01 februarie 2022, ora 21:41

Majoritatea școlilor din raionul Orhei își continuă activitatea cu prezența fizică a elevilor în sălile de clasă. Deși s-a dublat numărul cazurilor de infectare în rândul maturilor și al copiilor, autoritățile publice locale își mențin în vigoare propria decizie. 

Potrivit administrației raionului, nu este cazul de a intra în panică, iar ei vor interveni doar în caz că numărul cazurilor de infectări va exploda. 

Între timp, reprezentanții Centrului de Sănătate din Orhei spun că sunt în așteptarea unei noi decizii pentru a putea acționa.

27 dintre cele 38 de primării din raionul Orhei se află sub Cod Roșu de alertă epidemiologică, după ce, în unele localități, s-a dublat numărul cazurilor de infecție în rândul populației. 

Totodată, 863 de copii se află în autoizolare, după ce au fost în contact cu persoane bolnave cu Covid-19.

"Avem 549 de cazuri, în săptămâna 24-30 ianuarie, printre care s-a dublat și numărul copiilor infectați. Avem 53 de copii infectați numai săptămâna trecută. Săptămâna mai precedentă, 17-23 ianuarie, au fost doar 27 de copii infectați. Cazurile de infectare probabil că au fost și de la prezența fizică", a declarat șeful de direcție la Centrul de Sănătate Publică Orhei, Ion Bolboceanu..

Elevii sunt monitorizați în fiecare zi de medicii de familie, întrucât ar putea avea semnele bolii pe parcursul acestei săptămâni, mai spun reprezentanții Centrului de Sănătate. 

Potrivit lor, săptămâna trecută, în 20 de instituții de învățământ din cele 47 din raion au fost înregistrate cazuri de infectare cu Covid. Prin urmare, cinci dintre acestea au trecut la regimul de studii online.

"Până la ziua de ieri au fost închise trei licee din orașul Orhei și două din raion. Acolo s-au atestat cazuri multiple în multe clase și am fost nevoiți totuși ca să închidem aceste instituții. Au fost înaintate din partea Centrului de Sănătate Publică Orhei, două demersuri, în care au fost informate autoritățile publice locale despre situația și riscurile ce țin de infectarea în rândul copiilor, anume cu infecția Omicron. Până la moment, am avut aceleași... Noi am venit cu un proiect de hotărâre, care nu a fost susținut de membrii acestei Comisii", a mai spus Bolboceanu.

Acum, reprezentanții Centrului de Sănătate Publică din Orhei, spun că sunt în așteptarea unei alte hotărâri a CNESP, care speră să vină cu o decizie clară în privința orelor desfășurate cu prezența fizică a elevilor din raion.

"Noi așteptăm la nivel național o altă hotărâre care va avea loc joi și sperăm ca să avem o mai mare claritate ca să nu aibă APL-urile loc pentru interpretare sau să adopte alte hotărâri, care ar putea duce la infectarea populației din raion", mai spune șeful de direcție..

De partea cealaltă, președintele raionului, Dinu Țurcanu, susține că în raza raionului Orhei, din 47 de insituții doar trei activează în regim online. 

În 32 de școli nu s-a atestat niciun caz de infecție cu Covid, iar în celelalte unde există izolat câte unul, cazurile sunt monitorizate cu atenție.

"Pe raza raionului Orhei, Comisia teritorială Sănătate Publică a luat decizia în ce regim funcționează școlile și celelate instituții juridice afectate. Decizia este menținută în continuare. Atestăm o anumită creștere, sigur că există, nimeni nu neagă, dar nu trebuie să facem panică și trebuie să gestionăm", a declarat Țurcanu.

De asemenea, Dinu Țurcanu spune că autotitățile vor interveni neapărat în cazul în care, în școli, se va atesta o creștere bruscă a numărului de infectări.

"În cazul în care vom asista la o asemenea explozie, sigur Comisia se va întruni și de câteva ori pe zi, pentru a ajusta anumite decizii la situația existentă", a declarat președintele raionului.

Vineri, 22 ianuarie, autoritățile din Orhei au anunțat că elevii tuturor instituțiilor din raion vor continua să facă lecții cu prezență fizică. 

Asta deși, în țară, este valabil codul pandemic roșu în sănătate publică, iar CNESP a decis că, de pe 24 ianuarie, elevii trec la studii online pentru cel puțin două săptămâni. 

Potrivit Ministerului Sănătății, în ultimile 24 de ore, 4348 de persoane au fost confirmate pozitiv la Covid, la nivel național.  

24 noiembrie 2024, ora 22:10

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la „Cutia Neagră PLUS”, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.

„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.

Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:

„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.

Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:

„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.

Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.

Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”

Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:

„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientizăm activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. Trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.

Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.

TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție a dat vina pe mai multe lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre. 

Ulterior, și premierul Dorin Recean a criticat activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că instituția a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.