14 martie 2022, ora 10:59

Două agenții de stat din R. Moldova și Primăria Durlești riscă să se pomenească cu conturile blocate și să achite despăgubiri de peste 30 de milioane de lei din cauza unei scheme imobiliare implementate încă în anul 2009, cu girul fostului primar de Durlești Nicolae Crudu. De această dată, victimă a schemei se declară chiar un fost deputat. În scandal sunt implicați un fost vicedirector al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, un fost oficial de la Moldovagaz, dar și fostul deputat democrat Constantin Botnari, zis Borsetka. Iar oamenii de fațadă din această afacere s-au regăsit și într-o altă schemă la Banca de Economii, care a adus prejudicii de milioane de lei instituției, înainte de falimentare. 

Epopeea din jurul terenului de un hectar și jumătate, situat lângă renumita zonă de lux Poiana Domnească din Durlești, a început în decembrie 2001. Atunci, Consiliul Orășenesc Durlești a decis să repartizeze pământ unei companii pentru construcția unui champing la marginea Pădurii din Durlești, cu ieșire la traseul M1. 

A urmat o hotărâre de Guvern care a permis un schimb de terenuri din proprietatea SRL-ului Surnic pe lotul din pădure. Agentul economic a primit schița terenului și și-a înregistrat la Cadastru dreptul de proprietate asupra lotului, fiindu-i atribuit un număr cadastral.  

În decembrie 2003, SRL-ul Surnic vinde terenul familiei Mușuc - fostului deputat Eduard Mușuc și părinților săi Ion și Galina Mușuc. Peste 6 ani, când și-au propus să inițieze o afacere, aceștia au aflat că au fost deposedați de pământ - aproape 1,5 hectare.

EDUARD MUȘUC, proprietar teren: „În anul 2009, noi ne-am adresat la Cadastru să fie delimitate hotarele, deoarece atunci erau planuri de atragere a investițiilor pentru proiectarea și construcția unui champing pe terenul respectiv și ne-am adresat Primăriei Durlești. Chiar personal l-am sunat pe primarul Durleștiului, îl cunoșteam din activitățile Consiliului Municipal, l-am rugat să asigure ieșirea la fața locului a inginerului cadastral din partea Primăriei Durlești. Mi-a spus foarte bine, ok, vom face. Peste o lună, primim un refuz din partea Cadastrului și apoi aflăm că acest teren a fost însușit, înregistrat după Primăria Durlești, a fost vândut la licitație, după asta revândut și acum sunt alți proprietari”. 

Pentru a acapara terenul, a fost pusă în aplicare o schemă complexă, cu implicarea unor funcționari de la Cadastru, Agenția Moldsilva și Primăria Durlești, condusă pe atunci de Nicolae Crudu. Iar cei la care a ajuns ulterior terenul, sunt persoane cunoscute - fostul consilier al președintelui Băncii de Economii, Evghenii Cramarenco, ajuns mai târziu membru în Consiliul de Administrare al Moldovagaz și Mihail Gofman, fost şef adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Dar să mergem cronologic pe șirul evenimentelor.

Două terenuri forestiere, oferite în arendă lui Gofman

La finele anului 2008, Agenția Moldsilva îi oferă în arendă lui Mihail Gofman două terenuri din Pădurea Durlești, în zona de lângă traseul M1, ajunsă ulterior una de elită. Contractele de arendă sunt semnate în aceeași zi pentru un lot de 1,4 hectare și altul de 93 de ari. Potrivit planului geometric, cel de-al doilea teren cuprindea aproape tot lotul familiei Mușuc, deși acesta fusese scos din fondul forestier prin hotărâre de Guvern și Moldsilva nu avea niciun drept să-l ofere în arendă. 

În august 2009, prin acorduri adiționale la contractele semnate cu Moldsilva, Gofman își micșorează suprafețele ambelor terenuri arendate, fiind stabilite alte hotare ale loturilor. Terenul de 93 de ari, care coincidea cu lotul familiei Mușuc, este micșorat la 55 de ari, iar hotarele sunt strămutate mai spre drum. Totodată, Primăria Durlești începe procedura pentru a-și înregistra dreptul de proprietate pe terenul alăturat, de un hectar și jumătate, ocupat anterior parțial de Gofman prin contractul de arendă cu Moldsilva.

Licitația Primăriei Durlești, organizată în mare grabă

La doar o lună după aceasta, în septembrie 2009, Primăria Durlești decide să vândă terenul la licitație. În actul aprobat atunci de consilieri nu era indicat numărul cadastral complet al lotului, deoarece nu exista. Abia peste o lună, pe 22 octombrie 2009, autoritatea locală depune o cerere la Cadastru pentru înregistrarea primară a dreptului de proprietate, care este aprobată în aceeași zi. Terenul primește un număr cadastral și un plan geometric, cu hotarele exact până la terenul arendat de Gofman. Astfel s-a ajuns ca terenul familiei Mușuc să se suprapună cu lotul Primăriei Durlești, existând până astăzi două numere cadastrale diferite.

EDUARD MUȘUC: „Eu chiar am vorbit cu prim-ministrul atunci, deoarece primarul făcea parte din partidul lui. Zona aici încă nu exista. Poiana Domnească era un câmp. Casele luxoase pe care le vedem astăzi nu existau. Nimic nu era construit. Eu cred că ei știau sau aveau planuri de dezvoltare a zonei respective. Desigur că ea este una atractivă, voiau să o transforme în una luxoasă și sigur că încercau să acapareze toate pământurile împrejur”. 

Pe 23 octombrie 2009, chiar în următoarea zi după înregistrarea făcută la Cadastru, la Primăria Durlești parvine o cerere de participare la licitație, pentru achiziția terenului. Solicitantul era Valeriu Teslari, cumnatul lui Evghenii Cramarenco, care îl consilia pe atunci pe președintele Băncii de Economii Grigore Gacichevici. 

În timp record, într-o săptămână, este organizată licitația, iar Valeriu Teslari cumpără terenul de la Primărie cu 1,4 milioane de lei. După licitație, la fel de rapid, consilierii din Durlești emit o decizie pentru modificarea destinației pământului din „agricol”, în „neproductiv”. Iar în următoarea zi, pe 30 octombrie 2009, chiar primarul Nicolae Crudu semnează cu Teslari contractul de vânzare-cumpărare a terenului.

La solicitarea Cutiei Negre, Primăria Durlești nu ne-a oferit nicio informație legată de tranzacțiile dubioase din 2009 cu acest teren.  

„Conform nomenclatorului de păstrare a documentelor, deciziile Consiliului Local se păstrează în arhiva Primăriei 5 ani, după care se transmit, pentru păstrare permanentă, către Arhiva de Stat… Potrivit legii, primarul poartă răspundere doar pentru acțiunile întreprinse pe perioada mandatului său. Mandatul actualului primar a fost validat în 2015, iar actele asupra acestor terenuri au fost emise de persoane cu funcții de răspundere anterior anului 2015. Mai mult ca atât, această situație se examinează într-un proces penal. Primăria Durlești colaborează cu organele de urmărire penală și este obligată să păstreze secretul acțiunilor efectuate”, a explicat Primăria Durlești.

Pe de altă parte, Leonid Cristal, care lucra pe atunci inginer cadastral la Primăria Durlești și a semnat mai multe acte ce vizează terenul vândut la licitație, declară că totul a fost legal. 

LEONID CRISTAL:„Terenul dat nu a fost al lui Mușuc. Terenul dat a rămas după administrația publică locală, nicidecum al lui Mușuc. - A existat și o hotărâre de Guvern prin care s-a făcut schimbul de terenuri. - Vă mai zic o dată. În baza de date Cadastru nu este stabilit terenul dat în zona dată. Moldsilva pe terenurile date era cu două contracte de arendă acolo făcute. Eu dețin actele de contracte. - Care tot ulterior le-a făcut, în 2008. - Eu nu prea cunosc. Nu țin minte toate detaliile dar…Îmi cer scuze. - Mai am doar o întrebare. - Vă rog frumos. Eu sunt într-o ședință și nu pot să vorbesc acum”. 

Departamentul Cadastru a verificat la solicitarea Cutiei Negre toate actele ce țin de terenul aflat în litigiu și ne-a explicat cum a fost posibil ca lotul privat să ajungă proprietate a Primăriei Durlești și să fie vândut la licitație.

ANGELA MATCOV, șefă Departamentul Cadastru, Agenţia Servicii Publice:

„În anul 2002 în Cadastru a fost prezentat un titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care a fost emis în temeiul contractului de vânzare-cumpărare între o companie și o persoană fizică. Acest titlu de fapt nu identifica amplasamentul bunului, nu erau făcute măsurări, nu era făcut un dosar tehnic care să indice exact care sunt coordonatele terenului dat… Organul cadastral teritorial nu putea să refuze înregistrarea dreptului de proprietate în baza unui titlu, chiar dacă nu era planul cadastral. Așa temei nu exista. Respectiv, organul cadastral a înregistrat dreptul. 

Numărul ăsta conventional înseamnă că noi nu știm unde este amplasarea exacta a terenului. Trece o perioadă de timp, iar în 2009 Primăria Durlești inițiază lucrările de identificare a unui teren care aparține Primăriei și face toate lucrările cadastrale: măsurări, dosarul cadastral, identificarea unde este amplasat terenul, suprafața exacta și confirmă prin planul cadastral care a fost semnat de către Primărie că ăsta este amplasamentul corect al terenului ce aparține autorității publice locale. În baza extrasului din Registrul deținătorului de terenuri care este ținut de primărie și în baza planului cadastral terenul, a fost înregistrat în registrul bunurilor imobile. Deci terenul corespundea, documentația cadastrală corespundea cu cerințele legii la data înregistrării, în anul 2009. Prin urmare, de careva suprapuneri noi nu putem să vorbim”. 

Rudele lui Cramarenco, oamenii de fațadă din tranzacții

Peste o lună de la tranzacția cu Primăria Durlești, Valeriu Teslari a vândut terenul Galinei Cramarenco, care potrivit unor surse ar fi mama lui Evghenii Cramarenco. Prețul indicat în contractul de vânzare este de 788 de mii de lei, mult mai puțin decât ce a plătit Teslari pe terenul cumpărat la licitație.

Ulterior, din terenul de un hectar și jumătate, sunt separate un lot de 36 de ari și altul de 2 ari, folosit ca drum. 

Terenurile îi sunt vândute lui Mihai Bîlba, angajat la Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova. Acesta nu rămâne mult timp proprietar al terenurilor și le vinde Ludmilei Gofman, soția lui Mihail Gofman de la Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.  

Astfel, Gofman ajunge să dețină în această zonă aproape un hectar și jumătate de pământ - 38 de ari cumpărați și 109 ari arendați de la Moldsilva pentru 49 de ani, până în anul 2057.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, Gofman i-a plătit lui Bîlba  pentru terenuri doar 73 de mii de lei. Chiar și valoarea cadastrală a lotului era dublă, nemaivorbind de valoarea de piață. Prețul mizer de achiziție a fost stabilit după ce terenul fusese evaluat la 70 de mii de lei de către compania „Gofma Consulting”.

Despre această firmă, presa a scris anterior că ar aparține fraților Alexei și Mihail Gofman șis-a numărat printre companiile care au evaluat fraudulos bunurile gajate la Banca de Economii, majorând artificial valoarea gajurilor pentru mai multe credite neperformante.  

Din 2008,  Alexei Gofman era angajat al BEM-ului, responsabil de creditare, iar între anii 2011-2014 a fost și el consilier al președintelui BEM, Grigore Gacikevici. Mihai Gofman a negat anterior că ar avea legături cu firma „Gofma Consulting”, deși există și o coincidență de nume.

Bîlba nu ține minte tranzacțiile cu Cramarenco și Gofman 

L-am telefonat pe Mihail Bîlba, care este astăzi vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie, pentru a-l întreba detalii despre acea tranzacție din 2012 cu Gofman. Acesta a negat că ar cunoaște familia Cramarenco de la care a cumpărat pământul și nici nu-și amintește cum a ajuns ulterior să-l vândă Ludmilei Gofman la un preț de nimic. Ne-a cerut să revenim a doua zi pentru detalii, după ce va verifica actele.

„Am  revenit la dvs cu întrebările pe care le aveam despre teren, dacă ați reușit. -  Eu nu am găsit la mine documentele și eu nu țin minte numele persoanelor. Dați-mi vreun document ca eu să văd pe ce dată, când l-am cumpărat, eu acasă nu am”.

I-am remis actul cadastral al terenului, dar ulterior Mihai Bîlba nu a mai răspuns nici la apeluri, nici la mesajele noastre.

Cu Mihai Gofman am comunicat de mai multe ori. Inițial s-a arătat dispus să discute la subiect cu reporterul Cutiei Negre, dar ne-a tot amânat de la o zi la alta.

MIHAIL GOFMAN, ex-vicedirector Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului: 

„-Care-i problema? Tot e declarat. Tot e frumos. - Vreau să vă întreb cum ați ajuns să-l cumpărați, cum l-ați identificat, vă cunoașteți cu cei care vi l-au vândut? - Nu mă interesează. Știu eu toate jocurile voastre. Încercați să vă apropiați de mine? Apropiați-vă! Eu știu că discuția noastră  este înregistrată și pe mine asta nu mă interesează. Transmiteți-i lui Eduard Mușuc niște chestiuni. Să nu se joace în jocuri care nu-l privesc pe dânsul. -Dvs sunteți dispus să discutați cu mine la acest subiect sau nu, la telefon sau să ne întâlnim? - Azi la noi e marți, data de 15. Ne sunăm”. 

„Mă scuzați. Mai am oleacă de timp să mă odihnesc. Nu vă supărați. - Să revin mâine la dvs? -  Reveniți, fără probleme.…Nu refuz. Eu vreodată am refuzat jurnaliștii să discut?”

„O să pot să vă spun sâmbătă-duminică. Mă sunați când doriți. -  Bine vă sun atunci. - Eu, apropo, în comparație cu restul, nu fug de nimeni. Săptămâna viitoare o să găsesc și pentru voi oleacă de timp”.

Ulterior, retorica lui Gofman s-a schimbat. A refuzat să vorbească și ne-a amenințat cu Poliția.

„Voiam să știu dacă ați decis să ne-ntâlnim să discutăm la subiectul acesta cu terenul, ne oferiți răspunsuri la întrebările pe care le avem sau nu? - Căutați-vă de treabă. Eu nu dau niciodată date personale. S-au terminat jocurile voastre. - Ne spuneți clar, dacă sunteți de acord să vorbim bine, dacă nu, nu vă mai deranjez. - Nu-s de acord și nu mă mai deranjați pe telefon. Vă dau la Poliție”.

În octombrie 2012, la cererea Galinei Cramarenco și cealaltă bucată de pământ de peste un hectar, pe care o avea în proprietate a fost separată cadastral în 6 loturi, care se suprapun parțial cu terenul familiei Mușuc. 

„În baza documentelor prezentate de Moldsilva, adică ei au prezentat documentele care vizează executarea hotărârii de Guvern și cu ieșire la fața locului a inginerului cadastral au fost stabilite hotarele la fața locului. Și iată, dacă luăm de la colțul acela, 100 de metri până practic ajunge aproape de casa lui Constantin Botnari. O parte din acest teren este ocupat de un alt teren îngrădit care se află în arenda cetățeanului Mihail Gofman. Am solicitat pornirea unui dosar penal încă în 2010, dar CCCEC (Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a refuzat urmărirea penală. Acum e clar de ce”. 

Abia în septembrie 2017, când procurorii gestionau un dosar penal pentru deposedarea mai multor persoane de terenuri din Durlești, în vizor au ajuns și loturile Galinei Cramarenco. Aceasta chiar primise statut de învinuit în dosar, iar Ludmila Gofman - calitate de parte „civilmente responsabilă”. Adică, cea care urma să răspundă pentru prejudiciul material cauzat prin fapta învinuitei. Terenurile au ajuns atunci sub sechestru. După 10 luni de anchetă, dosarul a fost clasat. Procurorul a stabilit că lipsesc elementele infracțiunii. 

A urmat o nouă tranzacție, dar tot în familie. Galina Cramarenco, a vândut cele 6 terenuri, scăpate de sechestru, Irinei Varzari, o pensionară de 81 de ani, care era soacra fiului său Evghenii Cramarenco. 

Tranzacție între cuscre

Pentru că plecase din țară, Galina Cramarenco a perfectat o procură la Moscova pe numele nurorii sale Renata, să-i reprezinte interesele în tranzacția de vânzare-cumpărare. În aceeași zi, Irina Varzari a desemnat-o prin procură, tot pe fiica sa Renata să gestioneze mai departe bunurile imobiliare. Amintim de legătura de rudenie a Irinei Varzari  cu Valeriu Teslari, cel care a cumpărat inițial pământul la licitație de la Primăria Durlești. Și acesta îi este ginere, fiind căsătorit cu a doua fiică a sa - Diana.  

Am reușit să o găsim acasă pe Irina Varzari. Femeia trăiește modest într-un bloc din sectorul Râșcani al capitalei. Ne-a vorbit după ușă, evitând să fie filmată. și a recunoscut că terenul era gestionat de Evghenii Cramarenco, care a divorțat între timp de fiica sa.

„Terenul l-am dat la fiică și nu știu ce face ea. Eu l-am cumpărat mai demult, dar acum nu mă simt bine și l-am dat în nădejdea ei. -   Dar la care dintre fete l-ați dat? -   Renatei. -  Dar pe acte de ce nu l-ați trecut? Am văzut că dvs figurați. -   N-am reușit. Operație am avut. Când o să mă simt mai bine o să schimbăm. -   Dar dvs cum l-ați procurat? Am văzut că de la dna Galina Cramarenco.-   Da, ea s-a mutat de aici. A plecat peste hotare și m-a întrebat.  - Chiar dvs l-ați cumpărat sau copiii? -  Eu și pe urmă le-am dat lor. Adică, m-au ajutat și ei. -   Da ce planificați să faceți pe terenul cela când l-ați cumpărat, cu ce scop?-   Am vrut să facem o „butculiță”.  -   Da știți că există dosar penal, litigii cu terenurile celea? -  Nu. Ea mie nu-mi spune nimi -  Dar pe dvs niciodată nu v-au chemat procurorii? -  Nu m-au chemat, dacă am dat în nădejdea lor. - Dar cum o putem găsi pe Renata?-   Eu nu știu dacă ea este. Îmi pare că trebuia să se ducă la sanatoriu. -  Îmi cer scuze. Mă simt rău.

Am încercat să vorbim și cu Evghenii Cramarenco, care lucrează astăzi la Gazprom, fiind directorul filialei din Sankt Petersburg, dar secretara nu ne-a făcut legătura. 

Procese de judecată timp de 13 ani

Începând cu anul 2009, familia Mușuc a umblat prin instanțele de judecată pentru a demonstra că este proprietara terenului de un hectar și jumătate de la traseul M1 și a fost deposedată ilegal de pământ. Procesele s-au finalizat abia în 2019, iar judecătorii au obligat Primăria Durlești să stabilească hotarele terenului în natură. 

EDUARD MUȘUC: „Zece ani de zile, noi am fost în procedură civilă, care s-a finalizat cu un câștig de cauză, cu o decizie irevocabilă în instanța de judecată și acum suntem în al treilea an de când decizia respectivă nu se execută”. 

ANGELA MATCOV, șefă Departamentul Cadastru, Agenţia Servicii Publice:

„Stabilirea hotarului se face de către autoritatea publică locală. Cadastrul poate ieși doar la fața locului și efectua măsurările propriu-zise, deci partea tehnică, documentează ceea ce stabilește autoritatea publică locală. -Și ați făcut o astfel de încercare? – A fost așa o încercare în anul 2020, dar ea nu a putut fi finalizată, deoarece reprezentantul autorității publice locale u s-a prezentat la fața locului. Și atunci, în absența lui, noi nu putem să finalIzăm lucrările”.

Decizia instanței nu poate fi executată, deoarece terenul a fost revândut de câteva ori, iar actualii proprietari sunt considerați cumpărători de bună credință. Irina Varzari a vândut în decembrie 2019 două loturi de 50 de ari, iar alți 30 de ari i-a înstrăinat în august 2020. În prezent, femeia mai are în proprietate doar un singur teren de 24 de ari. 

EDUARD MUȘUC: „Oamenii aceștia care sunt proprietarii de astăzi nu poartă nicio vină. Ei sunt cumpărători de bună credință. Noi nu avem cum să cerem de la dânșii întoarcerea terenului. Unica chestiune care rămâne și sigur că ea va fi dusă până la capăt este ca statul să plătească bani grei pentru aceste acțiuni, pentru aceste delapidări, petru acest furt iarăși o să plătească statul”.  

Statul riscă să plătească despăgubiri - 30 milioane lei

Familia Mușuc intenționează să ceară în judecată achitarea prejudiciilor de către Primăria Durlești, Agenția Moldsilva și Agenția Servicii Publice care are în subordine Cadastrul, toate instituțiile pe care le consideră că au participat la schema de preluare a terenului. În procedura de asigurare sau cea de executare există riscul să fie pus sechestru pe conturile acestor instituții publice.

EDUARD MUȘUC: „Deoarece terenul acesta știți cât costă aici un ar de teren? 10 mii de euro și în sus. Terenul aici e scump. La momentul de față, acțiunea civilă depășește 30 de milioane de lei. Este evaluarea terenului și sunt evaluate despăgubiri, inclusiv materiale și morale. Totul se calculează din 2009 . Cu cât mai mult se întinde chestia asta cu atât mai mare va fi suma inclusă în acțiunea civilă.  -Cât de corect este acum ca instituțiile statului să plătească o sumă uriașă în timp ce în spate au stat niște oameni? - După părerea mea, sigur că nu este corect. Cea mai bună soluție este întoarcerea terenului și acoperirea tuturor despăgubirilor de către persoanele implicate în acest furt. Ei nu sunt mulți beneficiari. Sunt câteva persoane. Una deja decedase, primarul de Durlești”. 

Din octombrie 2020, la Procuratura Municipiului Chișinău există un dosar penal ce vizează terenul familiei Mușuc. Doi funcționari au statut de bănuit, iar în scurt timp dosarul va ajunge în judecată, afirmă procurorul de caz.

VIOREL POSTOVANU, procuror: „Urmărirea penală continuă. Nu este finalizată. Sunt persoane recunoscute în calitate de învinuit la moment, dar nu o să le numesc. – Dar câte persoane? – Sunt două persoane, funcționari publici, unica ce pot să vă spun. Sunt anumite probleme, având în vedere faptul că evenimentele s-au produs nu azi și nu ieri. Sunt multe persoane care au decedat, care sunt plecate peste hotare. - Dar ați reușit să luați legătura cu persoanele plecate peste hotare. – Nu, nu. Două persoane sunt plecate în Canada, care urmează să fie audiate ca martori.- Dar în afară de funcționari, persoanele care au fost cumpărători, vânzători ai acestor terenuri, au vreo caliate? – La moment, la persoanele fizice nu s-a dat apreciere. Sper cât mai repede, o lună, două luni cred că o să avem răspuns la toate întrebările, cine sunt persoanele vinovate. Unica ce pot să vă spun este că dosarul e de perspectivă, nicidecum nu poate fi vorba de clasare. Sunt probe, cu perspectiva de judecată”. 

În cadrul urmăririi penale, s-a pus sechestru pe terenurile vizate, la solicitarea procurorului. De asemenea, pe loturile situate chiar la marginea traseului M1 există o altă interdicție aplicată de Administrația de Stat a Drumurilor. Câteva parcele urmează a fi expropriate în cadrul unui proiect de modernizare și lărgire a traseului M1. Pentru lucrările cadastrale, în luna februarie, au fost alocate resurse din fondul rutier. 

PETRU ZOLOTCOV, șef Direcția Achiziții de Teren Administrația de Stat a Drumurilor: „Din considerentul că volumul de lucrări e mare, urmează să achiziționăm aceste servicii prin licitație publică și planificăm în luna martie să anunțăm licitația, pentru desemnarea câștigătorului la executarea serviciilor cadastrale. După ce va fi desemnat câștigătorul, urmează să facă lucrările, să înceapă a întocmi pachetul de acte cadastrale, o să ieșim cu măsurări în teren și procedura mai departe. -Administrația de stat a Drumurilor a reușit să ia legătura cu proprietarii acestor terenuri? -Am discutat cu o parte din ei. Ei singuri au venit la comunicare. - Din considerentul că ele sunt adiacente drumului M1, cad sub lucrările de utilitate publică și sunt afectate de proiect. Au venit să solicite informații ce țin de suprafața afectată de proiect, parametrii tehnici acolo. -  Cu ce sume ar urma să despăgubească statul proprietarii acestor terenuri? - La moment nu avem calculate sumele pentru că acestea sunt terenuri sub construcție. Ele urmează să fie evaluate de evaluatori independenți și licențiați, după executarea lucrărilor de transpunere”.

Schemă dubioasă la BEM, cu aceleași personaje 

Ne abatem puțin de la subiectul terenului de lângă Poiana Domnească, pentru a vă povesti o altă schemă dubioasă, cu implicarea acelorași personaje, prin care Banca de Economii a fost prejudiciată cu milioane de lei. Schema a fost deconspirată în urma unui audit al Curții de Conturi.

În octombrie 2008, Banca de Economii a luat în arendă o clădire din strada Columna, în care să-și deschidă o filială. 

Potrivit contractului, plata lunară de locațiune constituia 35 de euro pentru un metru pătrat. O taxă colosală, în condițiile în care, pe atunci, un metru pătrat de imobil în zonă putea fi arendat cu 10-15 euro pe lună. Proprietari ai clădirii erau în acte 4 persoane interpuse, printre care aceeași Irina Varzari, soacra lui Evghenii Cramarenco, care era pe atunci consilierul președintelui BEM, Grigore Gacichevici. Alți doi coproprietari ai imobilului erau părinții  lui Alexandr Gusev, președintele „Moldovagaz”. Plecat de la BEM, Evghenii Cramarenco a ajuns consilierul lui Gusev și membru al Consiliului de Administrare la „Moldovagaz”.

Banca de Economii a plătit în 2008, în avans, pentru trei ani, 24 de milioane de lei pentru arenda clădirii din strada Columna. Potrivit auditului Curții de Conturi, toată suma a fost transferată pe contul lui Valeriu Teslari, cumnatul lui Cramarenco. Anume el a încheiat contractul de locațiune cu BEM-ul în baza unei procuri semnate de toți coproprietarii imobilului.

În 2010, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a inițiat o anchetă ce viza arenda clădirii din strada Columna. Dar oamenii legii nu au stabilit atunci relații de rudenie între proprietarii imobilului și factorii de decizie ai Băncii de Economii.

Potrivit unor surse de încredere, Alexei Gofman, fratele lui Mihail Gofman de la Centrul Anticorupție lucra în acea perioadă la BEM și era în relații de prietenie cu președintele băncii Grigore Gacichevici și consilierul său Evghenii Cramarenco. Cutia Neagră a descoperit și un alt detaliu curios. Cei trei au semnat într-o zi, pe 6 noiembrie 2008, contracte cu Agenția Moldsilva pentru arenda unor terenuri din Pădurea Durlești. 

Loturile arendate de cei trei foști colegi de lucru la Banca de Economii sunt vecine. Gacichevici a arendat 92 de ari de pădure (marcaj cuverde), Cramarenco - 46 de ari (marcaj cu portocaliu) , iar Alexei Gofman - 64 de ari (marcaj cu mov). Iar alt teren vecin, de 87 de ari (marcaj cu albastru), a fost arendat de fostul șef al Moldovagaz, Alexandr Gusev, prin intermediul Irinei Zetia, o rudă a soției sale Ala Gusev, care a fost Ala Zetia înainte de căsătorie. Tot în aceeași zi, un alt teren alăturat, de aproape 10 hectare (marcaj cu roșu) ajunge în arenda companiei „Privat Imobil”, care îi aparținea lui Mihai Gofman. 

Tot pe 6 noiembrie 2008, Mihail Gofman semnează încă un contract de arendă cu Moldsilva pentru alte 2 hectare. Iar peste o lună, o altă firmă a sa - „B.G.-Agroser” arendează încă 15 hectare de pădure la Durlești. Astfel, membrii familiei Gofman au ajuns să arendeze aproape 30 de hectare din Pădurea Durlești pentru 49 de ani. 

Nu am reușit să-l găsim pe fostul deputat comunist, Anatolie Popuşoi, care era pe atunci director la Moldsilva și a semnat toate aceste contracte de arendă. Numărul de telefon pe care îl avem este deconectat.

De-a lungul anilor, Moldsilva s-a judecat cu firmele lui Gofman pentru recuperarea unor datorii de sute de mii de lei, acumulate din neplata taxei de arendă a pădurii. Procese de judecată a avut și cu Evghenii Cramarenco și Grigore Gacichevici, care la fel nu au plătit la timp taxele pentru arenda loturilor din Pădurea Durlești. 

Casa lui „Borsetka”, în grija lui Gofman 

Și ultimul detaliu curios legat de terenul arendat de Mihail Gofman lângă Poiana Domnească. În anii precedenți, acesta i-a cedat pământul fostului deputat democrat Constantin Botnari, zis „borsetka” . Botnari l-a îngrădit și și-a extins ograda casei  pe terenul care parțial se intersecta cu lotul familiei Mușuc. Ba mai mult, după ce a fugit din R. Moldova, Mihail Gofman ar fi rămas să aibă grijă de Casa Albă a lui Botnari, susține Eduard Mușuc. 

Accesul pe drumul care duce spre casa lui Constantin Botnari este blocat de o poartă, iar zona este supravegheată video. Am reușit să trecem dincolo, după ce poarta a rămas întredeschisă. Ajunși la terenul din pădure, am stabilit că gardul ce înconjoară fosta locuință a lui Botnari a fost strămutat. 

Aici tot era gard. Văd că l-au distrus.  Acum tu ai dreptate. El a fost recent tăiat. Gardul ăsta e nou. El  e proaspăt.

Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat în 2016 un video filmat cu drona în care se vede clar că terenul  îngrădit pentru ograda lui Botnari era mult mai mare decât astăzi. În vara anului trecut, Botnari a vândut casa luxoasă din Poiana Domnească. De când fugise din R. Moldova, de gospodărie ar fi avut grijă Gofman.

L-am întrebat pe un paznic unde e proprietarul. Mi-a spus că el se află în Londra că nu este aici. Era după 2019.  Mi-a spus că eu pot să vă fac legătura cu omul care are grijă de această casă și acest lot de pământ. Eu zic nicio problemă, dar cum îl cheamă și el îmi spune că Mihail Gofman. Practic, Gofman a avut grijă de casa lui constantin Botnari atunci când el era la Londra. Și mi-a făcut legătura. I-am spus care e problema. Că terenul care se află la dvs î arendă și în proprietate practic este terenul nostru. Este hotărârea instanței de judecată și ca să nu nimerim în situația când vom cere niște despăgubiri mari din partea statului mai bine voi să încercați cumva să rezolvați împreună cu Constantin Botnari. Întîi a încercat să-mi spună că nu este la curent. După asta i-am explicat că toate lucrurile sunt cunoscute. A spus că o să facă legătura cu Botnari și o să revină. A revenit peste câteva zile și mi-a spus că Botnari este la Londra și când se va întoarce sunt gata să ne așezăm să discutăm cum rezolvăm problema și după asta a dispărut. N-am mai discutat.

Casa lui Gofman din Poiana Domnească, înregistrată pe mama sa

Mihail Gofman are o casă de lux  în apropiere de cea a lui Botnari. Imobilul este situat pe două terenuri alăturate, cu o suprafață totală de 12 ari și are ieșire la două străzi paralele. Casa este înregistrată pe numele mamei sale Rita Gofman. De la înălțime se vede ograda bine amenajată, cu foișor și piscină, iar peste drum se află chiar lotul de pădure arendat de la Moldsilva până în anul 2057. Gofman ne-a spus la telefon că nu locuiește în Poiana Domnească. 

Despre fostul șef-adjunct al  Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Mihail Gofman, presa a scris anterior că ar fi ajutat la desfășurarea „laundromat”-ului în R. Moldova. În 2011, Parlamentul a votat un amendament la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care a permis  deblocarea conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari. Amendamentul a fost înaintat de ex-directorul CNA, Viorel Chetraru, la propunerea lui Gofman. Astfel „a fost dezactivat butonul roșu”, care a permis transferul banilor din laundromat, prin R. Moldova, în zone offshore.

23 martie 2025, ora 22:52

Un program de stat de impulsionare a industriei de producere a energiei verzi a fost transformat într-o afacere la limita legalității. Beneficiarii principali sunt câțiva businessmani. Unul dintre ei, după ce a primit pe gratis de la stat avize pentru a crea zeci de parcuri fotovoltaice, le folosește pentru a construi piramide financiare. Situația e cu atât mai proastă cu cât din totalul de 2000 MW de energie regenerabilă pentru care s-au emis avize, doar 10% din aceste capacități s-au transformat în parcuri fotovoltaice și eoliene. O parte a capacităților a devenit marfă scumpă pe o piață neagră.

Omul de afaceri Vladislav Papanaga, cunoscut opiniei publice în calitate de proprietar al parcului de distracții „Vara Vara” și al câtorva companii din domeniul sistemelor de securitate, a devenit în ultimii doi ani unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de producere a energiei solare. Printr-o rețea de firme înregistrate pe rude și interpuși, businessman-ul a obținut zeci de avize pentru construcția unor parcuri fotovoltaice și eoliene cu o capacitate de circa 120 MW. Pentru aproape 200 MW stă la coadă în lista de așteptare de la Moldelectrica. Însă în loc să se apuce singur de construit parcurile pentru care a obținut avize, Papanaga a creat o întreagă piramidă financiară, în care a ademenit mai mulți participanți.

Piramida a luat forma comunității energetice „Q-Group”. Papanaga propune oamenilor să investească în parcurile fotovoltaice pe care compania sa le va construi și le va administra. Anunțurile care au invadat rețelele sociale sunt tentante. Se promit venituri de 10 mii de euro pe lună fără să faci nimic. Asta după ce vei investi circa 300 de mii de euro într-un parc solar.

Explicată mai simplu, afacerea lui Papanaga funcționează cam așa: El cu ideea, avizele de racordare la rețea și administrarea viitorului parc solar, iar partenerii pescuiți pe rețele și la traininguri - cu banii, inclusiv din credite de la bănci.

Actul de bază pentru un parc solar sau eolian

Avizele de racordare la rețea reprezintă cel mai important element al piramidei. Capacități libere astăzi nu mai sunt, de aceea celor care vor să investească nu le rămâne decât să apeleze la cei care au avizele la mână. O recunoaște chiar Papanaga.

„Dacă doi ani în urmă, eu aș fi spus că este foarte ușor să obții un aviz, acum este aproape imposibil. Astăzi nu se mai eliberează avize noi de racordare la rețea. Asta înseamnă că numărul este limitat. Sunt companii care dezvoltă proiecte. Poți sta în rând, dar poți investi astăzi într-o comunitate energetică, pentru a câștiga bani peste șase luni”, declara Papanaga într-un reportaj comercial..

Ce reprezintă de fapt un aviz de racordare la rețea? Este practic cel mai important document fără de care nu poți construi un parc fotovoltaic sau eolian, pentru că nu vei putea conecta la final parcul la rețeaua electrică. Pentru capacități mai mari, avizele sunt oferite de întreprinderea de stat Moldelectrica. Când se depune o cerere pentru obținerea avizului, solicitantul trebuie să prezinte obligatoriu un set de acte. În primul rând, trebuie să demonstreze dreptul de proprietate sau arendă asupra terenurilor pe care urmează să fie construit parcul. De asemenea, solicitantul trebuie să prezinte un așa-numit studiu de soluție. Acesta estimează potențialul energetic în funcție de locația viitoarei construcții și conține detaliile tehnice de infrastructură și conectare a stației electrice  la rețea.

Companii înregistrate pe mamă

În februarie anul trecut, Valentina Șevcenco, mama lui Vladislav Papanaga, a înregistrat la Agenția Servicii Publice două companii specializate în producție de energie. În vară, într-o singură zi, una dintre firme a fondat alte 5 companii. Peste doar două luni, aceste firme au reușit să obțină avize de la Moldelectrica pentru 38 MW. Pentru alți 10 MW stă la coadă în lista de așteptare la Moldelectrica.

Din pozele postate pe rețelele de socializare, mama lui Papanaga pare a fi o pensionară departe de business-ul mare, care își ocupă timpul confecționând obiecte de decor hand-made pe care le propune la vânzare.

Valentina Șevcenco a figurat în acte și în calitate de fondatoare a unei alte companii „VINDESEC”, transferată oficial pe numele lui Papanaga în mai 2024. SRL-ul a fondat ulterior alte 7 companii care, de asemenea, au solicitat avize de racordare pentru 9 MW. Deocamdată, nu le-a primit, dar firmele au fost incluse în lista de așteptare.  

Papanaga mai deține prin alte două companii capacități de 54 MW pentru două parcuri mari fotovoltaice. Unul în satul Pelivan din raionul Orhei, iar altul în comuna Purcari din raionul Ștefan Vodă. Recent, businessmanul a anunțat că dă start proiectului din Purcari. A și lansat o campanie agresivă de promovare pentru a identifica investitori cu bani mari.

Terenurile, cumpărate în această iarnă

Pentru a afla dacă au început  lucrările la viitorul parc fotovoltaic din Purcari, am urcat în mașină și ne-am dus la fața locului. Am reușit să identificăm locația în extravilanul satului Purcari. Deocamdată, acolo nu este nimic.

În baza de date de la Cadastru nu am reușit să găsim informații despre majoritatea terenurilor din zonă. Doar câteva loturi au fost cumpărate de compania lui Papanaga, dar tranzacția a avut loc la începutul anului curent, adică cu mult timp după ce a fost obținut avizul de racordare de la Moldelectrica. Asta contrar regulamentului care spune că, în momentul în care soliciți avizul, trebuie să prezinți deja dovada de proprietate sau arendă a pământului pe care urmează a fi instalate bateriile solare.

Am încercat să aflăm detalii de la autoritățile locale despre marea investiție planificată la Purcari. Însă primarul localității nu știe nimic despre proiect. Agentul economic încă nu a solicitat niciun act pentru începerea lucrărilor de construcție a parcului solar.

„Eu nu am avut nicio discuție cu investitorul. Nu este oficial nicio cerere.  Se vorbește de parcul fotovoltaic care ar fi unul dintre cele mai mari din Moldova, dar nu am avut o întâlnire oficială cu persoanele, investitorul care vrea să construiască așa parc. Clar că ar fi binevenit și Primăria ar depune efort să-i susțină, pentru că avem și noi interesele noastre locale. În primul rând, cred că s-ar ieftini careva tarife la energia electrică pentru iluminatul stradal, grădiniță, școală”, ne-a spus Nicolae Damian, primarul comunei Purcari.

Mai târziu, reprezentantul companiei Q-Group, delegat de Papanaga să ne răspundă la întrebări, a explicat situația legată de proiectul din Purcari. Ideea a fost schimbată din mers. În loc de un parc eolian, va fi construit unul solar.

Alexandru Costandoglo, director de proiect „Q-GROUP”:  - Noi aveam în plan să construim turbine eoliene. Pentru acestea noi am avut în arendă teren și pe baza lui am depus pentru aviz de racordare. După ce am găsit și am putut procura terenul dat, a apărut deja oportunitatea și ne-am gândit să schimbăm pe un parc solar. Am depus cererea la Moldelectrica să schimbăm proiectul și am făcut alt studiu de soluție, tot după regulament. Pentru o eoliană e nevoie de 0,6 ha.

Reporter TV8: – Dvs ați obținut un aviz pentru 30 MW. Asta ar însemna vreo 10 eoliene și vreo 5 ha de teren?

Costandoglo: – Vreo 4,5 ha.

Reporter TV8: – Aveați acest teren când ați obținut avizul?

Costandoglo: - Da, în arendă. Asta nu e mult. Terenurile nu trebuie să fie consolidate, pentru că eolienele nu se instalează una lângă alta. Acum s-au cumpărat terenurile și s-au înregistrat la Primărie. S-a făcut toată procedura. S-a făcut topografia, geodezia, s-au invitat companii, pentru că terenurile trebuie îndreptate. Acolo sunt copaci care trebuie de curățit. Este un proces de lucru și în luna mai se preconizează începerea lucrărilor  de instalație.

Există riscuri pentru potențialii investitori?

Vicepreședintele Asociației Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile „ECOENERGETICA” privește sceptic noul trend de atragere a investitorilor în așa-numitele comunități energetice, cum este cea de la Purcari.

Vasile Chirica, vicepreședinte „ECOENERGETICA”: „Noi am fost contactați de către companiile care se poziționează ca niște comunități energetice. Ni s-au făcut niște oferte care aparent sunt foarte generoase, dar desigur că sunt și niște riscuri atunci când tu vii într-o afacere și deții doar utilajele pe care urmează să le procuri. Nu ai nici drept de proprietate a terenului, nu ai nici cotă parte în companie. Depinzi total de compania care deține avizul ca să obții profitul în  5-7 ani cum sunt făcute astăzi calculele. O problemă tehnică pe care eu o văd. Comunitățile date sunt racordate la instalațiile de racordare, la liniile de transport de 110 kw. Respectiv, însăși instalațiile de racordare, de exemplu pentru 20 MW, costă peste două milioane de euro. Parcul urmează să fie construit într-un termen mai mare de un an sau doi ani. După punerea în funcțiune, trebuie de transmis cu titlu gratuit către Moldelectrica. Respectiv, proiectul ăsta, dacă nu este dus la bun sfârșit, ar fi cumva compromis când tu nu aduni un număr „X” de doritori de a participa ca să-ți acoperi și cheltuielile astea. Riscuri sunt și eu aș sfătui persoanele care vor să investească în domeniul dat să fie foarte atente”.

De cealaltă parte, reprezentantul Q-Group susține că au fost luate în calcul toate riscurile și investitorii își vor răscumpăra investițiile în termenii stabiliți. Nu-și pot pierde banii ca într-o piramidă financiară.

„Risc nu există, pentru că noi ne-am bazat pe cifra de generare pentru zona dată. Este un soft specializat și licențiat prin care se poate de făcut simularea la generare, având anume panoul dat, invertoarele date și anume locația dată. De la simulare, noi am făcut minus 10-15%. Am luat o variantă mai pesimistă și generarea dată am înmulțit-o cu prețul care a fost statistic în 2024 la energia electrică. Noi știm că energia se scumpește și mai ieftin decât a fost anul trecut nu o să mai fie. În dependență de ce credit o să ia clientul, pentru că unii pot să ia un credit mai ieftin, alții pot lua un credit mai scum, în dependență de dobânda creditului, deja între 6-7 ani se vor răscumpăra investițiile. Noi am studiat toate riscurile posibile, chiar căderi de grindină, alte situații de avarie care pot să fie.  Parcul va fi asigurat. Noi am făcut un tender cu companiile de asigurări și deja am găsit o companie cu care vom conlucra”.

Păienjeniș de firme în jurul angajaților „Q-Group”

Imperiul de megawați creat de Vladislav Papanaga nu se mărginește aici. Am descoperit o rețea mult mai mare de companii, înregistrate pe angajații săi, doi dintre care sunt foști ofițeri SIS.

Pe 11 octombrie 2023, Cătălin Guțu, un tânăr care face parte din echipa lui Vladislav Papanaga, a înregistrat la ASP cinci companii. Toate au primit, în august anul trecut de la Moldelectrica, avize de racordare la rețea pentru 20 MW, pentru a construi parcuri solare în diferite raioane ale țării.

În septembrie anul trecut, într-o singură zi, Cătălin Guțu a mai înregistrat la ASP șapte companii cu gen de activitate în domeniul energiei. Deocamdată, aceste firme nu se regăsesc în lista solicitanților de avize de la Moldelectrica.

Compania SOLARISTECH, fondată de Guțu, a primit 15 MW pentru construcția unui parc fotovoltaic, dar și instalarea unor turbine eoliene în satul Bobeica din raionul Hîncești.

Alexandru Costandoglo: - Noi avem 3 investitori pentru Bobeica. Nu vă spun companiile, dar sunt holdinguri mari care se gândesc să investească în energia verde. Deja am identificat terenul și este procedura de procurare și consolidare a loturilor.

Reporter TV8: – Dar nu trebuia pământul să fie identificat și cumpărat înainte de obținerea avizului de racordare la rețea?

Costandoglo: – Avizul putea să fie doar pe un contract de arendă. Noi deja avem 23 ha pentru care acum merge procurarea și pentru alte 9 ha deja ne-am înțeles cu întreprinderea. O să fie în total aproximativ 32-33 ha.

Reporter TV8: – Acest teren l-ați avut până acum în arendă și acum îl cumpărați?

Costandoglo: – Era alt teren în arendă. Din cauza că investitorul solicită cumpărarea, l-am schimbat. Zona unde era arenda, proprietarul nu dorește să vândă și deja am găsit alături alte terenuri unde oamenii doresc să vândă. Mutăm locația. Depunem deja la Moldelectrica cererea pentru modificarea numărului cadastral.

Alți doi oameni din echipa lui Papanaga - Artur Tamciuc și Ruslan Sergheev au fondat câte șapte companii pe 5 septembrie 2024. Firmele au solicitat avize de racordare la rețea pentru 59 MW, iar în următoarea lună au ajuns în lista de așteptare de la Moldelectrica.

Suspiciuni de favorizare a unor companii

Rapiditatea cu care firmele proaspăt fondate reușesc să obțină avize de racordare la rețea sau ajung în lista de așteptare de la Moldelectrica stârnește nedumerire celor care activează în acest domeniu.

Vasile Chirica, vicepreședinte „ECOENERGETICA”: „Este puțin probabil ca un muritor de rând să obțină un aviz de racordare într-o lună sau două. Este o procedură legală care trebuie urmată: înregistrezi compania, procuri un teren sau închiriezi un teren, te adresezi după asta la operatorul sistemului de distribuție sau transport, pentru a obține niște date, cu privire la puterea din rețea, le transmiți unui proiectant care-ți elaborează un studiu de soluție. Deci, tu soliciți informația o săptămână, studiu de soluție se face iar într-o săptămână, două, trei. Te adresezi către operator și el îți dă aviz în termen de 30 de zile. Deci, tot ce am spus eu deja depășește două luni. Un fenomen straniu care s-a întâmplat anul trecut, când  o companie înregistrată în august a obținut includerea în lista de așteptare în termen record de 20 de zile. Urmează să depui tot pachetul de acte pentru a obține un aviz de racordare, după care operatorul sistemului de transport îți dă refuz și tu iarăși depui cerere în care rogi să fii inclus în lista de așteptare. Acest ping-pong mai durează încă vreo lună. Acesta este cadrul legal. Astfel cum au derulat lucrurile pentru anumite companii, am dubii că s-a respectat întocmai legea”.

Pe de altă parte, reprezentantul Q-GROUP,â susține că la ei totul se desfășoară după o altă cronologie. „ Noi mai întâi analizăm zona, terenurile care sunt, potențialii proprietari ai pământului, ne înțelegem cu ei despre diferite metode de colaborare. Când adunăm acest puzzle și avem toate înțelegerile, atunci deschidem o companie și imediat aplicăm pentru aviz”, a explicat Alexandru Costandoglo.

Foști angajați ai SIS, interpușii lui Papanaga în domeniul energetic

Cutia Neagră a identificat o legătură a lui Vladislav Papanaga și cu doi foști angajați ai Serviciului de Informații și Securitate care s-au avântat în afaceri pe piața energiei regenerabile.

În august 2024, Vadim Jardan și Vladimir Bordea, au deschis două companii. Ambele aveau adresa juridică pe strada Alexandru Hâjdeu 66. Aici se află și firmele lui Papanaga, iar clădirea aparține rudelor sale. Ulterior, companiile celor doi foști angajați SIS au fost trecute pe alte adrese.

La nici o lună de la fondare, în aceeași zi, au fost deschise alte 14 companii, care în scurt timp au cerut avize de racordare la rețea pentru o capacitate de 110 MW și au fost incluse de Moldelectrica în lista de așteptare.

Vadim Jardan mai deține două companii care au obținut avize pentru 5 MW cu intenția de a construi parcuri solare la Micăuți, raionul Strășeni și în satul Mingir din Hîncești. Jardan a fost anterior angajatul lui Papanaga în compania „Video Security”, după cum indică chiar el pe profilul său de Linkedin.

I-am contactat pe cei doi foști angajați SIS, dar niciunul nu a vrut să ne răspundă la întrebări. Mai târziu. Alexandru Costandoglo ne-a confirmat că foștii ofițeri SIS sunt acum în echipa lui Papanaga.

Costandoglo: „Acestea sunt persoanele cu care noi lucrăm și sunt în echipa noastră. Ce au avut anterior, că sunt foști angajați SIS asta e o istorie a lor și acum asta este o altă istorie. Dl Papanaga este directorul nostru general și este destul de ocupat. După ce depui actele pentru aviz, este o procedură. E nevoie de semnături, de dus, de adus documente. Dl Papanaga nu poate fizic să le ducă  pe toate. Noi avem echipa și deja toate persoanele lucrează unde trebuie de obținut aviz, certificat de urbanism, de semnat contractele.

Reporter TV8: – Dl Papanaga s-a declarat beneficiar final al acestor companii?

Costandoglo: – Puteți să verificați, desigur.

Reporter TV8: - A fost aceasta o practică a grupului dvs să obțineți avize pe zeci de firme, în diferite raioane ale țării, pentru a bloca aceste capacități în rețea, pentru ca ulterior să nu aibă alții șansa să intre pe această piață?

Costandoglo: – Dvs cred că ați intrat la Moldelectrica și ați văzut companiile noastre care au obținut avize. Astea nu sunt puterile celea care să blocheze ceva. Acestea sunt puterile pentru care sunt investitori și care vor fi construite.

Directorul Moldelectrica susține că nu știe nimic despre rețeaua de firme a lui Papanaga care a beneficiat de zeci de avize de racordare.  

Sergiu Aparatu, director ÎS Moldelectrica: „Evident că eu mă întâlnesc cu mediul de afaceri și aud un nume, aud alt nume. Sunt multe persoane care dezvoltă proiecte. Cineva le face așa cum spuneți, face publicitate. Și mie mi s-a nimerit publicitate pe Facebook că este ca un fond de investiții și noi împreună o să investim nu știu unde. Sunt organe specializate care se ocupă de aceste tipuri de cazuri, să spunem așa. Eu vă propun să sesizați organele de drept și acolo o să fie mai multă claritate”.

Un fost exponent PDM, conducătorul celei mai mari comunități energetice

De la Papanaga, mergem la un alt jucător de pe piața regenerabilelor. Este vorba despre Veaceslav Moldovan, un fost exponent al PD, din epoca de aur a lui Plahotniuc. În timpul guvernării PD, a fost șef la FEE Nord, iar mai târziu a dezvoltat afacerea lui Vladimir Andronachi de pe piața energetică. Astăzi, bărbatul administrează un mare grup energetic, este proprietarul unor instalații eoliene și are în portofoliu avize pentru construcția unor parcuri fotovoltaice și eoliene cu o capacitate de 55 MW.

Veaceslav Moldovan a făcut carieră în companiile de stat din domeniul energetic în perioada guvernării Partidului Democrat. A fost director comercial al RED-Nord, iar ulterior șef al FEE-Nord. În 2015, Moldovan a candidat pe lista PDM pentru un mandat de consilier în municipiul Chișinău.  

În aprilie 2017, Moldovan a fost reținut de ofițerii CNA în dosarul penal în care fostul viceministru al Economiei Valeriu Triboi era învinuit de abuz de putere.

După FEE-Nord, Moldovan a fost director comercial la compania FURNIZARE ENERGIE, asociată cu numele fostului deputat democrat Vladimir Andronachi.  Câțiva ani în urmă v-am arătat într-o investigație cum firma a câștigat pe bandă rulantă licitații publice de livrare a energiei în instituții de stat și private. Iată ce povestea Veaceslav Moldovan într-un interviu despre  succesul companiei.

Veaceslav Moldovan: „Noi eram 5 persoane în management. Fondatorii erau ucraineni. Sarcina era ca noi să atragem consumatori și după asta să aducem energie din Ucraina direct la consumatori, pentru că era mai ieftină decât cea care se oferea. Atunci când am luat 5% din piață, au apărut primele semnale. Furnizorii de ultimă opțiune au început să bată alarma. Ei s-au temut. În cinci luni, dacă se mai păstrau așa tendințe, noi am fi putut să acaparăm jumătate de piață într-un an”.

În prezent, Veaceslav Moldovan este administratorul celei mai mari comunități energetice din Moldova -  ML ENERGY-GROUP. În această companie s-au asociat 19 producători de energie verde. Grupul gestionează o capacitate de peste 170 MW, fiind vorba în mare parte de energie produsă de turbine eoliene. Compania este și furnizor de energie electrică, dar și trader internațional de energie.

Reporter TV8: - Cum ați ajuns să administrați această companie?

Moldovan: - Ideea îmi aparținea mie și băieților care au stat la baza acestei companii. Fiecare și-a luat partea lui de responsabilitate. Cel care poate construi - construiește. Cel care poate vinde - vinde. Asta e pur și simplu o divizare. Fiecare se ocupă cu ceea ce știe mai bine.

Reporter TV8: - Dvs ați propus tuturor celor implicați să creați compania?

Moldovan: - Da, pentru că noi trebuie să avem concurență pe piață.

Companiile lui Moldovan

În afară de ML ENERGY, Veaceslav Moldovan are  propriile companii energetice. SRL DANLEX a instalat deja două turbine eoliene în raionul Ocnița cu o capacitate de 2,8 MW, iar compania MEGAWATT PLUS oferă servicii de proiectare, construcție și mentenanță a parcurilor solare și deține un mic parc fotovoltaic în satul Cinișeuți pe un teren arendat de la un oarecare Vitalie Motîcailo.

Veaceslav Moldovan: „Măcar că eu am avut și am terenuri până în prezent în segmentul respectiv, am încercat să construim parcul într-o zonă ca să nu afectăm toată agricultura, să nu-l punem în mijloc. De aceea am avut o colaborare cu el, am discutat că anume pe terenurile respective va fi cel mai rațional de construit acest parc. Pe 1 iulie parcul a fost dat în exploatare și acum funcționează pe deplin, generând energie electrică în perioada de vară.  Chiar și în perioada de iarnă am livrat puțin în timpul ecestei crize energetice”.  

Moldovan este asociat cu Vitalie Motîcailo într-o companie care deține alți 4,5 MW, pentru a construi un parc solar în extravilanul orașului Rezina, în apropiere de satul Ciorna.

Moldovan: - Aici a fost nevoie de experiență și el (n.r. Vitalie Motîcailo) mi-a propus să realizăm proiectul împreună. Acum suntem la etapa că am făcut proiectul, l-am coordonat la operatorii de sistem și conform proiectului acum facem deja comanda utilajului.

Reporter TV8: -  Dl Motîcailo este și proprietarul terenurilor din Rezina?

Moldovan: - Nu, acolo a fost inițial drept de superficie pe o companie, dar după ce am intrat și am analizat cu echipa noastră  acest proiect, am identificat terenuri mai interesante și acum deja proiectul l-am coordonat reieșind din amplasament mai avantajos.

O altă firmă MALISUN-ENERG, înregistrată pe numele soției lui Moldovan, a obținut în iunie 2023, un aviz de racordare la rețea pentru o capacitate de 50 MW, pentru a produce energie solară și eoliană tot în satul Cinișeuți din Rezina. Peste 3 luni, avizul expiră, dar compania încă nu a construit nimic.

Parc solar, planificat pe terenuri care nu le aparțin

Cutia Neagră a identificat un acord de mediu eliberat firmei pentru construcția a 10 MW din acest proiect. Documentul, eliberat toamna trecută, indică numerele cadastrale ale unor terenuri pe care ar urma să fie construit parcul fotovoltaic.

După consultarea registrului cadastral am constatat că  majoritatea loturilor aparțin unor locuitori din Cinișeuți. Am cutreierat satul în căutarea proprietarilor și i-am găsit pe câțiva dintre ei. Oamenii ne-au spus că nu și-au dat acordul pentru instalarea panourilor solare pe pământul lor.

Proprietar 1

- Dvs v-a propus cineva să vindeți aceste pământ sau să-l dați în arendă pe 25 de ani?

- Da, ne-au propus dar noi nu vindem.

- Este un act care  arată că el vrea pe terenul dvs să amplaseze baterii solare. Știți despre asta?

- Da, știm dar am refuzat, cu atât mai mult că Grigore este consilier.

- Dar restul oamenilor tot nu vor?

- Nu prea vor.

- Dar de ce? Vă propun puțin sau de ce nu vreți să vindeți?

- Acum sunt așa vremuri că toți se străduie să nu vândă.

 Proprietar 2

- Eu la nimeni nu dau și nu vând nimic. Eu am o gospodărie țărănească și singură prelucrez terenul. Mă scuzați, dar aici ceva nu este în regulă.

- Dar dvs îl cunoașteți pe domnul Motîcailo?

- Nu, nu-l știu.

- Dar pe dl Veaceslav Moldovan?

- La mine nimeni nu s-a adresat.

Proprietar 3

- Da, aici sunt pământurile mele.

- Dvs știți că pe pământurile astea s-au făcut acte că o să fie baterii solare? Dvs v-au propus în general să le vindeți sau să le dați în arendă?

- Da, mi-au propus.

- Vreți să le vindeți?

- Încă nu m-am gândit la treburile astea.

Proprietar 4  

- Nu v-au propus să vindeți terenul?

- Nu.

- Nu știți că acolo se pun baterii solare?

- Au făcut mai încolo, dar la mine terenul e mai încoace.

- La dvs pe teren încă nu s-au pus baterii. Nu v-a propus nimeni să-l vindeți?

- Nu.

Neclarități cu Acordul de mediu. Cine minte?

La rândul său, Moldovan explică că nu știe cum în avizul de mediu au ajuns să fie scrise aceste numere cadastrale, pentru că firma a indicat în cerere doar sectorul.

Moldovan: - Noi am indicat sectorul. Ceea ce a apărut în aviz de mediu cu numere cadastrale și ceea ce este în cerere sunt… Noi am indicat sectorul care include și zona aceasta și zona de peste iaz. Iată cererea, fără indicarea numerelor concrete. 

Reporter TV8:  - Puteți să ne explicați cum intenționați să construiți un parc, ați obținut un aviz, fără ca să ajungeți la un compromis cu oamenii, cu proprietarii loturilor?

Moldovan: - Când dvs mă întrebați despre aviz, spuneți despre ce aviz discutați - cel de racordare sau cel de mediu?

Reporter TV8: - Locația e aceeași. Eu înțeleg că numerele cadastrale indicate aici, trebuiau să fie indicate și acolo, la Moldelectrica.

Moldovan: - Nu! Absolut nu! În momentul depunerii cererii, tu trebuie să ai acte de proprietate pe terenurile unde intenționezi să construiești. S-a prezentat un contract pentru prima etapă de 10 MW. Plus au fost alte contracte între mine ca persoană fizică și compania respectivă. SRL MEGAWATT a făcut studiul de soluție și acolo am fost nevoiți să prevedem unde și cum va fi amplasat parcul. Și în studiul de soluție amplasamentul a fost altfel decât cel care este actualmente. Inițial s-a discutat despre alt tip de turbine eoliene decât cele care vor fi folosite acum. În dezvoltare, când înțelegi că ai dreptul de conexiune, începi să te aprofundezi în teren. Verifici unde poți amplasa, unde nu poți amplasa.

Reporter TV8: - Dl Moldovan, astea sunt detalii tehnice. Terenul, locația, era aici din start?

Moldovan:  - Era aici și pe alt segment. De aceea noi și am întrebat sectorul. Toate locațiile erau în sectorul 103, nu doar aici.

Am contactat ulterior Agenția de Mediu pentru clarificări. După ce au verificat dosarul cu acte, reprezentanții instituției ne-au declarat că MULISAN ENERG a indicat în cerere exact numerele cadastrale ale terenurilor menționate în acordul de mediu și  nu sectorul, așa cum spune Moldovan.  

Directorul MEGAWATT-PLUS ne-a mai declarat că firma sa i-a dat în subarendă companiei MULISAN ENERG 11 hectare de teren în aceeași zonă.  Alte detalii despre proiectul grandios din Cinișeuți, Moldovan a refuzat să ne ofere, motivând că și-a găsit parteneri turci care vor face investiții și nu are acordul acestora pentru a vorbi despre planurile companiei MULISAN ENERG.

Veaceslav Moldovan: „Acum este procedură de schimbare a fondatorilor. Compania MEGAWATT PLUS tot intenționează să devină acolo cofondator și coinvestitor în cadrul acestui proiect. Documentele au fost depuse la Comisie (n.r. Agenția de Investiții) și atât timp cât comisia nu a dat verdict nu sunt mandatat să discut în numele companiei respective”.

Deși avizul de racordare la rețea, eliberat firmei MALISUN ENERG, expiră în iunie 2025, iar agentul economic încă nu a obținut autorizație de construcție a parcului fotovoltaic și eolian planificat la Cinișeuți, Veaceslav Moldovan s-a arătat convins că va reuși să prelungească avizul și va implementa proiectul. Acesta a precizat că o parte din echipament pentru viitorul parc de producere a energiei verzi a fost deja comandat.

Planifică să ocupe pășunea satului

Primarul localității Cinișeuți ne-a dezvăluit că Moldovan planifică să-și extindă parcul solar și pe un teren al Primăriei, care este în prezent pășune, dar locuitorii satului nu văd inițiativa cu ochi buni.

 Victor Corovai, primar: - Acolo în apropiere e pășune care e la bilanțul primăriei.

Reporter TV8: - Și au depus vreo cerere să le ofere și Primăria pământ?

Primar: - S-a discutat. La ședința Consiliului local încă nu a fost inclusă întrebarea asta. La noi în teritoriu se petrec măsurări cadastrale masive. Anul acesta se finisează. Întrebarea asta cu darea în arendă nu era posibil să fie discutată până acum la ședința consiliului.  

Reporter TV8: - Deci, el intenționează inclusiv pe terenul care crede că o să-l ia de la Primărie să instaleze fotovoltaice? 

 Primar: - Da. S-au făcut și audieri publice cu locuitorii satului despre porțiunea de pășune care e la bilanțul Primăriei.

Reporter TV8:  - Și oamenii sunt de acord? Vor să fie instalate baterii solare pe pășune?

Primar: - Lumea e diferită și sunt păreri diferite. Proprietarii care au animale și folosesc pășunile astea nu prea sunt de acord.

Veaceslav Moldovan a precizat că ideea de construcție a parcului fotovoltaic și eolian pe pășune nu era din start.

Moldovan: „În studiul de soluție nu a fost această zonă, fiindcă nu erau drepturi pe teren. În momentul dezvoltării, noi am înțeles că există raționament economic să fie înlocuite zonele unde se face agricultură cu zone unde nu se face agricultură. Putem să folosim mai rațional suprafețele pentru beneficiul satului”.

Actele pe terenuri, sub lupa ÎS Moldelectrica

Directorul Moldelectrica recunoaște că unii agenți economici au recurs la diferite tertipuri pentru a convinge autoritatea că dețin terenuri pentru viitoarele parcuri fotovoltaice, însă dă asigurări că astăzi documentele pe imobile sunt verificate minuțios și nu se mai admit falsuri.

Sergiu Aparatu, director ÎS Moldelectrica: - În primul rând, noi fizic nu putem să mergem acolo să verificăm terenrurile, să întrebăm de proprietari care e situația. Noi analizăm doar documentele. Până recent, să spunem așa, trebuie să recunoaștem că noi acceptam inclusiv și copii de pe anumite extrase din registrul bunurilor imobile. Respectiv, am început mult mai riguros să atragem atenția la aceste aspecte, odată cu acest boom de interes față de energia regenerabilă. Evident că am mai depistat și noi în procesul de lucru situații când era un teren la Sud, iar aviz de racordare la Nord. Când erau suprafețele indicate, cineva nu a fost destul de atent să se uite că ele nu corespund cu locația.

Reporter TV8: - Ce fel de acte se acceptau mai înainte legate de pământ?

Sergiu Aparatu: - Contracte de arendă pe o lună de zile, contracte de arendă neînregistrate, arendă de la o companie la alta. Proprietarul își dă terenul în arendă propriei companii și după asta altă companie vine și același teren este în arendă și la o unul și la altul. Au fost cazuri diferite. Acum nu se mai face asta de cel puțin jumătate de an. Ne-am concentrat pe un mecanism mult mai riguros de verificare.

Director management rețele la Moldelectrica, responsabil de eliberarea avizelor de racordare la rețea, este Iurie Cazacu. Funcționarul a refuzat categoric să fie filmat când l-am întrebat despre neregulile identificate în cazul unor agenți economici care au primit avize.

188 MW sunt blocați de alt grup de companii

Semne de întrebare apar în cazul mai multor grupuri de interese care au blocat capacități impresionate de megawați, pentru a construi parcuri fotovoltaice. Din lipsa accesului la dosarele depuse la Moldelectrica, ne-am limitat la a investiga dacă solicitanții aveau acte pe terenurile pe care planifică să construiască. Grupul de companii pe care îl vom prezenta mai jos și-a înregistrat drepturile pe terenuri, abia după obținerea avizelor de racordare. O parte din capacitățile obținute de la Moldelectrica, grupul le-a vândut deja cu tot cu firmă.  

Grupul DORSEQU, aparține unui cetățean străin, Dirk Jan Bruens și unei tinere din R. Moldova - Olga Brașoveanu. Firmele din grup, care au toate același nume și o cifră asociată, au obținut în ultimii ani avize de racordare la rețea pentru 188 de MW. În mai multe cazuri, Cutia Neagră a constatat că actele de arendă a terenurilor pe care urmează a fi construite parcurile solare, au fost înregistrate la Cadastru mult după obținerea avizelor de la Moldelectrica.

În februarie 2023, DORSEQU SOLAR DOI a obținut un aviz pentru construcția unui parc fotovoltaic de 4 MW în satul Chirca din raionul Anenii Noi. Peste un an și jumătate, compania a fost vândută cu tot cu aviz către holdingul „Simpals”, administrat de cunoscutul om de afaceri Dmitri Voloșin. Noul proprietar a făcut investiții și în curând urmează să dea în exploatare parcul fotovoltaic din Chirca.  

Administratoarea grupului DORSEQU, Olga Brașoveanu, ne-a răspuns în scris la întrebări. Despre vânzarea companiei ce avea un aviz cu o capacitate de 4 MW, a explicat scurt: „Din punct de vedere economic, investitorii au considerat la acea etapă că este cea mai rațională și eficientă decizie”.

Două avize luate în aceeași zi

Pe 16 iunie 2023, DORSEQU SOLAR UNU și DORSEQU SOLAR TREI au reușit să obțină avize de racordare pentru 70 și respectiv 54 de MW. Își planificau să construiască parcuri fotovoltaice în mai multe sate din raionul Sângerei. Datele de la Cadastru arată că firmele au legalizat peste aproape un an contractele de superficie pentru terenuri. Iar în cazul viitorului parc fotovoltaic din Bilicenii Noi, extrasele cadastrale arată chiar că mai multe terenuri din zonă aparțin în continuare unor persoane fizice sau sunt arendate de companii agricole.

Deși Olga Brașoveanu a recunoscut că negociază și în prezent cu unii proprietari de loturi, pentru a obține drepturi pe teren, în scris ne-a informat că, în momentul în care a cerut avizele la Moldelectrica, avea „contracte de arendă care nu necesitau a fi înregistrate”.

„DORSEQU a respectat toate procedurile legale în procesul de obținere a avizelor de racordare la rețea. Orice insinuare de corupție nu reflectă realitatea și nu are nicio bază factuală. Noi am prezentat contractele de arendă, studiile de soluție și alte acte necesare pentru obținerea avizelor conform reglementărilor la acel moment. Odată cu schimbarea legii, la obținerea certificatului de urbanism se cerea contract de superficie înregistrat la notar, ceea ce am și făcut”, a explicat Brasoveanu.

În ianuarie anul trecut, Olga Brașoveanu a înregistrat la ASP o altă companie - DORSEQU SOLAR PATRU. Iar în următoarea lună, firma s-a pricopsit cu un aviz de racordare la rețea pentru o capacitate de 59 MW. A promis să construiască un parc solar în satul Alexeevca din raionul Florești.

„Surse financiare necesare pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice avem. Noi intenționăm cu investitorii să dezvoltăm toate proiectele. Deținem autorizație de construcție din ianuarie 2025 și suntem gata să începem lucrările. Așteptăm doar hotărârea de Guvern ce vizează capacitățile mai mari de 20 MW”, declară Brașoveanu.

Directorul Moldelectrica afirmă că DORSEQU sunt totuși investitori de bună credință.

Sergiu Aparatu: - La față îi cunosc pe oameni. Ei se prezintă ca investitori de bună credință. Știu că au foarte multe pământuri și au vreo 4-5 proiecte.

Reporter TV8:  - Dar nu au realizat niciunul.

Aparatu: - Nu au realizat, dar îmi pare că la dânșii proiectele sunt destul de mari.

Avizele au ajuns o marfă scumpă pe piața neagră

Dacă până nu demult despre vânzarea firmelor cu tot cu avize de racordare le rețea se vorbea în șoaptă și tranzacțiile erau negociate doar în cercuri restrânse, astăzi fenomenul s-a răspândit și în spațiul public. Pe cea mai populară platformă online de anunțuri din Moldova poți găsi zeci de postări ale celor care vând sau cumpără avize.

Am sunat și noi să ne interesăm și am primit oferte de tot felul: de la vânzarea unui megawat cu 50 de mii de euro, până la companie cu aviz de 100 MW și cu terenuri la preț de 6 milioane de euro.

- Câți MW vă trebuie?

- Depinde de prețuri, dar până la unu.

- Până la unu e mai greu. Eu am 5 și 100, 30 MW.

-  Dvs vindeți, da?

- Și vindem și cumpărăm. De 1 MW se duce repede și nu prea sunt.

- Dar care e mai ușor de găsit?

- La ziua de azi e greu de găsit ceva. Sunt, dar pun niște prețuri de Doamne ferește. Iată mi-a propus acum 1 MW cu 100 mii euro la Colonița, cu tot cu pământ. Dar ăsta e preț ireal. Se vinde în general 1MW la 50 de mii de euro.

- Cu tot cu pământ?

- Fără pământ. Iată este la Băcioi 5 MW. Dacă vreți 1 MW, putem să organizăm. Dar el vrea numai avizul pentru 1 MW cu 50 de mii de euro. Dar voi trebuie să înțelegeți că la Băcioi pământurile sunt scumpe. Sunt 100 MW la Bălți, dar cu tot cu pământ.

- Și acolo care-i prețul?

- E tare exagerat - 6 milioane (n.r. euro).

- Și ei vând doar la pachet? Nu poți să iei mai puțin?

- Da, la pachet. Mai este undeva pe lângă Hâncești 30 MW, dar acolo pământul este în arendă.

 - Dar are rost de băgat și de obținut avizul de racordare ca să nu cheltuim banii ăștia?

- Nu aveți nicio șansă.

Pe de altă parte, cei care au plasat anunțuri că vor să cumpere avize de racordare la rețea ne-au spus că nu mai speră să-i ajungă rândul la Moldelectrica pentru a obține gratuit avizele.

- Dacă cerem direct aviz de la Moldelectrica este realist să-l primim?

- Nu sunt capacități. Noi tot stăm în rând de 2 ani și nu sunt capacități să ne dea.  Cei care au primit avize stau cu dânsele sub pernă și nu le folosesc, iar cei care vor să instaleze real, nu au posibilități.

Despre faptul că avizele de racordare la rețea au ajuns a fi o marfă scoasă la vânzare cu bani mari se știe și la Moldelectrica, dar instituția nu poate interveni, pentru că fenomenul este în limita legalității.

Sergiu Aparatu, director Moldelectrica: „Unii dezvoltă proiectul, iar unii imediat ce au obținut aviz de racordare încearcă să vândă compania cu tot cu avizul său de racordare. Acesta nu este un lucru interzis, atâta timp cât el declară cu cât l-a vândut și plătește impozite la stat. Are dreptul să vândă compania. Până la urmă, pe noi ne interesează, fiind operator de transport de energie, să fie instalate aceste centrale electrice, pentru ca noi să avem generare internă suficientă și să nu fim dependenți de importul de energie”.

Schimbarea legii cu introducerea noilor reguli la obținerea avizelor

Pentru a debloca situația, autoritățile au decis să modifice legea. Deținătorii de avize de racordare la rețea vor fi obligați să depună garanții financiare. Dacă nu vor construi parcurilor solare sau eoliene planificate, vor pierde banii. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat de Guvern pe 19 februarie.

Dorin Recean, prim-ministru: „Noi cu părere de rău avem așa o situație când o capacitate destul de mare a fost blocată. De exemplu, doar pentru acest an putem să eliberăm 817 MW, capacitate blocată, inclusiv pentru speculație de către anumiți actori de pe piața energetică. Venim cu acest proiect să deblocăm această situație”.

În scurt timp, proiectul a trecut și de votul Parlamentului.

„În mod cert se vor elibera capacități. În mod cert nu toți actualii deținători de avize vor construi centrale, pentru că am văzut situația din ultimii ani. Este un vid legislativ de care au beneficiat unii și iată acum aducem transparență, claritate și ordine. Este un mecanism de responsabilizare. În urma discuțiilor pe care le-am avut la nivel de Guvern, Parlament și ANRE, considerăm că 50 euro per kw de putere instalată ar fi o sumă rezonabilă, însă acest aspect urmează a fi mai departe consultat cu toate părțile interesate. Deci, toți solicitanții de avize vor trebui să depună această sumă într-un cont al operatorului de transport”, a explicat în fața deputaților Carolina Novac, secretar de stat al Ministerului Energiei.

„Au fost într-adevăr unii șmecherași care au cumpărat cotele și au încercat să le vândă și noi acum încercăm să punem niște norme de reglementare, să nu mai poată unii să mențină cotele, pentru a construi capacități în ceea ce privește energia regenerabilă. Da, noi facem o modificare corectă”, a spus în luarea sa de cuvânt deputatul PAS Lilian Carp.

Modificarea legii era de mult timp așteptată și de asociațiile producătorilor de energie verde.

Vasile Chirica, vicepreședinte Asociația ECOENERGETICA:„Noi am insistat să fie achitate garanțiile pentru toți deținătorii de avize. Ministerul și Parlamentul au decis un pic altfel, să fie achitate garanțiile doar în cazul prelungirii avizelor de racordare și pentru avizele nou emise. De asemenea, companiile care dețin avize și nu vor construi instalațiile, vor achita o taxă de penalizare care va fi de 50%, până la70% din cuantumul garanției de bună execuție care urmează să fie stabilită de ANRE. E o chestie foarte benefică eu aș zice, pentru a debloca cumva situația cu avizele. Mai mult ca atât, companiile care au sute de megawați și evident că nu vor construi niciodată, pentru că sunt niște cifre enorme investiționale, au dreptul să se dezică până la 30 iunie curent de asemenea avize și atunci nu vor mai plăti taxele de penalizare care urmează să fie percepute de FISC”.

Specialiștii în domeniul energiei regenerabile mai au o sugestie pentru autorități: să-i oblige pe cei care vor să construiască parcuri solare sau eoliene mari să-și instaleze sisteme de stocare a energiei.

Vasile Chirica: „Noi călcăm pe aceleași greble pe care a călcat și România. Am eliberat masiv avize și am creat dezechilibre enorme în sistem. Apropo, eu presupun că în 2026 vom avea anumite ore în zi  când  vom produce mai multă energie electrică  decât vom consuma. La moment, unica ieșire rapidă din situație ar fi condiționarea construcțiilor regenerabile noi cu instalarea sistemelor de stocare a energiei. Sistemele de stocare au ajuns deja la un nivel de cost foarte interesant pentru a fi aplicate oriunde. Vă dau o cifră. Anul trecut un sistem de ăsta costa cam 450 mii euro pentru a stoca 1 MW. Eu presupun că la sfârșitul anului 2025 vom avea prețuri de 100 mii euro. Ele sunt foarte atractive. Eu aș recomanda Ministerului Energiei să revizuiască politicile sale în domeniul regenerabilelor, condiționând construcția instalațiilor noi prin construcția suplimentară a instalațiilor de stocare.

Până în prezent, de către Moldelectrica au fost eliberate avize de racordare la rețea pentru o capacitate de peste 1500 MW. Operatorul „Premier Energy” a oferit avize pentru 300 MW, iar RED-Nord pentru o capacitate de aproape 100 MW. Dintre toate proiectele avizate de producere a energiei solare și eoliene, nici 10% nu au ajuns să fie puse în funcțiune.