Premierul olandez Mark Rutte a afirmat miercuri, 9 martie, că nu este în favoarea opririi livrărilor de petrol şi gaz ruseşti, acest lucru fiind nesustenabil pentru statele membre ale Uniunii Europene, relatează Reuters, citat de digi24.
„Trebuie să discutăm despre vulnerabilităţile noastre în materie de dependenţa pe care o avem de petrolul rus şi de gazul rus. Nu aş pleda pentru tăierea, astăzi, a livrărilor de petrol şi gaz din Rusia, nu este posibil pentru că avem nevoie de aceste livrări şi acesta este adevărul incomod”, a declarat Rutte, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, la Paris.
„Dar putem face mai mult pentru a continua agenda verde, pentru decarbonizarea economiilor noastre", a adăugat premierul olandez.
Mark Rutte nu este primul oficial european care se poziționează împotriva sancțiunilor în plan energetic aplicat Rusiei de către Occodent. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, marţi seară, că, deşi condamnă invazia militară rusă în Ucraina, nu va susţine interzicerea importurilor de energie din Rusia.
De asemenea, prim-ministrul bulgar Kiril Petkov a declarat luni, 7 martie, că susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina, dar va dori probabil o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale şi petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată.
Bulgaria este aproape complet dependentă de aprovizionarea cu gaze furnizată de Gazprom, iar singura sa rafinărie de petrol, deţinută de compania rusă LUKOIL, furnizează peste 60% din combustibilul folosit în ţară.
La rândul său, șeful diplomaţiei europene Josep Borrell le-a cerut miercuri, 9 martie, cetăţenilor europeni „să dea căldura mai încet în locuințe”, pentru că trebuie „plătit un preţ” pentru „tăierea cordonului ombilical” care uneşte economia UE de cea rusă, în contextul războiului din Ucraina.
Totodată, Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat, marți, la Bruxelles, că europenii pot contribui la lupta împotriva lui Vladimir Putin prin diminuarea căldurii din casele lor.
Cum arată clasamentul țărilor europene dependente de gaz rusesc în funcție de ponderea gazelor din Rusia în totalul energiei consumate
Ungaria este prima în clasamentul realizat de CNN pe baza datelor Eurostat. 25% din energia consumată în Ungaria se bazează pe gazele naturale importate din Rusia, în timp ce în Slovacia acest indicator este de 22%, Moldova – 17% , Austria – 15% și Germania – 14%. Potrivit acestui clasament, România se află pe locul 17 în topul țărilor care au anumit grad de dependență de gazele importate din Rusia.
Rusia furnizează către Uniunea Europeană circa 40% din gazul necesar și aproape un sfert din țiței.
Comisia Europeană a declarat marți, 8 martie, planuri privind reducerea dependenţei blocului comunitar de importurile de gaze naturale ruseşti cu două treimi anul acesta şi încetarea dependenţei de livrările de combustibil din Rusia cu „mult înainte de 2030”.
