Marea întrebare la care caută răspuns o lume întreagă, după ce Vladmir Putin a recunoscut independenţa enclavelor separatiste din estul Ucrainei şi a trimis acolo „trupe de menţinere a păcii”, este „unde se va opri Rusia?”. Occidentul avertizează de săptămâni bune că Rusia se pregăteşte de o invazie totală a Ucrainei, Putin neagă vehement, chiar dacă mişcările îi trădează intenţiile. Jurnaliştii Reuters au cerut opiniile mai multor specialişti pentru a afla răspunsul la întrebarea „Care sunt cele trei scenarii care ar fi posibile în viitorul apropiat?”, notează observatornews.
Scenariul 1. Rusia se va opri după "securizarea" republicilor separatiste Lugansk şi Doneţk
În timp ce mulți analişti consideră că trimiterea de trupe în enclave separatiste ar putea fi un prim pas către o invazie mai largă, alții notează că ar putea fi, de asemenea, punctul final - sau cel puțin de pauză în ceea ce privește acțiunea la sol - al acţiunilor lui Putin, în timp ce încearcă să exercite presiune în Ucraina în alte moduri.
„Asta îl scoate din scenariul „încolțit, trebuie să invadeze”. A făcut ceva, poate revendica o victorie pentru publicul său fidel”, a spus Tim Ripley, autorul cărții „Little Green Men: Putin's Wars Since 2014”.
Ripley crede că următorii pași, mai degrabă decât încercarea imediată de a ocupa mai mult teritoriu, ar fi o „campanie continuă” pentru a exercita presiuni asupra Ucrainei în alte moduri, cum ar fi o blocare navală a porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Scopul ar fi să-i intimideze pe ucraineni prin menținerea unei crize constante, arătând în același timp că aliații occidentali ai Kievului nu sunt capabili să ofere ajutor real.
Între timp, Rusia a atins deja câteva obiective mari, cum ar fi forțarea aliaților NATO să recunoască public că nu vor trimite trupe să apere Ucraina și obținerea permisiunii Belarusului de a staționa acolo o forță militară mare pe termen nelimitat.
Menţinerea trupelor în Belarus a schimbat echilibrul în regiune şi a transformat complet modul în care NATO trebuie să apere statele baltice.
Scenariul 2. Extinderea teritoriului separatist cu limitarea conflictului la estul Ucrainei
Separatiștii din estul Ucrainei controlează mai puțin de jumătate din cele două provincii pe care le revendică, iar forțele ucrainene li s-au opus pe o linie de front puternic fortificată.
Fără a lansa o invazie în masă a Ucrainei în ansamblu, Rusia ar putea încerca să extindă teritoriul separatist. Moscova a lansat semnale mixte în ultimele 24 de ore și a evitat să clarifice dacă recunoașterea enclavelor separatiste înseamnă și acceptarea pretențiilor acestora de a avea mai mult teritoriu în Ucraina.
O țintă ar putea fi Mariopol, principalul port din estul Ucrainei, pe care separatiștii nu l-au atacat în 2014-2015. Capturarea acestuia ar permite Moscovei să lege Crimeea controlată de ruși pe uscat de enclavele separatiste și să asigure controlul complet asupra coastei Mării Azov, un obiectiv strategic în sine și unul care ar exercita și presiune economică asupra Kievului.
Dar un război asupra teritoriului din estul Ucrainei, deși ar putea duce la doborarea sancțiunilor internaționale dure împotriva Rusiei, ar obține doar câștiguri strategice limitate. Prin ea însăși, nu ar atinge obiectivul Moscovei de a instala un guvern mai „docil” la Kiev.
"Capturarea a șase sate în afara Donețk nu schimbă mai nimic", notează Ripley.
Scenariul 3. Invazie la scară largă
Țările occidentale, în special Statele Unite și Marea Britanie, avertizează de câteva săptămâni despre probabilitatea unei operațiuni mult mai ample a Rusiei pentru a captura întreaga Ucraină, sau cel puțin pentru a răsturna guvernul de la Kiev.
Unii comentatori au văzut în discursul televizat sfidător al lui Putin de luni seară ca o dovadă că nu va fi mulțumit decât dacă Ucraina este condusă de un guvern care recunoaște hegemonia rusă.
"Se pare că Putin are în minte mult mai mult decât pur și simplu să ia o bucată din estul Ucrainei și să-și asume responsabilitatea formală pentru teritoriile pe care deja le controla de facto", a scris Shaun Walker, jurnalist The Guardian și autorul cărții "Mahmureala lungă, Noua Rusie a lui Putin și fantomele trecutului".
„Ultimele cuvinte ale lui Putin, că, dacă Kievul nu va opri violența, ei ar fi responsabili pentru vărsarea de sânge care va urma” nu sunt de bun augur, e de părere analistul. „Sună, pur și simplu, ca o declarație de război”, conchide Walker.
