Fondatorul site-ului de investigaţii Bellingcat, Elliot Higgins, arată modul în care clipurile publicate de Rusia, redând asalturi ale unor presupuşi sabotori ucraineni, sunt nişte falsuri tot mai grosolane. Totuşi, imaginile sunt convingătoare pentru telespectatorii ruşi mai în vârstă care tind să creadă ce li se prezintă la televizor, notează adevărul.
Un astfel de clip arată scene înfiorătoare cu un om strigând de durere într-o pădure în timpul nopţii iar pe fundal se văd şi se aud explozii. El poartă o cască de care avea ataşată o cameră de care s-ar fi descotorosit.
Potrivit ştirii difuzate de televiziunea de stat rusă, silueta din scena surprinsă într-un decor suprarealist este un sabotor ucrainean ce a fost trimis dincolo de liniile de contact cu o singură misiune: să arunce în aer o fabrică dintr-un oraş aflat sub controlul separatiştilor rebeli.
Filmarea este plină de dramatism, dar are o problemă majoră - este falsă. Sunetele exploziilor sunt de fapt dintr-o înregistrare veche de 10 ani, fiind captată în aprilie 2010 cu prilejul unui exerciţiu al armatei finlandeze, potrivit investigaţiei open-source a Bellingcat.
Serviciul de informaţii ucrainean crede că acest clip a fost realizat de GRU, agenţia de spionaj extern a Rusiei, activă în Ucraina de la anexarea Crimeei, în 2014.
Regizorii filmării au preluat clipul original de pe internet şi au alipit fondul muzical pe un nou clip, după ce au scos unele exclamaţii ale soldaţilor finlandezi. Filmul a fost realizat în urmă cu două săptămâni.
„Rusia are o istorie lungă în această privinţă. Nu e nimic surprinzător”, a declarat pentru The Guardian Elliot Higgins, fondatorul Bellingcat, precizând că este totuşi incredibil faptul că Rusia nu a reuşit deloc să-şi îmbunătăţească tehnicile. Dimpotrivă, sunt de calitate tot mai proastă.
„Sunt realmente stupide şi făcute cu lene”, spune el, remarcând că generaţia mai în vârstă a Rusiei este în special vulnerabilă la dezinformarea şi propaganda „teatrală” a Kremlinului, tinzând să o ia de bună.
În cursul săptămânii trecute, Rusia a lansat un val de narative false provenite din ceea ce ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a numit „fabrică de producţie a falsurilor”. Potrivit unora dintre acestea, Ucraina ar pregăti atacuri asupra enclavelor separatiste, iar luni a furişat peste graniţă vehicule blindate şi sabotori. Scena filmată cu camera de pe cască dovedeşte acest lucru.
Obiectivul mediei de la Kremlin este să creeze un pretext fals pentru o invazie, crede Higgins, motiv pentru care se derulează deja campanii de dezinformare potrivit cărora în estul Ucrainei prinde contur o masivă criză umanitară în măsura în care locuitorii sunt ţintiţi de bombardamente grele.
Dezinformarea merge de la acuzaţii cu bombardamente la declanşarea de „provocări”, precum o tentativă de atac cu bombă, vineri, în faţa clădirii administrative din Doneţk. În aceeaşi zi, liderul acestei regiuni separatiste, Denis Puşilin, a publicat un clip pentru a dovedi că situaţia s-a agravat atât de mult că civilii au trebuit urcaţi în autobuze şi duşi în locuri sigure, în Rusia. Ordinul de evacuare a locuitorilor a fost emis pe 18 februarie, însă Belligncat a descoperit, analizând metadatele clipului, că acesta fusese realizat cu două zile mai devreme.
„Este vorba de incompetenţă”, spune Higgins. La momentul filmării, situaţia de-a lungul linei de control între ucraineni şi separatişti era calmă.
„Ce se întâmplă în prezent în Donbas înseamnă genocid”, a remarcat Putin săptămâna trecută, după care diplomaţii ruşi au împărţit un document la ONU prin care se susţinea că Ucraina se implică în „exterminarea populaţiei” din regiunea Donbas.
Tema genocidului a fost menţionată repetat în cadrul reuniunii extraordinare de luni a consiliului de securitate, la Moscova, fiind preluată masiv în buletinele de presă ruseşti. Rezultatul a fost că rebelii pro-ruşi au solicitat în cele din urmă Kremlinului ajutor economic şi militar, alături de recunoşterea legală a regiunilor, ceea ce Putin a şi făcut luni.
În 2014, în perioada de vârf a conflictelor între separatişti şi forţele ucrainene, au avut loc numeroase înmormântări în masă, în special la Lugansk, unde trupurile multora dintre cei care au murit în război nu au putut fi îngropate imediat din cauza luptelor intense în curs.
Începând cu vara trecută, autorităţile separatiste au început să dezgroape cadavrele pentru a efectua analize ADN şi a identifica rămăşiţele unor persoane despre care au spus că au fost „victime ale agresiunii ucrainene”. La acea vreme, mişcarea a provocat alarmă în rândul unora dintre cei care monitorizau regiunea, cu sentimentul că exhumările ar putea fi ulterior folosite în scop politic. Acum, asta pare să se întâmple, scrie The Guardian.
Între timp, propagandiştii ruşi de top i-au acuzat deschis pe liderii occidentali de război. Recent, Dmitri Kiseliov, care moderează o emisiune de ştiri săptămânală, a întrebat: „cine are nevoie de război?” Răspunsul a fost o listă de lideri şi demnitari străini: Boris Johnson, Joe Biden, Recep Erdogan, Emmanuel Macron şi Volodimir Zelenski, preşedintele pro-occidental conflictual al Ucrainei.
