Incertitudine și panică ca pe timp de pandemie. În prima săptămână de război din Ucraina piața imobiliară din Republica Moldova a trecut printr-un blocaj al vânzărilor de locuințe. Oamenii au încetat să se mai intereseze de apartamente, iar agenții imobiliari au devenit confuzi cu privire la vânzările, care urmau să le mai facă. În schimb, s-au triplat solicitările pentru chirii, datorită refugiaților veniți în țara noastră. Acum, însă, potrivit experților, situația revine la normal, iar datele statistice nu prezintă motive de îngrijorare.
Odată cu începutul războiului ruso-ucrainean, efectele s-au resimțit imediat și în diverse domenii din țara noastră. Printre acestea și cel imobiliar. În primele două săptămâni, s-a atestat o stagnare, deoarece, atât cumpărătorii, cât și vânzătorii s-au aflat într-o stare de incertitudine privind acțiunile viitoare.
Vânzătorii erau confuzi asupra faptului, dacă vând ei în continuare sau nu, iar cumpărătorii sigur erau într-o situație în care nu cunoșteau, dacă acum e timpul pentru ei să cumpere apartament sau să mai aștepte. De luni, practic, de ieri, revenim la o activitate normală. Acuma suntem aproape de traficul obișnuit de clienți, care l-am avut până la 24 februarie.
Războiul aduce instabilitate, ne-au spus cei intervievați în stradă, printre care și această doamnă care zice că recent și-a procurat un apartament în capitală.
„În momentul în care îți faci investiții într-un apartament în R. Moldova și nu știi ce urmează, cred că fiecare are reticențe un pic, dacă să facă acest pas de a procura apartamentul sau nu”.
„Am înțeles că s-au scumpit, dar cred că este o criză și este legat de situația care este acum la noi în țară. A fost perioada pandemică, acum este timpul războiului, care este în Ucraina și eu cred că transportul ăsta de materie primă este un factor care duce la majorare”.
„Scumpirea imobilului continuă, dar veniturile noastre nu cresc, salariile la noi nu se majorează.”
„Cred că acest lucru, întâi de toate, are legătură cu situația din regiune din prezent și consider că oamenii intră în panică și fac acțiuni care nu aduc rezultate. În primul rând, toți ar trebui să se calmeze, deoarece, de fapt, în această perioadă se duce și un război informațional. Și tot ceea ce auzim ori vedem, trebuie de împărțit la zece și apoi de luat unele decizii”.
Și experții imobiliari susțin că cererea la apartamente a scăzut pentru o scurtă perioadă, pe fundalul îngrijorărilor cetățenilor cauzate de războiul ruso-ucrainean. La fel a fost și la începutul pandemiei, când oamenii acționau pe fundal de panică.
„Cum a început conflictul din țara vecină, multe persoane care au intenționat să procure, au amânat aceste tranzacții, până la stabilizarea situației. Însă persoanele care au intenționat să procure și această tranzacție nu putea fi amânată, oricum au mers în tranzacții și au primit bunurile imobile”.
Și dacă vânzările de apartamente au scăzut în această perioadă, solicitările pentru chirii s-au triplat odată cu venirea refugiaților ucraineni în Republica Moldova. Cele mai multe apartamente se dădeau în chirie nu pe un an, dar în regim hotelier. Totuși, experții susțin că, de câteva zile, situația de pe piața imobiliară revine la normal puțin câte puțin, iar datele statistice de la începutul acestui an sunt asemănătoare cu cele din anul trecut.
„Deci, în prima săptămână așa era o incertitudine, mai mare, mai pronunțată, dar pe parcurs persoanele undeva poate s-au deprins deja și se dezgheață situația. Cât despre prețurile la locuințe acestea sunt în medie cu 30-35 la sută mai mari comparativ cu anul trecut”.
Astfel, acest apartament costă în jur de 148 de mii de euro și este catalogat ca unul de lux. Chiar dacă suma e amețitoare, viitorul proprietar se va muta cu mâinile în buzunar, spun agenții de vânzări, întrucât locuința este gata cap-coadă. De ce, de rând cu alte scumpiri, în acest an, și-a luat avânt și piața imobiliară, ne explică agentul de vânzare.
Potrivit ultimelor date ale Biroului Național de Statistică, anul trecut, au fost date în exploatare 8,8 mii de apartamente și case de locuit individuale, cu 1,3 mii mai mult faţă de anul 2020.
