/VIDEO/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Afacerea familiei Tamarei Chișcă-Doneva și averile lui Clima și Pavliuc, plecați din sistem

04 aprilie 2022, ora 14:20

Ultimele săptămâni s-au lăsat cu mai multe plecări din justiție. Magistrați controversați, care au adoptat decizii păguboase pentru stat sau imaginea statului și s-au făcut milionari, au demisionat subit. Demisiile lor au coincis cu momentul în care în privința acestora se pregătea pornirea unor cauze penale pentru îmbogățire ilicită sau fals în declarații. CUTIA NEAGRĂ PLUS a analizat averile și cheltuielile celor mai controversați judecători dintre cei plecați din sistem. De asemenea, vă povestim despre afacerea de famillie a vicepreședintei Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișcă-Doneva. Joia trecută, oficiul, locuința și automobilul magistratei au fost percheziționate în cadrul unui dosar penal pornit pentru îmbogățire ilicită.

Tamara Chișcă-Doneva este bine cunoscută opiniei publice, în special după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a obligat statul să achite despăgubiri de 1,5 milioane de euro în dosarul „Gemenii”. Doneva a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” în 2005, iar centrul comercial a ajuns pe mâna lui Vladimir Plahotniuc.

Miercuri, procurorii au bătut la ușa casei judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție și i-au percheziționat biroul. Oamenii legii au dat buzna la câteva ore după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru inițierea urmăririi penale și efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită. Procuratura Anticorupție a emis un comunicat fără detalii în care anunță scurt că judecătoarea  este suspectată că, între anii 2014-2021, și-a mărit substanțial patrimoniul său și al membrilor familiei sale. Iar bunurile dobândite nu ar fi justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Gospodăria familiei la Ratuș, cu iaz, foișoare și casă de vacanță

„Cutia Neagră Plus” a reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Familia Tamarei Chișcă-Doneva a pus pe roate o afacere în satul Ratuș din raionul Criuleni, care nu se regăsește în declarațiile de avere. Este vorba despre o gospodărie care se întinde pe două hectare de teren, unde a fost amenajată o zonă de agrement cu iaz, foișoare și o casă de vacanță. Bunurile imobile se află nu departe de Chișinău, la aproximativ 20 de kilometri, în imediata apropiere a traseului M2, care duce spre Orhei.

Terenul de 59 de ari, pe care a fost săpat iazul, a fost cumpărat în iunie 2016 de la un oarecare Vasile Ursu. Acesta, la rândul său, cumpărase pământul în 2014 de la Primărie, cu 265 de mii de lei.

După tranzacția din 2016, terenul a fost înregistrat pe Gheorghe-Grigore Gajim, fiul Tamarei Chișcă-Doneva dintr-o căsătorie anterioară. În actele cadastrale, terenul figurează ca fiind agricol și nu este înregistrat pe el un bazin acvatic. Pe malul iazului au fost amenajate locuri de odihnă - 5 foișoare, care se dau în chirie în sezonul estival, dar și o casă de vacanță cu două etaje, construită din lemn.

Afacerea nu este înregistrată la Primărie

În bugetul Primăriei Drăsliceni nu  vine niciun leu din activitatea zonei de agrement, iar primarul susține că nu cunoaște cine este proprietarul.

PETRU BUZU, primar comuna Drăsliceni: "Dacă este agricol, ca să faci o zonă de agrement trebuie să schimbi modul de folosință a terenului. La noi așa act nu a parvenit până la momentul de față. Că este o activitate legală nu vă pot spune din considerentul că la noi nu sunt actele. Noi nu am eliberat nicio notificare și nici autorizație referitor la activitate turistică sau de domeniul agrement sau ceva de felul acesta. Din activitatea acestei zone nu vine niciun leu decât impozitul funciar care este achitat de toate terenurile agricole care la noi sunt înregistrate.  - Dar când ați văzut că se fac lucrări de excavare, ați încercat să luați legătura cu proprietarii, să discutați, să vedeți ce intenții au, ce sapă? – Când au început săpăturile acestui iaz, noi am discutat  cu persoanele care erau la fața locului și ne-au spus atunci cineva dintre cei care făceau lucrările că sunt șefii, li s-au dat indicațiii, sunt proprietarii pe care trebuie să-i găsim. Privitor la construcția și amplasarea căsuțelor de odihnă o să fie sesizate organele, inclusiv și noi ne sesizăm și o să încercăm să vedem care este situația reală și care sunt actele de permitere a amplasării acestor bunuri".

Fiul judecătoarei, cu firmă specializată în vânzarea peștelui

La câteva luni de la achiziția terenului, în noiembrie 2016, fiul Tamarei Chișcă-Doneva și-a înregistrat o companie – „Arg-Invest Comerț”, cu adresa juridică în Chișinău, chiar în casa magistratei. 

Firma are ca domeniu de activitate comerțul cu alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște. Dar iazul săpat la Ratuș nu este atât de mare încât să permită creșterea peștilor pentru comerț. Potrivit rapoartelor financiare, compania „Arg Invest Comerț” a avut venituri modeste de la fondare, iar în 2020 chiar a activat în pierdere. 

Moșie cu livadă

Alături de iaz, fiul Tamarei Chișcă-Doneva mai are un teren agricol de 84 de ari, cumpărat în aceeași zi, pe 6 iunie 2016, tot de la Vasile Ursu. Aici sunt câteva rânduri de copaci de nuci, plantați de fostul proprietar, iar alături o mică livadă mai tânără. Tot teritoriul este îngrădit cu un gard de plasă metalică.

În curte au fost ridicate și câteva construcții provizorii, unde sunt crescute păsări. De acestea are grijă un bărbat pe care l-am surprins în imaginile filmate de la înălțime. Dar nu a ieșit la poarta gospodăriei când l-am strigat de la gard. 

În 2018, Gheorghe Gajim și-a extins moșia și a mai cumpărat un teren agricol de 70 de ari, în aceeași zonă. În total, fiul judecătoarei Tamara Chișcă-Doneva deține peste două hectare de pământ în extravilanul comunei Drăsliceni.

Casa de milioane a judecătoarei, renovată în ultimii ani

Tamara Chișcă-Doneva mai are în proprietate și o casă cu două etaje și mansardă, situată în sectorul Rîșcani al capitalei. Terenul de 5 ari i-a fost acordat gratuit judecătoarei de către Primăria Chișinău încă în anul 1996. Casa pe care și-a construit-o are o suprafață exterioară de aproape 250 de metri pătrați și a fost dată în exploatare în anul 2008. În declarațiile de avere, imobilul figurează ca având 145 de metri pătrați și un cost de numai un milion de lei. Valoarea de piață a casei este evident de câteva ori mai mare.

În ultimii ani, magistrata a renovat imobilul. Dacă comparăm casa fotografiată de jurnaliștii Ziarului de Gardă în 2014 și imobilul filmat acum de echipa Cutiei Negre, vedem că a fost reconstruită mansarda și unul dintre pereții exteriori ai casei. De asemenea, a fost renovată totalmente fațada casei, schimbat acoperișul și poarta.  

În aprilie 2007, imobilul a fost gajat la Victoriabank pentru un credit de 2,5 milioane de lei. Iar peste câteva luni, printr-un contract adițional, banca a mai oferit cu împrumut încă 200 de mii de lei. În următorul an, a fost luat un alt credit de 350 de mii de euro, fiind gajată casa. Împrumuturile nu s-au regăsit în declarațiile de avere ale judecătoarei.

La aceeași bancă, a activat anterior fiul judecătoarei, proprietarul din acte al iazului de la Ratuș, Gheorghe-Grigore Gajim. Reporterul Cutiei Negre a identificat numele acestuia într-un raport al Victoriabank din anul 2012 în tabelul persoanelor care au „acces la informaţia confidenţială a băncii în virtutea funcţiilor deţinute”. Iar Tamara Chișcă-Doneva și alt fiu al ei Alexei-Alexandru Chișcă figurează ca persoane afiliate.

În declarațiile de avere, judecătoarea mai indică 4 terenuri agricole de aproape 5 hectare și o casă de 50 de metri pătrați pe care le-a moștenit de la părinți.

Folosește  mașinile copiilor

 În ultimii 5 ani, Tamara Chișcă-Doneva a schimbat și câteva mașini. În 2017 se plimba cu un Audi Q7, luat în folosință, evaluat la 200 de mii de lei. Și tot de atunci folosește o altă mașină de marca Audi, cumpărată cu 283 de mii de lei și înregistrată pe numele nurorii sale Rodica Gajim. În 2019, judecătoarea a cumpărat o mașină de model Toyota Corolla, pentru care a plătit peste 100 mii lei. În următorul an a vândut-o, iar din 2021 folosește un autoturism de model Dacia Duster, înregistrat pe fiul său Alexandru.

În ultimii ani, și veniturile judecătoarei de la CSJ au crescut ca pe drojdii. Dacă în 2017 a încasat din salarii 249 de mii de lei, în 2021 suma s-a dublat și a depășit jumătate de milion de lei. Asta ar însemna peste 40 de mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, Tamara Chișcă-Doneva ridică și o pensie de invidiat, peste 30 de mii de lei pe lună.

A primit 853 mii lei de la CNAS racalcul la pensie 

Anul trecut, judecătoarea a fost protagonista Cutiei Negre într-o altă anchetă despre pensionarii de lux ai R. Moldova. Atunci v-am povestit cum a câștigat Tamara Chișcă-Doneva, împreună cu alți magistrați, procesele de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, care a fost obligată să le recalculeze pensiile. În final, Doneva a primit de la CNAS 853 de mii de lei recalcul și pensie pentru anul 2021.

Deși a investit în imobile și afaceri scumpe, după cum bănuiesc procurorii, Tamara Chișcă-Doneva a reușit să-și facă și economii. În anul 2018, declara un depozit bancar cu 7 mii de euro. Suma a tot crescut de atunci, iar în ultima declarație de avere, indică deja peste 44 de mii de euro într-un depozit și într-un cont bancar.

A refuzat să facă declarații la Procuratură

După ce i-au percheziționat casa, biroul și mașina, Tamara Chișcă-Doneva a fost citată la Procuratură pentru a fi recunoscută în calitate de bănuită, în dosarul în care este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită.

MARIANA CHERPEC, purtătoare de cuvânt Procuratura Generală: „La 29 martie curent, magistrata vizată urma a fi recunoscută în calitate de bănuită și audiată pe marginea cazului investigat, ca urmare a efectuării perchezițiilor la aceasta de către procurorii anticorupție. La solicitarea apărătorului acesteia, acțiunea procesuală planificată a fost amânată pentru data de 1 aprilie curent. Respectiv, la data și ora fixată, magistrata s-a prezentat la organul de urmărire penală, fiind însoțită de apărătorul acesteia. În cadrul audierilor, magistrata nu și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii de care este bănuită și respectiv, la această etapă, uzând de dreptul său procesual, nu a dat careva declarații, rezervându-și acest drept pentru un alt termen. În privința magistratei vizate, la această etapă a efectuării urmăririi penale pe caz, nu a fost aplicată nicio măsură procesuală de constrângere”.

Tamara Chișcă-Doneva nu ne-a răspuns la telefon. I-am trimis și o solicitare în scris la care a promis să ne răspundă, dar până la realizarea acestui material nu am primit răspunsurile. 

UPDATE // Judecătoarea s-a expus pe Facebook

Sâmbătă seara, pe 2 aprilie, Tamara Chișcă-Doneva a oferit răspunsuri la întrebările „Cutiei Negre” într-o postare pe Facebook în care susține că dosarul penal pe numele ei este unul politic și o răfuială, iar gospodăria de la Ratuș îi aparține în totalitate fiului ei. Aceasta neagă faptul că este o afacere de agrement.

Nu doresc să comentez acțiuni realizate, cu încălcarea procedurilor legale, în cadrul unui dosar politic intentat drept răfuială, pentru că am refuzat de a înțelege și a executa „aluziile fine” despre necesitatea demisionării mele din funcția de judecător…Ce ține de materialele dosarului penal, nu voi face niciun comentariu pentru nu a prejudicia mersul anchetei, dar vă asigur că voi utiliza toate instrumentele legale, procesuale pentru a mă apăra. Niciuna din acuzații privind nedeclararea averii nu are niciun suport probatoriu pertinent, capacitatea mea financiară și disponibilitățile materiale sunt reflectate pe deplin în declarațiile de avere anuale. Venitul lunar al familiei mele îmi permite un trai decent, dar și posibilitatea realizării unor economii.

Imobilul din Ratuș reprezintă averea exclusivă a fiului meu, care activează în domeniul financiar privat din anul 2004 și locuiește separat cu familia sa din anul 2009. Dânsul a avut și are venituri care i-au permis să achiziționeze un teren agricol în afara orașului Chișinău. Nu este o activitate de agrement, o activitate de întreprinzător precum se declară, ci o gospodărie utilizată în scopuri personale, de familie. La întreținerea acestei gospodării, cu eforturi fizice se implică și soțul meu, atâta timp cât regimul de muncă în ture îi permite acest fapt, dar și pentru că este o activitate care-i place. Sigur, în calitate de părinți și bunici mergem și noi în această localitate și petrecem timpul cu copii și nepoții noștri. Mi se pare absolut normal acest lucru fiind caracteristic, după părerea mea, majorității familiilor din țara noastră”. 

Cu ce avere a plecat din sistem Vladislv Clima 

Vladislav Clima este considerat unul dintre cei mai controversați  judecători din R. Moldova. Mai cu seamă, după scandaloasa decizie privind anularea rezultatelor alegerilor locale din mun. Chișinău, câștigate în 2018 de Andrei Năstase.

În „palmaresul” magistratului se mai regăsește și o hotărâre prin care a dispus atribuirea unui teren de 1 ha de la Moldexpo pentru construcția Holdingului media al fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Și tot el a anulat mai multe hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, printre care cea de suspendare din funcție a judecătorului CSJ, Oleg Sternioală, cercetat penal la acel moment. 

Acum o săptămână, Clima a scris cerere de plecare din sistemul judecătoresc. Demisia din proprie intenție a magistratului a surprins opinia publică. La începutul acestui an, Clima a revenit în fruntea Curții de Apel Chișinău, după ce cu un an în urmă, președinta Maia Sandu a anulat decretul fostului șef de stat Igor Dodon de numire a lui Clima președinte al Curții de Apel. Judecătorul a contestat în judecată decizia Maiei Sandu, iar la sfârșitul anului trecut a obținut câștig de cauză.

Sursele Cutiei Negre din sistemul judecătoresc afirmă că Vladislav Clima a decis să plece în demisie pentru a evita un dosar penal în care ar urma să fie cercetat pentru cheltuieli care depășesc cu peste 4 milioane de lei veniturile acumulate.

VLADISLAV CLIMA, ex-judecător: „Eu am decis să plec din sistem. Am considerat că așa este corect. Respectiv, am făcut acest pas. Nu vreau să mai comentez absolut nimic.Legat de careva pretinse dosare penale, eu nu cunosc acest lucru, există, nu există, nu am fost sesizat, nu am fost înștiințat și nu vreau să  speculez acest lucru și nu vreau să comentez mai mult nimic”.

În cei 16 ani de când activează în calitate de judecător, Clima a câștigat, din partea presei, titlul de unul dintre cei mai bogați magistrați din sistem. Cu 16 ani în urmă, Vladislav Clima călca pentru prima dată pragul Judecătoriei Ciocana, în calitate de magistrat. Pe atunci, fostul avocat dispunea de o avere modestă - un singur apartament de 70 m.p., situat în sectorul Rîșcani al capitalei. În momentul demisiei din sistem, familia Clima dispunea de un apartament de aproape 200 de metri pătrați, în inima capitalei, și două mașini de lux - un VW Passat si un Land Rover DISCOVER, evaluate la aproape 60 de mii de euro. Iar cu doar două luni mai devreme, Clima a înstrăinat o casă nefinisată, amplasată la Trușeni. Valoarea tuturor acestor proprietăți ajunge în acte la aproape 4 milioane de lei. Valoarea de piață este însă mult mai mare.

Casa nefinalizată, vândută cu 65 mii euro

În 2013, Clima a început să construiască o casă în localitatea Trușeni, în apropiere de Chișinău, pe un teren de 12 ari pe care îl luase în comodat de la verișorul soției sale, un oarecare Liviu Pahomi și urma să răscumpere acest teren. A reușit să construiască un singur nivel al casei, iar de mai mulți ani construcția stă abandonată. Din câte vedem la fața locului, teritoriul este plin de buruieni. Imobilul aflat în construcție a fost evaluat în ultima declarație de avere la puțin peste jumătate de milion de lei, iar la începutul anului curent, Clima l-a vândut unui medic cunoscut din Chișinău.

Donații de la părinți pentru achiziția apartamentului

În vara anului 2020, soții Clima au cumpărat un apartament de aproape 200 de metri pătrați în centrul Chișinăului. În acte, imobilul este evaluat la aproape 1,5 milioane de lei. Prețul de piață desigur este de cel puțin 2 ori mai mare. 

Pentru procurarea apartamentului spațios din acest bloc au pus mână de la mână toate rudele familiei Clima. Dacă e să credem declarației de avere a magistratului, o parte din bani, Clima i-a obținut din vânzarea apartamentului mai vechi, cel cumpărat când a venit în sistemul judecătoresc. Iar cotele părți ale copiilor săi din noul imobil, au fost achitate din donațiile făcute de bunici. Tatăl lui Vladislav, Nicolae Clima, fost judecător la Curtea Supremă de Justiție, a donat 10 mii de euro în acest scop. Iar soacra magistratului a mai adăugat încă aproape 20 de mii de euro. Acești bani i-a oferit fiicei și nepoților săi în schimbul cotelor părți pe care aceștia le aveau în modestul său apartament din sectorul Buiucani.

Taxe colosale pentru studiile feciorului în SUA

Cele mai mari cheltuieli pe care par să le suporte membrii familiei Clima țin de studiile copiilor. Fiica minoră a judecătorului este elevă la un liceu privat din capitală, unde taxa de studii este de peste 2500 de euro pe an. Iar fiul mai mare, Vlad, este student la o prestigioasă universitate din Statele Unite ale Americii. Vlad a absolvit același liceu privat din Chișinău în 2019 și a mers mai departe la studii peste ocean, la o prestigioasa universitate din Philadelphia, Drexel University. Instituția este cunoscută în lume pentru programele de educație cooperativă, implicând peste 1.200 de companii care oferă experiență educațională prin angajare plătită. Dar și pentru taxele de studii destul de pipărate …. peste 57 de mii de dolari pe an.  Cu tot cu cazare și alte costuri, taxele se ridică la peste 76 de mii de dolari pe an!!!! Cam cât ar câștiga soții Clima în 4 ani de muncă.

Dar la fel ca și în cazul apartamentului, pentru studiile băiatului contribuie mai multe rude. În 2020, bunicul Nicolae Clima, care a muncit o viață în sistemul judecătoresc, a donat aproape 17 mii de dolari, iar fratele lui Vladislav Clima, Igor Clima - avocat în Chișinău, a donat alți 12600 de dolari pentru universitatea nepotului.

VLADISLAV CLIMA: „În legătură cu participarea copilului meu la diverse olimpiezi, el a fost la olimpiadă la matematică și în India și a venit cu medalie de aur, a participat la matematică și la fizică în SUA, când aplici la universitate beneficiezi de un bonus. Respectiv, bonusul de care beneficiază fiul meu, reieșind din performanțele sale a generat reducerea de care beneficiază el. Dacă era o taxă mai mare, sigur noi nu acceptam. La momentul actual el este deja și în câmpul muncii pe linie universitară și are beneficiile sale financiare”.

Soacra judecătorului, Vera Siminel, angajată a Ministerului Apărării, a donat anul trecut 2250 de euro pentru taxele de studii ale nepoatei. Asta pe lângă cei 20 de mii de euro pentru răscumpărarea cotei părți din apartamentul său.

50 de mii de dolari, donație de la bunicul Nicolae Clima, fost judecător

Bunicii au contribuit cu donații pentru studiile nepoților și în anii precedenți. Spre exemplu, în 2019, Nicolae și Igor Clima i-au donat lui Vlad 30.000 de dolari pentru taxa de studii, iar în 2017, Nicolae Clima a mai contribuit cu donații de 10 000 euro. În doar trei ani, fostul judecător al Curții Supreme de Justiție, până nu demult și președinte al Inspecției judiciare, a donat nepoților peste 50 de mii de dolari. În ultima sa declarație de avere depusă la ANI în 2019, Nicolae Clima indica venituri din salariu și pensie de 650 de mii de lei și acumulări modeste pe carduri bancare.

NICOLAE CLIMA, ex-judecător: „Eu am două carduri. Am și cardul de pensii separat. E de ajuns și iar de ajuns.  Eu de fiecare dată făceam transfer de pe card. Ăsta e nepotul nostru primul și noi cu soția am hotărât că este al nostru, nu ca nepot, ca susținere. -Și ceea ce faceți ca donație ajunge pentru studii? Am văzut că taxele sunt scumpe acolo. -Cât ni s-a cerut atât am dat. De fiecare dată primeam un cont de la universitatea respectivă și noi făceam achitările conforma contului pe care îl primeam. Aici nu poate să fie nicio bănuială. Toate sunt făcute de mine și-s făcute prin card, prin bancă, în mod oficial".

În perioada în care a activat ca judecător, Vladislav Clima a schimbat trei locuințe și 5 automobile, două din ele luate în comodat de la soacră. În mod misterios, în pofida poverii financiare a taxelor de studii ale copiilor și a casei pe care o ridica, soții Clima au reușit în 2 ani, 2017-2019, să acopere leasingul de 38 de mii de euro luat la procurarea automobilului Land Rover. Vladislav Clima avea in ultimii ani un salariu mediu de judecător de 20-25 de mii de lei.

VLADISLAV CLIMA: „Prima mașină în leasing. Cea de a doua mașină de asemenea în leasing. După care construcția casei am inițiat-o după care m-am oprit că mi s-au terminat banii. După care am vândut apartamentul de la Ciocana și cotele din apartamentul soacrei pe care l-au privatizat. El nu a fost cumpărat. Dacă urmăriți declarațiile cum au derivat una din alta, din vânzarea unui bun am cumpărat alt bun nu înțeleg cum pot să apară diferențe sau o problemă. Sincer nu înțeleg chestia dată”. 

Ghenadie Pavliuc, plecat grăbit din sistemul judecătooresc 

Săptămâna trecută, a plecat din sistem și magistratul Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, care de-a lungul anilor a fost învinuit de lipsă de integritate, după ce a aprobat mai multe decizii controversate. Presa a scris despre Pavliuc că ar fi urcat rapid în carieră datorită relației de rudenie pe care o are cu fostul lider al Partidului Democrat Marian Lupu, actualul președinte al Curții de Conturi.

Ziarul de Gardă a scris anterior că Pavliuc a făcut studii de electrician la o școală profesională, iar la 25 de ani s-a apucat să învețe dreptul la Universitatea Liberă Internațională, în secția cu frecvență redusă. La un an după ce și-a luat diploma de jurist, a ajuns judecător. Sunt 16 ani de atunci.

În 2015, Pavliuc a devenit cel mai cunoscut și discutat judecător din R. Moldova. În mai 2015 l-a eliberat pe Ilan Şor din izolator în arest la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în penitenciar, în dosarul fraudei bancare. Apoi, l-a eliberat pe Șor şi din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei. În octombrie 2015, Pavliuc a emis un mandat de arest de 30 de zile pe numele fostului premier Vlad Filat, pe atunci deputat și lider al Partidului Liberal Democrat. Ulterior, Pavliuc a prelungit de fiecare dată mandatele de arest pe numele lui Filat. Tot în 2015, Pavliuc l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat democrat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Pavliuc a examinat cererea Ministerului Justiţiei privind recunoaşterea sentinţei de condamnare a lui Guma, dar i-a schimbat pedeapsa în patru ani de închisoare cu suspendare. Doi ani mai târziu, în mai 2017, în pofida acestor decizii controversate, fostul președinte Igor Dodon a semnat decretul de numire a lui Ghenadie Pavliuc în funcție administrativă - vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Săptămâna trecută, în mod neașteptat, Ghenadie Pavliuc a decis să plece din sistem. Pe 25 martie, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea lui de demisie, examinată în lipsa sa. Odată ce a plecat onorabil din sistem, Ghenadie Pavliuc urmează să încaseze și o indemnizație de concediere de aproximativ 136 de mii de lei, așa cum prevede Legea cu privire la statutul judecătorului.

Averea de milioane a familiei Pavliuc, agonisită lucrând la stat

Potrivit surselor Cutiei Negre, și Ghenadie Pavliuc a ajuns în vizorul oamenilor legii și riscă să se pomenească cu dosar penal pentru îmbogățire ilicită. Presa a scris anterior despre averea familiei Pavliuc, acumulată muncind doar la stat. Soția sa este medic de profesie.

Potrivit celor mai vechi declarații de avere, când a ajuns în sistemul judecătoresc, în 2005, Pavliuc nu avea nicio proprietate. Trei ani mai târziu își cumpără un teren pentru construcții de 3 ari, în sectorul Ciocana. Peste alți trei ani, ridică acolo o casă de toată frumusețea, evaluată în acte la aproape 600 de mii de lei. 

 În acea perioadă, Pavliuc lucra încă la Judecătoria Dondușeni, iar banii câștigați de el și soția sa, în total vreo 10000 de lei pe lună, le-ar fi ajuns doar de trai. Judecătorul s-a încumetat însă nu doar să ridice o casă de 144 de metri pătrați, dar și să cumpere două mașini noi.

Apropo, mașinile sunt marea slăbiciune a lui Ghenadie Pavliuc. În ultimii zece ani, acesta a schimbat 13 automobile! Și dacă la început se mulțumea și cu mașini chinezești ca BYD F-3, în ultimii trei ani a urcat doar la volanul unor BMW-uri și Lexusuri. Mașinile, oricât de luxoase și noi ar fi, nu se rețin în familia lui Pavliuc mai mult de 2 ani. Multe dintre ele sunt cumpărate în leasing, chiar din salon, iar după ce se plictisește de ele, Pavliuc le vinde sau le transmite în cesiune în cele mai multe cazuri unei singure persoane - un oarecare Cătălin Cernavca, administrator al unei companii de vânzare a automobilelor. 

Revenim la imobilele familiei Pavliuc. În 2014, soția judecătorului a primit ca moștenire casa părintească. Deși avea două imobile, unul dintre care de lux, chiar în Chișinău, Ghenadie Pavliuc a beneficiat în 2014 și de apartament la preț preferențial, în blocul construit pentru angajații Judecătoriilor, pe strada Ceucari. Pentru un apartament de 67 de metri pătrați, Pavliuc a plătit doar 24 mii de euro, aproape în jumătate față de prețul de piață. Iar 8000 de euro a plătit pentru un loc de parcare subterană.  

Investiții în două case de tip townhouse de clasa premium

În 2020, Pavliuc a vândut apartamentul, cu 11 mii de euro mai scump. Iar în 2021, Pavliuc a investit 45 de mii de euro într-un alt imobil de tip  Townhouse cu o suprafață de 109 metri pătrați. Casa este situată tot în sectorul Ciocana al capitalei, într-un complex de clasa premium. Accesul este interzis pe teritoriu pentru cei care nu locuiesc aici. Ghenadie Pavliuc nu a fost mult timp proprietar al imobilului. La începutul anului curent l-a vândut cu 96 de mii de euro, un preț dublu față de cât a investit.

Complexul „Cottage Residence” este descris de dezvoltatorul imobiliar ca fiind unul modern și unic în Chișinău, iar fiecare casă de tip Townhouse are propria curte și loc de parcare.

Potrivit declarației de avere depuse în martie curent, Ghenadie Pavliuc și-a mai cumpărat anul trecut o casă de tip Townhouse, cu o suprafață mai mare decât prima - de 165 de metri pătrați, cu un cost de 55 de mii de euro. Pe siteurile de imobiliare, o casa similară, în același complex  locativ, se vinde cu 137 de mii de euro. Pavliuc a plătit deocamdată doar prima rată din noua locuință - de 15 mii de euro.

Pavliuc a plecat din țară

Nu am reușit să luăm legătura cu Ghenadie Pavliuc pentru a-i solicita comentarii despre averea dobândită de când s-a angajat în sistemul judecătoresc. Acesta are telefonul mobil deconectat, iar acasă nimeni nu ne-a răspuns la poartă. În afara camerei de filmat, unul dintre vecini ne-a spus că nu l-a mai văzut de câteva săptămâni pe magistrat și nici mașinile familiei Pavliuc pe la poartă.

Surse din sistemul judecătoresc ne-au comunicat că Ghenadie Pavliuc și familia sa sunt plecați de câteva săptămâni în Danemarca, unde se află fiul mai mare al judecătorului. Bogdan Pavliuc are 21 de ani și și-a încheiat de curând studiile în domeniul ingineriei software la VIA University College din orașul danez Horsens. Potrivit site-ului instituției, studiile la această universitate pentru studenții din țările membre UE sunt gratuite, dar pentru cei din afara Uniunii Europene taxele pentru acest tip de studii sunt de circa 45 de mii de euro pe an.

Afacerea fiului din Danemarca 

Nu știm dacă Bogdan Pavliuc a fost scutit de aceste taxe, cert este că anul trecut, tânărul și-a înființat o afacere în același oraș. Bogdan figurează în calitate de fondator și administrator al companiei „Distribution and Management Services”. Inițial compania s-a numit „Nasty Clean - Cleaning for Business and Private” și oferă servicii de curățenie pentru companii și privați. Pe 21 martie, curent, cu 4 zile înainte ca Ghenadie Pavliuc să depună cerere de demisie din sistemul judecătoresc, fiul său a schimbat denumirea companiei și a adăugat noi genuri de activitate pentru aceasta.

Firma băiatului este înregistrată într-un apartament situat într-o locație pitorească din orașul Horsens, în imediată apropiere de un râu cu același nume și nu departe de universitatea la care a studiat Bogdan Pavliuc. Echipa Cutia Neagră nu a reușit să stabilească dacă apartamentul îi aparține în proprietate tânărului sau este închiriat.

Băiatul afirmă că familia sa nu are imobile în Danemarca. „Într-adevăr, recent am fondat o companie în Danemarca, care încă se află la o etapa începătoare. Respectiv, părinții mei nu pot nici de drept și nici de fapt sa aibă vreo legătură cu această companie. Până în prezent, de careva bunuri imobile în proprietate, în Danemarca, nici eu și nici familia mea nu dispune”, ne-a scris Bogdan Pavliuc într-un mesaj pe Facebook.

Demisii în lanț și anchete penale în sistemul judecătoresc

În ultima perioadă, presa a scris aproape zilnic despre judecători controversați. Unii au plecat din sistem din proprie inițiativă, iar alții au ajuns în vizorul Procuraturii.

Oamenii legii au descins zilele trecute cu percheziții în biroul magistratei Judecătoriei Chișinău, Olesea Țurcanu, suspendată temporar din funcție. Aceasta este cercetată penal pentru adoptarea unor decizii ilegale în favoarea lui Veaceslav Platon. Oamenii legii nu i-au putut percheziționa și casa, deoarece judecătoarea a plecat din țară, cu o zi mai devreme ca oamenii legii să-i bată la ușă. Țurcanu a declarat pentru TV8 că nu se eschivează de la urmărirea penală, iar plecarea în afara țării o avea planificată de mai mult timp.

Dosarul penal a fost pornit după ce Olesea Țurcanu a adoptat decizii controversate în dosarul Moldasig, în favoarea lui Platon, care încerca să-și recupereze activele după ce a fost eliberat din detenție.

Magistratul care l-a pus în libertate pe Veaceslav Platon a plecat recent din sistemul judecătoresc. Pe 18 martie, CSM a aprobat cererea de demisie a lui Sergiu Bularu, cel care a admis demersul privind suspendarea executării pedepsei de către Platon.

A renunțat la funcție și judecătorul Tudor Berdilă de la Curtea de  Apel Cahul, care a fost raportor în dosarul lui Ilan Șor. CSM a mai aprobat și cererea de demisie a fostului președinte al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș. Acesta este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și fusese reținut la începutul anului curent.

/VIDEO/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid
/VIDEO/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
Război în Ucraina, ziua 348: Lupte grele și atacuri nocturne. Șeful ONU: Lumea se îndreaptă către ”un război mai extins”
Război în Ucraina, ziua 348: Lupte grele și atacuri nocturne. Șeful ONU: Lumea se îndreaptă către ”un război mai extins”
Dosar penal pe cazul minorului din Hagimus, răpit pe o stradă din Bender. Flenchea: „Amenințare la adresa drepturilor cetățenilor”
/VIDEO/ Dosar penal pe cazul minorului din Hagimus, răpit pe o stradă din Bender. Flenchea: „Amenințare la adresa drepturilor cetățenilor”
55 de salvatori moldoveni au plecat în misiune în Turcia. Sandu: Curaj celor care luptă să salveze oameni din ghearele dezastrului
/FOTO/ 55 de salvatori moldoveni au plecat în misiune în Turcia. Sandu: Curaj celor care luptă să salveze oameni din ghearele dezastrului

social

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine sunt stăpânii lacurilor din R. Moldova și cum au ajuns terenurile în proprietatea lor

05 februarie 2023, ora 19:55

Apa este una din resursele strategice ale unui stat și influențează decisiv dezvoltarea economică, sănătatea și standardul de viață al cetățenilor. Astfel, apa este considerată un bun public și poate fi exploatată numai după niște reguli stricte. Republica Moldova se situează în rândul țărilor foarte sărace în resurse acvatice. Fiecare moldovean dispune de o cantitate anuală de circa 500 de metri cubi de apă, mult sub media europeană.

Un raport al Curții de Conturi din 2021 surprinde mai multe încălcări admise la gestionarea lacurilor și a terenurilor din preajma acestora. În complicitate tacită cu autoritățile locale, mai multe zone de protecție a lacurilor au ajuns în timp moșii ale unor oameni de afaceri. Aceștia au pus mâna pe pământ, ocolind legea. Iar acum îl exploatează fără să se țină cont de cele mai elementare standarde de mediu. Noii proprietari și-au ridicat pe malul lacurilor afaceri sau case de locuit, care pun în pericol mediul ambiant. 

Schema este simplă. Mai întâi, aceștia își construiesc pe terenul statului bunuri imobile. Mai apoi, obțin prin judecată dreptul de proprietate asupra clădirilor. În ultima etapă, proprietarii clădirilor cer de la primărie să li se ofere teren aferent construcției. Conform legislației, autoritățile publice locale nu au dreptul să îi refuze și sunt obligate să vândă terenuri din preajma lacurilor la  preț normativ.

Expertul de mediu Valeriu Cazac spune că în domeniul gestionării lacurilor și râurilor din Republica Moldova este un mare haos. Chiar dacă legislația moldovenească de mediu este destul bună, aceasta nu este aplicată: 

Este legea 440 privind zonele riverane și zonele de protecție a râurilor, a bazinelor acvatice și iată aici avem cele mai mari încălcări a legislației, iar multe râuri nu mai au zonele acestea de protecție. Unii gospodari, care s-au găsit mai cu inițiativă, mai cu bani și cu proiecte de a dezvolta zone de agrement și de a-și construi o casă pe acest lac, au mers pe o cale care pare a fi legală, cu acordul administrației publice locale. Este procedura simplă, prin care se schimbă destinația teritoriului și ne trezim peste o bucată de timp că are acolo cineva o vilă sau s-a construit un restaurant, o zonă de agrement”.     

Cutia Neagră Plus a depistat mai multe terenuri din zona de protecție a lacurilor care au ajuns în timp proprietate privată. Stăpânii terenurilor au ridicat aici afaceri prospere sau case de odihnă. 

În centrul orașului Hîncești, în apropiere de Hanul lui Manuc, pe o suprafață de 30 de hectare se întinde lacul Hîncești. Lacul din localitate și mai multe terenuri din preajmă au intrat în posesia unor oficiali locali și oameni din anturajul actualului primar Alexandru Botnari.

Spre exemplu, lacul este dat în arendă de mai bine de 24 de ani unei companii care aparține unui ales local din Hâncești. Pentru exploatarea iazului, firma plătește 9500 de lei pe an. Cutia NEAGRĂ PLUS a descoperit că în alte localități, pentru lacuri cu suprafață asemănătoare, primăriile obțin venituri din arendă de peste 100 de mii de lei pe an. 

Alexandru Botnari, primarul municipiului Hîncești, recunoaște că plata pentru arendă este una mică, dar primăria nu poate face nimic deoarece contractul de arendă a fost semnat acum 23 de ani, când el nu era în funcție: 

Vreau să vă spun că atunci când am venit în funcția de primar iazul era deja dat în arendă. Nu știu câți ani în urmă, am luptat ca să ducem tratative, să modificăm prin decizia Consiliului plata arendei, era 3000 de lei, pe an. Vă imaginați! În centrul orașului”, spune Alexandru Botnari. 

Contractul cu chilipir de arendă a lacului l-a obținut firma Brunap Grup SRL. Fondator și administrator al companiei este Aurel Biriucov, consilier local în Hîncești de mai mulți ani. Aceeași companie a intrat și în posesia unui teren de 37 de ari de pe malul lacului. Alesul local a ridicat aici un complex de agrement, cu restaurant, terase, loc de joacă pentru copii, foișor, loc pentru grătar și chiar o punte pentru pescuit. 

Biriucov a operat după o schemă clasică. În octombrie 1999 a înființat compania Brunap Grup SRL. La o lună de la înființare, a obținut autorizația de construcție, iar la 6 zile distanță a fost eliberat deja și actul de recepție finală a lucrărilor. Peste o lună, Biriucov înregistrează la Cadastru drepturile de proprietate asupra construcției. Peste zece ani, firma ridică alte 4 construcții pe același teren. Și abia un an în urmă, compania, în calitate de proprietar al celor 5 construcții, obține în de la Primăria Hîncești 37 de ari teren aferent clădirilor. Contactat de Cutia Neagră Plus, Biriucov spune că a obținut terenul, respectând legislația: 

Iazul este în arendă din 99-2000. Se plătește arenda, totul este în regulă. Terenul s-a procurat în baza deciziei judecătorești, trecut prin Consiliu, adică totul este oficial. Acesta este pământ aferent. Eu am construcției, construcțiile sunt făcute în baza autorizațiilor din 1999 și în 2010 iarăși sunt alte construcții, tot autorizate. Trecute prin toate instanțele, totul este legitim. - Dumneavoastră știți că există legea apelor și mai există Legea cu privire la protecția zonelor riverane, care spune că fiecare corp de apă, în cazul dat lacul, are nevoie de o zonă de protecție, ori construcția dumneavoastră este chiar în buza lacului. -  Zona de protecție a lacului este drumul, la mine construcțiile sunt în partea de sus a drumului”.

Datele de la Cadastru îl contrazic însă pe Biuriucov. Cei 37 de ari se află în zona de protecție a iazului.

Pe celălalt mal al lacului, tot în zona de protecție, se întinde un complex hotelier de patru stele. Raiax Hotel pune la dispoziția clienților săi camere de lux, un restaurant și chiar o piscină în aer liber. Complexul hotelier se află pe două loturi de teren cu suprafața de 33 de ari. În ultimii 20 de ani, pământul și clădirile de pe el au trecut din mână în mână, pornind de la doi vechi parteneri de afaceri ai primarului Alexandru Botnari care au vândut bunurile unui cetățean din Israel, iar peste ani le-au cumpărat din nou,  la o licitație organizată de o bancă. 

Actualii proprietari au mai cumpărat în 2021 încă 12 ari de pământ alături, unde au construit piscina. Inițial, compania a solicitat 3 ari în arendă, iar în timpul ședinței, consilierii au decis să-l vândă.

ALEXANDRU BOTNARI, primarul municipiului Hîncești:

„Că cineva, undeva se împroprietărește, eu ce treabă am? Da, azi, foștii mei parteneri de business sunt proprietari. Acolo pe parcurs s-a construit un hotel - ca zonă turistică, ceea ce privește legea, lângă parc, nu este încălcare. Când s-a construit bazinul respectiv, nu încăpea în parametri și trebuia să pună gard de protecție, să amenajeze malul. Era necesar, ca să facă bazinul după dimensiunile, investiția, proiectul pe care îl aveau, încă vreo 3-4 sote (nr. ari) în chirie, categoric nu în vânzare. Acuma, decizia de procurare a terenului aferent a fost luată la aceeași ședință, printr-un proiect de decizie, la aceeași dată. N-am inițiat eu, în baza cererii. - Dar nu trebuia prin licitație să fie înstrăinat? -  Aferent nu. - El tot a fost vândut ca și teren aferent? - La bazinul acvatic da - Ceea ce face ca prețul de vânzare să fie mult mai mic?” 

Astăzi municipiul Hîncești riscă să piardă alte terenuri din zona de protecție a lacului. Asta deoarece în 2018, urmare a unei licitații, Primăria Hîncești a oferit în arendă pentru 25 de ani alte 4 loturi de pe malul lacului.

 Această decizie deschide o portiță pentru ca arendașii să poată privatiza terenul în timp.

 ALEXANDRU BOTNARI, primar municipiul Hîncești:

„Care este posibilitatea, ca peste o bucată de timp, cei care au luat în arendă să-și construiască acolo diferite construcții: terase, restaurante, să vină să dea în judecată primăria și să obțină pământul ca și teren aferent? după aceeași schemă care este deja verificată - Legislația care era acum 20 de ani era într-un fel, multe lucruri s-au schimbat și sunt puncte care astăzi sunt mult mai stricte. Nu este atât de simplu! Riscul este, dumneavoastră aveți dreptate. În orice caz cât am fost eu primar, lucrul acesta nu o fost.”

Unul dintre cei 4 arendași este chiar fiul primarului de Hîncești, Alexandru Botnari. Alexandru Botnari junior a fost de-a lungul timpului vizat în mai multe anchete jurnalistice. În una dintre investigații, Rise Moldova scotea la iveală o schemă imobiliară prin care fiul primarului a pus mâna pe un teren public de 60 de ari, plătind doar 7 mii de lei.  

Un al arendaș este Lică Ion, fiul consilierului democrat Lică Gheorghe. Printre arendași apare din nou numele lui Aurel Biriucov.

ALEXANDRU BOTNARI, primar municipiul Hîncești:

„- Cum se face că toți cei care au luat în arendă sunt legați de administrația publică locală - Eu am să fac copie la monitorul oficial, la anunțurile care au fost și lista participanților care au participat la licitație, care au depus cerere și au participat la licitație. Nu dirijează Primăria - cineva poate, cineva nu. Ea este publică. Ceea ce ține de feciorul meu, eu de multe ori am spus, vrea să se dezvolte și el, vrea să fie agent economic, dar din păcate, din cauza că tatăl său e primar, numai probleme are.”

Această licitație a fost subiectul unei anchete a Autorității Naționale de Integritate. Atunci, ANI a constatat că Alexandru Botnari a  încălcat regimul juridic  al conflictelor de interese prin încheierea contractului de arendă din zona de agrement cu propriul fiu. 

Aproape după același scenariu s-a făcut cu moșie pe malul lacului din Orhei și fiul unui fost ales local din oraș. Spre deosebire de proprietarii restaurantelor și a complexelor de agrement de pe malul lacului din Hîncești, boierul din Orhei a ocupat și folosește terenul de pe malul iazului în mod abuziv.  

Centrul orașului Orhei. În imediata apropiere de Orhei Land, pe malul lacului împrejmuit de codri, se ridică câteva clădiri împrejmuite cu gard înalt. Moșia aparține lui Maxim Jantovan, fiul lui Victor Jantovan, un fost consilier local din Orhei. Maxim Jantovan a moștenit proprietatea de la bunica sa, Alexandra, care cu 24 de ani în urmă a cumpărat o casă de pe terenul imprejmuit de la o asociație a sindicatelor. Ultima intrase în posesia clădirii cu doar o lună și jumătate mai devreme. Iar ulterior, familia Jantovan a început să ridice pe același teritoriu o altă clădire, încă nefinalizată.

Curtea de Conturi avertizează că cei care au permis înregistrarea construcțiilor au încălcat Codul Funciar, care interzice construcțiile pe malul iazurilor. Contactat de Cutia Neagră Plus, Victor Jantovan menționează că el a cumpărat o clădire gata ridicată, pe care doar a reconstruit-o.

VICTOR JANTOVAN, om de afaceri din Orhei:

„Noi am recunostruit-o, am amenzajat-o. Noi nu am ieșit pe altă fâșie de pământ care nu ne aparținea nouă. Cume ele au fost, așa și au rămas, doar au fost îmbunătățite și reparate. Tot ce s-a făcut, asta e o încăpere mică pentru pază. Ea este undeva trei pe trei, așa o încăpere mică la o poartă. - Dumneavoastră în ce scop folosiți construcțiile? - Noi o folosim ca o casă de vară, noi mai mult vara acolo ne aflăm - Casă de odihnă. - Da, casă de odihnă. _ dumneavoastră intenționați să procurați acest pământ în calitate de teren aferent? - Noi! Știți! Eu ca fost consilier al orașului Orhei, cunosc foarte bine legislația legislația, și înțeleg că zona de protecție trebuie să fie liberă. Dar zona care se află în spatele clădirii, nu știu cui aparține, deoarece delimitarea nu este făcută. Noi am încercat cândva acolo să facem o bază de odihnă, să folosim pădurea, dar nu s-o primit, era și cu finanțele cam greu.” 

Obținerea dreptului de proprietate asupra celor două clădiri, deschide drumul pentru alte înstrăinări. Maxim Jantovan ar putea solicita mai departe dreptul de a privatiza cei 22 de ari pe care se află construcțiile. La moment, terenul imprejmuit aparține Agenției Apele Moldovei, iar familia Jantovan nu plătește niciun leu pentru arendă.

Cutia Neagră PLUS: „Sicriul” din Laundromat! Cum a fost îngropat dosarul angajaților BNM. Legătura dintre Tăbîrță și Platon
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cum ajung milioane de euro de la UEFA în buzunarele oligarhului prorus Victor Gușan din Tiraspol
Peste 70 de zile de la dispariția Mădălinei în SUA: Căutarea s-a mutat într-o zonă muntoasă. Ar fi fost zărită mașina mamei
/FOTO/ Peste 70 de zile de la dispariția Mădălinei în SUA: Căutarea s-a mutat într-o zonă muntoasă. Ar fi fost zărită mașina mamei
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine sunt stăpânii lacurilor din R. Moldova și cum au ajuns terenurile în proprietatea lor
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine sunt stăpânii lacurilor din R. Moldova și cum au ajuns terenurile în proprietatea lor
/VIDEO/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid
/VIDEO/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid
Un bărbat ce zăcea la pământ, observat de polițiștii de frontieră de la Lipcani: Ce s-a întâmplat cu acesta
Un bărbat ce zăcea la pământ, observat de polițiștii de frontieră de la Lipcani: Ce s-a întâmplat cu acesta
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram