La Cutia Neagră Plus v-am prezentat în ultimul an mai multe investigații care arată cum deputați, miniștri, demnitari de stat sau simpli funcționari au reușit să adune averi colosale folosindu-și funcțiile publice. Astăzi, venim cu o nouă anchetă din același registru. Eroul este fostul Șef al Direcției Sănătate a Primăriei Municipiului Chișinău, tot el fost deputat și ex-vicepremier pe probleme sociale, Mihai Moldovanu. Astăzi, acesta este acuzat de unul dintre partenerii săi de business de atac raider asupra unei afaceri de milioane.

Totul a început în 2014,  când medicul Serghei Bejenari era în căutarea unui spațiu potrivit  pentru lansarea unei clinici oftalmologice. Mihai Moldovanu s-a oferit să-l ajute, în schimbul unei cote-părți din business. La 7 ani de atunci, după ce afacerea a crescut și a devenit profitabilă, partenerul de business îl acuză pe Moldovanu că ar încerca să pună mâna pe afacere, prin intermediul unor procurori și judecători pe care i-ar influența.

În ultima săptămână a anului 2014, Consiliul Municipal Chișinău a adoptat o decizie prin care a oferit în arendă unei companii private, proaspăt create, două etaje dintr-un bloc al Spitalului municipal pentru copii nr. 1, situat în centrul capitalei, pe strada S. Lazo. În spatele acestei decizii se ascunde o întreagă schemă de folosire a unui bun public în interesul șefului de atunci al Direcției municipale sănătate, Mihai Moldovanu. 

Fiica lui Moldovanu, fondatoare a firmei

Firma care a primit în arendă spațiul, SRL MedClinic International, a fost fondată pe 6 noiembrie 2014, având doi asociați: Angela Bejenari, soția lui Serghei Bejenari, cu cotă parte de 67% –  și jurnalista Cristina Moldovanu, fiica lui Mihai Moldovanu, cu o cotă de 33%. Administrator al firmei la acel moment era Serghei Bejenari.

A doua zi de la fondare, compania a solicitat Primăriei mun. Chișinău să-i fie oferite în chirie spații în clădirea spitalului pentru a deschide o clinică oftalmologică. Deși presa de investigații a scris atunci că Mihai Moldovanu ar fi lobbat în Consiliul Municipal Chișinău interesele acestei companii de a obține în arendă clădirea, și demnitarul, și acționarii companiei au negat acest lucru. 

„Nu-mi aparține. Cum să-mi aparțină mie? Pot fi verificate aceste lucruri”, declara în februarie 2018, Mihai Moldovanu într-un reportaj realizat de Prime TV.  

„Nu este proprietar altcineva decât mine. Ceea ce ziceți dumneavoastră că este privată, nu este nimic privatizat, asta este în chirie”, declara atunci și Serghei Bejenari, coproprietarul „MedClinic International”.

Astăzi, Serghei Bejenari recunoaște că totul a început cu un târg pe care el l-a avut cu Mihai Moldovanu și dezvăluie întreaga schemă.

Târgul dintre Moldovanu și Bejenari

„I-am zis că mi-ar trebui o clinică cu o suprafață de minimum 500-1000 de metri pătrați unde aș putea să fac și să prestez aceste servicii. În acel moment am văzut că i s-o aprins și dumnealui  becușorul referitor la acest proiect, și interesul, și a zis că o să analizeze posibilitatea de a ne aloca acest spațiu. M-a întrebat: „da nu ai nevoie de partener”? Eu i-am refuzat și am zis că nu, chiar sincer așa a fost, puteți să-l întrebați”, își amintește Bejenari. 

Cu toate acestea, Moldovanu pare să îl fi convins pe Bejenari să îi ofere o parte din acțiunile companiei.  Omul de afaceri susține că asta practic a fost condiția pentru a intermedia obținerea contractului de arendă. 

„Mi-a zis: „din caz că n-ai să accepți propunerea mea atunci cu garanție cam complicat în oraș să găsești altceva, dându-mi de înțeles că alte clădiri nu prea sunt. Așa mi-a dat de înțeles că ar fi mai bine să colaborăm și să mergem împreună că așa va fi mai ușor și totodată voi fi scutit de niște credite. A zis că nu va apărea, dat fiind faptul că era persoană publică, nu va apărea în firmă și a propus așa, ca să fie fiica dumnealui ca persoană apartenentă în acest business”, continuă să povestească fondatorul „Med Clinic Internațional”.  

Arendă în centrul Chișinăului cu 23 lei pentru un metru pătrat

După ce s-au înțeles cum să împartă cotele de acțiuni în companie, în regim de urgență, peste doar o lună, „MedClinic International” a semnat contractul de arendă pentru anexa Spitalului pentru copii de pe str. Serghei Lazo, pe un termen de 25 de ani. Iar prețul a fost stabilit atunci de 23 de lei pentru un metru pătrat, de  6 ori mai puțin decât media pe piață în acea zonă de centru. 

Contractul de dare în chirie a acelor spații din cadrul spitalului pentru copii a fost criticat dur, trei ani mai târziu, de către fostul director al Spitalului pentru copii „Valentin Ignatenco”.  La una din ședințele Consiliului Municipal Chișinău din 2018, Nicolae Starciuc l-a acuzat pe Mihai Moldovanu că și-ar fi construit o clinică privată în locul blocului de terapie intensivă al Spitalului pentru copii nr. 1.

NICOLAE STARCIUC, ex-director Spitalul „Valentin Ignatenco”: „El a furat de la copii terapia intensivă pentru că de când a făcut reforma bine chibzuită că Spitalul Nr 1 trebuie să fie pentru copii până la trei ani, unde cel mai des se întâmplă decesele, Moldovanu și-a luat lui 500 de metri de teritoriu unde a distrus terapia intensivă mai departe a făcut un spital de nimic. A demolat secția de terapie intensivă și reabilitare pe teritoriu și a construit un castel al lui”. 

Afacerea cu darea în arendă a acestui spațiu i-a adus bătăi de cap lui Moldovanu și în 2015, când Comisia Națională de Integritate a stabilit că funcționarul municipal a comis un conflict de interese în avantajul clinicii în care fiica sa se regăsea ca asociat. Imediat după această decizie a CNI, familia Moldovanu se retrage pe un timp din afacere, dar revine peste un an în persoana unei rude a demnitarului, Vitalie Ursul.Crește considerabil și cota de acțiuni atribuită acestuia, de la 33 %, cât avea fiica lui Mihai Moldovanu, la 45 %. Tot în acea perioadă de timp, în clinică se fac cele mai mari investiții: reparații, procurări de echipamente. 

Moldovanu devine oficial proprietar a celor 45 % din acțiunile clinicii oftalmologice abia în 2019, după ce renunță la toate funcțiile publice. În acte, acesta indică că a cumpărat pachetul de acțiuni de la ruda sa cu 3,4 milioane de lei. Tot atunci, insistă ca Serghei Bejenari să renunțe la funcția de administrator  al firmei, fiind înlocuit cu Sergiu Pogorevici, o persoană de încredere a lui Mihai Moldovanu. 

Acuzații reciproce între partenerii de afaceri

In pofida faptului că, oficial, până în 2019 nu a avut nicio legătură cu „MedClinic”,  Bejenari dă asigurări că fostul șef al Direcției sănătate s-a implicat activ în gestionarea companiei din primele zile de la fondare. 

SERGHEI BEJENARI, coproprietar, SRL MedClinic International: „Cam o dată în lună minimul aveam ședință unde dumnealui se implica în toate.  Aveam niște întâlniri unde noi discutam ce planuri avem, ce tehnică cumpărăm, ce investiții mai facem, așa a fost.În unele din discuții dumnealui tot mai insistent și mai insistent că clădirea e aportul dumnealui, că aportul acesta ar fi vreo sută de mii”. 

Disensiunile dintre cei doi acționari au pornit exact de la subiectul investițiilor făcute în companie. Potrivit lui Bejenari, ar fi vorba de milioane de lei. 

„Din cifrele pe care le-a depus Cristina și împreună cu Ursul Vitalie, la capitolul împrumuturi a fost în jur de vreo două milioane și două sute, asta sunt împrumuturi, și la capitolul capital social undeva un milion și vreo șase sute de mii, pot să mă greșesc un pic. Din partea mea au fost împrumuturile în jur de vreo 3 milioane și jumate și investiția în capitalul social cam în jur de vreo 4 miloane și șapte sute de mii”.  

La rândul său, Moldovanu refuză să spună de unde a luat bani pentru investiții  în companie și despre ce sumă este vorba.

„- Câți bani ați investit prin fiica dumneavoastră?

-  La fel, acest subiect face parte din ancheta penală”.  

Astăzi, cei doi parteneri de afaceri sunt subiecți ai mai multor anchete penale și dosare civile, acuzându-se reciproc de fraude și încercări de preluare a firmei. Mihai Moldovanu cere excluderea din afacere a asociatului Serghei Bejenari,  invocând gestionarea frauduloasă a mijloacelor financiare ale firmei. De exemplu, Bejenari ar fi procurat utilaje de mare valoare prin intermediul altei firme care îi aparține, despre care Moldovanu spune că ar fi o firmă căpușă. 

La rândul său, Bejenari se apără, acuzându-l pe fostul demnitar că vrea să preia întreaga afacere pe bănuți. 

MIHAI MOLDOVANU: „Problemele și conflictul dintre noi a apărut în iulie 2021 când eu am solicitat un audit, un audit extern pe perioada când dl Bejenari a ocupat funcția de administrator. Deci în urma acestui audit extern, care a scos în evidență mai multe delapidări și evaziuni din partea lui Bejenari Serghei în proporții deosebit de mari, am inițiat câteva proceduri penale și civile, care urmează ca instanțele să se expună și să dea aprecieri pe marginea acestor delapidări și abuzuri care au fost făcute de către domnul Bejenari. Ce ține de procedura penală nu pot să mă expun pentru a nu prejudicia mersul anchetei”. 

SERGHEI BEJENARI: „Discuțiile din loiale au devenit în discuții agresive, cu amenințări, cu propuneri: „dă-mi 500 de mii că eu plec”. Pe urmă s-au schimbat invers în moment când mi s-o propus să rămân în afacere, dar să-i mai dau, pe lângă faptul că-mi micșorează cota de apartenență până la 40%, să îi dau și 300 de mii de euro. Deci asta a fost cireașa de pe tortă. I-am spus: „gata Mihai, în așa variantă eu o să te dau în judecată pentru  faptul de nevărsare a banilor, pentru faptul că mă teroriza, mă fila, mă amenința”. Soția dumnealui și dumnealui în persoană proprie aveau o firmă de detectivi. Când am văzut amenințările astea ca un lucru regulat, unde eram amenințat și cu business-ul meu de bază, ca o să-mi distrugă „Interoptic”-ul, real în față: îți distrug și businessul ăsta  și businessul Interoptic, dacă nu vei face ceea ce-ți cer”.  Dar îmi cerea cert și clar din majoritar să devin minoritar, pachetul de control să-l cedez lui și încă bani să-i mai dau pentru falsurile pe care încerca să le pună pe foaie.  

MIHAI MOLDOVANU: „Iată tot ce declară domnul Bejenari acum se află în materialele unei anchete penale care va demonstra toate aceste lucruri, e corect sau nu e corect”. 

Referindu-se la aceste anchete penale, Bejenari susține că Moldovanu ar avea o influență mare asupra oamenilor legii: „Cum pot să mă simt în siguranță în momentul în care înțeleg că toate amenințările celea care erau atunci făcute și bătăile cu pumnul în piept ale dl Mihai Moldovanu, unde îmi zicea la un moment dat că el nu se teme de nimic, că absolut oricare întrebare va fi rezolvată în favoarea lui și nu altfel, eu înțeleg că așa și se petrece”. 

A vândut fiicei cota-parte din casă cu 3 milioane de lei

Mihai Moldovanu s-a aflat anterior de mai multe ori în atenția publică. Presa a scris despre averea impresionantă a familiei Moldovanu, obținută în perioada când lucra la stat. Mihai Moldovanu a fost coproprietar în alte două companii, ambele activând în pierdere în ultimii ani. În 2019, a vândut cu 600 de mii de lei cele 40% cotă parte pe care le deținea în Agrovas Impex SRL. Iar cealaltă firmă, Avisalim SRL, unde Mihai Moldovanu deține 47%, este în pierdere. Unica afacere prosperă care aduce venituri de milioane este MedClinic International SRL.  

Potrivit declarației din anul 2019, Mihai Moldovanu a obținut 3 milioane de lei din vânzarea a jumătate de casă ginerelui său. Pe numele lui Mihai Moldovanu mai sunt înscrise trei apartamente dobândite în anul 2003.   

ANDREI BORDIAN, reporter „Cutia Neagră Plus” : „În această casă din sectorul Botanica al capitalei a locuit Mihai Moldovanu cu prima sa soție. În 2019, acesta a vândut cota-parte din imobil cu 3 milioane de lei. Iar cumpărători au fost fiica sa Cristina și ginerele Alexandru Pleșca, fiul fostului ministru al Apărării, Valeriu Pleșca”.

Mihai Moldovanu refuză să vorbească despre imobilele pe care le deține în capitală.

MIHAI MOLDOVANU: „Toată informația este publică și dvs puteți vedea toate tranzacțiile pe care le-am făcut. Sunt și nume. Nu este secret nimic”. 

În 2017, Mihai Moldovanu a fost surprins de jurnaliști că locuia într-o altă casă de lux, împreună cu Mihaela Iacob, și ea bugetară la Primăria Chișinău. Cei doi au negat atunci că au participat financiar la construcția casei, care era înregistrată pe părinții pensionari ai Mihaelei Iacob. În 2020, casa a ajuns oficial în proprietatea lui Mihai Moldovanu și a soției sale, care au primit prin donație câte jumătate cotă-parte din imobil. Mihai Moldovanu si Mihaela Iacob sunt posesori și a unor mașini scumpe - o „Volvo” și o „Kia Sportage”. 

 „- Dumneavoastră dacă o să accesați  informațiile pe portalurile accesibile care țin de informații cu privire la bunuri, la tot tot ce vă interesează o să primiți această informație.

 - Noi vrem să știm dacă într-adevăr ați primit o jumătate de casă cadou.

 - Da ce-i scris acolo?

 – Contract de donație.

 - Păi dacă-i donație înseamnă că-i donație. Dvs cred că ați citit documentul”. 

ANI va verifica averea lui Moldovanu

La sfârșitul anului trecut, după ce Autoritatea Națională de Integritate a primit o sesizare, a decis să inițieze un control pe numele lui Mihai Moldovanu  pentru verificarea averii dobândite în perioada în care a deținut o funcție publică. În urma verificării prealabile, inspectorul de integritate a constatat că în perioada anilor 2013-2019, Mihai Moldovanu, împreună cu membrii familiei sale, au dobândit bunuri și au suportat cheltuieli de aproape 6 milioane și jumătate de lei. Inspectorul de integritate a considerat că există o bănuială rezonabilă că ar fi o diferență substanțială între averea deținută de Mihai Moldovanu și și veniturile obinute în perioada în care a fost subiect al declarării.

MARIA DASTIC, purtător de cuvânt al ANI: „În luna noiembrie 2021 a venit o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate. Ea a fost transmisă în mod normal către inspectoratul de integritate și în 15 zile inspectorul de integritate căruia i-a fost distribuită această sesizare, a verificat conținutul și în verificarea prealabilă a considerat că este oportun de a iniția o procedură de control pentru a stabili toate circumstanțele descrise în plângere. Acum ne aflăm la etapa în care inspectorul de integritate înaintează demersurile necesare care instituțiilor vizate, inclusiv la angajatorul acestui subiect al declarării - la Direcția Sănătate a Consiliului Municipal Chișinău. Pe parcursul controlului, inspectorul de integritate va analiza tote circumstanțele, acuzațiile aduse în plângerea care a fost înaintată și după ce va fi luat și punctul de vedere al subiectului controlului, acesta va lua o decizie dacă  s-a încălcat sau nu legislația specială ANI la declararea averii”. 

Mihai Moldovanu a lucrat aproape toată viața sa la stat. Din 1993 până în 2007 - medic în Policlinica Aparatului Guvernului. Ulterior șef al Direcției Sănătate din cadrul Consiliului Municipal Chișinău. Apoi deputat și vicepremier. În toată această perioadă de timp, veniturile oficiale ale lui Moldovanu nu au depășit 10 mii de lei pe lună, cu excepția ultimului an lucrat la Primărie. 

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.