Ultimele săptămâni s-au lăsat cu mai multe plecări din justiție. Magistrați controversați, care au adoptat decizii păguboase pentru stat sau imaginea statului și s-au făcut milionari, au demisionat subit. Demisiile lor au coincis cu momentul în care în privința acestora se pregătea pornirea unor cauze penale pentru îmbogățire ilicită sau fals în declarații. CUTIA NEAGRĂ PLUS a analizat averile și cheltuielile celor mai controversați judecători dintre cei plecați din sistem. De asemenea, vă povestim despre afacerea de famillie a vicepreședintei Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișcă-Doneva. Joia trecută, oficiul, locuința și automobilul magistratei au fost percheziționate în cadrul unui dosar penal pornit pentru îmbogățire ilicită.

Tamara Chișcă-Doneva este bine cunoscută opiniei publice, în special după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a obligat statul să achite despăgubiri de 1,5 milioane de euro în dosarul „Gemenii”. Doneva a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” în 2005, iar centrul comercial a ajuns pe mâna lui Vladimir Plahotniuc.

Miercuri, procurorii au bătut la ușa casei judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție și i-au percheziționat biroul. Oamenii legii au dat buzna la câteva ore după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru inițierea urmăririi penale și efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită. Procuratura Anticorupție a emis un comunicat fără detalii în care anunță scurt că judecătoarea  este suspectată că, între anii 2014-2021, și-a mărit substanțial patrimoniul său și al membrilor familiei sale. Iar bunurile dobândite nu ar fi justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Gospodăria familiei la Ratuș, cu iaz, foișoare și casă de vacanță

„Cutia Neagră Plus” a reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Familia Tamarei Chișcă-Doneva a pus pe roate o afacere în satul Ratuș din raionul Criuleni, care nu se regăsește în declarațiile de avere. Este vorba despre o gospodărie care se întinde pe două hectare de teren, unde a fost amenajată o zonă de agrement cu iaz, foișoare și o casă de vacanță. Bunurile imobile se află nu departe de Chișinău, la aproximativ 20 de kilometri, în imediata apropiere a traseului M2, care duce spre Orhei.

Terenul de 59 de ari, pe care a fost săpat iazul, a fost cumpărat în iunie 2016 de la un oarecare Vasile Ursu. Acesta, la rândul său, cumpărase pământul în 2014 de la Primărie, cu 265 de mii de lei.

După tranzacția din 2016, terenul a fost înregistrat pe Gheorghe-Grigore Gajim, fiul Tamarei Chișcă-Doneva dintr-o căsătorie anterioară. În actele cadastrale, terenul figurează ca fiind agricol și nu este înregistrat pe el un bazin acvatic. Pe malul iazului au fost amenajate locuri de odihnă - 5 foișoare, care se dau în chirie în sezonul estival, dar și o casă de vacanță cu două etaje, construită din lemn.

Afacerea nu este înregistrată la Primărie

În bugetul Primăriei Drăsliceni nu  vine niciun leu din activitatea zonei de agrement, iar primarul susține că nu cunoaște cine este proprietarul.

PETRU BUZU, primar comuna Drăsliceni: "Dacă este agricol, ca să faci o zonă de agrement trebuie să schimbi modul de folosință a terenului. La noi așa act nu a parvenit până la momentul de față. Că este o activitate legală nu vă pot spune din considerentul că la noi nu sunt actele. Noi nu am eliberat nicio notificare și nici autorizație referitor la activitate turistică sau de domeniul agrement sau ceva de felul acesta. Din activitatea acestei zone nu vine niciun leu decât impozitul funciar care este achitat de toate terenurile agricole care la noi sunt înregistrate.  - Dar când ați văzut că se fac lucrări de excavare, ați încercat să luați legătura cu proprietarii, să discutați, să vedeți ce intenții au, ce sapă? – Când au început săpăturile acestui iaz, noi am discutat  cu persoanele care erau la fața locului și ne-au spus atunci cineva dintre cei care făceau lucrările că sunt șefii, li s-au dat indicațiii, sunt proprietarii pe care trebuie să-i găsim. Privitor la construcția și amplasarea căsuțelor de odihnă o să fie sesizate organele, inclusiv și noi ne sesizăm și o să încercăm să vedem care este situația reală și care sunt actele de permitere a amplasării acestor bunuri".

Fiul judecătoarei, cu firmă specializată în vânzarea peștelui

La câteva luni de la achiziția terenului, în noiembrie 2016, fiul Tamarei Chișcă-Doneva și-a înregistrat o companie – „Arg-Invest Comerț”, cu adresa juridică în Chișinău, chiar în casa magistratei. 

Firma are ca domeniu de activitate comerțul cu alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște. Dar iazul săpat la Ratuș nu este atât de mare încât să permită creșterea peștilor pentru comerț. Potrivit rapoartelor financiare, compania „Arg Invest Comerț” a avut venituri modeste de la fondare, iar în 2020 chiar a activat în pierdere. 

Moșie cu livadă

Alături de iaz, fiul Tamarei Chișcă-Doneva mai are un teren agricol de 84 de ari, cumpărat în aceeași zi, pe 6 iunie 2016, tot de la Vasile Ursu. Aici sunt câteva rânduri de copaci de nuci, plantați de fostul proprietar, iar alături o mică livadă mai tânără. Tot teritoriul este îngrădit cu un gard de plasă metalică.

În curte au fost ridicate și câteva construcții provizorii, unde sunt crescute păsări. De acestea are grijă un bărbat pe care l-am surprins în imaginile filmate de la înălțime. Dar nu a ieșit la poarta gospodăriei când l-am strigat de la gard. 

În 2018, Gheorghe Gajim și-a extins moșia și a mai cumpărat un teren agricol de 70 de ari, în aceeași zonă. În total, fiul judecătoarei Tamara Chișcă-Doneva deține peste două hectare de pământ în extravilanul comunei Drăsliceni.

Casa de milioane a judecătoarei, renovată în ultimii ani

Tamara Chișcă-Doneva mai are în proprietate și o casă cu două etaje și mansardă, situată în sectorul Rîșcani al capitalei. Terenul de 5 ari i-a fost acordat gratuit judecătoarei de către Primăria Chișinău încă în anul 1996. Casa pe care și-a construit-o are o suprafață exterioară de aproape 250 de metri pătrați și a fost dată în exploatare în anul 2008. În declarațiile de avere, imobilul figurează ca având 145 de metri pătrați și un cost de numai un milion de lei. Valoarea de piață a casei este evident de câteva ori mai mare.

În ultimii ani, magistrata a renovat imobilul. Dacă comparăm casa fotografiată de jurnaliștii Ziarului de Gardă în 2014 și imobilul filmat acum de echipa Cutiei Negre, vedem că a fost reconstruită mansarda și unul dintre pereții exteriori ai casei. De asemenea, a fost renovată totalmente fațada casei, schimbat acoperișul și poarta.  

În aprilie 2007, imobilul a fost gajat la Victoriabank pentru un credit de 2,5 milioane de lei. Iar peste câteva luni, printr-un contract adițional, banca a mai oferit cu împrumut încă 200 de mii de lei. În următorul an, a fost luat un alt credit de 350 de mii de euro, fiind gajată casa. Împrumuturile nu s-au regăsit în declarațiile de avere ale judecătoarei.

La aceeași bancă, a activat anterior fiul judecătoarei, proprietarul din acte al iazului de la Ratuș, Gheorghe-Grigore Gajim. Reporterul Cutiei Negre a identificat numele acestuia într-un raport al Victoriabank din anul 2012 în tabelul persoanelor care au „acces la informaţia confidenţială a băncii în virtutea funcţiilor deţinute”. Iar Tamara Chișcă-Doneva și alt fiu al ei Alexei-Alexandru Chișcă figurează ca persoane afiliate.

În declarațiile de avere, judecătoarea mai indică 4 terenuri agricole de aproape 5 hectare și o casă de 50 de metri pătrați pe care le-a moștenit de la părinți.

Folosește  mașinile copiilor

 În ultimii 5 ani, Tamara Chișcă-Doneva a schimbat și câteva mașini. În 2017 se plimba cu un Audi Q7, luat în folosință, evaluat la 200 de mii de lei. Și tot de atunci folosește o altă mașină de marca Audi, cumpărată cu 283 de mii de lei și înregistrată pe numele nurorii sale Rodica Gajim. În 2019, judecătoarea a cumpărat o mașină de model Toyota Corolla, pentru care a plătit peste 100 mii lei. În următorul an a vândut-o, iar din 2021 folosește un autoturism de model Dacia Duster, înregistrat pe fiul său Alexandru.

În ultimii ani, și veniturile judecătoarei de la CSJ au crescut ca pe drojdii. Dacă în 2017 a încasat din salarii 249 de mii de lei, în 2021 suma s-a dublat și a depășit jumătate de milion de lei. Asta ar însemna peste 40 de mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, Tamara Chișcă-Doneva ridică și o pensie de invidiat, peste 30 de mii de lei pe lună.

A primit 853 mii lei de la CNAS racalcul la pensie 

Anul trecut, judecătoarea a fost protagonista Cutiei Negre într-o altă anchetă despre pensionarii de lux ai R. Moldova. Atunci v-am povestit cum a câștigat Tamara Chișcă-Doneva, împreună cu alți magistrați, procesele de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, care a fost obligată să le recalculeze pensiile. În final, Doneva a primit de la CNAS 853 de mii de lei recalcul și pensie pentru anul 2021.

Deși a investit în imobile și afaceri scumpe, după cum bănuiesc procurorii, Tamara Chișcă-Doneva a reușit să-și facă și economii. În anul 2018, declara un depozit bancar cu 7 mii de euro. Suma a tot crescut de atunci, iar în ultima declarație de avere, indică deja peste 44 de mii de euro într-un depozit și într-un cont bancar.

A refuzat să facă declarații la Procuratură

După ce i-au percheziționat casa, biroul și mașina, Tamara Chișcă-Doneva a fost citată la Procuratură pentru a fi recunoscută în calitate de bănuită, în dosarul în care este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită.

MARIANA CHERPEC, purtătoare de cuvânt Procuratura Generală: „La 29 martie curent, magistrata vizată urma a fi recunoscută în calitate de bănuită și audiată pe marginea cazului investigat, ca urmare a efectuării perchezițiilor la aceasta de către procurorii anticorupție. La solicitarea apărătorului acesteia, acțiunea procesuală planificată a fost amânată pentru data de 1 aprilie curent. Respectiv, la data și ora fixată, magistrata s-a prezentat la organul de urmărire penală, fiind însoțită de apărătorul acesteia. În cadrul audierilor, magistrata nu și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii de care este bănuită și respectiv, la această etapă, uzând de dreptul său procesual, nu a dat careva declarații, rezervându-și acest drept pentru un alt termen. În privința magistratei vizate, la această etapă a efectuării urmăririi penale pe caz, nu a fost aplicată nicio măsură procesuală de constrângere”.

Tamara Chișcă-Doneva nu ne-a răspuns la telefon. I-am trimis și o solicitare în scris la care a promis să ne răspundă, dar până la realizarea acestui material nu am primit răspunsurile. 

UPDATE // Judecătoarea s-a expus pe Facebook

Sâmbătă seara, pe 2 aprilie, Tamara Chișcă-Doneva a oferit răspunsuri la întrebările „Cutiei Negre” într-o postare pe Facebook în care susține că dosarul penal pe numele ei este unul politic și o răfuială, iar gospodăria de la Ratuș îi aparține în totalitate fiului ei. Aceasta neagă faptul că este o afacere de agrement.

„Nu doresc să comentez acțiuni realizate, cu încălcarea procedurilor legale, în cadrul unui dosar politic intentat drept răfuială, pentru că am refuzat de a înțelege și a executa „aluziile fine” despre necesitatea demisionării mele din funcția de judecător…Ce ține de materialele dosarului penal, nu voi face niciun comentariu pentru nu a prejudicia mersul anchetei, dar vă asigur că voi utiliza toate instrumentele legale, procesuale pentru a mă apăra. Niciuna din acuzații privind nedeclararea averii nu are niciun suport probatoriu pertinent, capacitatea mea financiară și disponibilitățile materiale sunt reflectate pe deplin în declarațiile de avere anuale. Venitul lunar al familiei mele îmi permite un trai decent, dar și posibilitatea realizării unor economii.

Imobilul din Ratuș reprezintă averea exclusivă a fiului meu, care activează în domeniul financiar privat din anul 2004 și locuiește separat cu familia sa din anul 2009. Dânsul a avut și are venituri care i-au permis să achiziționeze un teren agricol în afara orașului Chișinău. Nu este o activitate de agrement, o activitate de întreprinzător precum se declară, ci o gospodărie utilizată în scopuri personale, de familie. La întreținerea acestei gospodării, cu eforturi fizice se implică și soțul meu, atâta timp cât regimul de muncă în ture îi permite acest fapt, dar și pentru că este o activitate care-i place. Sigur, în calitate de părinți și bunici mergem și noi în această localitate și petrecem timpul cu copii și nepoții noștri. Mi se pare absolut normal acest lucru fiind caracteristic, după părerea mea, majorității familiilor din țara noastră”. 

Cu ce avere a plecat din sistem Vladislv Clima 

Vladislav Clima este considerat unul dintre cei mai controversați  judecători din R. Moldova. Mai cu seamă, după scandaloasa decizie privind anularea rezultatelor alegerilor locale din mun. Chișinău, câștigate în 2018 de Andrei Năstase.

În „palmaresul” magistratului se mai regăsește și o hotărâre prin care a dispus atribuirea unui teren de 1 ha de la Moldexpo pentru construcția Holdingului media al fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Și tot el a anulat mai multe hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, printre care cea de suspendare din funcție a judecătorului CSJ, Oleg Sternioală, cercetat penal la acel moment. 

Acum o săptămână, Clima a scris cerere de plecare din sistemul judecătoresc. Demisia din proprie intenție a magistratului a surprins opinia publică. La începutul acestui an, Clima a revenit în fruntea Curții de Apel Chișinău, după ce cu un an în urmă, președinta Maia Sandu a anulat decretul fostului șef de stat Igor Dodon de numire a lui Clima președinte al Curții de Apel. Judecătorul a contestat în judecată decizia Maiei Sandu, iar la sfârșitul anului trecut a obținut câștig de cauză.

Sursele Cutiei Negre din sistemul judecătoresc afirmă că Vladislav Clima a decis să plece în demisie pentru a evita un dosar penal în care ar urma să fie cercetat pentru cheltuieli care depășesc cu peste 4 milioane de lei veniturile acumulate.

VLADISLAV CLIMA, ex-judecător: „Eu am decis să plec din sistem. Am considerat că așa este corect. Respectiv, am făcut acest pas. Nu vreau să mai comentez absolut nimic.Legat de careva pretinse dosare penale, eu nu cunosc acest lucru, există, nu există, nu am fost sesizat, nu am fost înștiințat și nu vreau să  speculez acest lucru și nu vreau să comentez mai mult nimic”.

În cei 16 ani de când activează în calitate de judecător, Clima a câștigat, din partea presei, titlul de unul dintre cei mai bogați magistrați din sistem. Cu 16 ani în urmă, Vladislav Clima călca pentru prima dată pragul Judecătoriei Ciocana, în calitate de magistrat. Pe atunci, fostul avocat dispunea de o avere modestă - un singur apartament de 70 m.p., situat în sectorul Rîșcani al capitalei. În momentul demisiei din sistem, familia Clima dispunea de un apartament de aproape 200 de metri pătrați, în inima capitalei, și două mașini de lux - un VW Passat si un Land Rover DISCOVER, evaluate la aproape 60 de mii de euro. Iar cu doar două luni mai devreme, Clima a înstrăinat o casă nefinisată, amplasată la Trușeni. Valoarea tuturor acestor proprietăți ajunge în acte la aproape 4 milioane de lei. Valoarea de piață este însă mult mai mare.

Casa nefinalizată, vândută cu 65 mii euro

În 2013, Clima a început să construiască o casă în localitatea Trușeni, în apropiere de Chișinău, pe un teren de 12 ari pe care îl luase în comodat de la verișorul soției sale, un oarecare Liviu Pahomi și urma să răscumpere acest teren. A reușit să construiască un singur nivel al casei, iar de mai mulți ani construcția stă abandonată. Din câte vedem la fața locului, teritoriul este plin de buruieni. Imobilul aflat în construcție a fost evaluat în ultima declarație de avere la puțin peste jumătate de milion de lei, iar la începutul anului curent, Clima l-a vândut unui medic cunoscut din Chișinău.

Donații de la părinți pentru achiziția apartamentului

În vara anului 2020, soții Clima au cumpărat un apartament de aproape 200 de metri pătrați în centrul Chișinăului. În acte, imobilul este evaluat la aproape 1,5 milioane de lei. Prețul de piață desigur este de cel puțin 2 ori mai mare. 

Pentru procurarea apartamentului spațios din acest bloc au pus mână de la mână toate rudele familiei Clima. Dacă e să credem declarației de avere a magistratului, o parte din bani, Clima i-a obținut din vânzarea apartamentului mai vechi, cel cumpărat când a venit în sistemul judecătoresc. Iar cotele părți ale copiilor săi din noul imobil, au fost achitate din donațiile făcute de bunici. Tatăl lui Vladislav, Nicolae Clima, fost judecător la Curtea Supremă de Justiție, a donat 10 mii de euro în acest scop. Iar soacra magistratului a mai adăugat încă aproape 20 de mii de euro. Acești bani i-a oferit fiicei și nepoților săi în schimbul cotelor părți pe care aceștia le aveau în modestul său apartament din sectorul Buiucani.

Taxe colosale pentru studiile feciorului în SUA

Cele mai mari cheltuieli pe care par să le suporte membrii familiei Clima țin de studiile copiilor. Fiica minoră a judecătorului este elevă la un liceu privat din capitală, unde taxa de studii este de peste 2500 de euro pe an. Iar fiul mai mare, Vlad, este student la o prestigioasă universitate din Statele Unite ale Americii. Vlad a absolvit același liceu privat din Chișinău în 2019 și a mers mai departe la studii peste ocean, la o prestigioasa universitate din Philadelphia, Drexel University. Instituția este cunoscută în lume pentru programele de educație cooperativă, implicând peste 1.200 de companii care oferă experiență educațională prin angajare plătită. Dar și pentru taxele de studii destul de pipărate …. peste 57 de mii de dolari pe an.  Cu tot cu cazare și alte costuri, taxele se ridică la peste 76 de mii de dolari pe an!!!! Cam cât ar câștiga soții Clima în 4 ani de muncă.

Dar la fel ca și în cazul apartamentului, pentru studiile băiatului contribuie mai multe rude. În 2020, bunicul Nicolae Clima, care a muncit o viață în sistemul judecătoresc, a donat aproape 17 mii de dolari, iar fratele lui Vladislav Clima, Igor Clima - avocat în Chișinău, a donat alți 12600 de dolari pentru universitatea nepotului.

VLADISLAV CLIMA: „În legătură cu participarea copilului meu la diverse olimpiezi, el a fost la olimpiadă la matematică și în India și a venit cu medalie de aur, a participat la matematică și la fizică în SUA, când aplici la universitate beneficiezi de un bonus. Respectiv, bonusul de care beneficiază fiul meu, reieșind din performanțele sale a generat reducerea de care beneficiază el. Dacă era o taxă mai mare, sigur noi nu acceptam. La momentul actual el este deja și în câmpul muncii pe linie universitară și are beneficiile sale financiare”.

Soacra judecătorului, Vera Siminel, angajată a Ministerului Apărării, a donat anul trecut 2250 de euro pentru taxele de studii ale nepoatei. Asta pe lângă cei 20 de mii de euro pentru răscumpărarea cotei părți din apartamentul său.

50 de mii de dolari, donație de la bunicul Nicolae Clima, fost judecător

Bunicii au contribuit cu donații pentru studiile nepoților și în anii precedenți. Spre exemplu, în 2019, Nicolae și Igor Clima i-au donat lui Vlad 30.000 de dolari pentru taxa de studii, iar în 2017, Nicolae Clima a mai contribuit cu donații de 10 000 euro. În doar trei ani, fostul judecător al Curții Supreme de Justiție, până nu demult și președinte al Inspecției judiciare, a donat nepoților peste 50 de mii de dolari. În ultima sa declarație de avere depusă la ANI în 2019, Nicolae Clima indica venituri din salariu și pensie de 650 de mii de lei și acumulări modeste pe carduri bancare.

NICOLAE CLIMA, ex-judecător: „Eu am două carduri. Am și cardul de pensii separat. E de ajuns și iar de ajuns.  Eu de fiecare dată făceam transfer de pe card. Ăsta e nepotul nostru primul și noi cu soția am hotărât că este al nostru, nu ca nepot, ca susținere. -Și ceea ce faceți ca donație ajunge pentru studii? Am văzut că taxele sunt scumpe acolo. -Cât ni s-a cerut atât am dat. De fiecare dată primeam un cont de la universitatea respectivă și noi făceam achitările conforma contului pe care îl primeam. Aici nu poate să fie nicio bănuială. Toate sunt făcute de mine și-s făcute prin card, prin bancă, în mod oficial".

În perioada în care a activat ca judecător, Vladislav Clima a schimbat trei locuințe și 5 automobile, două din ele luate în comodat de la soacră. În mod misterios, în pofida poverii financiare a taxelor de studii ale copiilor și a casei pe care o ridica, soții Clima au reușit în 2 ani, 2017-2019, să acopere leasingul de 38 de mii de euro luat la procurarea automobilului Land Rover. Vladislav Clima avea in ultimii ani un salariu mediu de judecător de 20-25 de mii de lei.

VLADISLAV CLIMA: „Prima mașină în leasing. Cea de a doua mașină de asemenea în leasing. După care construcția casei am inițiat-o după care m-am oprit că mi s-au terminat banii. După care am vândut apartamentul de la Ciocana și cotele din apartamentul soacrei pe care l-au privatizat. El nu a fost cumpărat. Dacă urmăriți declarațiile cum au derivat una din alta, din vânzarea unui bun am cumpărat alt bun nu înțeleg cum pot să apară diferențe sau o problemă. Sincer nu înțeleg chestia dată”. 

Ghenadie Pavliuc, plecat grăbit din sistemul judecătooresc 

Săptămâna trecută, a plecat din sistem și magistratul Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, care de-a lungul anilor a fost învinuit de lipsă de integritate, după ce a aprobat mai multe decizii controversate. Presa a scris despre Pavliuc că ar fi urcat rapid în carieră datorită relației de rudenie pe care o are cu fostul lider al Partidului Democrat Marian Lupu, actualul președinte al Curții de Conturi.

Ziarul de Gardă a scris anterior că Pavliuc a făcut studii de electrician la o școală profesională, iar la 25 de ani s-a apucat să învețe dreptul la Universitatea Liberă Internațională, în secția cu frecvență redusă. La un an după ce și-a luat diploma de jurist, a ajuns judecător. Sunt 16 ani de atunci.

În 2015, Pavliuc a devenit cel mai cunoscut și discutat judecător din R. Moldova. În mai 2015 l-a eliberat pe Ilan Şor din izolator în arest la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în penitenciar, în dosarul fraudei bancare. Apoi, l-a eliberat pe Șor şi din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei. În octombrie 2015, Pavliuc a emis un mandat de arest de 30 de zile pe numele fostului premier Vlad Filat, pe atunci deputat și lider al Partidului Liberal Democrat. Ulterior, Pavliuc a prelungit de fiecare dată mandatele de arest pe numele lui Filat. Tot în 2015, Pavliuc l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat democrat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Pavliuc a examinat cererea Ministerului Justiţiei privind recunoaşterea sentinţei de condamnare a lui Guma, dar i-a schimbat pedeapsa în patru ani de închisoare cu suspendare. Doi ani mai târziu, în mai 2017, în pofida acestor decizii controversate, fostul președinte Igor Dodon a semnat decretul de numire a lui Ghenadie Pavliuc în funcție administrativă - vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Săptămâna trecută, în mod neașteptat, Ghenadie Pavliuc a decis să plece din sistem. Pe 25 martie, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea lui de demisie, examinată în lipsa sa. Odată ce a plecat onorabil din sistem, Ghenadie Pavliuc urmează să încaseze și o indemnizație de concediere de aproximativ 136 de mii de lei, așa cum prevede Legea cu privire la statutul judecătorului.

Averea de milioane a familiei Pavliuc, agonisită lucrând la stat

Potrivit surselor Cutiei Negre, și Ghenadie Pavliuc a ajuns în vizorul oamenilor legii și riscă să se pomenească cu dosar penal pentru îmbogățire ilicită. Presa a scris anterior despre averea familiei Pavliuc, acumulată muncind doar la stat. Soția sa este medic de profesie.

Potrivit celor mai vechi declarații de avere, când a ajuns în sistemul judecătoresc, în 2005, Pavliuc nu avea nicio proprietate. Trei ani mai târziu își cumpără un teren pentru construcții de 3 ari, în sectorul Ciocana. Peste alți trei ani, ridică acolo o casă de toată frumusețea, evaluată în acte la aproape 600 de mii de lei. 

 În acea perioadă, Pavliuc lucra încă la Judecătoria Dondușeni, iar banii câștigați de el și soția sa, în total vreo 10000 de lei pe lună, le-ar fi ajuns doar de trai. Judecătorul s-a încumetat însă nu doar să ridice o casă de 144 de metri pătrați, dar și să cumpere două mașini noi.

Apropo, mașinile sunt marea slăbiciune a lui Ghenadie Pavliuc. În ultimii zece ani, acesta a schimbat 13 automobile! Și dacă la început se mulțumea și cu mașini chinezești ca BYD F-3, în ultimii trei ani a urcat doar la volanul unor BMW-uri și Lexusuri. Mașinile, oricât de luxoase și noi ar fi, nu se rețin în familia lui Pavliuc mai mult de 2 ani. Multe dintre ele sunt cumpărate în leasing, chiar din salon, iar după ce se plictisește de ele, Pavliuc le vinde sau le transmite în cesiune în cele mai multe cazuri unei singure persoane - un oarecare Cătălin Cernavca, administrator al unei companii de vânzare a automobilelor. 

Revenim la imobilele familiei Pavliuc. În 2014, soția judecătorului a primit ca moștenire casa părintească. Deși avea două imobile, unul dintre care de lux, chiar în Chișinău, Ghenadie Pavliuc a beneficiat în 2014 și de apartament la preț preferențial, în blocul construit pentru angajații Judecătoriilor, pe strada Ceucari. Pentru un apartament de 67 de metri pătrați, Pavliuc a plătit doar 24 mii de euro, aproape în jumătate față de prețul de piață. Iar 8000 de euro a plătit pentru un loc de parcare subterană.  

Investiții în două case de tip townhouse de clasa premium

În 2020, Pavliuc a vândut apartamentul, cu 11 mii de euro mai scump. Iar în 2021, Pavliuc a investit 45 de mii de euro într-un alt imobil de tip  Townhouse cu o suprafață de 109 metri pătrați. Casa este situată tot în sectorul Ciocana al capitalei, într-un complex de clasa premium. Accesul este interzis pe teritoriu pentru cei care nu locuiesc aici. Ghenadie Pavliuc nu a fost mult timp proprietar al imobilului. La începutul anului curent l-a vândut cu 96 de mii de euro, un preț dublu față de cât a investit.

Complexul „Cottage Residence” este descris de dezvoltatorul imobiliar ca fiind unul modern și unic în Chișinău, iar fiecare casă de tip Townhouse are propria curte și loc de parcare.

Potrivit declarației de avere depuse în martie curent, Ghenadie Pavliuc și-a mai cumpărat anul trecut o casă de tip Townhouse, cu o suprafață mai mare decât prima - de 165 de metri pătrați, cu un cost de 55 de mii de euro. Pe siteurile de imobiliare, o casa similară, în același complex  locativ, se vinde cu 137 de mii de euro. Pavliuc a plătit deocamdată doar prima rată din noua locuință - de 15 mii de euro.

Pavliuc a plecat din țară

Nu am reușit să luăm legătura cu Ghenadie Pavliuc pentru a-i solicita comentarii despre averea dobândită de când s-a angajat în sistemul judecătoresc. Acesta are telefonul mobil deconectat, iar acasă nimeni nu ne-a răspuns la poartă. În afara camerei de filmat, unul dintre vecini ne-a spus că nu l-a mai văzut de câteva săptămâni pe magistrat și nici mașinile familiei Pavliuc pe la poartă.

Surse din sistemul judecătoresc ne-au comunicat că Ghenadie Pavliuc și familia sa sunt plecați de câteva săptămâni în Danemarca, unde se află fiul mai mare al judecătorului. Bogdan Pavliuc are 21 de ani și și-a încheiat de curând studiile în domeniul ingineriei software la VIA University College din orașul danez Horsens. Potrivit site-ului instituției, studiile la această universitate pentru studenții din țările membre UE sunt gratuite, dar pentru cei din afara Uniunii Europene taxele pentru acest tip de studii sunt de circa 45 de mii de euro pe an.

Afacerea fiului din Danemarca 

Nu știm dacă Bogdan Pavliuc a fost scutit de aceste taxe, cert este că anul trecut, tânărul și-a înființat o afacere în același oraș. Bogdan figurează în calitate de fondator și administrator al companiei „Distribution and Management Services”. Inițial compania s-a numit „Nasty Clean - Cleaning for Business and Private” și oferă servicii de curățenie pentru companii și privați. Pe 21 martie, curent, cu 4 zile înainte ca Ghenadie Pavliuc să depună cerere de demisie din sistemul judecătoresc, fiul său a schimbat denumirea companiei și a adăugat noi genuri de activitate pentru aceasta.

Firma băiatului este înregistrată într-un apartament situat într-o locație pitorească din orașul Horsens, în imediată apropiere de un râu cu același nume și nu departe de universitatea la care a studiat Bogdan Pavliuc. Echipa Cutia Neagră nu a reușit să stabilească dacă apartamentul îi aparține în proprietate tânărului sau este închiriat.

Băiatul afirmă că familia sa nu are imobile în Danemarca. „Într-adevăr, recent am fondat o companie în Danemarca, care încă se află la o etapa începătoare. Respectiv, părinții mei nu pot nici de drept și nici de fapt sa aibă vreo legătură cu această companie. Până în prezent, de careva bunuri imobile în proprietate, în Danemarca, nici eu și nici familia mea nu dispune”, ne-a scris Bogdan Pavliuc într-un mesaj pe Facebook.

Demisii în lanț și anchete penale în sistemul judecătoresc

În ultima perioadă, presa a scris aproape zilnic despre judecători controversați. Unii au plecat din sistem din proprie inițiativă, iar alții au ajuns în vizorul Procuraturii.

Oamenii legii au descins zilele trecute cu percheziții în biroul magistratei Judecătoriei Chișinău, Olesea Țurcanu, suspendată temporar din funcție. Aceasta este cercetată penal pentru adoptarea unor decizii ilegale în favoarea lui Veaceslav Platon. Oamenii legii nu i-au putut percheziționa și casa, deoarece judecătoarea a plecat din țară, cu o zi mai devreme ca oamenii legii să-i bată la ușă. Țurcanu a declarat pentru TV8 că nu se eschivează de la urmărirea penală, iar plecarea în afara țării o avea planificată de mai mult timp.

Dosarul penal a fost pornit după ce Olesea Țurcanu a adoptat decizii controversate în dosarul Moldasig, în favoarea lui Platon, care încerca să-și recupereze activele după ce a fost eliberat din detenție.

Magistratul care l-a pus în libertate pe Veaceslav Platon a plecat recent din sistemul judecătoresc. Pe 18 martie, CSM a aprobat cererea de demisie a lui Sergiu Bularu, cel care a admis demersul privind suspendarea executării pedepsei de către Platon.

A renunțat la funcție și judecătorul Tudor Berdilă de la Curtea de  Apel Cahul, care a fost raportor în dosarul lui Ilan Șor. CSM a mai aprobat și cererea de demisie a fostului președinte al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș. Acesta este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și fusese reținut la începutul anului curent.

Un complex locativ din Chișinău, construit cu mari năbădăi în baza unui parteneriat public-privat, se află în centrul unui scandal despre care vă povestim astăzi. Terenul de 36 de ari a fost oferit de Uniunea Scriitorilor unei companii de construcții în schimbul a 7 apartamente cu o cameră în viitorul complex locativ. A urmat o istorie cu scenariu trist. Firma a intrat în faliment, construcția a fost înghețată, iar investitorii și-au așteptat apartamentele timp de 14 ani. Unii dintre ei au rămas și fără bani, și fără locuințe, chiar dacă proiectul imobiliar a fost dus la bun sfârșit în anul 2020. Oamenii au fost deposedați de apartamente printr-o schemă pusă la cale de un administrator de insolvabiliate, cu implicarea unei renumite companii de construcții. Iar totul a fost posibil datorită unor acțiuni întârziate ale instanțelor de judecată. După ce Cutia Neagră PLUS a pornit o investigație, la biroul administratorului de insolvabilitate au descins cu percheziții și ofițerii Centrului Anticorupție, care aveau un dosar penal  încă din toamna anului 2022.

Zece familii din Chișinău bat de ani de zile pragul instanței de judecată în speranța de a-și recupera apartamentele procurate în urmă cu 17 ani. Oamenii au plătit zeci de mii de euro, dar urmare a unor manipulări operate de un administrator de insolvabilitate numit de instanța de judecată, aceștia au rămas și fără bani, și fără apartamente.

Printre cei păgubiți se regăsește și fostul viceprimar al municipiului Chișinău, Ruslan Codreanu: „ Eu nu am crezut că în R. Moldova asta se poate întâmpla, atunci când se vorbește de reforma justiției și corupție. Uitați-vă, caz simplu de escrocherie și de hoție, de la oameni s-au luat bani, s-au semnat acorduri adiționale că oamenii trebuie să-și primească apartamentele și au fost vândute apartamentele altor terțe persoane”.

Istoria vizează două blocuri de locuit situate pe strada Pietrarilor 10/5 și 10/6.  Construcția a fost inițiată încă în anul 2006 de către compania „Fame CV Construction”, pe un teren ce aparținea Uniunii Scriitorilor. La 3 ani de la începutul lucrărilor, firma a falimentat, iar proiectul a fost stopat. Compania reușise până la acel moment să ridice doar carcasa unui bloc și primele două etaje din cea de-a doua clădire. Mai mulți ani, construcția a stat de izbeliște. 

În 2013, „Fame CV Construction” a intrat în proces de restructurare, iar noul administrator de insolvabilitate numit de instanță, Nicolae Bostan, a căutat o companie de construcție care să termine blocurile. În 2017 a fost selectată compania „Exfactor Grup”, iar proprietarii imobilelor nefinalizate au acceptat să plătească bani suplimentari doar să-și vadă locuințele. S-a ajuns la un preț de 920 de euro pentru un metru pătrat de apartament.

Eduard Hadei, avocat și păgubit: „În cadrul procedurii  de insolvabilitatate întotdeauna acceptăm niște concesii. Am acceptat să mi se micșoreze valoarea investiției, să mi se micșoreze bunul care urma să mi se transmită în cadrul valorificării creanțelor garantate. De la un apartament de 100 de metri am ajuns la un apartament de 41 de metri, care într-un final mi-a fost pur și simplu luat fără justificare”.

Tărăgănarea procesului de judecată, fără aplicarea măsurilor de asigurare pe apartamente

Eduard Hadei este avocat și un alt păgubit care a rămas fără apartamentul cumpărat în complexul din strada Pietrarilor. El a fost primul care s-a adresat în judecată pentru a-și recupera locuința. În aprilie 2021, avocatul a cerut în instanță obligarea administratorului Nicolae Bostan să-i transmită apartamentul în care investise.

Cererea a ajuns la magistratul Gheorghe Mîțu de la Judecătoria Chișinău, sediul Central. Judecătorul are în gestiune dosarul de insolvabilitate al companiei „Fame CV Construction”. Abia peste 3 luni, Gheorghe Mîțu a emis o încheiere prin care a primit în procedură cererea lui Eduard Hadei. Pe apartamentul aflat în litigiu însă, nu au fost aplicate măsuri de asigurare. Iar la scurt timp, imobilul a fost vândut la o licitație, împreună cu alte 14 apartamente.

Decizia Comitetului Creditorilor, falsificată

La 2 august 2021, administratorul special al „Fame CV Construction” Nicolae Bostan a convocat o ședință a Comitetului Creditorilor companiei, pentru a informa că mai multe persoane nu au achitat toată suma pentru apartamente. S-a format o datorie de 1,7 milioane de lei față de „Exfactor Grup”. Bostan a propus ca mai multe imobile să fie transmise către „Exfactor” din contul datoriilor la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat. Acest cost a fost prevăzut din start în contractul de antrepriză pe care l-au semnat cei doi agenți economici. Contractul stipula că, în situația în care „Fame CV Construction” nu va putea achita pentru lucrări, va transmite către „Exfactor” imobile, la prețurile convenite la începutul demarării proiectului.

Potrivit procesului-verbal al ședinței, propunerea a fost votată unanim de cei 3 membri prezenți la adunare din 5 pe care îi are Comitetul Creditorilor. Am reușit să aflăm că procesul-verbal al ședinței a fost de fapt falsificat. Unul dintre creditori, numele căruia figurează în document, ne asigură că nu a participat la acea ședință, pentru că de mai mulți ani se află peste hotare.

Petru Zelenco, membru al Comitetului Creditorilor „Fame CV Construction”:  - Vreau să vă confirm că nu am fost prezent la ședință. În 2017, iunie dacă nu greșesc, am plecat din țară și de atunci nu m-am întors.

Reporter TV8: - Dar dvs ați știut că vă sunt folosite numele și semnăturile?

P. Zelenco: - Nu, nu am știut. Am aflat asta când mi-a spus dl avocat că ceva nu este în regulă și deja am început să ne informăm ce se întâmplă.

Reporter TV8: - Dar în perioada asta cu dl Bostan ați discutat la telefon sau prin e-mailuri?El știa că dvs sunteți peste hotare?

P.Zelenco: - Nu. Am încercat să aflu care este situația, dar din păcate nu am avut niciun succes. 

Licitație fictivă

În baza acelei decizii trucate a Comitetului Creditorilor, la 23 august 2021, Nicolae Bostan a organizat o licitație, fiind scoase la vânzare 15 apartamente. Compania „Exfactor” a fost singura participantă și le-a cumpărat pe toate, în lot unic, cu 355 de mii de euro.

Din Comisia de licitație au făcut parte aceiași membri ai Comitetului Creditorilor: Lucia Cazacu și Vasile Dolma. Ultimul susține că nu-și amintește nimic despre licitația organizată în biroul lui Nicolae Bostan.

Vasile Dolma: - Noi am avut foarte multe adunări și nu-mi amintesc anume la care adunare și ce hotărâri s-au luat.

Reporter TV8: - Dar ce vă amintiți despre acea licitație? Nu cred că nu țineți minte licitația prin care s-au vândut către „Exfactor” 15 apartamente. Măcar să ne spuneți cum au fost selectate anume aceste 15 apartamente din toate care sunt în complexul ăsta?  

Vasile Dolma: - Nu, nu pot să-mi amintesc. Nu-mi amintesc așa amănunte.

Reporter TV8: - Dar pe dl Petru Zelenco îl cunoașteți?

Vasile Dolma: - La câteva adunări noi ne-am întâlnit cu dânsul.

Reporter TV8: - Dar la adunarea ceea care viza transmiterea apartamentelor din contul datoriilor către „Exfactor”, el a fost?

Vasile Dolma: - Mie mi-e greu să vă spun, anume pe data ceea. Vă spun, noi am avut mai multe adunări la care dl Zelenco a fost prezent.

Proprietarii apartamentelor transmise către „Exfactor” în urma așa-zisei licitații declară că nu au știut nimic despre vânzarea locuințelor.

Fostul viceprimar al capitalei Ruslan Codreanu a investit împreună cu părinții peste 47 de mii de euro într-un apartament din blocurile cu bucluc.

Ruslan Codreanu: „Ca cetățean simplu, în 2007, am investit într-o construcție. Suntem în 2024 și am rămas și fără apartament și fără bani. Nu am primit nicio invitație nici de la instanța de judecată, nici de la Bostan, nici de la „Exfactor”, nicio înștiințare care să-mi zică foarte clar: Ruslan Codreanu, dacă nu faci 1,2,3 noi îți înstrăinăm apartamentul. Nu am primit nimic. Am aflat, după ce am achitat toate tranșele, că apartamentul nu-mi aparține. Mai mult ca atât, am mers să văd apartamentul, am cerut cheile și mi s-a zis că trăiește altcineva acolo”.

Unchiul lui Anatolie Berbeca, care muncește în străinătate, a investit 61 de mii de euro într-un apartament, tot în anul 2007.

Anatolie Berbeca: „Toate ratele sunt achitate. Sunt actele confirmative. În acordul adițional nr.2 care este la contract anexat și este semnat de către administrator și este și ștampila umedă a organizației administrată de el, se recunoaște această sumă. Sunt acte confirmative și pentru sumele adăugătoare care trebuiau achitate. Era deja inițiată o procedură de judecată și în cadrul acestei proceduri, când  s-a solicitat într-un moment dat extrasul de la Cadastru, în acel extras s-a identificat că deja apartamentul are alt proprietar”.  

Chiar dacă există un act ce arată că ar fi fost organizată o licitație cu strigare, directorul „Exfactor Grup” recunoaște că nu a existat nicio licitație. Tonu susține că a primit apartamentele legal, din contul datoriei acumulate de „Fame CV Construction”. 

 Vladimir Tonu: -Eu nu vreau să o numesc licitație din considerentul că compania „Exfactor” a avut un contract de antrepriză și urma să finalizeze blocurile locative din strada Pietrarilor. Contractul prevedea  două forme de achitare. Prima: achitarea pentru lucrările îndeplinite conform proceselor verbale aprobate de către Comitetul Creditor prin varianta financiară și varianta nr.2, în caz că ei nu au bani, prin varianta de barter. Varianta de barter presupunea apartamente, parcări, debarale, spații comerciale.

Reporter TV8: - Dvs știați că aceste 15 apartamente au investitori, persoane fizice care au plătit toate ratele și își așteptau locuințele?

Vladimir Tonu: - Eu nu puteam să cunosc, pentru că în cadrul companiei care nu ne aparține nouă nu cunoșteam cum stau lucrurile, că ele sunt vândute, că ele sunt la cineva. Eu nu cunosc.

Înregistrare dubioasă la Cadastru

Pentru ca pseudo-licitația organizată de administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan și compania „Exfactor Grup” să producă efecte juridice, pe fir a trebuit să mai intervină un jucător. E vorba despre o registratoare de la Cadastru, care a radiat din Registrul Bunurilor Imobile înscrisurile despre contractele de investiții ale oamenilor care cumpăraseră apartamentele încă în momentul construcției și în loc a indicat „Exfactor” drept proprietar.

Investitorii păgubiți o acuză pe registratoarea de la Cadastru că ar fi acționat în cârdășie cu Nicolae Bostan și „Exfactor”, contribuind la deposedarea lor de locuințe.

Dubios este faptul că, în aceeași perioadă, un apartament de 71 de metri pătrați din complexul Pietrarilor a ajuns în proprietatea funcționarei de la Cadastru, fiind cumpărat chiar de la „Exfactor”.

Fiind sesizat anterior de avocatul Hadei despre aceste circumstanțe, Departamentul Cadastru din cadrul Agenției Servicii Publice nu a văzut temei pentru inițierea unei anchete de serviciu pe numele registratoarei vizate. Aceasta lucrează și astăzi la Cadastru.

La solicitarea Cutiei Negre, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile ne-a dat asigurări că registratoarea  a acționat legal.  

„Potrivit actului privind ridicarea bunurilor adjudecate din 1 octombrie 2021, întocmit de administratorul procesului de insolvabilitate a „Fame CV Construction”, Nicolae Bostan, bunurile adjudecate s-au transmis libere de orice sarcină, precum ipoteca, garanția reală imobiliară, ori măsuri asiguratorii și conțin garanție contra viciilor ascunse, cu excepția dreptului de răscumpărare asupra bunurilor imobile conform procesului-verbal cu privire la desfășurarea licitației (...) Registratorul din sistemul cadastral nu are competența de a verifica activitatea administratorului de insolvabilitate sau temeinicia actelor întocmite de acesta”, a explicat instituția.

A comentat acuzațiile și Vladimir Tonu, directorul „Exfactor Grup”.

V. Tonu: - Eu nu cunosc toți investitorii care vin la „Exfactor”. Cei care vin la „Exfactor”, ei nu au venit după casă la Pietrarilor sau la altă adresă. Eu consider că ei au venit direct sau prin intermediari, așa cum se face, că avem companii care prestează servicii de vânzare a apartamentelor, au adus cumpărătorul, au făcut contract.

Reporter TV8: - Dvs susțineți că e pură coincidență că fix în acea perioadă, exact registratorul care v-a înregistrat dvs dreptul de proprietate pe aceste apartamente, a cumpărat un apartament în acest complex chiar de la „Exfactor”? 

V. Tonu: - Dar dvs nu credeți că în afară de registratori acolo pot să fie și polițiști, și procurori. Noi nu punem în discuție cine vine la noi ca să facă o achiziție.

Acțiuni cu semne de întrebare în instanțele de judecată

După ce a ajuns proprietara celor 15 apartamente, compania „Exfactor Grup” le-a vândut în mare grabă. Ulterior, locuințele au fost revândute de mai multe ori. Tranzacțiile au avut loc chiar în timp ce în judecată, Eduard Hadei și un alt proprietar păgubit luptau pentru a obține anularea licitației. Hadei a obținut câștig de cauză abia în decembrie 2022. 

Chiar dacă încheierea emisă de judecătorul Gheorghe Mîțu era irevocabilă, administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan  a atacat-o cu recurs la Curtea de Apel. Iar instanța i-a acceptat cererea. Bostan a trimis o sesizare și la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității unui articol din Legea insolvabilității care e referă la contestarea încheierilor judecătorești. Curtea de Apel Chișinău nu a așteptat verdictul Curții Constituționale și la scurt timp după depunerea recursului, pe 21 martie 2023 a emis o decizie în favoarea lui Bostan. În toamna anului trecut, Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Bostan, dar decizia nu a mai produs efect.

Astăzi, în instanța de judecată mai mulți investitori și-au unit forțele pentru a-și putea recupera banii pe care I-au plătit pentru apartamentele de pe strada Pietrarilor. Nicolae Bostan nu vine niciodată la ședințe. Investitorii sunt obligați să prezinte tot felul de acte, care cu greu pot fi obținute și costă bani.

Eduard Hadei, avocat: - Dacă administratorul de insolvabilitate ar fi prezentat toate rapoartele la timp în ceea ce se referă la întreg procesul de insolvabilitate, probabil că noi nu am fi avut astăzi în discuție alergarea după probe, care de fapt stau în sarcina administratorului să le prezinte.

Gheorghe Mîțu, judecător: - În măsura în care nu o să puteți voi (n.r. să obțineți actele), este instituția reclamării probelor. Puteți să solicitați concursul instanței. Până la urmă noi trebuie să stabilim cu exactitate maximă care este statutul juridic al bunurilor prin prisma deținătorilor drepturilor asupra acestora.

Eduard Hadei: - Administratorul, atâta vreme cât stă pe tușă și râde de noi cum ne certăm aici, atâta vreme o să avem amânări și complicități. Trei ani de zile deja avem termenul de prescripție de bună credință a dobânditorilor ulteriori de apartamente. Sigur că da, o să mai amânăm încă 3 luni de zile, o să mai aducem alte acte, o să punem hârtii peste hârtii și într-un final o să ajungem la aceeași situație în care Bostan o să râdă de noi dintr-o parte. O să facem rost, sigur, am înțeles poziția instanței.

Ruslan Codreanu: - Ceea ce mă doare pe mine ca om simplu este că acest hoț, Bostan Nicolae, care se consideră administrator de insolvabilitate, care trebuie să reprezinte interesele mele ca și creditor, nu se prezintă în instanță de 3 ani de zile. El nu vine să dea explicații mie și celorlalți pătimași în dosarul respectiv”.  

Judecătorul și avocatul lui Bostan refuză să comenteze

Am încercat să aflăm de la judecător de ce nu l-a penalizat pe Nicolae Bostan, pentru că nu prezintă rapoartele obligatorii în procesul de insolvabilitate și nu vine la ședințe, dar Gheorghe Mîțu  a refuzat să comenteze.

Gheorghe Mîțu: - Eu nu dau declarații în privința dosarelor care se află la mine în procedură. Legea interzice.

Reporter TV8: - Dar e vorba despre prezența unei părți la ședințe.

Gheorghe Mîțu: - Eu mă retrag în deliberare.

L-am sunat pe Nicolae Bostan, dar telefonul acestuia este închis. Avocatul care îl reprezintă la ședințele de judecată a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. Ba mai mult, a cerut judecătorului să ne interzică accesul în sala de ședințe.

Reporter TV8: - Vreau să vă întreb dacă țineți legătura cu clientul dvs și unde este el? De ce nu se prezintă la ședințe?

Sergiu Capbătut, avocat: - Este reprezentant. S-a discutat lucrul acesta la ședință.

Reporter TV8: - Dl administrator este obligat să vină la ședințe.

Sergiu Capbătut: - Alte comentarii nu formulez.

Reporter TV8: - Țineți legătura cu dl Bostan? Dumnealui este în țară? Cum comunică instanța cu clientul dvs, prin email-uri, prin telefon?

Sergiu Capbătut: - Astea sunt toate comentariile.

De 3 ani de zile, administratorul de insolvabilitate al companiei „Fame CV Construction” nu poate fi găsit nici de investitorii care mai au de primit apartamente în complexul din strada Pietrarilor.

De exemplu, Iulian Cojuhari se chinuie să obțină cheile de la câteva imobile. Mama sa, care are astăzi o vârstă înaintată, a investit 230 de mii de euro în 4 apartamente.   

Iulian Cojuhari: „Trei apartamente sunt astăzi scrise pe mama la Cadastru, dar unul e vândut de Bostan prin licitația asta. Care-i vândut deja e vândut, dar pentru cele trei care au rămas noi nu putem să primim cheile. Noi nu-l putem găsi pe Bostan. Nu a dat niciun răspuns. Mai mult de zece ori ne-am adresat la dânsul și nimic”.

Nicolae Bostan a scăpat de sancțiuni disciplinare

Despre acțiunile administratorului de insolvabilitate Nicolae Bostan a fost informat și Ministerul Justiției. Sesizarea trimisă de avocatul Eduard Hadei s-a prăfuit un an la Comisia de Disciplină a Administratorilor Autorizați, fără a fi examinată. Din comisie face parte și soția administratorului vizat, Tatiana Bostan.

Eduard Hadei, avocat: „Nu am explicații din care motiv se tergiversează. Ministerul Justiției, prin comisie, urma să examineze, dacă nu mă greșesc, în cel mult 10 zile. Iată avem un an din momentul în care a fost depusă sesizarea . Explicații nu se oferă.

La solicitarea Cutiei Negre, Comisia de Autorizare și Disciplină a Administratorilor Autorizați a precizat că a fost intentată o procedură disciplinară, dar examinarea cauzei a fost amânată de mai multe ori la solicitarea părților. Pentru a evita un conflict de interese, Tatiana Bostan a declarat abținere și a fost înlocuită cu un alt membru supleant al comisiei. 

Pe 29 martie curent, sesizarea lui Eduard Hadei a ajuns să fie examinată, iar Comisia a stabilit că nu există abateri disciplinare în acțiunile administratorului de insolvabilitate Nicolae Bostan.

Trei dosare penale la CNA, dar ancheta a bătut pasul pe loc

Ilegalitățile de care se plâng investitorii în complexul Pietrarilor sunt anchetate și de Centrul Național Anticorupție. Două cauze penale au fost deschise încă la finele anului 2022, dar ancheta a bătut pasul pe loc.  

Ruslan Codreanu: „Am făcut demersuri la CNA. A trecut mai mult de jumătate de an de când nu am primit niciun răspuns de la CNA. Este un caz evident de hoție și escrocherie. S-au luat bani, este contract, s-au promis apartament și nu sunt nici banii, nici apartamentul. Omul își desfășoară mai departe activitatea în R. Moldova ca administrator de insolvabilitate când de fapt sunt oameni pe care el i-a jefuit”.

La 27 februarie, reporterul Cutiei Negre a trimis o solicitare la CNA în care a întrebat ce acțiuni de urmărire penală au fost efectuate timp de un an și jumătate și câte persoane au statut de bănuit sau învinuit în dosare. Instituția a refuzat să ofere aceste informații.

„Luând în considerare că urmărirea penală este în fază de desfășurare, fiind efectuat un spectru larg de acțiuni procesuale, îndreptate spre acumularea probelor pe caz, conducându-ne de prevederile Codului de procedură penală, nu vă putem oferi mai multe detalii”, a motivat CNA.

Peste două săptămâni de la expedierea acestui răspuns către TV8, ofițerii CNA au descins cu percheziții în biroul lui Nicolae Bostan. Instituția a informat că administratorul de insolvabilitate este bănuit într-o cauză penală pornită pentru abuz de putere, exact pentru faptele prezentate în investigația noastră.

„Potrivit probelor gestionate, administratorul desemnat de instanța de judecată, în complicitate cu unii membri ai Comitetului Creditorilor și factori de decizie din mediul privat, ar fi înstrăinat mai multe spații locative de pe strada Pietrarilor, prin organizarea procedurii de licitație, în valoare de 7,6 milioane de lei, desfășurată contrar Legii insolvabilității. În vederea administrării probatoriului pe cauza penală, administratorul autorizat urmează a fi audiat în calitate de bănuit și cercetat în stare de libertate”, anunța CNA pe 19 martie.

Ofițerul de caz din cadrul CNA ne-a informat ulterior că la 1 martie curent a fost deschisă a treia cauză penală pe faptul comiterii abuzului de serviciu și dosarele au fost comasate. Nicolae Bostan are deja statut de bănuit și se prezintă la audieri.  

Presupușii complici neagă acuzațiile

Potrivit CNA, Nicolae Bostan ar fi acționat în complicitate cu membri ai Comitetului Creditorilor companiei „Fame CV Construction”. Președintele comitetului, Vasile Dolma neagă acuzațiile și chiar îl apără pe Bostan.

Vasile Dolma: „Ce complicitate? Complicitate dacă dl Bostan mi-ar fi dat vreun apartament, dar eu am fost pătimit tot așa ca toți creditorii. Eu nu recunosc niciun fel de complicitate. Toate hotărârile care le-am luat erau legale. Tot timpul cât am fost noi legați de problema asta a Pietrarilor, el  (n.r. Nicolae Bostan) mi-a produs o impresie de administrator onest. Nu a fost un șmecher, un hoț care să încerce să fure ceva bani”. 

Neagă orice implicare într-o schemă ilegală și directorul companiei de construcții „Exfactor Grup”, Vladimir Tonu: „Eu consider că noi nu am fost complicii absolut la nimic. Noi nu am fost complici nici cu dl Nicolae, nici cu nimeni. Noi am fost complici ce ține de construcția și finalizarea complexului locativ din strada Pietrarilor 10/5, 10/6. Noi am fost complicii cu toți muncitorii care au lucrat de dimineață până în seară pe șantiere să primim oamenii, să le dăm cheile și oamenii să-și poată primi bunul pe care îl așteptat de 10 ani”.

Pe Nicolae Bostan nu l-am găsit nici la telefon, nici la biroul său unde s-au făcut percheziții.

Am insistat să aflăm cu ce s-a ales Uniunea Scriitorilor în urma realizării proiectului imobiliar din strada Pietrarilor, după ce a oferit terenul pentru construcție. Am fost informați că antreprenorul și-a respectat obligațiile și chiar a fost mai generos.  Deoarece a construit două blocuri, în loc de unul prevăzut inițial în proiect, a transmis uniunii, în loc de 7 apartamente cu o cameră, 16 garsoniere cu o suprafață de 731 de metri pătrați. Toate au fost repartizate membrilor Uniunii Scriitorilor.

Administratorul de insolvabilitate Nicolae Bostan are legătură și cu alte proiecte imobiliare dubioase, unde oamenii riscă să rămână fără bani și fără apartamente. Anul trecut, Ziarul de Gardă a scris despre un bloc situat pe strada Nicolae Titulescu, unde lucrările de construcție au fost stopate.

Investitorii acuzau firma de construcții că a făcut evaziune fiscală și a intrat artificial în insolvabilitate. Companiile vizate în litigiu sunt administrate de soții Nicolae și Tatiana Bostan, pe care investitorii îi acuză de conflict de interese și implicare într-o schemă de escrocherie, pentru a-i deposeda de apartamente.