/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1037: Misterul prăbușirii, plicuri capcană și momele vii. Rusia a atacat masiv și după Crăciun

investigații

/VIDEO ANCHETĂ/ Trolli din Moldova care susțin agresiunea Rusiei. Acțiuni concertate și conexiunile cu PSRM

29 martie 2022, ora 14:37

Stela Mihailovici

De o lună de zile, Ucraina este trecută prin foc și pară, fiind ținta unui atac armat al Federației Ruse. Și tot de o lună, în R. Moldova se desfășoară un altfel de război - unul informațional. Serviciul de Informații și Securitate a blocat câteva portaluri de știri și site-uri care intoxicau spațiul informațional, dar situația rămâne foarte gravă pe rețelele sociale.

Armate de trolli și simpatizanți ai Kremlinului împușcă zilnic tone de mesaje care incită la ură, violență, război. Zeci de fake-uri create în laboratoare sunt distribuite pentru a manipula mulțimea. S-au alăturat campaniei și politicieni. Unii deputați ai Partidului Socialiștilor au devenit mesagerii Kremlinului. Ei critică acțiunile Ucrainei și promovează insistent ideea falsă a unei operațiuni speciale în țara vecină Ucraina, organizate cu scopul „de a institui pacea”.

Reporterul Cutiei Negre, a analizat comportamentul și structura armatei de trolli ai Kremlinului din R. Moldova. Profiluri false, grupuri pe facebook și canale de Telegram interconectate între ele, care acționează sincronizat. Sursele sunt gestionate de aceiași oameni ce par a avea un singur punct de comandă, iar conexiunile duc la Partidul Socialiștilor. „Operațiunea” propagandistică pare a fi condusă de deputatul socialist Bogdan Țîrdea, care are un propriu canal de Telegram, promovează alte câteva canale și administrează grupuri pe Facebook, care la pachet îi distribuie postările și alte sute de informații, zilnic, în favoarea Moscovei.

Analiza noastră a scos în vileag și faptul că aceiași troli de pe Facebook distribuie periodic și postările fugarilor Ilan Șor și Veaceslav Platon.

Activista PSRM care face deschis propagandă rusă

Facebook este cea mai populară rețea de socializare din R. Moldova. Ultimele sondaje de opinie arată că 90 la sută dintre cetățenii moldoveni au un cont pe această platformă de comunicare. Iar acolo unde e aglomerație este cel mai fertil sol pentru a semăna propagandă. Din momentul în care Rusia a pornit ofensiva militară asupra Ucrainei, o activizare vizibilă a simpatizanților și trollilor pro-ruși s-a observat și pe Facebook.

Unul dintre cele mai active profiluri ce face deschis propagandă în favoarea Moscovei, distribuie masiv fake-uri despre războiul din Ucraina și incită la ură față de refugiați, îi aparține unei simpatizante a Partidului Socialiștilor. Aceasta administrează și mai multe grupuri pe aceeași rețea de socializare, care au mii de membri.

Liubovi Calicișkova are pe profilul său mai multe poze în care apare alături de socialiști, împărțind ziarele PSRM în campanii electorale. Femeia distribuia mesaje în susținerea lui Vladimir Putin și de justificare a războiului, încă înainte ca soldații ruși să atace Ucraina.

Promovează ura față de refugiați

„Suntem gata să vă arătăm ce înseamnă pentru Ucraina adevărata decomunizare”, este mesajul liderului de la Kremlin pe care Liubovi Calicișkova l-a distribuit încă pe 22 februarie și l-a lăudat ca fiind „cel mai bun discurs din momentul căderii Uniunii Sovietice”.

Ulterior, Calicișkova a distribuit și adresarea lui Vladimir Putin celor care vor să-i încurce planurile în Ucraina.

Vladimir Putin, președinte Federația Rusă: „Oricine va încerca să ne încurce sau cu atât mai mult să creeze pericol pentru țara noastră și pentru poporul nostru, trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi neîntârziat și va provoca consecințe pe care voi niciodată nu le-ați întâlnit în istorie. Suntem gata pentru orice desfășurare a lucrurilor. Toate deciziile sunt luate. Sper că voi fi auzit”.

Când a început fluxul de refugiați ucraineni în R. Moldova, același profil publica videouri cu diferite persoane care acuzau ucrainenii refugiați de comportament urât, fără ca acuzațiile să fie în vreun fel probate.

Cine sunteți voi? Dacă ceva nu vă place, adunați-vă lucrurile și plecați înapoi în Ucraina…Îi prădați pe oamenii care vă primesc în apartamentele lor să locuiți câteva zile. Voi în general, ați pierdut frica? … Eu am așa propunere, dacă veți găsi ucraineni în Moldova, care vor striga „ Slavă Ucrainei”, atunci neapărat trebuie să-i dăm la Poliție și să-i deporteze în Ucraina”, erau mesajele distribuite intens de troli.

Și fostul președinte Igor Dodon, promovat pe rețelele sociale de aceleași profiluri, a venit cu o propunere similară.

„Dar cu ăștia care se poartă urât, sunt diferite cazuri, eu nu vreau să le spun ca să nu promovăm, autoritățile trebuie să reacționeze foarte dur, să-i prindă și să-i trimită în România, să-i deporteze înapoi în Ucraina”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate.

Profiluri false cu conexiuni la PSRM fac propagandă pro-Rusia

Am identificat rapid și un partener la dezinformare al simpatizantei PSRM - un profil fals, cu numele sugestiv Anna Slavianca. Acesta distribuie la fel de agresiv declarațiile oficialilor de la Moscova, fake-uri despre războiul din Ucraina și critici la adresa acțiunilor Guvernului de la Chișinău.

Profilul conține imagini care fac legătura cu PSRM. Unica imagine de profil este este însoțită de un mesaj de susținere pentru fostul președinte Igor Dodon și altul dedicat zilei de 9 mai.

În lista de prieteni, se regăsesc deputați socialiști, iar printre paginile apreciate sunt mai multe ale organizațiilor PSRM. La majoritatea distribuirilor realizate de profilul Anna Slavianca, sunt etichetate mai multe persoane, iar cap de listă adesea este deputatul socialist Bogdan Țîrdea. Printre cei etichetați se numără de fiecare dată și Liubovi Calicișkova, despre care v-am vorbit mai sus.

Etichetările fac ca informațiile să fie distribuite simultan pe profilurile incluse în listă și astfel dezinformarea ia amploare. Pe 20 martie, Slavianca se plângea că Facebook îi blochează postările din cauza „spam”- ului pe care îl face. „Înteresant, pe ce fapte se bazează administratorii Facebook-ului”, se întreba aceasta nedumerită.

Profiluri care acționează în tandem

Ne-au atras atenția câteva profiluri din lista celor etichetate de Slavianca, care distribuie conținut similar. Profilul cu numele Elena Secrieru are o singură poză atașată, dar nu știm dacă aparține în realitate unei persoane cu acest nume. Alte informații lipsesc. Printre prieteni, regăsim din nou deputați socialiști, iar la aprecieri - diverse pagini PSRM și ale moldovenilor din Rusia.

Elena Secrieru distribuie adesea informații legate de activitatea lui Igor Dodon, critică guvernarea, iar în ultima lună a distribuit constant videourile aberante ale lui Iurie Roșca, în care fostul politician îndemna moldovenii „să se roage pentru victoria Rusiei în războiul din Ucraina”.

Chiar dacă Serviciul de Informații și Securitate a decis să blocheze resursele informaționale ale lui Roșca, postările anterioare ale acestuia rămân active pe rețelele sociale și sunt distribuite în continuare.

O altă femeie Valea Răilean, și aceasta fană a socialiștilor, distribuie masiv știri cu deputații PSRM, iar pe timp de război l-a îndemnat pe Dodon să negocieze pacea cu Putin.

„Igor Dodon și Vladimir Voronin să înceapă negocierile cu Vladimir Putin despre securitatea noastră. Doar voi puteți menține pacea pe pământul nostru moldovenesc”, sună un mesaj distribuit de Valea Răilean.

A promovat și filmulețe care induc ideea că trupele ruse nu sunt un pericol, ci naziștii din statul vecin, iar ucrainenii sunt cei care atacă civilii. Videourile au fost blocate fiind considerate violente.

Politicieni, implicați în campania de discreditare a refugiaților

Acest profil, în tandem cu diverse grupuri și numeroși troli, atenționau moldovenii că printre refugiați ar fi criminali, care vor săvârși ilegalități în Moldova.

La campanie s-a alăturat și primarul capitalei Ion Ceban: „Atestăm că în această perioadă sunt oameni care au nevoie de asistență, dar sunt oameni care sunt foarte obraznici. Sunt oameni care se comportă absolut inadecvat. Tot ce facem noi din bunul nostru simț și tot ce facem pentru cei care sunt necăjiți, nu trebuie în instanță finală să fie stricat ca și immagine și nu dă Doamne să fie pusă securitatea locuitorilor municipiului Chișinău în zonă de risc. Demersul să fie făcut pentru întărirea, fortificarea, capacităților atât pe linia de carabinieri, pe linia de patrulare, inclusiv Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. Estimăm că în perioada imediat următoare ne putem trezi cu lucruri destul de urâte, cîncepând de la furturi, tălhării, abuzuri, etc”

Această idee încerca să o inducă și deputatul Bogdan Țîrdea, încă pe 22 februarie, după ce președinta Maia Sandu a declarat că Moldova este gata să-i susțină pe cetățenii ucraineni, în caz de necesitate. Era înainte să înceapă conflictul militar și fluxul de refugiați în R. Moldova.

Dar cu ce să ajutăm? Este vorba despre refugiați? Ei vor fi zeci de mii, nu dă Doamne. De unde vom lua bani, mâncare, cazare, când nici noi nu prea avem? Cum vom asigura securitatea propriilor cetățeni? La ce poate duce asta? își arăta Țîrdea îngrijorarea într-o postare pe canalul său de Telegram.

Ura față de refugiați este alimentată și astăzi prin diverse mesaje, menite să divizeze moldovenii care s-au mobilizat să ajute. Președintele Maia Sandu a avertizat anterior că anumite forțe depun efort concertat să divizeze societatea pe tema refugiaților.

MAIA SANDU, președintă R. Moldova: „Atestăm un efort concertat, organizat de divizare a societății pe tema refugiaților. Acest lucru este inacceptabil ți trebuie oprit. Instituțiile statului analizează această campanie și vor interveni pentru a o opri. În același timp atenținez că este inacceptabil și iresponsabil ca incidentele cu implicarea refugiațior să fie speculate de persoane cu funcții publice, demnitari și aleși ăn scopuri politice. Exploatarea și manipularea intenționată acu tensiunile dintre oameni în condițiile de război la hotarul țării va fi penalizată conform legii.

Atacuri agresive la adresa lui Zelenski

Un alt profil cu numele Valentina Burkovskaia, etichetat de multe ori de aceeași troli, de asemenea are o listă lungă de prieteni deputați socialiști. Este focusat pe distribuirea știrilor despre activitatea PSRM, critici la adresa guvernării și prezentarea poziției Rusiei în războiul din țara vecină. Pe profil se regăsesc și atacuri agresive la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pe care îl numește narcoman și criminal.

Un critic dur al guvernării, promotor al mesajelor PSRM și în prezent apărător al poziției Moscovei în războiul din Ucraina este un alt profil fals cu numele NO Pasaran. Este conectat la același grup, etichetat în postările Annei Slavianka și promovat de Liubovi Calicișkova. Pe profil nu sunt foarte multe postări proprii, dar NO Pasaran este administrator la mai multe grupuri pe Facebook, care susțin politica Kremlinului. Anume acolo NO Pasaran își distribuie postările.

Aceiași troli, administratori de grupuri pe Facebook

Unul dintre ele este „Молдова в будушее с Росией ” în traducere, „Moldova în viitor cu Rusia”. Grupul a fost creat în aprilie 2020 și a adunat până astăzi 1600 de membri. Profillul NO Pasaran este printre administratori, alături de Anna Slavianca și Liubovi Calicișkova.Grupul abundă în mesaje propagandistice și știri dintr-o singură direcție - de la Moscova. No Pasaran publică și mesaje extremiste, promovând simbolul „Z”. De exemplu, însoțit de mesajul „Operațiunea specială a Rusiei. Să-i susținem pe ai noștri”.

În valul informațional au fost incluse și știrile Kremlinului despre existența unor biolaboratoare în Ucraina, finanțate de SUA, unde s-ar produce viruși. Ministerul Apărării de la Moscova a încercat să acrediteze ideea că Rusia apără acum întreg globul de un război cu arme biologice, descoperind laboratoarele secrete din Ucraina.

IGOR KONAȘENKOV, reprezentant Ministerul Apărării al Federației Ruse: „În biolaboratoarele create și finanțate în Ucraina, cum arată documentele, se făceau experimente cu mostre de Coronavirus ale liliecilor. Scopul acestor și altor cercetări biologice finanțate de Pentagon în Ucraina era crearea unui mecanism secret de răspândire a unor patogeni mortali”.

Președintele Ucrainei a negat acuzațiile Moscovei și faptul că în laboratoare s-ar produce viruși sau arme chimice.

VOLODIMIR ZELENSKI, președinte Ucraina: „Pe mine asta mă îngrijorează foarte mult. Noi ne-am convins nu o dată că, dacă vrei să afli planurile Rusiei, vezi de ce îi acuză Rusia pe alții. Ce fel de acuzații sunt astea de pregătire a atacurilor chimice? Voi ce, ați decis să treceţi la „dechimizarea” Ucrainei? Cu ce? Cu amoniac, cu fosfor? Ce altceva ne-aţi mai pregătit? Unde veți lovi cu armele chimice, în laboratoare? Majoritatea au rămas din Uniunea Sovietică și se ocupă de cercetări obișnuite, dar nu de tehnologii militare. Noi suntem oameni adecvați. Eu sunt președintele unei țări adecvate, unui popor adecvat. Sunt tatăl a doi copii. Și nici un fel de arme chimice, sau altfel de arme de distrugere în masă pe pământul nostru nimeni nu produce”.

Aceleași profiluri Anna Slavianca, Liubovi Calicișkova, NO Pasaran, dar și un profil cu numele Igor Dodon sunt printre administratorii unui alt grup propagandistic de pe Facebook - „МНОГОНАЦИОНАЛЬНАЯ МАЛДОВА - în traducere „Moldova multinațională”. A fost creat încă în 2016 și este destul de numeros, cu 11 300 de membri. În ultima lună, în acest grup s-au făcut aproape 3500 de postări, aproape toate antiguvernamentale, pro-ruse și împotriva celor care luptă de partea Ucrainei.

Deputatul PSRM Bogdan Țîrdea, activ în grupurile propagandistice

Din același punct de control este ghidat și grupul „Moldova-Plai Natal”. A fost creat în ianuarie 2021, inițial cu numele „ЭТО ДРУГОЕ, în traducere „Asta e altceva”. Dar a fost redenumit în septembrie 2021. Grupul a reușit să adune 4600 de membri, iar deputatul socialist Bogdan Țîrdea este moderator al grupului, alte două profile fiind administratori.

În toate cele trei grupuri pe care le-am enumerat, Țîrdea își publică opiniile. În ultima perioadă au fost câteva postări. A criticat votul deputaților PAS de la APCE, fiind de părere că Moldova este atrasă într-un mare conflict. Iar în altă postare critică Guvernul că ar cheltui prea mult pentru ajutorul refugiaților ucraineni, neavând bani în buget și lansează ideea că ar putea fi deturnați banii din donațiile partenerilor externi.

Bogdan Țîrdea neagă faptul că ar gestiona anumite grupuri pe Facebook și susține că nu cunoaște cine stă în spatele profilurilor false care promovează masiv PSRM-ul și politica Rusiei, și-l etichetează în zeci de postări.

BOGDAN ȚÎRDEA, deputat PSRM: „Moldova- Plai Natal. La așa grup sunteți moderator. - Nu sunt. Eu personal nu moderez niciun grup. Dacă și sunt undeva sunt co-moderator alături fiind încă vreo 10-15 moderatori. Eu practic nu particip la moderări. ..Vă sunt cunoscute profilele Anna Slavianka, Liubovi Kalicișkova? - Nu cunosc profiluri de așa gen, fiindcă eu nu mă ocup de moderări. -Acest profil vă etichetează pe dvs practic în fiecare postare. De ce? - Și care e faza? Pe mine mă etichetează mii de oameni în fiecare zi… - Da Liubovi Kalicișkova vă este cunoscută? Este un membru activ PSRM, probabil. - PSRM are 20 de mii de membri. Care e problema?”

Un alt grup, care la fel este loial socialiștilor, având printre membri mai mulți deputați PSRM poartă denumirea „Maia Sandu nu e președinta mea”. Grupul a fost creat în noiembrie 2020, numără peste 3200 de membri, iar printre administratori figurează din nou Liubovi Calicișkova.În ultima lună, în acest grup au fost peste 1000 de postări, multe având ca temă războiul din Ucraina.

Pentru informare sunt utilizate sursele guvernamentale rusești, fiind distribuite masiv știri ale agenției Ria Novosti și reportaje de la „Pervii Canal”. Se insistă pe ideea că operațiunea din Ucraina este una de eliberare.

Trolii PSRM, susținătorii fugarilor Ilan Șor și Veaceslav Platon

Neașteptat, dar în grupurile care par a fi gestionate de socialiști sunt distribuite masiv și postările fugarului Ilan Șor. Dar și cele ale raiderului fugar Veaceslav Platon și mesajele fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Distribuiri similare se fac și pe profilele analizate anterior de noi, cu numele Elena Secrieru, Valea Răilean și Valentina Burkovscaia. NO Pasaran comentează la postările lui Platon, la fel și Lubovi Calicișkova. Iar ultima le distribuie activ și în grupuri. De exemplu, postarea lui Platon din 17 ianuarie a fost distribuită simultan în două grupuri. La fel și cea din 15 martie.

Odată ce dezinformarea a luat amploare, fiind promovate multe fake-uri în contextul războiului din Ucraina, Facebook a început a bloca profilurile considerate periculoase. Dar propagandiștii s-au reorientat rapid spre alte platforme, mai permisive.

Și Liubovi Calicișkova și-a anunțat urmăritorii că în cazul în care va fi blocată pe Facebook, poate fi găsită pe Telegram, dar cu alt nume. Am încercat să luăm legătura cu LIUBOVI CALICIȘKOVA. I-am adresat mai multe întrebări într-un mesaj pe Facebook, dar aceasta nu a reacționat.

Țîrdea, cu ajutoare la gestionarea propriului canal de Telegram

Pe canalul de Telegram al deputatului socialist Bogdan Țîrdea se fac pe zi chiar și o sută de postări. Canalul are aproape 5 mii de abonați. Se pare că Țîrdea are ajutoare la gestionarea canalului de Telegram. Acesta abundă în postări, chiar și la minut, în zilele în care deputatul muncește la Parlament. De exemplu, pe 10 martie, de la ora 10:00, când a început ședința Legislativului, timp de 4 ore cât a durat aceasta , pe canalul lui Tîrdea au fost efectuate circa 50 de distribuiri de informații. O situație similară a fost și pe 17 martie.

Rugat să explice situația, deputatul a negat că ar fi ajutat la gestionarea canalului său de Telegram:

„Canalul meu de Telegram eu îl gestionez singur. Toate articolele, toate cărțile, toate studiile științifice, toate declarațiile și tot ce fac eu, fac singur. Atât în limba de stat, cât și în limba rusă. - Am văzut că atâta timp cât vă aflați la ședința Parlamentului, patru-cinci ore, se fac vreo 40 de postări. Faceți asta în timp ce sunteți la ședință? - Eu fac asta non-stop. Și fac asta pentru că văd câte fake-uri postează o serie de televiziuni, inclusiv TV8, inclusiv Jurnal TV, inclusiv Ziar de Gardă”.

În afara interviului, când am vrut să-i arătăm direct în telefon că se fac multe postări pe canal în timpul ședinței Parlamentului, Țîrdea a recunoscut totuși că îl ajută cineva.

„Eu am și ajutor. - Păi v-am întrebat și ați zis că singur. - Eu am și ajutor”.

În ajunul inițierii războiului din Ucraina, Țîrdea a distribuit pe canal mai multe declarații ale oficialilor ruși în care se recunoaște independența regiunilor Donețk și Lugansk și promova mesajul Moscovei că începe o operațiune de eliberare.

„Începe operațiunea de eliberare a întreg teritoriului republicilor Donețk și Lugansk”, era una dintre distribuiri.

„Președintele Putin a început operațiunea pentru obligarea Ucrainei la pace”, răsuna un alt mesaj.

Armata rusă nu atacă orașele, iar civilii nu vor avea de suferit”, sunt alte declarații de la Moscova, citate pe canalul lui Tîrdea.

Ulterior, s-au regăsit și mesaje extremiste: „Ucraina trebuie curățită de naziști”.

Numeroase postări s-au referit la biolaboratoarele din Ucraina finanțate de americani, iar deputatul a distribuit și mesajul „SUA întotdeauna a distrus popoare cu viruși”.

În încercarea de a crea un echilibru, deputatul publică pe canalul său și declarații ale unor oficiali ucraineni, în special adresările președintelui Zelenski și declarațiile altor state cu referire la războiul din Ucraina, dar astfel de postări sunt mult mai puține în comparație cu cele care favorizează Moscova. Totuși, Țîrdea insistă că este echidistant.

BOGDAN ȚÎRDEA, deputat PSRM: „Eu ceea ce fac vede toată lumea. Mă laudă și mă susține pentru faptul că sunt unicul în această țară, probabil, care dau și poziția Ucrainei, și poziția Rusiei, și poziția SUA, și poziția Chinei, făcând reposturi. Eu poziția mea nu mi-o expun. Dați să trăim în pace și chiar dacă noi distribuim ceva, de exemplu cum o fac eu, să ne străduim să prezentăm ambele poziții, așa cum o fac eu, oferind și BBC-ul, și Ziarul de Gardă și TV8-ul la mine. - Proporțiile nu sunt similare. Cred că e 80% la 20, sau 90 la 10. - Daaaa. Eu numai azi am dat vreo 12 postări din 15 cu poziția Ucrainei”.

Declarația lui Țîrdea este total falsă. Întors la redacție, reporterul Cutiei Negre a analizat amănunțit toate postările făcute de deputat pe canalul său de Telegram joi, 24 martie, până la ora 13.00, când ne-a acordat interviul. Au fost în total 38 de postări, dintre care 18 favorizau Rusia și numai 4 poziția Ucrainei. Două fiind adresările președintelui Zelenski. Patru postări s-au referit la Summitul NATO, iar 7 vizau alte teme și nu pot fi catalogate ca favorizând Moscova sau Kievul. Încă 3 postări erau critice la adresa Guvernului nostru, iar două vizau activitatea Ziarului de Gardă și postului TV8, pe care Țîrdea le etichetează permanent ca fiind „rețele SOROS”.

Canale de propagandă care se promovează reciproc

Periodic, pe canalul lui Țîrdea apar recomandări pentru urmăritori, fiind promovate alte canale de Telegram. Printre ele, canalele „Евразийская Молдова”, cu aproape 5500 de abonați și „Молдавский пистон” cu aproape 7700 de abonați. Nu știm cine stă în spatele acestora, dar se aseamănă foarte mult la conținut.

Distribuie concertat aceleași declarații ale oficialilor ruși și aceleași știri din presa de la Moscova, videouri identice care instigă la ură față de refugiații ucraineni și acuzațiile despre virușii creați de americani. Induc panica alimentară, distribuind poze cu rafturi goale în magazine.

Canalele enumerate se recomandă reciproc ca fiind surse de încredere pentru informarea abonaților și promovează în paralel paginile actualilor și foștilor deputați socialiști și canalul ex-președintelui Igor Dodon.

SIS nu are competențe să cerceteze trolii de pe rețelele sociale

Săptămâna trecută, directorul Serviciului de Informații și Securitate a declarat în cadrul unui briefing de presă că în Republica Moldova sunt promovate masiv știri false la subiectul conflictului din Ucraina. Sunt distribuite orchestrat mesaje extremiste și de ură la adresa ucrainenilor.

ALEXANDR ESAULENCO, director SIS: „Atestăm eforturi organizate din partea unor forțe atât externe, cât și interne îndreptate spre divizarea societății pe tema refugiaților, dar și crearea unei situații de panică în domeniul aprovizionării pieței de desfacere a R. Moldova cu produse esențiale. După cum cunoașteți, ca urmare a acestui fenomen, SIS a blocat 11 site-uri care incitau la ură și război în condițiile stării de urgență. De comun cu organele de ocrotire a normelor de drept, SIS investighează o serie de cazuri privind proliferarea în public a informațiilor tendențioase și inventate în contextul războiului din Ucraina.

Serviciul exprimă gratitudine cetățenilor care au raportat surse online și profiluri false care promovează narative cu potențial impact asupra securității naționale și îi îndeamnă să sprijine eforturile comune, inclusiv utilizând bannerul de raportare a știrilor false de pe pagina web a instituției, precum și prin raportarea acestora către administrația rețelelor de socializare. Atenționăm că SIS va interveni prompt, în cooperare cu organele de drept în prevenirea și contracararea oricăror activități de propagandă și incitare la ură, inclusiv prin sancționare în strictă conformitate cu legea a persoanelor implicate în astfel de ilegalități”.

Am trimis o solicitare de informații la SIS pentru a afla dacă întreprinde careva acțiuni pentru a-i identifica și pe cei care fac sincronizat propagandă pe rețelele sociale și gestionează grupuri de troli. SIS a precizat că nu are astfel de competențe.

„Codul Penal, Codul de Procedură Penală și Legea privind activitatea specială de investigaţii nu prevăd temei legal pentru inițierea unor măsuri speciale de investigații sau de urmărire penală în raport cu o posibilă bănuială sau suspectare a unui cetățean pentru „propaganda rusă în Republica Moldova” în contextul războiului din Ucraina. Actualmente, Serviciul de Informații și Securitate nu este împuternicit legal prin decizia CSE să desfășoare măsuri speciale de investigații pentru a identifica și colecta date despre persoane care desfășoară activități de propagandă în rețele sociale”, ne-a răspuns SIS-ul.

Pe de altă parte, deputatul PAS, Lilian Carp, afirmă că are informații că autoritățile urmăresc activitatea unor persoane pe rețelele sociale și vor lua măsuri.

LILIAN CARP, deputat PAS: „Trebuie analizat foarte bine care este audiența lor. Audiența nu este foarte mare. Războiul în R. Moldova nu este susținut de către populație. Asta este un lucru cert. Dar totodată noi trebuie să luăm în considerație că nu poate fi admis un mesaj de incitare la ură și susținere de război în R. Moldova. ..Da, SIS-ul se impune prin închiderea anumitor canale. Cu unii din cei care se manifestă agresiv știu că se duc și discuții, pentru a vedea care este starea lucrurilor. Sunt monitorizați. Din câte cunosc situația este ținută sub control, pentru a nu permite ca cineva să incite la ură sau să destabilizeze situația din R. Moldova.

Stela Mihailovici

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1036: Rachetă în Moldova! Rusia a bombardat masiv de Crăciun. Zelenski: „Ce poate fi mai inuman”?

/VIDEO/ Pericolul crizei energetice: De ce să economisim? Expert: „Invazia Rusiei afectează direct Moldova”

/VIDEO/ Peste 100 de Moși Crăciun în aceeași casă: Un colecționar din Chișinău a adunat obiecte vechi timp de 30 de ani

/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri

/VIDEO/ Explozie într-un apartament din Chișinău! Trei geamuri s-au spart. Starea proprietarului

/VIDEO/ Milioane în vânt! Cum ignorăm șansa de a avea o Moldovă Digitală

20 decembrie 2024, ora 13:30

În pofida unor investiții de zeci de milioane de lei, serviciile electronice dezvoltate de stat nu sunt foarte populare. Unele instituții publice, lideri la capitol digitalizare, nu au prestat anul trecut niciun serviciu online. Oamenii în continuare preferă rândurile la ghișeu, în mare parte pentru că nu dețin semnătură electronică. Între timp, de dezvoltarea platformei „EVOSign” și promovarea semnăturii digitale sunt legate acuzații de interese ascunse și corupție. Există probleme și la capitolul achiziții. Echipamente IT de milioane, cumpărate din bani publici, sunt ținute ani de zile în dulap, fără a fi utilizate.

„În secolul XXI, statul nu mai înseamnă coridoare, ghișee, hârțoage și ștampile. Statul este iată aici, invizibil și disponibil 24 din 24, șapte zile pe săptămână, pentru că cetățeanul este clientul nostru”.

Asta declara ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, în iunie 2024, la deschiderea „Moldova Digital Summit”. Când spunea „aici” arăta un telefon mobil prin care cetățenii pot cere simplu de la stat diverse acte în format electronic.

În realitate, în R. Moldova, anul trecut, 38 de instituții publice au prestat 426 de servicii pentru cetățeni, dintre care doar 219 erau digitalizate, adică un pic peste jumătate. Cifrele sunt prezentate în Registrul serviciilor publice oferite cetățenilor, publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit acestui registru, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură sau Agenția Moldsilva nu și-au digitalizat niciun serviciu destinat persoanelor fizice.

La polul opus, instituțiile cu toate serviciile online sunt Agenția pentru Mediu, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Vamal sau Camera de Comerț și Industrie (CMI). În cazul ultimei, situația e de-a dreptul bizară. Nu a existat nicio solicitare online pentru vreuna dintre cele 175 de acte oferite de CMI anul trecut.

Documentele digitale, promovate dar neacceptate

Camera de Comerț și industrie a investit, cu ajutorul partenerilor externi, circa șapte milioane de lei pentru a-și digitaliza serviciile. Oamenii preferă însă ghișeele, nu doar din neștiință, ci și pentru că unele instituții ale statului nu recunosc certificatele emise electronic.

„Nu am eliberat niciun certificat de forță majoră sau impediment justificator în format digital, pentru că solicitanții care au venit, cei din agricultură care au avut de suferit în urma secetei de anul trecut, au dorit în format fizic să obțină aceste certificate. Din păcate, antreprenorii și în special fermierii, nu au echipament tehnic pentru a remite acte scanate, cu semnătură digitală și iată aici este important să susținem și antreprenorii să investească în digitalizarea activității lor. (...) CMI a mers înainte. Noi suntem în top 5 care au investit în digitalizare, dar instituțiile publice, din păcate, sistemul judiciar, nu percep aceste documente în format digital și le cer în format fizic, atunci când companiile trebuie să le anexeze la dosare”, a explicat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie.

Republica Moldova se numără printre primele țări în lume care eliberează carnete ATA în format digital, recunoscute de sistemul vamal internațional, dar antreprenorii noștri nici aceste acte nu le perfectează digital.

O mare problemă este faptul că unele autorități naționale încă nu recunosc certificatele electronice, ne-a dezvăluit șefa Secției IT din cadrul CMI, Valentina Ichim: „Certificatul nostru de origine preferențială în format electronic are QR Cod. Când apeși cu telefonul pe cod, te direcționează la noi pe site și acolo arată de către cine a fost eliberat și la ce dată. Asta oferă securitate certificatului. Dar suntem în discuții cu Vama ca ei să-l recunoască. Noi putem să digitalizăm oricum, dar instituțiile publice trebuie să le accepte. Și nu în ultimul rând, agentul economic este învățat încă să lucreze pe hârtie”.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba, recunoaște problema doar parțial:„Serviciul Vamal recunoaște certificatele. Asta eu v-o garantez. Este adevărat că minunatul nostru sistem judecătoresc uneori nu recunoaște. Unii judecători nu recunosc semnătura digitală, asta fiind un abuz direct și am sesizat și Consiliul Superior al Magistraturii pentru că asemenea practică trebuie descurajată”.

0,1% solicitări online pentru servicii care țin de domeniul armelor

În 2016, Guvernul R. Moldova a inițiat reforma Poliției, cu suportul financiar al Uniunii Europene. În cadrul acestui proiect, s-au cheltuit 4,5 milioane de lei pentru crearea sistemului informațional autorizat „Registrul de Stat al Armelor”. Cu ajutorul softului, Inspectoratul Național de Securitate Publică (INSP) poate presta astăzi cetățenilor 8 servicii care țin de domeniul armelor. Deși toate sunt digitalizate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate doar 7 solicitări de acte online. În schimb la ghișeu au fost depuse 6 848 de cereri.

„Din punct de vedere funcțional, RSA este o soluție fiabilă atât în cazul creșterii numărului de utilizatori concurenți, cât și în cazul creșterii volumului de informație gestionată de acesta. Registrul conține două module funcționale: Modulul intern - disponibil doar angajaților MAI și Modulul extern - utilizat de către persoane, inclusiv posesori de arme, armurieri și instructori în domeniul mânuirii armelor. Accesul la toate sistemele pentru persoanele autorizate este asigurat cu utilizarea rechizitelor de acces (nume de utilizator + parola), precum și prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare MPass. (...) Numărul redus de solicitării online este generat de lipsa semnăturii electronice a solicitanților, care la moment asigură și este singura soluție de autentificare în sistemele informaționale vizate”, a răspuns INSP la solicitarea noastră.

INSP a digitalizat și serviciul de obținere a permiselor pentru scoaterea armelor de pe teritoriul R. Moldova. Însă acest serviciu nu a fost solicitat niciodată, nici fizic, nici electronic.

Servicii cu „zero” solicitări la ghișeu și online

O altă instituție care și-a digitalizat serviciile în proporție de peste 75%, inclusiv și pe cele care au „zero” solicitări, este Agenția pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI). Aceasta prestează 79 de servicii publice, potrivit registrului Ministerului Economiei și Digitalizării. În listă regăsim 15 tipuri de acte care nu au fost solicitate niciodată pe parcursul anului trecut.

Întrebat de ce au trebuit digitalizate, dacă oamenii pur și simplu nu au nevoie de aceste servicii, directorul AGEPI a răspuns scurt: „Ca să fie la îndemâna oricui și la un click distanță, pentru că asta nu înseamnă că nu vor fi utilizate în viitor”.

„Sunt anumite servicii care la moment nu sunt utilizate, pentru că nu există necesitate, cum ar fi organizarea comisiilor de arbitraj sau de mediere. Noi am avut în trecut, evident că au fost depuse cereri online, dar ulterior și-au retras cererea. Mai ales că trendul ăsta de arbitraj și mediere nu este bine văzut în R. Moldova și mai mult optează pentru hotărârea instanței de judecată atunci când este o divergență între două părți”, a exemplificat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu.

Cea mai mică rată de utilizare a platformei electronice este înregistrată în domeniul drepturilor de autor și drepturi conexe. Conducătorul AGEPI are o explicație: „Avem oameni de creație care cumva doresc să aibă contact cu instituția. Pe obiecte de proprietate intelectuală, invenții și drepturi de autor, la ghișeu vin mai mult persoane mai în vârstă, de aceea scade rata de utilizare a tehnologiilor informaționale. Alt aspect poate fi că noi avem un serviciu de consultanță jos, la ghișeu și vin toți solicitanții și consultă cererea, dacă este completată corect. Eventual noi ajutăm să completeze acea cerere, evident cu mâna lui”.

AGEPI a investit circa jumătate de milion de lei pentru digitalizarea serviciilor între anii 2012-2014. Instituția a fost la autogestiune și a făcut investițiile din propriile surse.

Strategia Serviciului Fiscal de Stat

O instituție la care apelează des cetățenii - Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și-a digitalizat două dintre cele trei servicii pe care le oferă persoanelor fizice. Însă actele sunt eliberate în mare parte tot la ghișeu. De exemplu, din cele 38 618 solicitări de eliberare sau prelungire a patentei de întreprinzător, doar 93 au fost depuse online anul trecut. Asta reprezintă doar 0,2% din total. Pentru digitalizarea acestui serviciu, în 2018 au fost cheltuite peste 250 de mii de lei, a precizat SFS.

„În prezent, toate platformele digitale sau echipamente IT care au fost achiziționate sunt utilizate. Serviciile electronice prestate mediului de business sunt mai populare decât cele prestate cetățenilor. Motivul este strategia aplicată de către SFS pe parcursul anilor, care s-a manifestat prin obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale de către agenții economici. Începând cu 2013 obligativitatea depunerii online a dărilor de seamă fiscale a vizat doar subiecții înregistrați în calitate de plătitori de TVA, iar în anul 2024 deja toate persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligate să depună online dările de seamă. Această strategie, treptat a educat digital o bună parte din populația țării, pentru a utiliza serviciile publice prestate online. Însă persoanele fizice încă consideră serviciile electronice o necunoscută provocând teamă în utilizare”, explică SFS rata extrem de joasă de solicitare a serviciilor online de către cetățeni.

Nu este clar în baza căror indicatori instituțiile statului aleg să investească în digitalizare. În timp ce unele servicii, nesolicitate nici măcar o dată de cetățeni pe parcursul unui an, ajung să fie online, altele - necesare a fi digitalizate, sunt trecute cu vederea. De exemplu, certificatele privind impozitul pe venit achitat de nerezidenți în R. Moldova, care ar fi util să poată fi solicitate online, inclusiv din afara țării, pot fi obținute doar la ghișeu. Anul trecut 446 de persoane și-au perfectat astfel de certificate.

După cum ne-a informat SFS „procesul de digitalizare a serviciilor presupune o evaluare a costurilor în raport cu solicitările aferente prestării serviciului, iar prioritățile sunt stabilite în funcție de noile modificări legislative. Certificatul privind impozitul pe venit achitat de nerezident în R. Moldova se regăsește pe agenda de digitalizare ulterioară a Serviciului Fiscal de Stat”.

Lipsa semnăturilor electronice

Cel mai mare prestator de servicii pentru cetățeni este Agenția Servicii Publice. Anul trecut, instituția a prestat 5,4 milioane de servicii. În ultimii ani, ASP s-a axat mult pe simplificarea procedurilor și digitalizare, integrându-și serviciile pe o singură platformă - PDSE (Platforma de dezvoltare a serviciilor electronice). Aceasta este gestionată de Agenția de Guvernare Electronică și a fost creată în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, finanțat cu 20 de milioane de dolari de către Banca Mondială și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

ASP are 72 de servicii pentru cetățeni și numai 34 erau digitalizate anul trecut, adică mai puțin de jumătate. După ce s-au investit zeci de milioane de lei în digitalizare, rezultatul este dezamăgitor. Moldovenii nu profită de aceste investiții și se duc în continuare la ghișee să-și perfecteze acte.

Din cele 194 381 solicitări de acte de stare civilă de anul trecut, doar 8 602 au fost digitale, adică numai 4,4%. Extrase din Registrul de stat al populaţiei au cerut 24 146 de persoane și numai 130 le-au solicitat online. Asta reprezintă doar 0,5% din numărul total de adresări.

„Numărul solicitărilor electronice pentru servicii rămâne mic, chiar dacă oferim facilități cetățenilor. În cazul solicitării unui extras în format electronic (cu excepția extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali) se aplică o reducere a tarifului în mărime de 20%. Printre factorii care influențează preferințele pentru solicitarea serviciilor se numără în primul rând lipsa semnăturii electronice pentru autentificare. În prezent, doar 266 155 de cetățeni dețin semnături electronice valide, ceea ce constituie doar 8% din numărul total al populației eligibile. Un alt factor ar fi bariera psihologică. Mulți cetățeni preferă asistența operatorilor la ghișeu pentru suport informativ imediat și abordare personalizată. De asemenea, există preocupări privind eventualele erori în completarea cererilor online și partajarea datelor personale online din cauza temerilor legate de securitatea cibernetică și dorința de a păstra confidențialitatea, a motivat ASP.

În pofida acestor exemple, ministrul Dumitru Alaiba declară că situația nu e atât de proastă la capitolul digitalizare și este convins că statul va ajunge să ofere cetățenilor servicii în totalitate digitalizate.

„Eu nu sunt de acord că lucrurile stau prost. Lucrurile stau binișor. Este adevărat că unele instituții nu au făcut nimic în ultimul an pentru a-și digitaliza unele servicii, iar altele au făcut salturi impresionante. Hai să vedem ce s-a făcut în ultimul an. Noi aproape am dublat numărul de servicii publice. La moment, interacțiunile dintre cetățeni și stat sunt în proporție de peste 50% online, pentru că s-a pus prioritate pe acele servicii care sunt mai solicitate. Pentru antreprenori, 86% din interacțiuni, iar asta înseamnă certificate, autorizații, licențe, sunt digitale. Deci, mișcare este, lucrurile trebuie menținute și accelerate. (...) Sunt cetățeni care au semnături electronice și acești cetățeni uneori sunt descurajați de unele instituții. Instituțiile sunt cele care deseori rămân în urmă, nu cetățenii. Oamenii și mai ales antreprenorii sunt destul de raționali, înțeleg beneficiile digitalizării și le utilizează. (...) Noi ajungem la 100% digital fără niciun fel de dubiu. Pentru asta o să împingem punctual pe cei care ne țin în urmă. Noi îi știm. Ei există. Eu pot să vă dau lista de instituții care nu au făcut nimic. Nu am să o fac aici, pentru că preferăm să ținem asta pe intern, dar lucrăm”, a punctat Alaiba.

Achiziții iraționale de milioane la STISC

Toate instituțiile solicitate de TV8 au invocat lipsa semnăturii electronice ca fiind principala barieră în accesarea serviciilor digitale de către cetățeni. Nu este populară nici măcar semnătura mobilă, care poate fi obținută absolut gratuit la doi operatori de telefonie din R. Moldova. Unul dintre motive poate fi faptul că, până anul trecut, sistemul de aplicare a semnăturilor electronice pe documente funcționa cu mari probleme și cetățenii erau dezamăgiți.

„În perioada august-octombrie (n.r. anul 2023) până noi nu am depășit problemele prin modernizarea infrastructurilor și trecerea pe altă infrastructură mai performantă, noi nu am putut să rezolvăm problemele de performanță și calitatea slabă a serviciilor de semnătură electronică. Cel mai grav a fost cu semnătura mobilă aplicată cu utilizarea telefonului. Timpul de așteptare era foarte lung și rata de erori foarte mare”, a recunoscut Alexandru Corețchi, directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Instituția are sisteme IT și echipamente învechite. La crearea semnăturilor electronice se mai folosesc dispozitive de tip HSM procurate între anii 2007-2012 și este utilizată aplicația „Moldova CA Solution” cumpărată cu șapte ani în urmă. În 2019 s-a planificat înnoirea infrastructurii și s-au făcut achiziții de peste 9 milioane de lei, dar echipamentele au ajuns să fie ținute în dulap. Asta au descoperit auditorii Curții de Conturi când au efectuat un control la STISC.

Instituția a cumpărat în 2019 un sistem informațional numit „MoldovaGovCA” pentru care a plătit 3,5 milioane de lei. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații la care a participat o singură companie - SRL Bass Systems. Firma avea conexiuni cu fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a câștigat în timpul guvernării democrate majoritatea licitațiilor din domeniul IT, au arătat anterior mai multe investigații jurnalistice și anchete ale Procuraturii. Softul achiziționat de la „Bass Systems” nu a fost utilizat niciodată de către STISC.

În 2020, STISC a cheltuit alte 2,5 milioane de lei pentru două dispozitive securizate de tip HSM pentru crearea semnăturilor electronice. Și acestea au fost depozitate. Grupul de lucru care s-a ocupat de achiziție nu s-a asigurat că utilajele sunt compatibile cu softul „MoldovaGovCA”, cumpărat un an mai devreme.

În pofida unor achiziții deja ratate, în 2022 instituția a mai cumpărat două dispozitive HSM cu 3,4 milioane de lei și le-a pus din nou în dulap. Pentru toate aceste achiziții, în contabilitatea STISC s-au întocmit acte false care atestau că softul și dispozitivele au fost puse în funcțiune, a stabilit Curea de Conturi.

De asemenea, prețul la care au fost cumpărate dispozitivele HSM a fost umflat de două ori. Declarațiile vamale atestă că SRL Rapid Link, care a câștigat ambele licitații, a importat cele două utilaje din 2020 cu un cost de 945 de mii de lei, iar pe cele din 2022 cu 1,6 milioane de lei. Apoi le-a vândut STISC-ului cu 5,9 milioane de lei.

Venit la conducerea STISC, în aprilie 2023, Alexandru Corețchi a atras atenție la echipamentele de milioane care se prăfuiau.

„Problema mea era să înțeleg de ce avem servicii prestate la un nivel degradat, știind că avem investiții de multe milioane. Am identificat cel puțin investiția în aceste două HSM-uri care nu sunt cele mai performante, dar sunt suficient de performante ca să satisfacă un set larg de servicii de încredere. (...) Am observat că ele sunt amplasate în „Data Centru”, aparent erau și acte de instalare, configurare, dar de facto nu se presta niciun serviciu de pe ele. După ce am analizat mai detaliat, am observat că însăși soft-ul care trebuia să administreze aceste echipamente, din păcate, nu implementează nicio funcție pentru care a fost procurat”, povestește Corețchi.

Investiții salvate de experți străini

Mai mulți experți locali au evaluat echipamentele de la STISC și au ajuns la concluzia că acestea nu mai pot fi utilizate în producție. Instituția planifica deja să caseze bunurile nou-nouțe care au golit bugetul statului cu 9 milioane de lei. O parte din investiții a fost însă salvată de câțiva experți străini, delegați de Agenția de Guvernare Electronică din Estonia, care au ajutat STISC-ul să restabilească HSM-urile. Pentru asta s-au cheltuit bani suplimentari.

„Pentru update/upgrate la producător, dar noi am avut o reducere foarte bună, care a fost achitată de eGA, (n.r. e-Governance Academy Estonia) am plătit aproximativ 35 de mii de euro, ca să pot să le resetez la setările de fabrică și să încep să le pun an cu an, lipsa anilor de update/upgrate până la aducerea managementului actual. Asta în afară de salariile și ratele achitate pentru specialiști. Asta a fost un fel de donație din partea partenerilor și le mulțumesc că ne ajută la toate nevoile. Pentru următoarea perioadă, HSM-urile necesită un pachet minim de suport anual ce costă circa 7500-8000 de euro. (...) Valorificăm toată investiția în afară de componenta de soft în care nu mai pot să-mi permit să investesc, pentru că necesitatea investițiilor depășește cantitatea de efort care o fac acum pentru infrastructura actuală care operează”, a detaliat Alexandru Corețchi.

Astfel, softul „MoldovaGovCA”, cumpărat în 2019 de la firma afiliată lui Plahotniuc cu 3,5 milioane de lei, poate fi declarat drept o investiție ratată.

Bănuieli de corupție legate de EVOSign

Alexandru Corețchi dă asigurări că HSM-urile repuse în funcțiune vor fi utilizate foarte curând.

„Acum am actul de bună funcționare pentru ambele echipamente. Noi suntem la etapa de design și lansare a unui nou tip de semnătură de care în curând o să auziți. Presupunem că o să fie un salt calitativ. Aceste două echipamente vor fi utilizate cu succes”, a declarat Corețchi, dar a refuzat să ne dezvăluie despre ce semnătură electronică de tip nou este vorba.

Experții din domeniu susțin că așteaptă lansarea platformei EVOSign. Pe de altă parte, în spațiul public au apărut acuzații că procesul ar fi tărăgănat intenționat din motive de corupție.

„EVOSign nu se mai dezvoltă de aproape 2 ani din motive politice sau corupte, nu tehnice și nu de securitate sau eventuală certificare internațională independentă (o să le auziți de la persoane care se prefac că cunosc subiectul). Acces la HSM-uri pentru finalizarea implementării nu ni s-a dat și încercări pentru achiziții alternative am văzut. (...) Pentru cei care nu înțeleg de ce atâta insistență: e-guvernarea nu poate avea succes fără conectivitate, interoperabilitate și identitate electronică. Dacă la primele două nu stăm prost, la ultima ne uităm numai ca la un business, deși toată Europa deja a înțeles și va oferi wallet cu semnătură și identitate gratis pentru cetățeni. Apare întrebarea: finalizăm EVOSign și facem implementarea noastră de wallet sau plătim milioane pe an cuiva?”, a scris pe contul său de Facebook, Artur Reaboi, un angajat al Agenției de Guvernare Electronică.

Contactat de TV8, Reaboi a refuzat să ofere mai multe detalii despre suspiciunile de corupție pe care le are. Pentru a face claritate, am încercat să discutăm și cu directorul Agenției de Guvernare Electronică, Andrei Prisăcar, dar nu am reușit. Pe 15 noiembrie, Guvernul a aprobat demisia acestuia, iar conducerea AGE a fost preluată de Nicoleta Colomeeț.

Ministrul Dumitru Alaiba a refuzat să comenteze situația și dă asigurări că EVOSign va fi lansat:„Eu nu o să comentez, pentru că nu este cazul. EVOSign este necesar pentru a oferi un acces mai facil și încă o opțiune de semnătură digitală. Acum noi avem două tipuri de semnături digitale și o să lărgim această ofertă. Dar ținem cont de faptul că noi avem resurse limitate. Agenția de Guvernare Electronică are câțiva oameni, în esență. Noi am decis că mai întâi lansăm EVO, ceea ce s-a făcut jumătate de an în urmă și acum avem deja 70 de mii de utilizatori și acum se lucrează pe EVOSign. Procesul nu este blocat. Se lucrează. O să fie”.

Cartea de identitate cu semnătură electronică din 2025

Autoritățile speră că rata de utilizare a serviciilor digitale să crească simțitor chiar de anul viitor. Până la 31 martie 2025, ASP urmează să pună în circulație un nou model de buletin de identitate numit „CARTE DE IDENTITATE”. Aceasta va include și un certificat calificat pentru semnătură electronică. Titularii noilor acte se vor putea autentifica ușor în toate sistemele informaționale guvernamentale și vor semna orice tip de acte, fără a se prezenta la oficiile instituțiilor publice.

În timp, când vor fi recunoscute în spațiul Uniunii Europene, cărțile de identitate moldovenești vor putea fi utilizate nu doar pentru identificare pe teritoriul Republicii Moldova, ci și ca documente de călătorie în afara țării. Deținătorii cărților de identitate vor avea acces la piața unică digitală a UE prin recunoașterea reciprocă a elementelor-cheie: identificarea, semnarea documentelor și accesarea serviciilor electronice.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul International Media Support (IMS) din Danemarca.

Stela Mihailovici

Energia termică s-ar putea scumpi cu peste 40 la sută. Termoelectrica și CET Nord au cerut tarife mai mari din 2025. /Schema de la Biroul Interpol Moldova prin care zeci de străini cerecetați penal scăpau de căutare internațională ar fi fost pusă la cale de fostul ministrul al justiției și șef la SIS, Vitalie Pîrlog. Despre asta au scris jurnaliștii de la Bloomberg. /Un bărbat din capitală s-a ales cu arsuri ușoare după ce în apartamentul lui s-a produs o explozie. Suflul deflagrației a aruncat în aer geamurile locuinței.