02 decembrie 2022, ora 09:36

Trei sportivi de performanță, cu vârste cuprinse între 34 și 35 ani din Ocnița, Găgăuzia și Chișinău au fost reținuți pentru 72 de ore. Aceștia ar fi șantajat un bărbat de 39 de ani din Hîncești, sub pretextul unei datorii inventate și cereau de la victimă 6.000 de euro. Pentru a-și atinge scopul, bănuiții, veneau acasă la victimă la diferite ore și prin amenințări cu moartea și răfuială fizică pretindeau mijloacele financiare.

Ofițerii Direcției investigații criminalitate organizată a INI, Direcției generale urmărire penală a IGP, în conlucrare cu procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au documentat timp de o lună acţiunile infracționale ale suspecților.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că, din luna octombrie, suspecții, sub pretextul unei datorii financiare inventate, însoțite de violență fizică, cu aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului și amenințând-ul  cu distrugerea bunurilor personale prin incendiere, cereau de la victimă să le fie transmiși bani în suma de 6.000 de euro.

În data de 30 noiembrie, ofițerii de investigație, cu suportul mascaților de la BPDS „Fulger” au descins cu percheziții la domiciliile figuranților în Chișinău, de unde au ridicat arme, mijloace financiare, acte ce confirmă implicarea bănuiților în estorcări de bani, precum și alte date și informații relevante cazului.

Doi dintre bănuiți anterior au fost în vizorul organelor de aplicare a legii pentru comiterea infracțiunilor de punere în circulației a drogurilor, escrocherii, precum și vătămarea intenționată a integrității corporale. Conform legislației în vigoare, persoanele găsite vinovate de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 5 la 7 ani.

05 mai 2024, ora 10:00

Sute de biserici, care în anul 2003 aparțineau statului, au ajuns în posesia Mitropoliei Moldovei, în urma unei colaborări dintre Ministerul Culturii de atunci și Mitropolitul Vladimir. Printr-un document, semnat de ambele părți, Mitropolia Moldovei se obliga să conserve și să protejeze aceste construcții și să le creeze dosare juridice pentru fiecare parohie în parte. Folosindu-se de acest contract, Mitropolia Moldovei și-a înregistrat dreptul de folosință a acestor clădiri. Contestă acest contract Mitropolia Basarabiei, care insistă că o bună parte dintre aceste biserici îi aparțin. Așa că s-a adresat în instanță și cere anularea documentului și a efectelor acestuia. Într-o lună, Curtea Supremă de Justiție va pune punctul final. 

După anii 90, mai exact în 2003, Ministerul Culturii, prin ministrul de atunci Veaceslav Madan, a semnat un „Contract de colaborare” cu Vladimir Cantarean, Mitropolitul Chișinăului și Întregii Moldove. Prin acest act, se acorda dreptul de folosință gratuită a bisericilor, cu statut de monument, care până în acel moment se aflau în posesia statului. Era vorba de aproape 800 de clădiri. Conform acestui document, Mitropolia Moldovei trebuia să perfecteze dosare pentru fiecare lăcaș de cult în parte.

Acest lucru care nu s-a făcut nici până astăzi. Cu toate acestea, în baza acelui acord Mitropolia Moldovei a reușit pe parcursul anilor să înregistreze la ASP, dreptul de folosință pe foarte multe, sau pe toate monumentele din această listă. 

De cealaltă parte, Mitropolia Moldovei susține că Ministerul Culturii era cel care trebuie să-și respecte obligațiile contractuale, lucru care nu s-a întâmplat. 

„Eu nu știu de ce nu s-a făcut, problema este că biserica a gestionat toate aceste bunuri care sunt ale statului și urma ca Ministerul Culturii să organizeze partea logistică a formării documentației corecte. Presupun că Ministerul Culturii, care este gestionarul de fapt, este ramura guvernamentală care gestionează aceste bunuri patrimoniale, urma ca ei să organizeze partea documentală, conform prevederilor contractuale”, a spus secretarul eparhial la Mitropolia Moldovei, Vadim Cheibaș.

În 2010, Mitropolia Basarabiei a acționat în instanță Ministerul Culturii, pentru a anula acel contract de transmitere a bisericilor către Mitropolia Moldovei, contract care, după spusele structurii religioase, a fost unul abuziv. Este parte a acestui proces și Ministerul Culturii. 

„Din 2010 în instanță cu diferite succese în diferite perioade, acest dosar avansează. Ulterior a fost atrasă ca parte responsabilă și învinuită și Mitropolia Moldovei. În 2014 judecătoria din sectorul Buiucani a respins această acțiune a Mitropoliei Basarabiei, dar în 2019 sau în 2018, Curtea de Apel a repus în acțiune acest dosar. Mitropolia Moldovei a făcut recurs la Curtea Supremă de anulare a acestei decizii, dar curtea a decis să lase acea decizie în vigoare a Curții de Apel. Curtea de Apel a examinat acest dosar și a dat câștig de cauză Mitropoliei Basarabiei. Acum, Mitropolia Moldovei a contestat la Curtea Supremă deja decizia apelului. Acum e ultima fază de procedură legală în acest dosar. Ședința de judecată este planificată pentru luna iunie anul acesta, deci mai avem o lună până la decizia finală”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Mitropolia Basarabiei speră că, în final, o decizia va fi în favoarea ei. De fapt, prin anularea actului din 2003, vrea ca bisericile să revină comunităților religioase, iar acestea, la rândul lor, să decidă cum vor proceda în continuare.

„Mitropolia Basarabiei a deținut peste 60 de clădiri în municipiul Chișinău, clădiri importante, care unele dintre ele au fost demolate. Unele dintre ele se păstrează până în ziua de astăzi, puține au fost reabilitate, marea majoritate se află în paragină. Nu există în Republica Modlova legea retrocedării, de aceea demersurile noastre sunt fără câștig de cauză. Așteptăm un act de bunăvoință din partea Guvernului, să dea în folosință Mitropoliei Basarabiei ca să investească în ele, pentru că nu venim doar să ne folosim ci vrem să le restaurăm și să le redăm arhitectura de altă dată. Mitropolia Basarabiei este victimă a regimului sovietic și are tot dreptul să i se recunoască asta”, a menționat secretarul eparhial la Mitropolia Basarabiei, Constantin Olariu.

Secretarul Mitropoliei Moldovei a evitat să comenteze acțiunile primelor instanțe, dar a accentuat că este în așteptarea deciziei finale, cea a Curții Supreme de Justiție. 

„Păi, în situația în care judecata se va pronunța, se vor conforma părțile deciziei judecății, asta vă pot comenta eu. Eu din câte cunosc, această decizie va fi definitivă. Cum va fi pronunțată decizia judecății, părțile vor trebui să se conformeze, așa este normal într-un stat de drept”. 

La ziua de astăzi, Mitropolia Moldovei deține în jur de 1320 de biserici și 56 de mănăstiri și schituri de pe întreg teritoriul țării. Aflăm acest lucru de la Mitropolitul Vladimir, căruia i-am adresat întrebarea în timpul unui eveniment public. Unele dintre ele, între timp, au decis să treacă la Mitropolia Basarabiei. Mitropolitul Vladimir crede că totul se întâmplă din cauza lipsei de fonduri a acestor parohii. 

„Nu multe au aparținut Mitropoliei Basarabiei si nu multe au aderat la Mitropolia Basarabiei. Eu socot că neavând surse financiare pentru reparația bisericii, poate pentru reparația bisericii, fiindcă în România toate bisericile sunt întreținute de către Ministerul Culturii, de către Guvernul României și când preotul are dorință să facă o reparație la biserică, el depune cere și primește această încuviințare. Și mai multe decât atât, ei primesc salarii, noi în Republica Moldova nu avem surse necesare pentru reparația bisericilor, de aceea totdeauna apelăm la creștinii noștri să ne ajute și de acea suntem criticați că sunt prețurile mai ridicate la botezuri, la cununii, dar noi din banii aceia întreținem și clădirea care nu ne aparține nouă ci aparține statului, și pentru salariile necesare și pentru servicii comunale, tot de acolo le plătim”.

Conducătorul Mitropoliei Moldovei, Mitropolitul Vladimir, a vociferat, pentru prima dată, numărul estimativ de preoți care au plecat către Mitropolia Basarabiei. 

„Din eparhia mea au trecut 16, de la Nord - 3, de la sud clar că mai mulți, dar încă adunăm datele”. 

De altfel, disputa dintre Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei are origini mult mai vechi. Conform istoricului Ion Varta, problemele au început să apară la sfârșitul secolului 17 atunci când, partea Moldovei din stânga Prutului a fost anexată de către Imperiul Țarist. 

„Într-un stat atât de mic cum este Republica Moldova, avem tocmai două mitropolii ortodoxe. Tot derapajul a pornit de la acel război cu conotații fatidice pentru românii de la est de Carpați, din țara Moldovei, pentru că în baza acelor prevederi ale tratatului de la București semnat la 16 (stil vechi), 28 mai (stil nou) 1812, se preconiza și această desprindere, această fărâmă din mitropolia Moldovei, a trecut de o manieră anticanonică sub jurisdicția sfântului sinod de la Sankt Petersburg. Acest sfânt sinod, se știe foarte bine încă din perioada lui Alexei Mihailovici, nu mai era o instituție eminamente bisericească, pentru că a fost lichidată instituția patriarhiei și din acel moment, de la mijlocul secolului al 17-lea, treburile bisericești erau diriguite de un oberprocuror, care putea să fie și militar și civil, numai nu cleric”. 

Conform istoricului, singura șansă ca una dintre părți să fie repusă în drepturi este instanța de judecată.

„Clar că trebuie să mergi în instanță să demonstrezi. Acolo este locul unde trebuie să pledezi dreptatea și ai șanse să câștigi, pentru ca în ultimă instanță să soluționezi acest diferend cu această mitropolie”. 

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae