea licitației s-a făcut a doua zi după ce Curtea Constituțională a decis că se întrunesc condițiile de dizolvare a Parlamentului, iar președinta republicii Maia Sandu a anunțat desfășurarea anticipatelor pe 11 iulie.

Încălcări chiar din start

Experții economici care au analizat condițiile în care a fost organizată licitația au stabilit că ASP a încălcat mai multe reguli. De exemplu, au fost ignorate prevederile legale care obligau Agenția să publice mai întâi un anunţ de intenţie în Buletinul Achiziţiilor Publice. Un astfel de anunț a fost publicat post-factum, pe 30 aprilie, când licitația fusese deja lansată. De asemenea, nu a fost respectată corect nici obligația de a publica un anunț de intenție și unul de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru atragerea companiilor din străinătate să participe la tender. ASP a publicat anunțul de intenție și participare la licitație în Jurnalul UE dar cu o întârziere de câteva săptămâni de la inițierea licitației pe „Mtender”.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi nu vede însă nicio problemă în lacunele și graba în care a fost lansată licitația.

AURELIU CIOCOI, premier interimar: „Nu-i grabă. Asupra acestor achiziții se lucrează din 2019. Ele urmau să fie desfășurate pe parcursul anului 2020, dar din cauza pandemiei s-a decis amânarea acestei licitații pentru o perioadă ulterioară și iată că perioada a intervenit exact acum.  – De ce era nevoie să facem o licitație de jumătate de miliard acum, în plin haos electoral, când nu este clar ce se întâmplă. Din moment ce de anul trecut se știa că urmează să se facă această achiziție, cum se face că ASP-ului i-a scăpat  o achiziție de jumătate de miliard? – 500 de milioane de lei nu este o plată unică. Banii vor fi achitați în tranșe pe o perioadă foarte îndelungată. Compania care va câștiga licitația va livra blanchetele și plata o va primi în urma autorizării blanchetelor respective. De ce considerați că este grabă? Alegerile au fost făcute în grabă, nu licitația. Licitația este conform planului. Repet, urma să aibă loc în 2019. Contractul actual în baza căruia mai sunt livrate blanchete a expirat în 2019. Acum ASP-ul lucrează pe un contract prolongat, care e foarte șubred din punct de vedere juridic”.

ASP, la rândul său, susține că licitația a fost organizată din timp pentru că procedura de contractare a executorului și de executare a blanchetelor poate dura 12 luni, tocmai până se termină blanchetele din stocurile Agenției.

„Necesitatea de organizare a procedurilor de achiziții publice pe parcursul anului 2021 este argumentată și din punct de vedere procedural și tehnologic, deoarece desfășurarea procedurilor include un ansamblu de activități ce urmează a fi desfășurate pe parcursul a 12 luni (proceduri de achiziții, proceduri de confecționare a blanchetelor”, se arată în răspunsul oferit Cutiei Negre de ASP.

Mari riscuri de corupție, identificate de SIS

Și dacă premierul nu vede nicio problemă în această licitație organizată de ASP, Serviciul de Informații și Securitate atenționează că tenderul trezește mari îngrijorări, riscuri de reputație pentru R. Moldova și pericol de trucare a licitației și favorizarea unui anumit operator economic. CUTIA NEAGRĂ PLUS a ajuns în posesia unui aviz secret al SIS prin care premierul Aureliu Ciocoi și directorul ASP Vladislav Zara au fost atenționați despre aceste pericole și au primit recomandări să anuleze licitația.

Potrivit notei informative pregătite de SIS, instituția avertizează că unele condiții ale acestei licitații și caietul de sarcini ar favoriza compania lituaniană „Garsu Pasaulis”, care a câștigat deja de două ori licitațiile pentru livrarea blanchetelor pentru acte, organizată de ASP și furnizează blanchete pentru actele emise în R. Moldova din  anul 2014. Agentul economic are un contract cu ASP valabil până în 2022 și va încasa 796 milioane lei pentru livrarea a 1,5 milioane de blanchete pentru documentele moldovenilor.

SIS a aflat că doi angajați ai ASP, care ar fi participat la elaborarea caietului de sarcini și a specificațiilor tehnice cu acces limitat din cadrul actualei licitații, sunt plătiți de mai mulți ani de compania lituaniană „Garsu Pasaulis” pentru anumite servicii, ceea ce provoacă suspiciuni de corupție.

Potrivit notei SIS,  șeful adjunct al Direcției generale tehnologii informaționale a ASP, Andrei Tighinean, primește lunar aproape 600 de euro de la compania „Garsu Pasaulis”. Banii îi sunt transferați pe contul bancar personal începând cu anul 2014. În total, funcționarul ar fi încasat peste 50 de mii de euro de la firma lituaniană. Un alt angajat din Departamentul tehnologic al ASP primește lunar de la același agent economic sume cuprinse între 200 și 500 de euro sub formă de plată pentru servicii.

„Reieșind din posibilul interes material al celor doi funcționari, „Garsu Pasaulis” ar fi asigurată cu acces privilegiat la modificările cerințelor tehnice pentru procedura de achiziție desfășurată de ASP, fiind semnificativ favorizată la înaintarea ofertei”, se spune în nota Serviciului de Informații și Securitate.

Andrei Tighinean a refuzat să discute la telefon cu reporterul Cutiei Negre, pentru a ne oferi detalii despre colaborarea pe care o are cu „Garsu Pasaulis”. Acesta a refuzat și o întâlnire la sediul ASP, unde muncește. Ne-a cerut să-i trimitem întrebările pe email, dar a refuzat să ne spună adresa sa electronică. Ulterior i-am trimis întrebările, dar nu am primit deocamdată un răspuns.

În schimb, ASP ne-a dat asigurări că cei doi angajați ai săi, care într-adevăr au primit onorarii de la compania lituaniană, nu au participat la elaborarea documentației tehnice pentru licitație, iar contractele lor cu „Garsu Pasaulis” au expirat anul trecut.

Concurent implicat în scandaluri internaționale de corupție

În aceeași notă informativă, ofițerii SIS atenționează că va fi afectată și imaginea R. Moldova pe plan internațional, dacă licitația va fi câștigată de compania „Garsu Pasaulis”, în condițiile în care, în ultimii ani, aceasta a fost implicată în scandaluri mari în diferite state, legate de trucarea unor licitații similare pentru livrarea blanchetelor pentru acte de identitate.

O investigație „Reuters”, publicată în 2017, a arătat că firma lituaniană a fost implicată într-o schemă infracțională în Republica Democrată Congo. Pașapoartele pentru cetățenii acestui stat erau printre cele mai scumpe din lume și costau 185 de dolari. Dintre care 60 de dolari erau transferați către o companie offshore afiliată fostului președinte al statului, iar alți 60 de dolari ajungeau la consorțiul belgian „Semlex”, care este fondatorul tipografiei „Garsu Pasaulis” din Lituania.

În 2019, rețeaua internațională de jurnaliști de investigație OCCRP a demonstrat că „Garsu Pasaulis” a câștigat fraudulos o licitație pentru livrarea blanchetelor pentru pașapoarte biometrice în Republica Kîrgîstan. A urmat un mare scandal de corupție, care s-a soldat cu demisia și arestul mai multor funcționari și anularea acelei licitații.

„Informațiile conturează că „Garsu Pasaulis” este preferată de Guvernele țărilor slab dezvoltate din cauză că ar accepta condiții asociate corupției, așa-numitele „otkaturi”… Există riscul excluderii liberei concurențe și desemnarea unui câștigător cu o valoare majorată a ofertei, care implică suportarea costurilor nejustificate de către cetățenii R. Moldova”, a concluzionat Serviciul de Informații și Securitate.

Soft transmis către o firmă din Bulgaria

În timpul anchetei SIS, au apărut și alte suspiciuni de fraudă financiară legate de activitatea „Garsu Pasaulis”. Anul trecut, compania a informat Agenția Servicii Publice că vrea să cedeze drepturile patrimoniale asupra soft-ului, utilizat la perfectarea actelor cetățenilor moldoveni, către o altă firmă „Optimo Service LTD”. Acest soft a fost creat de compania lituaniană la comanda ASP, care, deși a plătit soft-ul a lăsat drepturile de autor pentru utilizarea lui firmei de la Vilnius. Astfel, doar prin utilizarea soft-ului, „Garsu Pasaulis” mai câștigă de la 1,65 de euro până la 13,61 de euro pentru fiecare act emis cetățenilor R. Moldova. Din 2020, acești bani se duc către o firmă din Bulgaria, prin contractul de cesiune aprobat de ASP.  Această firmă, „Optimo Service LTD”, a fost fondată în Bulgaria în noiembrie 2019 și avea un capital social de numai 100 de leve bulgărești, echivalentul a 50 de euro. Mai mult de atât, potrivit unui site de criptovalută, „Optimo Service LTD” activează pe piața criptovalutei. Această monedă digitală este folosită de multe ori pentru spălări de bani.

ASP a acceptat totuși acest transfer dubios de drepturi asupra soft-ului, iar Vladislav Zara a semnat, în iunie 2020, un acord adițional la contractul pe care-l avea ASP cu „Garsu Pasaulis” din 2014.

Drepturile de autor asupra soft-ului utilizat de ASP la perfectarea documentelor au ajuns mai târziu la o altă companie din Bulgaria „Optimo IT Solutions”, fondată și administrată de aceeași persoană ca și „Optimo Service”, un oarecare Serghei Pirojkov. Cutia Neagră PLUS a descoperit că, într-o scrisoare expediată directorului ASP în iulie 2020, Pirojkov anunța că firma bulgară va fi reprezentată în relațiile cu autoritățile din R. Moldova de o altă companie, de data aceasta moldovenească „IT-LAB Grup”, fondată și administrată de Alexei Cioban. Compania lui Cioban a câștigat mai multe contracte la stat.

Ofițerii SIS presupun că firmele bulgare au fost interpuse cu scopul de a deturna o parte din banii încasați de la ASP pentru coruperea unor persoane implicate în schemă sau pentru spălare de bani. Pentru fiecare blanchetă eliberată de ASP, firma din Bulgaria încasează acum o redevență de până la 13,61 euro, în dependență de tipul documentului. Aceste costuri sunt incluse în prețul actelor plătite de cetățenii R. Moldova. Timp de jumătate de an, începând cu luna noiembrie 2020, ASP a transferat pe contul companiei bulgare „Optimo IT Solutions” 2,7 milioane de euro.

ASP afirmă însă că nu a depistat riscuri în rezultatul cesiunii drepturilor de gestionare a softului.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi recunoaște că a fost informat de SIS despre riscurile legate de licitația ASP și colaborarea cu firma lituaniană, dar a catalogat nota SIS-ului ca fiind tendențioasă, iar procedura de achiziție a blanchetelor pentru acte nu a fost stopată.

AURELIU CIOCOI, premier interimar: „Am primit un aviz de la SIS care în urma verificării s-a constatat că e un pic tendențios și am dat indicații ca informația pe care am primit-o să fie furnizată spre cunoștință SIS-ului  în așa fel încât pe viitor să activeze mai atent cu informațiile pe care le distribuie și notele pe care le distribuie SIS”.

De ce s-a grăbit ASP să organizeze licitația?  

Potrivit prim-ministrului interimar Aureliu Ciocoi, achiziția de blanchete reprezintă o urgență pentru că au rămas stocuri mici, iar până la sfârșitul anului aproape jumătate din populația republicii va avea acte expirate.

AURELIU CIOCOI, premier interimar: „La ora actuală în rezerva ASP-ului au mai rămas ceva mai mult de 200 de mii de pașapoarte noi și 450 de mii urmează să vină din Lituania, dar care sunt cu semne de întrebare. Atâta timp cât nu au intrat în țară și nu sunt depozitate la ASP se poate întâmpla orice. La 31 martie au expirat peste 1 milion de pașapoarte ale cetățenilor care sunt la mână. Până la finele anului curent, potrivit datelor ASP, încă 350 de mii urmează să expire. – Înainte de emisiune vă întrebam care este capacitatea de eliberare a acestor pașapoarte? – În  regim normal 50-60 de mii lunar. – Asta înseamnă că cele 600 de mii de blanchete care sunt acum ne ajung pe un an de zile”.

Potrivit notei SIS, în prezent, stocurile de blanchete și materiale de consum sunt suficiente pentru tipărirea a circa 290 de mii de pașapoarte, iar în baza contractului pe care ASP îl are cu firma din Lituania, mai urmează să fie livrate, în toamnă încă 450 de mii de blanchete. „Epuizarea stocurilor de pașapoarte se estimează către 1 iunie 2022”, notează SIS. Rapoartele de activitate ale ASP demonstrează că Agenția eliberează în medie câte 400-450 de mii de pașapoarte pe an. În aceste condiții, prognozele SIS se confirmă.

ASP susține că desfășurarea licitației pentru procurarea blanchetelor a fost decisă de către Consiliul de Administrare al Agenției și nu de către managementul acesteia. Într-un răspuns oferit Cutiei Negre, instituția explică neincluderea licitației în planul de achiziții inițial pentru 2021 prin faptul că procesul de coordonare a licitației cu Consiliul de Administrare a luat mai mult timp.

Era necesară coordonarea prealabilă a Consiliului ASP a estimărilor resurselor financiare care vor fi alocate pe viitor în bugetul ASP pentru anii 2022 și 2023 pentru această procedură de achiziții. La momentul aprobării planului de achiziții pentru anul 2021 (3 ianuarie 2021) astfel de coordonare nu era finalizată. De menționat că achiziția publică respectivă a fost doar inițiată în 2021, fără alocarea mijloacelor financiare în bugetul ASP pentru anul 2021”, notează ASP.

Contactat de TV8, unul dintre membrii consiliului, Vitalie Iordachi, a spus că nu-și  amintește să fi discutat la ședințele CA despre această licitație.

VITALIE IORDACHI, membru Consiliu ASP: „Sincer vă zic că nu-mi mai aduc aminte, pentru că asta e o chestie pe care o fac pro bono. Eu cu exactitate nu-mi aduc aminte. Dacă a fost, trebuie să fie proces-verbal discutat, votat. Eu cred că cel mai corect ar fi să vă adresați la ASP”.

Pe de altă parte, un alt membru al Consiliului ASP, secretarul general al Guvernului, Liliana Iaconi afirmă că despre achiziție s-a discutat încă de anul trecut, la mai multe ședințe ale consiliului.

LILIANA IACONI, membru Consiliu ASP: „Procedura de licitație, mai les în cazul acesta, că este o licitație internațională s-a luat în baza mai multor ședințe și mai multor discuții care au început încă în primăvara anului 2020. Atunci administrația ASP a venit cu un raport la fondator, adică la Cancelaria de Stat și la Consiliu și a sesizat despre expirarea termenului de printare a specimenelor pașapoartelor. – Dar cum se face atunci că nu a fost inclus în planul inițial de achiziții care a fost semnat la 13 ianuarie de dl Zara? – A mai durat puțin analiza potențialului pe piața internă a necesarului, anume de solicitanți. – S-a discutat poate să mai așteptăm, să fie lansată mai târziu? – S-a discutat, fiiindcă într-adevăr este o decizie destul de grea, inclusiv pentru mine, pentru că noi eram conștienți că o să apară întrebări la această achiziție. Dar să nu uităm că este o procedură de lungă durată. Durează cam un an de zile de la inițierea procedurii de achiziție până la prima livrare, în cel mai bun caz. Noi nu putem să lăsăm cetățenii R. Moldova fără acte de identitate.

Cerințe  care limitează concurența

Riscurile invocate de SIS sunt susținute și de experții în domeniul achizițiilor care au analizat licitația și atenționează că ASP încalcă legea și limitează concurența în favoarea unui cerc mic de companii care pot întruni cerințele stabilite la tender.

Pentru depunerea ofertelor au fost planificate inițial 45 de zile, termenul limită fiind 15 iunie. Deoarece achiziția este una complexă și de valoare mare, iar companiile interesate sunt în mare parte din străinătate, experții consideră că ASP trebuia să ofere mai mult timp operatorilor economici pentru a-și pregăti ofertele.

Experții susțin că trezește întrebări și faptul că Agenția Servicii Publice nu a împărțit pe loturi această procedură de achiziții, așa cum prevede legislația și nici nu și-a motivat decizia. Cu atât mai mult că urmează a fi cumpărate blanchete pentru diverse acte: buletine de identitate, pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare. Astfel, a fost limitat semnificativ numărul companiilor care puteau participa la licitație. Puțini operatori economici pot executa toate aceste acte în volumul necesar agenției.

OLGA DIACONU, expertă în achiziții AGER: „În general, legea achizițiilor publice permite să fie incluse mai multe bunuri într-un singur lot, dar acest lucru trebuie să fie justificat. Autoritatea contractantă trebuia să vină cu o justificare de ce este necesar acest lucru și de ce ele nu pot fi împărțite pe loturi și de ce neîmpărțirea pe loturi nu contribuie la limitarea concurenței, ci este o necesitate”.

Agenția Servicii Publice vine însă cu propria explicație: „Obiectivul achiziției menționate s-a stabilit într-un singur lot, astfel încât să corespundă mai bine necesităților autorității contractante și diminuării riscurilor în atingerea scopului final: asigurarea cetățenilor  R. Moldova, cetățenilor străini și apatrizilor cu acte de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare personalizate. În procesul de demarare a procedurii de achiziție s-au examinat variantele posibile de divizare a procedurii pe loturi, astfel fiind identificate mai multe riscuri iminente care ar putea crea situații nefaste de imposibilitate a asigurării cetățenilor R. Moldova cu pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare.

O altă cerință a ASP-ului care a limitat concurența se referă la cifra de afaceri a agenților economici. Potrivit documentelor de licitație, sunt eligibile doar companiile cu o cifră de afaceri de 525 de milioane lei, cumulativ, în ultimii 3 ani, în domeniul de producere a blanchetelor pentru acte.

OLGA DIACONU, expertă în achiziții AGER: „Probabil că din R. Moldova nu avem agenți economici care ar putea executa un asemenea contract. Ar fi vorba de agenți economici din străinătate și aici revenim la problemă. Dat fiind faptul că a fost publicat cu întârziere în jurnalul UE se limitează posibilitatea și interesul unor agenți economici care ar putea livra aceste bunuri sau executa aceste servicii să participe la licitație. Ar fi și aici un indicator de risc. Știm că companiile foarte mari…au nevoie de timp pentru a pregăti ofertele, pentru a găsi persoanele responsabile, pentru a găsi persoane din R. Moldova care să aplice, pentru că ei nu pot aplica direct și din acest considerent există riscul că a fost făcut după un operator economic achiziția respectivă, dar e greu să ne dăm seama”.

Licitația conține un șir întreg de condiții de participare care reprezintă piedici pentru companiile din străinătate. Spre exemplu, ASP a decis să elibereze cerințele tehnice cu acces limitat, doar în baza unei cereri depuse de operatorul economic, obligatoriu, la sediul ASP. Prin intermediul procedurii de clarificări, pe site-ul Mtender, reprezentanții unei companii străine care și-au dorit să participe la licitație, au cerut ASP să fie acceptate și cererile depuse prin email, fax sau poștă, ținând cont de faptul că există restricții de călătorie din cauza pandemiei de Coronavirus, dar solicitarea a fost respinsă de agenție.

„Întru evitarea riscurilor de securitate informațională și protecția caracterului confidențial al informațiilor, Agenția Servicii Publice nu acceptă altă metodă de obținere a cerințelor tehnice cu acces limitat în afară de cea indicată în anunțul de participare”, a răspuns ASP.

Fiind în imposibilitate de a vedea cerințele tehnice, unele companii din străinătate nu și-au putut adapta ofertele pentru a fi competitive.

De asemenea, în anunțul de participare la licitație, ASP a cerut ca  garanția pentru ofertă, în valoare de aproximativ 5 milioane de lei, să fie emisă obligatoriu de o instituție bancară din Republica Moldova, nefiind acceptate conturile companiilor nerezidente din băncile ce operează în alte state.

Deputații din opoziție, îngrijorați de achiziția ASP 

Mai mulți deputați se arată convinși de faptul că licitația ASP a fost organizată la comandă politică, iar în spate ar exista o schemă de fraudare. La începutul lunii mai, deputatul PAS Radu Marian a trimis mai multe demersuri către autorități prin care a cerut anularea licitației.

RADU MARIAN, deputat PAS: „Această licitație a apărut abia în aprilie, abia după dizolvarea Parlamentului ceea ce indica că ASP încearcă să urgenteze această achiziție extrem de mare pentru  a favoriza anumiți agenti economici. 

VASILE NĂSTASE, deputat Platforma DA: „Am aflat despre această licitație, am făcut o interpelare să văd câte pașapoarte sunt acolo. Avem pentru 2 ani înainte. Această licitație se face pentru schemă, pentru a se fura bani. Acum este un tun dat la sfârșit de mandat”.

Contestația depusă la ANSC a fost respinsă

Pe 15 iunie, un agent economic care și-a exprimat interesul pentru participarea la licitația ASP a contestat documentația de atribuire la procedura de achiziție, motivând că aceasta conține specificații care limitează participarea operatorilor economici. Compania „TIPO DIRECT SERV”  a atras atenția că ASP nu a divizat pe loturi contractul de achiziție de mare valoare deși sunt bunuri diferite și a considerat nejustificate unele cerințe impuse ce vizează calificarea personalului.

De asemenea, firma a criticat cerința ASP față de operatori de a semna anumite declarații doar cu semnătură electronică emisă de către organul competent din R. Moldova. ASP nu a permis companiilor nerezidente să folosească semnăturile electronice emise de autoritățile din țările lor de origine. Pe 22 iunie, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a emis o decizie prin care a respins contestația agentului economic pe motiv că a fost depusă prea târziu.

Trei oferte, înregistrate la tender

Joi au devenit cunoscute numele companiilor care au participat la licitație și sumele pe care acestea le propun pentru blanchete. Cel mai bun preț, de patru ori mai mic decât a planificat să cheltuiască ASP a propus o firmă din România. Iar cel mai mare preț vine de la compania lituaniană „Garsu Pasaulis”. Câștigătorul licitației, dacă aceasta totuși nu va fi anulată, va fi anunțat abia săptămâna viitoare.

Cele trei companii care au depus actele la licitație sunt: „Certsign”, „Any Biztonsagi Nyomda Nyrt.” și „Garsu Pasaulis”.

Compania „Certsign” este românească, cu sediu la București și oferă servicii de semnătură digitală. În portofoliul firmei nu figurează servicii de producere a blanchetelor pentru acte de identitate. În cadrul licitației de la Chișinău, firma și-a propus să aplice în consorțiu cu alte două companii, una din Austria și alta din Bulgaria.

Deși oferta consorțiului este depusă din numele companiei românești, aceasta deține doar 9,10% din consorțiu. Cea mai mare este ponderea companiei austriece – 64,81 %, create în baza tipografiei de stat din Austria. Cea de-a treia companie din consorțiu este „Demax-Holograms” din Bulgaria. Compania este specializată în producerea de holograme pentru diferite acte oficiale. Ei produc hologramele pentru pașapoartele britanicilor, pentru actele NATO, Kuweit, Bahamas, vize pentru Bangladej, Arabia Saudită. În Moldova, consorțiul este reprezentat de avocatul Roger Gladei.

În cadrul licitației organizate de ASP, consorțiul a propus cel mai mic preț pentru serviciile sale – 162 milioane lei. Mai mult de atât, chiar din prima rundă de licitare, aceștia au fost singurii care au redus prețul ofertei cu aproape 6 milioane de lei.

OLGA DIACONU, membră a comisiei de achiziție: „Grupul de lucru urmează să examineze actele în detaliu și va decide dacă acceptă sau nu acceptă prima ofertă. Dacă nu corespunde sau sunt necesare anumite clarificări, se cer de la agentul economic respectiv clarificările necesare. Dacă nu corespund sau sunt temeiuri de descalificare,  este descalificat și abia după asta se trece la următorul ofertant. Nu sunt examinate paralel toate actele”.

Dacă prima ofertă va fi descalificată, membrii comisiei vor trece la examinarea ofertei „Any Biztonsagi Nyomda Nyrt.”, o companie din Ungaria, care administrează o fostă tipografie de stat din Budapesta, cu experiență în producerea de acte de identitate. Firma are în portofoliu contracte de producere a pașapoartelor, buletinelor de identitate, permiselor de conducere pentru Ungaria, Albania, Islanda, Sri-Lanka.

Totuși, la fel ca și primul concurent, ungarii au depus ofertă în consorțiu cu o companie din Cluj Napoca, România – „Zipper Services”. De fapt, compania a fost fondată mai mulți ani în urmă tot de compania ungară. Administrator al „Zipper Services” este Doru Vijiianu, care administrează și compania „TIPO DIRECT SERV” din R. Moldova, cea care a depus contestația la ANSC prin care semnala că unele cerințe din cadrul licitație limitează participarea unor agenți economici la tender. Compania din Cluj de asemenea are experiență în securizarea actelor oficiale. Consorțiul ungar a propus un preț de 353 de milioane de lei pentru licitația ASP.

Oferta „Garsu Pasaulis” – cea mai scumpă

Cel mai mare preț de producere a blanchetelor l-a oferit firma lituaniană cu care ASP are contracte începând cu 2014. „Garsu Pasaulis” vrea 480 de milioane de lei, exact atât cât a fost dispusă să cheltuie Agenția Servicii Publice pentru această licitație. În cadrul licitației care se desfășoară în aceste zile la ASP, „Garsu Pasaulis” participă în consorțiu cu firma căreia i-a cedat anul trecut drepturile de administrare a softului ASP – „Optimo IT Solution”. Totuși, în actele depuse la ASP, firma lituaniană notează că va subcontracta și alte companii, printre care și „Demax-Holograms” din Bulgaria, partener de consorțiu al firmei românești care participă la licitație.

Fondatori ai companiei din Vilnius sunt compania belgiană de producere a actelor de identitate „Semlex ” și cetățeanul belgian Albert Mario Karaziwan. În 2018, omul de afaceri și compania „Semlex” pe care tot el o administrează au fost vizați într-un dosar penal legat de suspiciuni de corupție și spălare de bani la perfectarea actelor de identitate pentru mai multe state de pe continentul african. Atunci, poliția belgiană a descins în casa și oficiul lui Karaziwan.

La sfârșitul anului trecut, cunoscuta rețea de jurnaliști de investigații OCCRP a publicat o investigație amplă despre Karaziwan și compania sa. Investigația demonstrează cum belgianul a corupt funcționari din diferite state, procurându-le obiecte de lux și chiar apartamente în Paris pentru a câștiga licitații, cum a plătit oameni din servicii de inteligență pentru a obține informații și cum a spart computere ale unor guverne Investigațiile OCCRP arată că „Semlex” a fost implicată în multiple scandaluri de corupție, luare de mită și chiar trafic de arme în toată Africa.

Deși despre reputația proastă a acestei companii se cunoaște de mai mult timp, asta nu a împiedicat autoritățile moldovenești să semneze de două ori contracte de producere a actelor de identitate cu firma-fiică a „Semlex”, „Garsu Pasaulis” – în 2014 și 2017. O tentativă de a introduce relații de colaborare cu firma lituaniană a existat și în 2012, când IS CRIS Registru a desfășurat o licitație câștigată de compania franceză „Gemalto”, iar „Garsu Pasaulis” a contestat în judecată decizia, chiar dacă nu a participat la acea licitație. Atunci, ministrul Tehnologiei Informaționale, Pavel Filip a refuzat să semneze contractul cu firma franceză, dar a fost impus de guvern să o facă.

Cutia Neagră PLUS a solicitat, prin email, un răspuns de la „Garsu Pasaulis” la acuzațiile care i se aduc în nota SIS, dar deocamdată nu am primit un răspuns.

09 februarie 2025, ora 21:45

Intermediarul de la Chișinău, prin care  Federația Rusă ar fi intenționat să asigure regiunea transnistreană cu gaz, ascunde în spatele său scandaluri mediatice regionale și afaceri mai vechi cu iz rusesc. Patronul companiei, Arcadie Vicol, a încheiat în ultimii patru ani mai multe contracte de milioane cu instituții de stat. Colega mea Stela Mihailovici a investigat activitatea firmelor lui Vicol și a descoperit implicarea acestuia în afaceri cu oligarhi din Donbass, și participarea la acțiuni, aparent concertate de achiziție a unor uzine de chimicale din România.

Într-un bloc rezidențial vechi de pe strada Sciusev din Centrul capitalei  se găsește oficiul companiei „Natural Gaz D.C.”. Firma a devenit vedetă a știrilor la începutul acestui an după ce s-a aflat că ar fi fost selectată de „Tiraspoltransgaz” să furnizeze așa-zisul gaz umanitar promis de Rusia regiunii transnistrene, după ce tot autoritățile ruse au sistat livrările din prima zi a lui 2025.

„Natural Gaz” a semnat un contract cadru cu „Tiraspoltransgaz” pe 14 ianuarie, chiar în ziua în care nerecunoscutul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii s-a întors de la Moscova, unde a discutat subiectul energetic.

Vadim Krasnoselskii: „Negocierile s-au desfășurat la nivelul Ministerului Energiei al Federației Ruse unde se rezolva problema reluării livărilor de gaze în Transnistria. Eu sper că, în rezultatul acestor negocieri, în viitorul apropiat, mai trebuie puțin de răbdat, gazul va veni în Transnistria. Va fi gaz umanitar, asta trebuie să înțelegeți din start, cum a fost anterior, gaz umanitar al Federației Ruse, în volumul necesar pentru populația Transnistriei, pentru căldură și pentru întreprinderile din Transnistria”.

Bănuit că ar face jocul Rusiei, în detrimentul intereselor statului, fondatorul companiei „Natural Gaz” Arcadie Vicol a fost chemat să dea explicații la Serviciul de Informații și Securitate. În timp ce presa scria că Vicol ar fi suspectat de trădare de Patrie, SIS a refuzat să comenteze. Iar omul de afaceri a negat atunci acuzațiile.

Arcadie Vicol: „Nu au fost audieri, dar a fost o discuție. Ei au avut anumite întrebări la contractul cadru pe care noi l-am încheiat cu „Tiraspoltransgaz”. Le-am oferit toate detaliile de care erau interesați și atât. Acesta este un contract comercial, ceea ce este o premieră. Tiraspolul nu a avut niciodată un contract comercial. Totul a fost prin Moldovagaz și nu era achitat niciun cub de gaz. Și a treia este că acest gaz va fi declarat și vor fi achitate toate procedurile vamale, inclusiv TVA.  Noi suntem considerați de Uniunea Europeană ca o companie care a contribuit cel mai mult la liberalizarea pieței. Sigur că noi o să avem dușmani în persoana monopoliștilor care nu o să fie mulțumiți și o să aducă diferite acuzații care să ne ponegrească și oamenii să creadă lucruri urâte despre noi”. 

Premierul Dorin Recean a comentat scurt subiectul, lăsând să se înțeleagă că agentul economic ar fi implicat în jocul Moscovei.

Dorin Recean: „Cunosc despre aceste audieri. Ele încă continuă și noi nu vom permite absolut nimănui să facă parte din scenariul agresiunii hibride a Rusiei aici la Chișinău”.

Ulterior, prim-ministrul  a venit cu mai multe detalii despre companie. „De ce le-au trebuit careva scheme foarte sofisticate în timp ce există un contract foarte bine stabilit și care trebuia respectat? Orice a pretins că propune această companie nu corespunde criteriilor de combatere a spălării banilor în ceea ce privește plata pentru gazele naturale și tranzit. Nici rezervări de capacitate nu au existat. Ceea ce a existat este o următoare operațiune a Rusiei de a spune că  că noi vrem să livrăm gaze naturale, după ce tot noi nu le-am livrat, dar Chișinăul se opune. Deci, această companie și acest individ nu are cum și nu a propus o soluție reală”, a declarat Recean.

Cine sunt clienții „Natural Gaz”

SRL „Natural Gaz D.C.” a fost fondată în octombrie 2019 și îl are în calitate de acționar majoritar pe Arcadie Vicol. Acesta a ocupat anterior funcții importante la întreprinderile Moldovagaz, Metalferos și Calea Ferată, iar presa a scris că a fost apropiat de liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

În ultimii ani, „Natural Gaz” a ajuns cel mai mare jucător de pe piața liberă de gaze naturale. Potrivit ANRE, la începutul lui 2024, compania avea o cotă de piață de două procente. În actele depuse la o licitație publică, în vara anului trecut, „Natural Gaz” declara că are un milion de metri cubi de gaze naturale stocate în depozitele subterane din Ucraina.

Compania vinde gaz la circa 30 de întreprinderi private care activează în diverse domenii – vinării, ferme avicole, brutării, producători de lactate, sucuri sau materiale de construcție.

Anul trecut, „Natural Gaz” s-a lansat și în afaceri cu statul. A câștigat două licitații pentru a livra gaz la CET-NORD în valoare de 128 de milioane de lei.

„Noi am lansat mai multe licitații pe platforma de tranzacționare a gazelor naturale administrată de Bursa Română de Mărfuri. În rezultatul licitațiilor, a fost semnat mai întâi, pe 12 aprilie 2024, un contract pentru perioada de livrare a gazelor 1 mai - 30 septembrie, în sumă totală de 15,4 milioane lei,  fără TVA, la  un preț mai mic decât prețul reglementat. Ulterior, pe 24 septembrie 2024, am încheiat următorul contract, la fel în urma licitației, deja pentru trimestrul IV, în sumă totală de 113 milioane lei”, a explicat Marian Brînza, directorul SA CET-Nord.

Cel de-al doilea contract a fost însă reziliat înainte de termen. Compania lui Vicol a livrat gaz la CET- Nord doar în luna octombrie, în valoare de 22 de milioane de lei.

„După încheierea contractului, am mers la ajustarea tarifelor. Prețul era mai mare decât cel reglementat cu 109 lei. Regulatorul a exclus din cheltuielile recuperate prin tarif prețul mai mare decât cel reglementat. Pentru a nu cauza prejudicii întreprinderii, ne-am adresat către furnizor de a micșora prețul la cel reglementat. Furnizorul a refuzat și am găsit o opțiune de a rezilia contractul fără pretenții”, a precizat  Marian Brînza.

Vânzări către compania care a promis gaz ieftin din Turcia

Actele consultate de reporterul Cutiei Negre arată că firma lui Arcadie Vicol a avut relații comerciale cu o altă companie de pe piața liberă a gazelor ajunsă în atenția publică în 2023 - „East Gas Energy Trading”. Compania este conectată la fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, Vladimir Cebotari.

Un an în urmă, „Natural Gaz” încerca să recupereze o datorie de 1,7 milioane de lei de la „East Gaz”. Chiar a ajuns să ceară în judecată intentarea procesului de insolvabilitate a firmei datornice. Ulterior, cei doi agenți economici s-au împăcat și procesul judiciar a fost încetat.

Arcadie Vicol ne-a oferit câteva detalii despre colaborarea cu „East Gas Energy Trading”. „Atunci când ei s-au lansat în piață, în 2023, încă nu erau pregătiți în materie de import de gaze naturale,  în materie de procurare a gazelor de pe alte burse, noi le-am vândut gaze naturale și într-un moment dat am ajuns în situația când gazele astea nu au fost plătite și am fost nevoiți să acționăm mai departe în conformitate cu legislația în vigoare. Noi am avut relații economice și discuții cu directorul companiei Vitalie Șaptefrați. Cândva am fost colegi la Moldovagaz. Eu îl cunosc pe dl Cebotari, dar nu avem relații, nu comunicăm.

Întrebat cum o companie care spunea că este gata să asigure tot consumul de gaz al R. Moldova a ajuns să cumpere gaz de la firma sa, Vicol a răspuns scurt: „Mai multe companii cumpărau de la noi”.

„East Gas Energy Trading” a ajuns în atenția publică în septembrie 2023, când a semnat un contract cu o companie de stat din Turcia - „BOTAȘ” ,  pentru livrarea gazelor naturale. În contextul crizei energetice, turcii și-au asumat să livreze câte două milioane de metri cubi de gaz pe zi în R. Moldova la un preț bun, dar gazul promis nu a mai ajuns la noi.

Cel care a semnat atunci contractul cu BOTAȘ din partea companiei „East Gas Energy Trading” a fost Nicolai Gaborak, un tânăr care a lucrat anterior la Moldovagaz. Acesta este fiul lui Mykola Gaburak, un cetățean ucrainean inclus de SIS în lista neagră ca fiind afiliat lui Vladimir Plahotniuc.  Cu trei ani în urmă, Mikola Gaburak a fost surprins la o terasă din Chișinău, unde avea o întâlnire cu Vladimir Cebotari.

Numele lui Nicolai Gaborak apare mai târziu și într-un alt episod și izează o altă firmă ce a avut relații comerciale cu Arcadie Vicol.

Arcadie Vicol, în centrul unui scnadal în România

În decembrie 2024, Arcadie Vicol a ajuns subiect de investigații jurnalistice și în România. Omul afaceri a investit două milioane de euro într-o uzină de chimicale falimentată. Presa de la București a sugerat că în spatele afacerii ar fi tot interese rusești.

La finele anului trecut, presa de peste Prut titra că „Rușii acaparează România bucată cu bucată”. Câteva investigații publicate de „Ziarul Național” dezvăluiau cum renumitul miliardar Ioan Niculae își pierde afacerile. Combinatele chimice din holdingul său „InterAgro”, intrat în faliment, ajung pe mâna unor cetățeni moldoveni. Iar unul dintre ei este chiar Arcadie Vicol.

În decembrie 2024, compania „Arvi Invest RO”, pe care Vicol a fondat-o în 2020 la Iași, a cumpărat la o licitație uzina „GA-PRO-CO CHEMICALS” din Săvinești, proprietate a holdingului „InterAgro” A plătit pentru acest activ 10 milioane de lei românești, echivalentul a două milioane de euro.

Cu an în urmă, un alt moldovean Ion Sajin a cumpărat prin intermediul companiei sale din București „Gaz Management Consulting” pachetul majoritar de acțiuni la „InterAgro”. Sajin a ajuns chiar administrator special al companiei.

Potrivit investigației, Ion Sajin și Arcadie Vicol ar fi acționat orchestrat în afacerea cu combinatul chimic din Săvinești. Jurnaliștii români au dezvăluit că firma „Arvi Invest Ro” a primit pe contul său bancar 9 milioane de roni de la „Gaz Management Consulting” pe 20 decembrie 2024. În aceeași zi, banii au fost virați către „InterAgro” ca plată pentru uzina chimică cumpărată de Vicol la licitație.

Combinatul din Săvinești a fost vândut la un preț de trei ori mai mic decât cel la care fusese evaluat în cadrul procesului de insolvabilitate.

Arcadie Vicol: „Eu îl cunosc pe Ion Sajin. Noi am cumpărat anul trecut de la compania lui gaze naturale. Atunci  ei aveau prețuri mai bune”.

Reporter TV8: „ Dvs ați spus că ați cumpărat de la ei gaz. Dvs de fapt ați transferat bani. Ei vă dădeau gaz și dvs le plăteați bani. Investigația spune că ei v-au transferat pe cont 9 milioane”.

Arcadie Vicol: „ Și noi lor le-am vândut gaz, pentru că operăm și pe piața României, pe piața angro.

Reporter TV8: „Deci banii care prin conincidență, chiar în ziua în care ați cumpăra acea uzină, au ajuns pe contul dvs, sunt bani pe care vi-i datora Sajin pentru gazul pe care l-ați livrat?” 

Vicol: „Nu! Aceștia sunt bani din afacerile economice între compania „Gaz Management” și „Arvi Invest”.

Uzina din Săvinești va fi vândută la fier vechi

Vicol ne-a dezvăluit că nu are de gând să facă investiții în combinatul de chimicale pe care l-a cumpărat în România.

Arcadie Vicol: „Întreprinderea asta nu funcționează de ani de zile și în esență este o grămadă de fier vechi”

Reporter TV8:  „Dar dvs de ce ați dat două milioane de euro pentru o grămadă de fier”? 

Arcadie Vicol: „Merită să plătești banii ăștia ca să fie demolată, vândută la fier vechi și toți banii valorificați. Cred că până la sfârșitul anului curent noi vom valorifica tot ce este acolo. Nu știu ce va fi cu terenul, poate cineva va fi interesat de terenul respectiv, dar cert este că până la sfârșitul anului noi vom valorifica ce este acolo. Nu are rost să restabilim afacerea. Asta este o întreprindere construită în anii 60. Consumul energetic este foarte  mare și randamentul pe care-l are întreprinderea nu-ți permite să produci ceva acolo”.

Cine este Ion Sajin?

Compania „Gaz Management Consulting”, care face afaceri cu Vicol, a fost înființată la București de Ion Sajin în 2021. Firma a ajuns în topul traderilor de gaze pe piața angro românească, având o cotă de circa trei procente.

Din mai 2023, până în aprilie anul trecut, Ion Sajin a figurat în calitate de acționar și într-o companie din R. Moldova  - SRL Omnicom. Aceasta face afaceri și cu statul. În ultimii 4 ani, firma a câștigat licitații publice în valoare de peste 40 de milioane de lei. Cele mai scumpe contracte fiind încheiate cu „Moldovatransgaz”.

Arcadie Vicol a avut interacțiuni cu SRL-ul Omnicom, dar mai devreme ca Ion Sajin să ajungă oficial coproprietar al firmei.

În decembrie 2022, Arvi Invest Logistics, o altă companie afiliată lui Vicol, i-a dat cu împrumut Omnicom-ului 2,4 milioane de lei. Pentru că banii nu au fost întorși la timp, cei doi agenți economici au ajuns în judecată. Ulterior, au încheiat un acord de împăcare prin care „Omnicom” s-a obligat să achite și o penalitate de aproape un milion de lei și litigiul s-a încheiat.

„Atunci când noi am avut relația respectivă, noi am avut-o cu fondatorul și directorul „Omnicom”  Andrei Zabolotnîi. El a fost și fidejusor în toate relațiile celea. Dacă erau să fie alți fondatori, ei tot deveneau fidejusori în procesul ăsta, dar ei nu se regăsesc acolo”, a precizat Vicol. 

În aprilie 2024, cota deținută de Ion Sajin în compania „Omnicom” i-a fost cedată lui Nicolai Gaburak, despre care v-am vorbit mai sus, tânărul care a semnat contractul cu turcii pentru livrarea gazului ieftin în R. Moldova.

Cărbune bănuit a fi din Donbas, adus în Moldova de fima lui Vicol

Dacă astăzi Arcadie Vicol este vizat în scandaluri legate de piața gazelor naturale din R. Moldova și piața chimicalelor din România, câțiva ani în urmă omul de afaceri avea legătură cu un alt scandal. De această dată în Ucraina și viza exportul camuflat de cărbune din regiunea Donbas, acaparată de ruși.

Pe 7 ianuarie 2019, în apropiere de portul Samsun din Turcia, a naufragiat nava „Volga Balt 214”. Șapte cetățeni ucraineni au fost atunci salvați, dar alți patru ucraineni și doi cetățeni ai Azerbaidjanului au murit. La bordul navei se aflau 3300 tone de cărbune. Ministerul Ucrainei pentru teritoriile temporar ocupate a declarat că acel cărbune a fost scos din teritoriul necontrolat al Donbasului. Autoritățile nu au dezvăluit atunci că marfa înecată era comandată de o companie din R. Moldova - „Arvi Invest”, fondată de Arcadie Vicol. Confirmarea am găsit-o într-o hotărâre de judecată descoperită de reporterul Cutiei Negre.  

SRL Arvi Invest s-a judecat cu o companie de asigurări căreia i-a cerut să-i achite drept despăgubire 198 de mii de dolari - costul cărbunelui aflat la bordul navei „Volga Balt” care s-a înecat. Marfa fusese asigurată de firma lui Vicol înainte să fie încărcată în portul Azov.

Din hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău aflăm că furnizorul cărbunelui a fost un offshore din Hong Kong (Vartech Enterprise LTD) care a semnat în 2018 un contract cu SRL Arvi Invest din Chișinău și s-a angajat să-i vândă 20 de mii de tone de cărbune.

Furnizorul cărbunelui, un offshore din Hong Kong conectat la oligarhul numit „portmoneul lui Ianukovici”

O investigație publicată în 2020 în Ucraina a dezvăluit că o mare parte a cărbunelui scos ilegal din Donbas era vândut prin intermediul unor offshore-uri conectate la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko, poreclit „portmoneul” lui Ianukovici. Compania din Hong Kong, de la care a cumpărat cărbune firma lui Arcadie Vicol, se regăsește în anchetă.

Kurcenko a fost apropiat de ex-președintele ucrainean Viktor Ianukovici, ambii fiind fugari în Rusia. După ce rușii au ocupat Donbasul, Kurcenko a început să-și dezvolte afacerile în regiunea separatistă.

Fostul lider al regiunii Donețk, Alexandr Zaharcenko aduna compromat împotriva lui Kurcenko și intenționa să-l transmită președintelui rus Vladimir Putin. Cu o zi înainte de a merge la Moscova, la înmormântarea artistului Iosif Kobzon, unde planifica să se întâlnească cu Putin, Zaharcenko a fost asasinat printr-o explozie produsă într-o cafenea din apropierea casei sale, scriu autorii investigației.

Arcadie Vicol susține că nu-l cunoaște pe oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko și nu bănuia că acel cărbune cumpărat prin offshore-ul din Hong-Kong era scos din Donbas.

Arcadie Vicol: „În procesul de judecată pe care noi l-am avut pe cazul ăsta, au fost verificate absolut toate circumstanțele. Cărbunele a fost cumpărat din Rusia și a fost destinat unei companii din Turcia care procesează fier uzat și procesează cărbune pentru a face produsul finit”.

Reporter TV8:  „Dvs ați cumpărat nu de la o companie din Rusia, dar de la un offshore din Hong Kong”.

Vicol: „Da” 

Reporter TV8: „Îl cunoașteți pe Kurcenko? El de fapt este fondatorul offshore-ului din Hong-Kong”.

Vicol: „Nu cunosc despre ce vorbiți”.  

Abonat la licitațiile publice

Compania Arvi Invest, fondată de Arcadie Vicol, a fost un important jucător pe piața cărbunelui din R. Moldova. Compania a vândut cărbune și unor instituții de stat. Am identificat 4 licitații publice în valoare de 3,5 milioane de lei câștigate de „Arvi Invest”. La tendere, firma a prezentat un certificat de conformitate pentru cărbune în care este indicat drept producător o companie din regiunea Rostov, iar furnizor – chiar offshore-ul din Hong Kong, conectat la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko.

„Am avut afaceri cu cărbunele până la declanșarea războiului în 2022. Noi îl cumpăram la condiții „free of bord” din portul Rusiei sau adus în portul Turciei. Noi ca agent economic cumpărăm un produs conform standardelor internaționale, cu procedurile vamale efectuate, cu calitatea controlată. Noi știm că sursa de proveniență este o întreprindere din Rostov. Atunci când ei vând printr-un offshore sau alt offshore noi nu cunoaștem care sunt motivele. Poate ei optimizează plățile fiscale, poate au alte motive. Pentru noi este important că au fost făcute procedurile vamale așa cum scrie legislația internațională”, a explicat Vicol.

Din datele publicate de Agenția Achiziții Publice, reiese că „Arvi Invest” s-a orientat spre altă marfă. În 2020 a vândut statului materiale de construcție, contractele fiind însă în sume mici.

Iar în noiembrie 2023, firma lui Arcadie Vicol a devenit furnizor de reagenți chimici pentru „Termoelectrica”, după ce a câștigat la licitație un contract de 4 milioane de lei. Reagenții sunt aduși din Turcia.

A mai fost în atenția Serviciului de Informații și Securitate

Numele lui Arcadie Vicol a figurat și  într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate, transmis în 2019 președintelui Igor Dodon, care se referea la schemele care au fraudat Calea Ferată a Moldovei. Vicol era învinuit că, între anii 2013-2015, când ocupa funcția de vicedirector la Calea Ferată a Moldovei, ar fi contribuit la instaurarea unui monopol asupra serviciilor de expediție a mărfurilor pe calea ferată. Vicol neagă acuzațiile.

Ofițerii SIS pomenesc despre compania „Arvi Invest Logistics” că este neoficial gestionată de Arcadie Vicol. În 2019, firma livra cărbune către CFM și era operator de expediție pe calea ferată.

Arcadie Vicol: „Atunci când eu am fost angajat la Calea Ferată, erau mai multe companii de expediție, cred că peste 30, din care mai mult de jumătate aveau un portofoliu dintr-un tip de marfă, un tip de încărcătură și asta se petrecea de ani de zile. Companiile astea în esență  nu făceau nimic decât intermediau între companiile care transportă pe calea ferată și Calea Ferată. Toate schimbările care au fost făcute erau menite ca companiile de expediție să-și facă treaba: să caute mărfuri, să caute rute, să elaboreze mecanisme care ar crește volumul de transportare pe calea ferată. Dacă compania asta are un singur angajat și livrează aceeași marfă de 30 de ani înseamnă că ea nu face nimic, decât parazitează pe seama la Calea Ferată. Au fost discuții cu companiile de expediții la care le-au fost aduse la cunoștință că acel care lucrează, aduce mărfuri și crește volumele, acela trebuie să lucreze”. 

Reporter TV8: „Dvs direct sau indirect aveați afaceri în domeniul expediției”?

Arcadie Vicol: „Nu. Până în 2019 eu nu am avut nicio afacere în domeniul expediției.

Reporter TV8: „Dar cei care spun că au expediat  prin companiile dvs, mint?

Vicol: „Să aducă probe”.

Sediul firmei „Gaz Natural D.C.”, cumpărat de la BEM

Vicol a fost vizat anterior și într-o altă investigație „Cutia Neagră Plus” în care arătam că oameni din anturajul lui Plahotniuc au pus mâna pe mai multe imobile vândute la licitații de Banca de Economii după faliment. Firma „Arvi Invest” cumpărase două imobile de la BEM, inclusiv cel de pe strada Sciusev din centrul capitalei unde își au astăzi sediul companiile lui Vicol.  

În aprilie 2022, Arcadie Vicol s-a ales cu dosar penal pentru escrocherie, după dezvăluirile făcute în studioul Cutiei Negre de către fostul ofițer SIS, Eugen Cuzmin, care a fost delegat un timp la Moldovagaz.

Cuzmin a povestit că, în perioada în care Arcadie Vicol a fost consilierul președintelui Moldovagaz, l-a angajat fictiv la întreprindere pe Victor Gammer, un om din anturajul lui Plahotniuc, cercetat penal și în furtul miliardului.

„Victor Gammer a fost angajat la Moldovagaz pe 1 decembrie 2016 în calitate de specialist al Departamentului Metrologie și Măsurare a Gazului, în baza unei scrisori de serviciu a șefului departamentului, în lipsa unor studii de profil. În dosarul personal lipsește copia unei diplome. Contractul de muncă a fost semnat de vicepreședinte. Contractul a fost prelungit de două ori. Potrivit informației Departamentului Tehnologii Informaționale, pe toată perioada de lucru, Victor Gammer nu a folosit niciodată poșta electronică de serviciu. Adică, fiecare angajat are poștă de serviciu. - Poate nu știe să se folosească de poșta de serviciu. Salariul total încasat de Gammer de la Moldovagaz, pe toată perioada de angajare fictivă, a constituit 457 633 lei. În baza unui contract de arendă a automobilului personal al lui Victor Gammer, pentru călătoriile de serviciu prin Chișinău și în republică, în funcție de necesitate, angajatul fictiv primea lunar 324 litri de combustibil. Pentru toată perioada, Victor Gammer a primit combustibil în valoare de 60 270 lei sau 4 406 litri. Aici un moment hazliu. Lunar, Victor Gammer primea premii pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor și cerințelor înaintate de conducerea întreprinderii Moldovagaz. Ca să înțelegeți, din ianuarie 2019 până în august 2019, eu am luat perioada în care Moldovagaz a trecut în oficiul nou din decembrie 2018,  Victor Gammer a vizitat sediul întreprinderii de 8 ori. Nici nu a avut legitimație ca să intre”, a povestit Eugen Cuzmin.

Dosarul angajărilor fictive la Moldovagaz, în care Arcadie Vicol este judecat împreună cu  Iacov Cazacu, fost vicepreședinte al Moldovagaz, se află pe rolul Judecătoriei Chișinău din septembrie 2022. De atunci, zeci de ședințe au fost amânate și s-a ajuns  la etapa de audiere a martorilor. Arcadie Vicol s-a declarat  nevinovat și a catologat dosarul penal ca fiind inițiat la comandă, în legătură cu activitatea sa profesională.