Republica Moldova monitorizează regiunea separatistă Transnistria pentru a observa orice eventual semn de escaladare a tensiunilor după invazia Rusiei în Ucraina, iar „situaţia până în prezent este calmă”, a declarat marţi, la Bruxelles, ministrul de Externe, Nicu Popescu, care a reafirmat politica de neutralitate a Guvernului de la Chişinău în contextul războiului din ţara vecină, consemnează Reuters şi Euractiv, potrivit Agerpres.
„Nu am observat nicio mişcare în direcţia escaladării” în Transnistria, a spus Nicu Popescu în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. Dar, a adăugat el, „având în vedere ce s-a întâmplat în regiune înainte, noi ca Guvern nu putem exclude nicio opţiune şi trebuie să luăm în considerare toate scenariile de evoluţie a evenimentelor, inclusiv pe cele negative”.
„Sperăm că zona de război nu se va apropia de graniţa noastră”, a declarat Nicu Popescu publicaţiei Euractiv, cu referire la bombardamentele ruse din zona portului Odesa, aflat la circa 50 de kilometri de graniţa Republicii Moldova.
Trupele ruse au avansat în ultimele zile pe frontul din sudul Ucrainei, încercând să taie accesul Ucrainei la Marea Neagră, mişcare despre care experţi militari occidentali cred că urmăreşte şi crearea unui coridor terestru din Donbas şi Crimeea până în provincia separatistă Transnistria, unde armata rusă menţine un contingent militar.
„Ipoteza noastră de lucru este că (Republica) Moldova nu este o ţintă pentru acţiuni militare şi nu vedem niciun motiv pentru care să fim atacaţi”, a indicat ministrul Nicu Popescu.
El a reafirmat în acest context că statutul de neutralitate militară este înscris în Constituţia Republicii Moldova şi aceasta nu urmăreşte aderarea la NATO.
„Mandatul legal dat Guvernului este să asigure neutralitatea Moldovei. Acesta este cadrul în care operăm”, a răspuns ministrul Nicu Popescu, întrebat de Euractiv dacă actuala situaţie de securitate ar putea aduce o schimbare de abordare la Chişinău.
El a insistat în schimb asupra dificultăţilor generate de valul de refugiaţi, din cei circa 360.000 de refugiaţi ucraineni care au intrat în Republica Moldova, circa o treime rămânând în această ţară.
„Republica Moldova este cel mai fragil vecin al Ucrainei şi vom avea nevoie de sprijin pentru a face faţă presiunii”, a subliniat oficialul de la Chişinău.
„Nu avem nevoie de sprijin cu relocări, am primit unele oferte, avem nevoie de sprijin pentru a gestiona situaţia celor care au decis să rămână, şi mulţi au decis să rămână în (Republica) Moldova, iar aceasta înseamnă un cost semnificativ pentru noi ca ţară, ca societate”, a explicat Nicu Popescu.
Pe 5 aprilie se va desfăşura la Berlin o conferinţă a donatorilor pentru a ajuta Republica Moldova să facă faţă valului de refugiaţi ucraineni, conferinţă ce va fi coprezidată de Germania, Franţa şi România.
