07 ianuarie 2022, ora 13:06

Anual, numărul populației Republicii Moldova se reduce cu 45 – 50 de mii de persoane, iar țara noastră este „campion” european la capitolul depopulare. Cel puțin așa arată concluziile analizei economice prezentate de expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Expertul a făcut o analiză a datelor începând cu anul 1960 și a inclus în raport și populația din stânga Nistrului. Potrivit lui Ioniță, dacă până în anii 90, situația demografică s-a menținut stabilă, începând cu anul 1991 și până în prezent, numărul populației Republicii Moldova a scăzut cu 1,5 milioane de oameni.  

„Republica Moldova este un campion negativ al Europei la capitolul migrație și scăderea numărului populației.  Iar in interior - stânga Nistrului – avem un dublu campion. Ponderea cetățenilor Republicii Moldova a scăzut exact de zece ori în ultimii 60 de ani la nivel mondial. Dacă în 1961, populația Republicii Moldova reprezenta  0,1% din populația globului, în 2022, acest indice este de doar 0,05 %, iar o treime din numărul cetățenilor moldoveni nici măcar nu sunt în țară.  Noi ca națiune pur și simplu dispărem de pe harta  globul pământesc”, a menționat expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.  

Potrivit expertului, țara noastră se confruntă cu un declin demografic dramatic, iar autoritățile trebuie să intervină în regim de urgență. Anual, numărul populației scade cu 45 – 50 de mii de persoane. În primul rând, din cauza sporului demografic negativ, în condițiile în care numărul deceselor este mai mare cu circa 10 000 comparativ cu numărul nașterilor. Și, a doua cauză – migrația, care a atins cote alarmante.

În fiecare an, din Republica Moldova pleacă o generație întreagă de cetățeni. Din 2010 și până în prezent, 336 de mii de oameni au părăsit, pentru totdeauna,  Republica  Moldova, cel mai mare val de migrație fiind înregistrat între 2016 – 2020.

Cel mai grav este că această tendință pare să nu se mai oprească. Potrivit sondajelor realizate de IDIS „Viitorul”, fiecare al patrulea moldovean spune că ar pleca definitiv din țară, iar fiecare al treilea – ar vrea să plece pentru o perioadă scurtă de timp.

Principalele motive care-i determină pe oameni să renunțe la țara lor vizează lipsa locurilor de muncă și salariile mici.

14 ianuarie 2025, ora 09:19

Malul drept al Nistrului nu va fi nevoit să apeleze la energie de urgență, mai scumpă, pe 14 ianuarie. Energocom anunță că, în cursul nopții, a identificat soluții pentru a acoperi integral deficitul de 484 MWh necesari pentru astăzi.

Este vorba despre capacități neutilizate la hotarul Ucrainei cu UE și transferate pe hotarul dintre România și Republica Moldova.

Energocom a achiziționat și din România energia necesară acoperirii consumului malului drept. În consecință, pentru ziua de astăzi, nu avem deficit de energie.

TV8.md amintește că pe 13 ianuarie, nu era disponibilă capacitate suficientă la hotarul cu România pentru orele 16:00 - 19:00 și exista riscul de a fi accesată energie de urgență, la un preț mai mare.

Pe malul stâng al Nistrului, Centrala de la Cuciurgan și hidrocentrala de la Dubăsari nu produc suficientă energie electrică pentru a acoperi consumul regiunii. Din 10 ianuarie, au loc întreruperi programate de energie electrică cu durata de 5 ore, o dată pe zi. 

Deconectări se efectuează și în satele Copanca și Varnița, controlate de autoritățile constituționale, iar Guvernul a întreprins deja o serie de măsuri pentru a ajuta locuitorii afectați.

TV8.md reamintește că pe 28 decembrie, Gazprom a anunțat oficial că lasă stânga Nistrului fără gaze din 1 ianuarie 2025, ora 07:00. Într-un comunicat, gigantul rus invocă pretinsa datorie a Moldovagaz drept motiv pentru care nu va livra niciun metru cub de gaz în regiunea transnistreană.

La scurt timp, premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazpromului și a dat asigurări că Republica Moldova pregătită să gestioneze orice situație generată de acțiunile Rusiei. De asemenea, Executivul nu exclude recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri, subliniind că deciziile Kremlinului afectează siguranța cetățenilor și provoacă pierderi economice.