Ultimele săptămâni s-au lăsat cu mai multe plecări din justiție. Magistrați controversați, care au adoptat decizii păguboase pentru stat sau imaginea statului și s-au făcut milionari, au demisionat subit. Demisiile lor au coincis cu momentul în care în privința acestora se pregătea pornirea unor cauze penale pentru îmbogățire ilicită sau fals în declarații. CUTIA NEAGRĂ PLUS a analizat averile și cheltuielile celor mai controversați judecători dintre cei plecați din sistem. De asemenea, vă povestim despre afacerea de famillie a vicepreședintei Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișcă-Doneva. Joia trecută, oficiul, locuința și automobilul magistratei au fost percheziționate în cadrul unui dosar penal pornit pentru îmbogățire ilicită.

Tamara Chișcă-Doneva este bine cunoscută opiniei publice, în special după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a obligat statul să achite despăgubiri de 1,5 milioane de euro în dosarul „Gemenii”. Doneva a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” în 2005, iar centrul comercial a ajuns pe mâna lui Vladimir Plahotniuc.

Miercuri, procurorii au bătut la ușa casei judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție și i-au percheziționat biroul. Oamenii legii au dat buzna la câteva ore după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru inițierea urmăririi penale și efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită. Procuratura Anticorupție a emis un comunicat fără detalii în care anunță scurt că judecătoarea  este suspectată că, între anii 2014-2021, și-a mărit substanțial patrimoniul său și al membrilor familiei sale. Iar bunurile dobândite nu ar fi justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Gospodăria familiei la Ratuș, cu iaz, foișoare și casă de vacanță

„Cutia Neagră Plus” a reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Familia Tamarei Chișcă-Doneva a pus pe roate o afacere în satul Ratuș din raionul Criuleni, care nu se regăsește în declarațiile de avere. Este vorba despre o gospodărie care se întinde pe două hectare de teren, unde a fost amenajată o zonă de agrement cu iaz, foișoare și o casă de vacanță. Bunurile imobile se află nu departe de Chișinău, la aproximativ 20 de kilometri, în imediata apropiere a traseului M2, care duce spre Orhei.

Terenul de 59 de ari, pe care a fost săpat iazul, a fost cumpărat în iunie 2016 de la un oarecare Vasile Ursu. Acesta, la rândul său, cumpărase pământul în 2014 de la Primărie, cu 265 de mii de lei.

După tranzacția din 2016, terenul a fost înregistrat pe Gheorghe-Grigore Gajim, fiul Tamarei Chișcă-Doneva dintr-o căsătorie anterioară. În actele cadastrale, terenul figurează ca fiind agricol și nu este înregistrat pe el un bazin acvatic. Pe malul iazului au fost amenajate locuri de odihnă - 5 foișoare, care se dau în chirie în sezonul estival, dar și o casă de vacanță cu două etaje, construită din lemn.

Afacerea nu este înregistrată la Primărie

În bugetul Primăriei Drăsliceni nu  vine niciun leu din activitatea zonei de agrement, iar primarul susține că nu cunoaște cine este proprietarul.

PETRU BUZU, primar comuna Drăsliceni: "Dacă este agricol, ca să faci o zonă de agrement trebuie să schimbi modul de folosință a terenului. La noi așa act nu a parvenit până la momentul de față. Că este o activitate legală nu vă pot spune din considerentul că la noi nu sunt actele. Noi nu am eliberat nicio notificare și nici autorizație referitor la activitate turistică sau de domeniul agrement sau ceva de felul acesta. Din activitatea acestei zone nu vine niciun leu decât impozitul funciar care este achitat de toate terenurile agricole care la noi sunt înregistrate.  - Dar când ați văzut că se fac lucrări de excavare, ați încercat să luați legătura cu proprietarii, să discutați, să vedeți ce intenții au, ce sapă? – Când au început săpăturile acestui iaz, noi am discutat  cu persoanele care erau la fața locului și ne-au spus atunci cineva dintre cei care făceau lucrările că sunt șefii, li s-au dat indicațiii, sunt proprietarii pe care trebuie să-i găsim. Privitor la construcția și amplasarea căsuțelor de odihnă o să fie sesizate organele, inclusiv și noi ne sesizăm și o să încercăm să vedem care este situația reală și care sunt actele de permitere a amplasării acestor bunuri".

Fiul judecătoarei, cu firmă specializată în vânzarea peștelui

La câteva luni de la achiziția terenului, în noiembrie 2016, fiul Tamarei Chișcă-Doneva și-a înregistrat o companie – „Arg-Invest Comerț”, cu adresa juridică în Chișinău, chiar în casa magistratei. 

Firma are ca domeniu de activitate comerțul cu alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște. Dar iazul săpat la Ratuș nu este atât de mare încât să permită creșterea peștilor pentru comerț. Potrivit rapoartelor financiare, compania „Arg Invest Comerț” a avut venituri modeste de la fondare, iar în 2020 chiar a activat în pierdere. 

Moșie cu livadă

Alături de iaz, fiul Tamarei Chișcă-Doneva mai are un teren agricol de 84 de ari, cumpărat în aceeași zi, pe 6 iunie 2016, tot de la Vasile Ursu. Aici sunt câteva rânduri de copaci de nuci, plantați de fostul proprietar, iar alături o mică livadă mai tânără. Tot teritoriul este îngrădit cu un gard de plasă metalică.

În curte au fost ridicate și câteva construcții provizorii, unde sunt crescute păsări. De acestea are grijă un bărbat pe care l-am surprins în imaginile filmate de la înălțime. Dar nu a ieșit la poarta gospodăriei când l-am strigat de la gard. 

În 2018, Gheorghe Gajim și-a extins moșia și a mai cumpărat un teren agricol de 70 de ari, în aceeași zonă. În total, fiul judecătoarei Tamara Chișcă-Doneva deține peste două hectare de pământ în extravilanul comunei Drăsliceni.

Casa de milioane a judecătoarei, renovată în ultimii ani

Tamara Chișcă-Doneva mai are în proprietate și o casă cu două etaje și mansardă, situată în sectorul Rîșcani al capitalei. Terenul de 5 ari i-a fost acordat gratuit judecătoarei de către Primăria Chișinău încă în anul 1996. Casa pe care și-a construit-o are o suprafață exterioară de aproape 250 de metri pătrați și a fost dată în exploatare în anul 2008. În declarațiile de avere, imobilul figurează ca având 145 de metri pătrați și un cost de numai un milion de lei. Valoarea de piață a casei este evident de câteva ori mai mare.

În ultimii ani, magistrata a renovat imobilul. Dacă comparăm casa fotografiată de jurnaliștii Ziarului de Gardă în 2014 și imobilul filmat acum de echipa Cutiei Negre, vedem că a fost reconstruită mansarda și unul dintre pereții exteriori ai casei. De asemenea, a fost renovată totalmente fațada casei, schimbat acoperișul și poarta.  

În aprilie 2007, imobilul a fost gajat la Victoriabank pentru un credit de 2,5 milioane de lei. Iar peste câteva luni, printr-un contract adițional, banca a mai oferit cu împrumut încă 200 de mii de lei. În următorul an, a fost luat un alt credit de 350 de mii de euro, fiind gajată casa. Împrumuturile nu s-au regăsit în declarațiile de avere ale judecătoarei.

La aceeași bancă, a activat anterior fiul judecătoarei, proprietarul din acte al iazului de la Ratuș, Gheorghe-Grigore Gajim. Reporterul Cutiei Negre a identificat numele acestuia într-un raport al Victoriabank din anul 2012 în tabelul persoanelor care au „acces la informaţia confidenţială a băncii în virtutea funcţiilor deţinute”. Iar Tamara Chișcă-Doneva și alt fiu al ei Alexei-Alexandru Chișcă figurează ca persoane afiliate.

În declarațiile de avere, judecătoarea mai indică 4 terenuri agricole de aproape 5 hectare și o casă de 50 de metri pătrați pe care le-a moștenit de la părinți.

Folosește  mașinile copiilor

 În ultimii 5 ani, Tamara Chișcă-Doneva a schimbat și câteva mașini. În 2017 se plimba cu un Audi Q7, luat în folosință, evaluat la 200 de mii de lei. Și tot de atunci folosește o altă mașină de marca Audi, cumpărată cu 283 de mii de lei și înregistrată pe numele nurorii sale Rodica Gajim. În 2019, judecătoarea a cumpărat o mașină de model Toyota Corolla, pentru care a plătit peste 100 mii lei. În următorul an a vândut-o, iar din 2021 folosește un autoturism de model Dacia Duster, înregistrat pe fiul său Alexandru.

În ultimii ani, și veniturile judecătoarei de la CSJ au crescut ca pe drojdii. Dacă în 2017 a încasat din salarii 249 de mii de lei, în 2021 suma s-a dublat și a depășit jumătate de milion de lei. Asta ar însemna peste 40 de mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, Tamara Chișcă-Doneva ridică și o pensie de invidiat, peste 30 de mii de lei pe lună.

A primit 853 mii lei de la CNAS racalcul la pensie 

Anul trecut, judecătoarea a fost protagonista Cutiei Negre într-o altă anchetă despre pensionarii de lux ai R. Moldova. Atunci v-am povestit cum a câștigat Tamara Chișcă-Doneva, împreună cu alți magistrați, procesele de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, care a fost obligată să le recalculeze pensiile. În final, Doneva a primit de la CNAS 853 de mii de lei recalcul și pensie pentru anul 2021.

Deși a investit în imobile și afaceri scumpe, după cum bănuiesc procurorii, Tamara Chișcă-Doneva a reușit să-și facă și economii. În anul 2018, declara un depozit bancar cu 7 mii de euro. Suma a tot crescut de atunci, iar în ultima declarație de avere, indică deja peste 44 de mii de euro într-un depozit și într-un cont bancar.

A refuzat să facă declarații la Procuratură

După ce i-au percheziționat casa, biroul și mașina, Tamara Chișcă-Doneva a fost citată la Procuratură pentru a fi recunoscută în calitate de bănuită, în dosarul în care este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită.

MARIANA CHERPEC, purtătoare de cuvânt Procuratura Generală: „La 29 martie curent, magistrata vizată urma a fi recunoscută în calitate de bănuită și audiată pe marginea cazului investigat, ca urmare a efectuării perchezițiilor la aceasta de către procurorii anticorupție. La solicitarea apărătorului acesteia, acțiunea procesuală planificată a fost amânată pentru data de 1 aprilie curent. Respectiv, la data și ora fixată, magistrata s-a prezentat la organul de urmărire penală, fiind însoțită de apărătorul acesteia. În cadrul audierilor, magistrata nu și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii de care este bănuită și respectiv, la această etapă, uzând de dreptul său procesual, nu a dat careva declarații, rezervându-și acest drept pentru un alt termen. În privința magistratei vizate, la această etapă a efectuării urmăririi penale pe caz, nu a fost aplicată nicio măsură procesuală de constrângere”.

Tamara Chișcă-Doneva nu ne-a răspuns la telefon. I-am trimis și o solicitare în scris la care a promis să ne răspundă, dar până la realizarea acestui material nu am primit răspunsurile. 

UPDATE // Judecătoarea s-a expus pe Facebook

Sâmbătă seara, pe 2 aprilie, Tamara Chișcă-Doneva a oferit răspunsuri la întrebările „Cutiei Negre” într-o postare pe Facebook în care susține că dosarul penal pe numele ei este unul politic și o răfuială, iar gospodăria de la Ratuș îi aparține în totalitate fiului ei. Aceasta neagă faptul că este o afacere de agrement.

„Nu doresc să comentez acțiuni realizate, cu încălcarea procedurilor legale, în cadrul unui dosar politic intentat drept răfuială, pentru că am refuzat de a înțelege și a executa „aluziile fine” despre necesitatea demisionării mele din funcția de judecător…Ce ține de materialele dosarului penal, nu voi face niciun comentariu pentru nu a prejudicia mersul anchetei, dar vă asigur că voi utiliza toate instrumentele legale, procesuale pentru a mă apăra. Niciuna din acuzații privind nedeclararea averii nu are niciun suport probatoriu pertinent, capacitatea mea financiară și disponibilitățile materiale sunt reflectate pe deplin în declarațiile de avere anuale. Venitul lunar al familiei mele îmi permite un trai decent, dar și posibilitatea realizării unor economii.

Imobilul din Ratuș reprezintă averea exclusivă a fiului meu, care activează în domeniul financiar privat din anul 2004 și locuiește separat cu familia sa din anul 2009. Dânsul a avut și are venituri care i-au permis să achiziționeze un teren agricol în afara orașului Chișinău. Nu este o activitate de agrement, o activitate de întreprinzător precum se declară, ci o gospodărie utilizată în scopuri personale, de familie. La întreținerea acestei gospodării, cu eforturi fizice se implică și soțul meu, atâta timp cât regimul de muncă în ture îi permite acest fapt, dar și pentru că este o activitate care-i place. Sigur, în calitate de părinți și bunici mergem și noi în această localitate și petrecem timpul cu copii și nepoții noștri. Mi se pare absolut normal acest lucru fiind caracteristic, după părerea mea, majorității familiilor din țara noastră”. 

Cu ce avere a plecat din sistem Vladislv Clima 

Vladislav Clima este considerat unul dintre cei mai controversați  judecători din R. Moldova. Mai cu seamă, după scandaloasa decizie privind anularea rezultatelor alegerilor locale din mun. Chișinău, câștigate în 2018 de Andrei Năstase.

În „palmaresul” magistratului se mai regăsește și o hotărâre prin care a dispus atribuirea unui teren de 1 ha de la Moldexpo pentru construcția Holdingului media al fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Și tot el a anulat mai multe hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, printre care cea de suspendare din funcție a judecătorului CSJ, Oleg Sternioală, cercetat penal la acel moment. 

Acum o săptămână, Clima a scris cerere de plecare din sistemul judecătoresc. Demisia din proprie intenție a magistratului a surprins opinia publică. La începutul acestui an, Clima a revenit în fruntea Curții de Apel Chișinău, după ce cu un an în urmă, președinta Maia Sandu a anulat decretul fostului șef de stat Igor Dodon de numire a lui Clima președinte al Curții de Apel. Judecătorul a contestat în judecată decizia Maiei Sandu, iar la sfârșitul anului trecut a obținut câștig de cauză.

Sursele Cutiei Negre din sistemul judecătoresc afirmă că Vladislav Clima a decis să plece în demisie pentru a evita un dosar penal în care ar urma să fie cercetat pentru cheltuieli care depășesc cu peste 4 milioane de lei veniturile acumulate.

VLADISLAV CLIMA, ex-judecător: „Eu am decis să plec din sistem. Am considerat că așa este corect. Respectiv, am făcut acest pas. Nu vreau să mai comentez absolut nimic.Legat de careva pretinse dosare penale, eu nu cunosc acest lucru, există, nu există, nu am fost sesizat, nu am fost înștiințat și nu vreau să  speculez acest lucru și nu vreau să comentez mai mult nimic”.

În cei 16 ani de când activează în calitate de judecător, Clima a câștigat, din partea presei, titlul de unul dintre cei mai bogați magistrați din sistem. Cu 16 ani în urmă, Vladislav Clima călca pentru prima dată pragul Judecătoriei Ciocana, în calitate de magistrat. Pe atunci, fostul avocat dispunea de o avere modestă - un singur apartament de 70 m.p., situat în sectorul Rîșcani al capitalei. În momentul demisiei din sistem, familia Clima dispunea de un apartament de aproape 200 de metri pătrați, în inima capitalei, și două mașini de lux - un VW Passat si un Land Rover DISCOVER, evaluate la aproape 60 de mii de euro. Iar cu doar două luni mai devreme, Clima a înstrăinat o casă nefinisată, amplasată la Trușeni. Valoarea tuturor acestor proprietăți ajunge în acte la aproape 4 milioane de lei. Valoarea de piață este însă mult mai mare.

Casa nefinalizată, vândută cu 65 mii euro

În 2013, Clima a început să construiască o casă în localitatea Trușeni, în apropiere de Chișinău, pe un teren de 12 ari pe care îl luase în comodat de la verișorul soției sale, un oarecare Liviu Pahomi și urma să răscumpere acest teren. A reușit să construiască un singur nivel al casei, iar de mai mulți ani construcția stă abandonată. Din câte vedem la fața locului, teritoriul este plin de buruieni. Imobilul aflat în construcție a fost evaluat în ultima declarație de avere la puțin peste jumătate de milion de lei, iar la începutul anului curent, Clima l-a vândut unui medic cunoscut din Chișinău.

Donații de la părinți pentru achiziția apartamentului

În vara anului 2020, soții Clima au cumpărat un apartament de aproape 200 de metri pătrați în centrul Chișinăului. În acte, imobilul este evaluat la aproape 1,5 milioane de lei. Prețul de piață desigur este de cel puțin 2 ori mai mare. 

Pentru procurarea apartamentului spațios din acest bloc au pus mână de la mână toate rudele familiei Clima. Dacă e să credem declarației de avere a magistratului, o parte din bani, Clima i-a obținut din vânzarea apartamentului mai vechi, cel cumpărat când a venit în sistemul judecătoresc. Iar cotele părți ale copiilor săi din noul imobil, au fost achitate din donațiile făcute de bunici. Tatăl lui Vladislav, Nicolae Clima, fost judecător la Curtea Supremă de Justiție, a donat 10 mii de euro în acest scop. Iar soacra magistratului a mai adăugat încă aproape 20 de mii de euro. Acești bani i-a oferit fiicei și nepoților săi în schimbul cotelor părți pe care aceștia le aveau în modestul său apartament din sectorul Buiucani.

Taxe colosale pentru studiile feciorului în SUA

Cele mai mari cheltuieli pe care par să le suporte membrii familiei Clima țin de studiile copiilor. Fiica minoră a judecătorului este elevă la un liceu privat din capitală, unde taxa de studii este de peste 2500 de euro pe an. Iar fiul mai mare, Vlad, este student la o prestigioasă universitate din Statele Unite ale Americii. Vlad a absolvit același liceu privat din Chișinău în 2019 și a mers mai departe la studii peste ocean, la o prestigioasa universitate din Philadelphia, Drexel University. Instituția este cunoscută în lume pentru programele de educație cooperativă, implicând peste 1.200 de companii care oferă experiență educațională prin angajare plătită. Dar și pentru taxele de studii destul de pipărate …. peste 57 de mii de dolari pe an.  Cu tot cu cazare și alte costuri, taxele se ridică la peste 76 de mii de dolari pe an!!!! Cam cât ar câștiga soții Clima în 4 ani de muncă.

Dar la fel ca și în cazul apartamentului, pentru studiile băiatului contribuie mai multe rude. În 2020, bunicul Nicolae Clima, care a muncit o viață în sistemul judecătoresc, a donat aproape 17 mii de dolari, iar fratele lui Vladislav Clima, Igor Clima - avocat în Chișinău, a donat alți 12600 de dolari pentru universitatea nepotului.

VLADISLAV CLIMA: „În legătură cu participarea copilului meu la diverse olimpiezi, el a fost la olimpiadă la matematică și în India și a venit cu medalie de aur, a participat la matematică și la fizică în SUA, când aplici la universitate beneficiezi de un bonus. Respectiv, bonusul de care beneficiază fiul meu, reieșind din performanțele sale a generat reducerea de care beneficiază el. Dacă era o taxă mai mare, sigur noi nu acceptam. La momentul actual el este deja și în câmpul muncii pe linie universitară și are beneficiile sale financiare”.

Soacra judecătorului, Vera Siminel, angajată a Ministerului Apărării, a donat anul trecut 2250 de euro pentru taxele de studii ale nepoatei. Asta pe lângă cei 20 de mii de euro pentru răscumpărarea cotei părți din apartamentul său.

50 de mii de dolari, donație de la bunicul Nicolae Clima, fost judecător

Bunicii au contribuit cu donații pentru studiile nepoților și în anii precedenți. Spre exemplu, în 2019, Nicolae și Igor Clima i-au donat lui Vlad 30.000 de dolari pentru taxa de studii, iar în 2017, Nicolae Clima a mai contribuit cu donații de 10 000 euro. În doar trei ani, fostul judecător al Curții Supreme de Justiție, până nu demult și președinte al Inspecției judiciare, a donat nepoților peste 50 de mii de dolari. În ultima sa declarație de avere depusă la ANI în 2019, Nicolae Clima indica venituri din salariu și pensie de 650 de mii de lei și acumulări modeste pe carduri bancare.

NICOLAE CLIMA, ex-judecător: „Eu am două carduri. Am și cardul de pensii separat. E de ajuns și iar de ajuns.  Eu de fiecare dată făceam transfer de pe card. Ăsta e nepotul nostru primul și noi cu soția am hotărât că este al nostru, nu ca nepot, ca susținere. -Și ceea ce faceți ca donație ajunge pentru studii? Am văzut că taxele sunt scumpe acolo. -Cât ni s-a cerut atât am dat. De fiecare dată primeam un cont de la universitatea respectivă și noi făceam achitările conforma contului pe care îl primeam. Aici nu poate să fie nicio bănuială. Toate sunt făcute de mine și-s făcute prin card, prin bancă, în mod oficial".

În perioada în care a activat ca judecător, Vladislav Clima a schimbat trei locuințe și 5 automobile, două din ele luate în comodat de la soacră. În mod misterios, în pofida poverii financiare a taxelor de studii ale copiilor și a casei pe care o ridica, soții Clima au reușit în 2 ani, 2017-2019, să acopere leasingul de 38 de mii de euro luat la procurarea automobilului Land Rover. Vladislav Clima avea in ultimii ani un salariu mediu de judecător de 20-25 de mii de lei.

VLADISLAV CLIMA: „Prima mașină în leasing. Cea de a doua mașină de asemenea în leasing. După care construcția casei am inițiat-o după care m-am oprit că mi s-au terminat banii. După care am vândut apartamentul de la Ciocana și cotele din apartamentul soacrei pe care l-au privatizat. El nu a fost cumpărat. Dacă urmăriți declarațiile cum au derivat una din alta, din vânzarea unui bun am cumpărat alt bun nu înțeleg cum pot să apară diferențe sau o problemă. Sincer nu înțeleg chestia dată”. 

Ghenadie Pavliuc, plecat grăbit din sistemul judecătooresc 

Săptămâna trecută, a plecat din sistem și magistratul Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, care de-a lungul anilor a fost învinuit de lipsă de integritate, după ce a aprobat mai multe decizii controversate. Presa a scris despre Pavliuc că ar fi urcat rapid în carieră datorită relației de rudenie pe care o are cu fostul lider al Partidului Democrat Marian Lupu, actualul președinte al Curții de Conturi.

Ziarul de Gardă a scris anterior că Pavliuc a făcut studii de electrician la o școală profesională, iar la 25 de ani s-a apucat să învețe dreptul la Universitatea Liberă Internațională, în secția cu frecvență redusă. La un an după ce și-a luat diploma de jurist, a ajuns judecător. Sunt 16 ani de atunci.

În 2015, Pavliuc a devenit cel mai cunoscut și discutat judecător din R. Moldova. În mai 2015 l-a eliberat pe Ilan Şor din izolator în arest la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în penitenciar, în dosarul fraudei bancare. Apoi, l-a eliberat pe Șor şi din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei. În octombrie 2015, Pavliuc a emis un mandat de arest de 30 de zile pe numele fostului premier Vlad Filat, pe atunci deputat și lider al Partidului Liberal Democrat. Ulterior, Pavliuc a prelungit de fiecare dată mandatele de arest pe numele lui Filat. Tot în 2015, Pavliuc l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat democrat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Pavliuc a examinat cererea Ministerului Justiţiei privind recunoaşterea sentinţei de condamnare a lui Guma, dar i-a schimbat pedeapsa în patru ani de închisoare cu suspendare. Doi ani mai târziu, în mai 2017, în pofida acestor decizii controversate, fostul președinte Igor Dodon a semnat decretul de numire a lui Ghenadie Pavliuc în funcție administrativă - vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Săptămâna trecută, în mod neașteptat, Ghenadie Pavliuc a decis să plece din sistem. Pe 25 martie, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea lui de demisie, examinată în lipsa sa. Odată ce a plecat onorabil din sistem, Ghenadie Pavliuc urmează să încaseze și o indemnizație de concediere de aproximativ 136 de mii de lei, așa cum prevede Legea cu privire la statutul judecătorului.

Averea de milioane a familiei Pavliuc, agonisită lucrând la stat

Potrivit surselor Cutiei Negre, și Ghenadie Pavliuc a ajuns în vizorul oamenilor legii și riscă să se pomenească cu dosar penal pentru îmbogățire ilicită. Presa a scris anterior despre averea familiei Pavliuc, acumulată muncind doar la stat. Soția sa este medic de profesie.

Potrivit celor mai vechi declarații de avere, când a ajuns în sistemul judecătoresc, în 2005, Pavliuc nu avea nicio proprietate. Trei ani mai târziu își cumpără un teren pentru construcții de 3 ari, în sectorul Ciocana. Peste alți trei ani, ridică acolo o casă de toată frumusețea, evaluată în acte la aproape 600 de mii de lei. 

 În acea perioadă, Pavliuc lucra încă la Judecătoria Dondușeni, iar banii câștigați de el și soția sa, în total vreo 10000 de lei pe lună, le-ar fi ajuns doar de trai. Judecătorul s-a încumetat însă nu doar să ridice o casă de 144 de metri pătrați, dar și să cumpere două mașini noi.

Apropo, mașinile sunt marea slăbiciune a lui Ghenadie Pavliuc. În ultimii zece ani, acesta a schimbat 13 automobile! Și dacă la început se mulțumea și cu mașini chinezești ca BYD F-3, în ultimii trei ani a urcat doar la volanul unor BMW-uri și Lexusuri. Mașinile, oricât de luxoase și noi ar fi, nu se rețin în familia lui Pavliuc mai mult de 2 ani. Multe dintre ele sunt cumpărate în leasing, chiar din salon, iar după ce se plictisește de ele, Pavliuc le vinde sau le transmite în cesiune în cele mai multe cazuri unei singure persoane - un oarecare Cătălin Cernavca, administrator al unei companii de vânzare a automobilelor. 

Revenim la imobilele familiei Pavliuc. În 2014, soția judecătorului a primit ca moștenire casa părintească. Deși avea două imobile, unul dintre care de lux, chiar în Chișinău, Ghenadie Pavliuc a beneficiat în 2014 și de apartament la preț preferențial, în blocul construit pentru angajații Judecătoriilor, pe strada Ceucari. Pentru un apartament de 67 de metri pătrați, Pavliuc a plătit doar 24 mii de euro, aproape în jumătate față de prețul de piață. Iar 8000 de euro a plătit pentru un loc de parcare subterană.  

Investiții în două case de tip townhouse de clasa premium

În 2020, Pavliuc a vândut apartamentul, cu 11 mii de euro mai scump. Iar în 2021, Pavliuc a investit 45 de mii de euro într-un alt imobil de tip  Townhouse cu o suprafață de 109 metri pătrați. Casa este situată tot în sectorul Ciocana al capitalei, într-un complex de clasa premium. Accesul este interzis pe teritoriu pentru cei care nu locuiesc aici. Ghenadie Pavliuc nu a fost mult timp proprietar al imobilului. La începutul anului curent l-a vândut cu 96 de mii de euro, un preț dublu față de cât a investit.

Complexul „Cottage Residence” este descris de dezvoltatorul imobiliar ca fiind unul modern și unic în Chișinău, iar fiecare casă de tip Townhouse are propria curte și loc de parcare.

Potrivit declarației de avere depuse în martie curent, Ghenadie Pavliuc și-a mai cumpărat anul trecut o casă de tip Townhouse, cu o suprafață mai mare decât prima - de 165 de metri pătrați, cu un cost de 55 de mii de euro. Pe siteurile de imobiliare, o casa similară, în același complex  locativ, se vinde cu 137 de mii de euro. Pavliuc a plătit deocamdată doar prima rată din noua locuință - de 15 mii de euro.

Pavliuc a plecat din țară

Nu am reușit să luăm legătura cu Ghenadie Pavliuc pentru a-i solicita comentarii despre averea dobândită de când s-a angajat în sistemul judecătoresc. Acesta are telefonul mobil deconectat, iar acasă nimeni nu ne-a răspuns la poartă. În afara camerei de filmat, unul dintre vecini ne-a spus că nu l-a mai văzut de câteva săptămâni pe magistrat și nici mașinile familiei Pavliuc pe la poartă.

Surse din sistemul judecătoresc ne-au comunicat că Ghenadie Pavliuc și familia sa sunt plecați de câteva săptămâni în Danemarca, unde se află fiul mai mare al judecătorului. Bogdan Pavliuc are 21 de ani și și-a încheiat de curând studiile în domeniul ingineriei software la VIA University College din orașul danez Horsens. Potrivit site-ului instituției, studiile la această universitate pentru studenții din țările membre UE sunt gratuite, dar pentru cei din afara Uniunii Europene taxele pentru acest tip de studii sunt de circa 45 de mii de euro pe an.

Afacerea fiului din Danemarca 

Nu știm dacă Bogdan Pavliuc a fost scutit de aceste taxe, cert este că anul trecut, tânărul și-a înființat o afacere în același oraș. Bogdan figurează în calitate de fondator și administrator al companiei „Distribution and Management Services”. Inițial compania s-a numit „Nasty Clean - Cleaning for Business and Private” și oferă servicii de curățenie pentru companii și privați. Pe 21 martie, curent, cu 4 zile înainte ca Ghenadie Pavliuc să depună cerere de demisie din sistemul judecătoresc, fiul său a schimbat denumirea companiei și a adăugat noi genuri de activitate pentru aceasta.

Firma băiatului este înregistrată într-un apartament situat într-o locație pitorească din orașul Horsens, în imediată apropiere de un râu cu același nume și nu departe de universitatea la care a studiat Bogdan Pavliuc. Echipa Cutia Neagră nu a reușit să stabilească dacă apartamentul îi aparține în proprietate tânărului sau este închiriat.

Băiatul afirmă că familia sa nu are imobile în Danemarca. „Într-adevăr, recent am fondat o companie în Danemarca, care încă se află la o etapa începătoare. Respectiv, părinții mei nu pot nici de drept și nici de fapt sa aibă vreo legătură cu această companie. Până în prezent, de careva bunuri imobile în proprietate, în Danemarca, nici eu și nici familia mea nu dispune”, ne-a scris Bogdan Pavliuc într-un mesaj pe Facebook.

Demisii în lanț și anchete penale în sistemul judecătoresc

În ultima perioadă, presa a scris aproape zilnic despre judecători controversați. Unii au plecat din sistem din proprie inițiativă, iar alții au ajuns în vizorul Procuraturii.

Oamenii legii au descins zilele trecute cu percheziții în biroul magistratei Judecătoriei Chișinău, Olesea Țurcanu, suspendată temporar din funcție. Aceasta este cercetată penal pentru adoptarea unor decizii ilegale în favoarea lui Veaceslav Platon. Oamenii legii nu i-au putut percheziționa și casa, deoarece judecătoarea a plecat din țară, cu o zi mai devreme ca oamenii legii să-i bată la ușă. Țurcanu a declarat pentru TV8 că nu se eschivează de la urmărirea penală, iar plecarea în afara țării o avea planificată de mai mult timp.

Dosarul penal a fost pornit după ce Olesea Țurcanu a adoptat decizii controversate în dosarul Moldasig, în favoarea lui Platon, care încerca să-și recupereze activele după ce a fost eliberat din detenție.

Magistratul care l-a pus în libertate pe Veaceslav Platon a plecat recent din sistemul judecătoresc. Pe 18 martie, CSM a aprobat cererea de demisie a lui Sergiu Bularu, cel care a admis demersul privind suspendarea executării pedepsei de către Platon.

A renunțat la funcție și judecătorul Tudor Berdilă de la Curtea de  Apel Cahul, care a fost raportor în dosarul lui Ilan Șor. CSM a mai aprobat și cererea de demisie a fostului președinte al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș. Acesta este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și fusese reținut la începutul anului curent.

În timp ce rata sărăciei absolute crește, iar numărul cetățenilor ajunși sub pragul sărăciei este tot mai mare, în Parlament lucrurile stau mult mai bine. Parlamentari care și-au cumpărat anul trecut locuințe de milioane sau mașini de lux se regăsesc în toate fracțiunile parlamentare. Pe lângă case și mașini, am găsit deputați care au investit în afaceri, pe care deocamdată le țin în secret.

Deputatul socialist Adrian Albu a fost în 2024 lider incontestabil la achiziții. Parlamentarul și-a cumpărat anul trecut un apartament de 175 de metri pătrați, pe care susține că a plătit 3,8 milioane de lei. O achiziție foarte bună dacă ținem cont de faptul că pentru a cumpăra noua locuință, Albu a vândut un apartament mai vechi de două ori mai mic cu aproape aceeași sumă -3,2 milioane de lei.

„Am vândut casa veche, care era absolut făcută toată, mobilată, după care ne-am procurat casa nouă. În declarație se vede prețul de vânzare și de cumpărare, care sunt prețuri corecte, nu cum fac, de obicei, mulți dintre colegii mei - date în jos. Adică este legal. Totul este ușor de verificat”, a declarat deputatul BCS, Adrian Albu.

În general, socialistul Adrian Albu este deputatul cu cele mai multe și scumpe achiziții din actuala legislatură. În 4 ani de mandat, el și-a cumpărat două apartamente, un garaj, o casă de locuit într-o zonă pitorească de pe malul Nistrului,  și un automobil de lux.

Acest Volvo, Albu l-a cumpărat în 2023, anul în care a candidat la funcția de primar al mun. Chișinău. Mașina a fost luată în leasing și este estimată de deputat la prețul de circa 1,5 milioane de lei. Albu trebuie să plătească banii până în 2027.

Cea mai valoroasă achiziție a familiei Albu pare a fi tocmai căsuța de pe malul Nistrului, despre care vorbește cu modestie că este un proiect de suflet pentru el, venind din dorința de a păstra tradițiile moldovenești.

În 2023, la scurt timp după ce cumpărase căsuța din Oxentea, Dubăsari, Adrian Albu declara pentru Cutia Neagră PLUS că a procurat-o ca să scape de gălăgia orașului:

„Orașul este altfel, este gălăgia, iar satul este pentru suflet. Căsuța pe care am procurat-o este una veche, în stil tradițional moldovenesc. Vânzătorul s-a grăbit să o vândă și a dat un preț foarte bun și noi cu mare drag am procurat-o. Acum trebuie să mai investim în ea, pentru că este într-o stare ca la țară, veche, unde trebuie să mai pui lut. Apropo, este casă din lut, cu stuh. Păstrăm autenticitatea. Vrem să arătăm că se merită tradițiile moldovenești să fie conservate, susținute și promovate”.

Întrebat acum din nou despre casă, Albu ne-a spus că încă mai investește în ea, chiar dacă cheltuielile de investiții nu se regăsesc în declarația de avere.

Cutia Neagră a mers în Oxentea să caute casa deputatului socialist. Am găsit gospodăria pe o ulicioară din preajma Nistrului, străjuită de mai multe camere de supraveghere instalate de jur-împrejur. Proprietatea este departe de descrierile modeste făcute de deputat și estimările din declarația sa de avere.

„În spatele meu se află căsuța în stil moldovenesc  din declarația de avere a deputatului Adrian Albu. Se află în satul Oxentea, un loc pitoresc de pe malul râului Nistru. Deși parlamentarul a declarat anterior că este o casă mică, simplă, tradițional moldovenească, imaginile surprinse de noi la fața locului arată mai mult decât atât”.

În ogradă se află un bazin - acoperit acum, o terasă de vară, un garaj, o fântână și încă o construcție alăturată. Casa se află pe un teren de 10 ani pentru care deputatul declară că a plătit 250 de mii de lei. A fost cumpărată acum un an.

Adrian Albu susține că încă investește în reparație, dar sumele cheltuite nu se regăsesc însă și în declarația sa de avere. Nu putem estima exact investițiile făcute, dar imaginile arată o proprietate mai mult decât confortabilă.

Oamenii din sat întâlniți pe ulicioară ne-au spus că aici era o căsuță modestă înainte ca Albu să o cumpere. 

„- Deci aici a fost o casă părăsită, corect? - Casă bătrânească”. 

„ - De cât timp cunoașteți că el ar fi investit în casa asta, adică de când casa are o reparație mai bună? - De vreo doi ani”.  

„ Am înțeles că casa era în stare mai deplorabilă un pic.  - Da. - Și domnul Adrian a făcut reparație. - Da, amu e mai frumoasă”. 

„ - Casa mai de la vale e a lui Adrian Albu, de la BCS, socialiștii”.

„- Cunoașteți dacă are cineva grijă de casa asta?  Da, da. Vecinul. Vecinul e angajat. - Deci ele este angajat, achitat? - Da. Angajat și achitat”.  

„Era interesant când el a dat interviu cu declarația de avere. O căsuță cu stuh. Da, ea e cu stuh, dar sub stuh … -Sub stuh mai este încă ceva”.

Vecinul, indicat de săteni că îngrijește de gospodărie, ne-a confirmat informația.  

„- Dvs. sunteți vecinul deputatului Adrian Albu, corect? - Corect. - Voiam să vă întreb dacă aveți dvs grijă de casă cât dumnealui nu este. - Da, cam așa ceva. -  Vreau să vă întreb dacă sunteți achitat pentru aceste servicii, în sens că aveți grijă de casă? - Nu. Noi așa ne împăcăm, fără nimic. Eu pur și simplu mă mai uit din când în când ce se petrece pe teritoriu”.  

După ce am vizitat gospodăria, l-am contactat repetat pe deputatul Adrian Albu pentru a obține precizări referitoare la investițiile făcute în renovare.

„ - Investițiile au fost făcute în ultimii doi-trei ani de când ați cumpărat casa? - Nu, anul acesta am făcut investiția. - Pur și simplu nu am văzut în declarație investițiile să fie declarate. - Corect, pentru că anul acesta am luat niște bani, am împrumutat și am început să fac investițiile, pentru că vreau să deschid o mică afacere acolo. Vreau să fac o pensiune agricolă.

- Dar aproximativ să ne spuneți cât ați investit. - O să fie în declarație. O să calculez și o să vă spun. - Pentru că ne-ați spus că ați cumpărat o căsuță mică, dar când am ajuns acolo aceasta nu este chiar o căsuță mică cum ne-ați spus dvs., tocmai de aceea am decis să vă sun să concretizez. - Nu, eu am spus că am procurat o casă, de fapt am procurat vila. Am dat-o cu var, am sădit niște iarbă, casa cealaltă tot era când am procurat-o, ea este în declarație. Adică tot ce este pe teritoriu, în afara de bazin și deja cosmetica care am făcut-o, este în declarație.

- Deci casa a fost procurată cu 250 de mii de lei, corect eu înțeleg? - Nu țin minte exact, vedeți în declarația de avere, Când s-a început războiul atunci au căzut prețurile și eu am cumpărat-o. - Prețul acesta l-am luat tocmai din declarația dvs., tocmai de aceea vă întreb. Iar împrumutul pe care îl aveți este strict pentru reparație.  - Nu doar. Eu am luat un credit mai mare pentru mai multe chestii. Eu mi-am procurat  și un apartament și vreau să fac reparație în el și multe altele”.

CV-ul lui Adrian Albu arată că acesta a lucrat mereu la stat. Și-a început cariera în 2006 în Centrul Național Anticorupție, pe atunci CCCEC. Din 2016 s-a angajat la Parlament, în calitate de consilier al președintelui fracțiunii Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi. În 2019, după ce PSRM ajunge la guvernare, a fost numit secretar general al Parlamentului, iar din vara anului 2022 este deputat. Bugetarul a început să-și sporească averea exact din anul în care a ajuns să lucreze în Parlament. 

Dacă în 2016, întreaga sa avere era de 1,3 milioane de lei, astăzi, deputatul își estimează propriile bunuri la 8 milioane de lei, de peste 6 ori mai mult. Veniturile familiei nu au crescut însă la fel de mult. Dacă în 2016, familia Albu aduna un venit de 400 de mii de lei, anul trecut, venitul familiei a crescut de aproape trei ori, până la 1,2 milioane de lei. 

Albu definește achizițiile făcute în ultimii ani drept investiții strategice ale familie, pentru că salariul și indemnizația de deputat, de circa 42 de mii de lei, nu sunt suficiente pentru a întreține familia.

„Mie îmi place să fac investiții, pentru că cu salariul deputatului, regretabil, nu te poți menține. Mulți cred că sunt salarii mari, nu sunt ca la miniștri. Sunt mult mai mici. De aceea noi cu soția încercăm să ne ținem mai mult pe apă și facem investiții. Atât”.

Anul trecut, soția deputatului a fondat o companie specializată în domeniul energiei verzi, „RAV Energy”, dar deocamdată firma nu are activitate. Tot anul trecut, Marina Albu a contractat un credit de 725 de mii de lei.

„Noi demult studiam piața energiei regenerabile și am încercat să facem o mică investiție și mai mult ține de un start-up ca să vedem dacă se merită de investit mai departe sau nu. Dar vreau să vă spun că deja m-am confruntat cu foarte multe acte birocratice, care, cred că fiecare care ar dori să investească în această direcție, se confruntă. Lucru regretabil. Pentru că cu cât „paphos” cei de la guvernare ne spun că deja 36% din electricitatea consumată în Republica Moldova provine din energia regenerabilă, dar oameni sunt mulți care vor să investească, văzând o afacere prosperă. Dar sunt mereu în actele birocratice întâmpinați de către guvernarea noastră”.

 În 2024, în contextul alegerilor prezidențiale, Adrian Albu a fost implicat într-un scandal legat de niște înregistrări audio care sugerează discuții cu un agent FSB, Iurii Gudilin, angajat anterior în calitate de consilier de campanie la PSRM și inclus in 2022 în lista de sancțiuni a SUA. Adrian Albu susține că înregistrările sunt un fake și ne asigură că el nu a discutat niciodată cu Gudilin. 

„Nu vreau să comentez până ce nu trece judecata. Judecata va trece și îmi voi restabili adevărul. - Dar cunoașteți cine stă în spatele acestui fake? - Habar nu am. De ce ar trebui să mă intereseze acest lucru”.
BETA În trecut, Adrian Albu a efectuat mai multe vizite la Moscova, însă în declarația sa de avere pentru anul 2024, deputatul nu a indicat cheltuieli legate de transportul aerian, menționând că nu a mai fost în capitala rusă de o perioadă de timp”.

„ - În cadrul unei emisiuni TV8, ați declarat că aveți și vizite la Moscova. Cunoaștem că biletele nu sunt atât de ieftine și în declarații n-am văzut cheltuielile.. - Înseamnă că ce? Că n-am fost fost o-ho-ho cât timp la Moscova. - „O-ho-ho”, asta de cât timp? - De foarte mult timp. Eu nici nu țin minte cât de mult, dacă sincer. Cred că mai mult de un an”.  

De la Adrian Albu trecem la un alt coleg de partid al acestuia, Radu Mudreac. Anul trecut a fost cu succes și pentru el. Deputatul cercetat penal pentru suspiciuni de spălare de bani și-a întors în 2024 casa, înstrăinată fictiv cu doi ani în urmă, a rambursat o datorie de 83.000 de euro și și-a deschis un depozit bancar de jumătate de milion de lei.

Casa-bijuterie din preajma parcului Dendrarium din sectorul Buiucani al Capitalei a revenit în 2024 cu succes în proprietatea legală a lui Radu Mudreac. În 2022, la scurt timp după ce Parlamentul a votat ridicarea imunității deputatului și cercetarea lui penală pentru spălare de bani, Mudreac și-a vândut casa, pentru a o scoate de sub lovitură în cazul în care procurorii ar fi dispus sechestrarea bunurilor sale. La scurt timp, a devenit clar că tranzacția de vânzare-cumpărare a fost fictivă. Mudreac nu a părăsit niciodată locuința, ci doar a schimbat în acte proprietarul. 

În 2022, deputatul indica și o sumă de 250 de mii de euro pe care ar fi luat-o pentru casă. În 2023, banii nu se mai regăsesc în declarație, iar anul trecut, casa reapare în proprietate, cu aceeași valoare cu care a fost vândută - 250.000 de euro. Asta chiar dacă, potrivit siteurilor de anunțuri imobiliare, valoarea de piață a unei asemenea case ar fi astăzi de jumătate de milion de euro.  

„- În declarația dvs. de avere ați indicat doi ani în urmă, că ați vândut o casă, apoi ați cumpărat alta, practic de aceeași sumă. - Nu alta. - V-ați întors casa? - Ca urmare de înstrăinare a bunurilor, suma a fost declarată pe parcursul a doi ani de zile cu suma care se află în declarație. Acum a dispărut suma care se declara și a apărut înapoi bunul”.    

Tot anul trecut, Mudreac și-a cumpărat și o mașină Dacia, cu 3.000 de euro, iar jumătate de milion de lei i-a depus la bancă pe un cont de depozit. Întrebat cum a reușit să economisească o asemenea sumă, în paralel cu achitarea unei datorii de 83.000 de euro, deputatul a invocat veniturile familiei și chiria obținută dintr-un apartament.

„- Vânzând casa, cumpărând-o apoi, ați reușit să aveți și un depozit de jumătate de milion de lei? - Da. Este salariul acumulat în cadrul familiei. Este apartamentul care este dat în chirie. Sunt făcute, achitate impozitele pentru tot”.

Anul trecut, familia Mudrac a obținut venituri din salarii de peste 900 de mii de lei. Între timp, dosarul penal în care este cercetat pentru spălare de bani a intrat pe linie moartă. În pofida unei decizii de judecată din 2023 prin care procurorii au fost somați să accelereze investigațiile, dosarul tot pe masa procurorilor se află. Am încercat să obține mai multe detalii de la organul de urmărire penală, dar fără succes. Dosarul a fost transferat de la Procuratura Anticorupție, la Procuratura Chișinău.

„ - Eu nu am acces la dosar. - Dar cum comentați? -  Da cum să comentez. Dosarul este în procedură de examinare la organe. Colaborăm cu organele. Asta este”.      

Cu imobile noi și scumpe s-au făcut anul trecut și mai mulți deputați PAS. Victor Spînu a trecut cu traiul într-un duplex HI Tech din Măgdăcești, Alina Dandara și-a cumpărat un apartament mai spațios la Poșta Veche, iar deputatul din Bălți Boris Marcoci a cumpărat un spațiu comercial cu peste două milioane de lei și imediat l-a donat unui nepot.

Deputatul PAS Victor Spînu a devenit proprietarul unei case în anul 2023, însă familia sa s-a mutat în locuință abia în toamna lui 2024. Conform declarației de avere, imobilul de 140 m.p., situat la 15 km de Chișinău, a fost cumpărat cu 60.000 de euro, chiar dacă recunoaște deputatul, valoare de piață este cel puțin dublă. Am mers la fața locului pentru a vedea noua locuință a deputatului. Casa se află în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni, și este parte a unui duplex in stil HI TECH, în care deputatul locuiește împreună cu familia.

„Casa am procurat-o în 2023, cca un an au durat reparațiile. Și ne-am mutat în ea în septembrie 2024. Ea era construită, doar că era varianta sură, deci pereții erau goi. Costul ei a fost de 60.000 de euro, cum a fost indicat în declarație. Pentru reparație - asta-i foarte complicat de estimat. A fost, tot, o sumă bunicică. Pentru că și costurile de reparație sunt destul de înalte”.  

Cât despre sursele financiare, deputatul a declarat că o parte din bani provin din donațiile primite la propria nuntă, dar și din economiile personale ale familiei. În 2022, Spînu a adunat circa jumătate de milion de lei de la nuntă și altă jumătate de milion de lei - dividente dintr-o companie IT pe care o deține. 

„- Din ce surse ați construit casa, dacă nu e secret? - Nu, nu e secret, noi suntem foarte transparenți. Deci noi am avut un eveniment de familie - nunta, și tradițional, am primit un ajutor material din partea invitaților. Acești bani i-am depus la o bancă. Și respectiv, inclusiv, din acești bani, din anumite economii, am reușit să procurăm casa care a fost procurată în două rate. Deci o rată a fost achitată în 2023 și a doua rată în 2024. 50% și 50%, cam asta a fost”.    

Deputatul PAS Boris Marcoci indică în declarația sa de avere pentru 2024 că a procurat un spațiu comercial pentru care a plătit două milioane de lei.  Întrebat despre acest imobil, Marcoci a precizat că a fost vorba de o tranzacție internă în cadrul firmei și că bunul a fost ulterior donat unui nepot.

„- Am văzut că aveți un nou spațiu comercial? -Nu. Eu l-am luat, l-am cumpărat de la întreprindere, l-am dăruit la un nepot de-al meu, care, într-adevăr, a făcut taică-său pentru întreprinderea noastră, și, desigur că, le-am cadonat-o lor, să aibă pentru familia lor. - Spațiul comercial unde este? În Bălți sau Chișinău? - În Bălți, noi nu avem nimic la Chișinău”.  

Întreprinderea la care se referă deputatul este o companie de construcții „Marsharcon”, fondată de soții Marcoci încă acum 25 de ani. Anul trecut, firma le-a adus profituri de trei milioane de lei. Totuși, Marcoci afirmă că, de când a intrat în politică, afacerile sale au avut de suferit.

„- Cum vă merg afacerile de când ați devenit deputat, pentru că ați spus… - Desigur că cu pierderi mari. Cu pierderi. - De ce? - Pentru că am avut 158 de muncitori când am venit în parlament și acum am 80. Și atunci erau 120 de milioane pe an și acum sunt 62.Diferența este mare.  După ce termin ca deputat, mă întorc înapoi în afaceri. Că afacerile pentru mine, la atâția ani - afacerile sunt bune”.      

Chiar dacă se plânge că afacerile îi merg mai prost, în cei patru ani de mandat, Marcoci și-a sporit în ultimii ani averea. În 2022, de exemplu, și-a cumpărat o vilă în România. Valoarea indicată a acesteia este de circa 90 de mii de euro, cu tot cu teren.

„- Am observat că aveți o vilă și vreau să vă întreb unde este aceasta situată, în România, în Moldova, unde? - Ei, dapăi uitați-vă în declarația de avere. - Dar vreau ca dvs să ne confirmați, unde este aceasta? - Nu vreau. Uitați-vă în declarație. - Cine trăiește în acea vilă? - Copiii mei trăiesc”.

În momentul în care a acces în Parlament, Marcoci și-a cumpărat și un apartament în capitală, iar în 2023, a făcut schimbări și în garaj. A cumpărat un Mercedes nou, cu peste un milion de lei, după ce și-a vândut mașina mai veche cu 740 de mii de lei.

La începutul acestui an, Boris Marcoci s-a pomenit vizat într-un scandal legat de reparația podurilor de pe drumul de ocolire a orașului Bălți. Primarul localității, Alexandr Petkov, l-a acuzat pe deputat de provocarea colapsului rutier în oraș după ce ar pornit reparația drumului de ocolire fără  a stabili rute alternative. Petkov a declarat jurnaliștilor că a sesizat procuratura Anticorupție, care a pornit investigații pe caz.

„- Apropo, domnule Marcoci, am văzut că sunteți acuzat de către Petkov. Acesta spune că dvs. sunteți cel care stă în spatele colapsului rutier din Bălți. Este vorba de repararea podului - Podul nu-l fac eu, dar îl face Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova pentru traseul național. - Dar ați fost cumva chemat, audiat? - N-am fost, nu sunt și nici nu voi fi, pentru că n-am eu nimic cu podul acela. - Eu numai mă duc cu… cum s-ar duce ministrul, parlamentarul și controlează lucrările. -Dar cum comentați dvs. declarații făcute de către Petkov? -  Am spus cum le-am comentat. Nu are ce face domnul primar. Că nu a putut el să facă podul și-l face Guvernul. Și el nu are ce face. Mai bine s-ar uita la drumurile lui din mun. Bălți ce se face, că nu face nimic absolut”.

Și deputata PAS Alina Dandara a trecut anul trecut la casă nouă. Parlamentara a vândut un apartament mai mic, primit prin donație în 2020, a mai contractat un credit de 750 de mii de lei și și-a luat un apartament mai mare, de circa 90 de mii de euro.

„Nu este tocmai luxos, este în capăt de Poșta Veche, dar este într-o zonă mult mai liniștită pentru mine. Anul trecut în luna ianuarie am vândut vechiul apartament pe care l-am moștenit din familie, din cauza sau în cazul meu, datorită pieței imobiliare, prețul a crescut foarte mult. Respectiv,  am profitat de ocazie și l-am vândut la un preț mult mai mare, ca să-mi iau în ipotecă pentru 25 de ani  un apartament”.

Dandara și-a cumpărat și o mașină nouă, în leasing. Skoda Kamiq a intrat în posesia deputatei în 2022. Valoarea autovehiculului se ridică la 20.500 de euro, iar anul trecut Dandara a reușit să scape și de leasing.

„- Da, da. Iese că din apartamentul vândut de  cca 59.000 euro, vechiul apartament, am plătit în avans leasingul la mașină și mi-am luat deja apartamentul ăsta unde locuiesc”. 

În ultimul an, Dandara a obținut un venit de la Parlament de circa 400 de mii de lei.

Și dacă numărul deputaților care și-au permis anul trecut investiții în imobiliare este relativ mic, atunci lista celor care și-au reînnoit parcul de automobile este mult mai mare. Cei mai mulți dintre deputați au optat pentru mașini chinezești, mai ieftine. Dar nu au lipsit nici mașinile de lux.

Cel care deschide topul celor mai scumpe mașini achiziționate în anul 2024 este deputatul socialist Corneliu Furculiță. În declarația de avere, deputatul indică un pret de 1,2 milioane de lei pentru noul Volvo XC90.

„Iubesc să fie totul corect din punct de vedere juridic. Mașina aparține uneia din întreprinderi în care este fondatoare soția mea. De rând cu această mașină, întreprinderile au mult mai multe bunuri. Am consider de bun ton și bun simț, să fie declarat și acest mijloc de transport. - Cum se justifică prețul acestei mașini? - Repet.  Ea aparține uneia din întreprinderi. Este cumpărată din resursele financiare ale corespunzătoarei întreprinderi în baza de contract comercial, prețul este cel declarat, absolut transparent tot”.      

Un model identic, Volvo XC90 apare anul trecut și în declarația de avere a deputatei socialiste Ala Pilipețcaia. Doar că prețul indicat este de exact două ori mai mic.

Marina Morozova, deputată din partea Partidul Acțiune și Solidaritate, și-a cumpărat în 2024 o Toyota Rav4 Hybrid, fabricată în 2020, în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

„Am vândut-o pe cea veche care avea un consum foarte, foarte mare. Care am utilizat-o timp de 10 ani. Deja era consum și de motorină, un consum de benzină de 12 litri și am fost nevoită să o vând. Mi-am procurat o altă mașină care va servi, cred că, încă 10 ani. Pentru că nu-mi schimb mașinile în fiecare an”.

Colegul de partid al deputatei, Alexandr Trubca, și-a cumpărat anul trecut o Skoda Kodiaq, tot de aproape jumătate de milion de lei.

„Fiindcă am avut o suplinire în familie și am avut nevoie de o mașină mai mare, am avut un automobil Renault Kadjar din 2014, îmi pare că. Am vândut mașina aceea, am luat un credit de 200.000 lei și din banii ăștia mi-am luat o nouă mașină. Un Kodiak din 2020, dacă nu mă greșesc. - Mașina e din salon sau cumpărată la mâna a doua? - Mașina e cumpărată la mâna a doua, de la Bălți, am cumpărat-o de la un domn. Trebuie să recunosc că mi-a mers. Planificam să o aduc de peste hotare, dar întâmplător am găsit-o pe anunțurile 999. O persoană privată o vindea la Bălți, am mers la Bălți, am văzut mașina, mi-a plăcut și am bătut palma”.

Deputata PAS Liliana Nicolăiescu-Onofrei și-a achiziționat o Kia Sportage, pentru care a plătit  474 de mii de lei. 

Vasile Bolea, care a părăsit în urmă cu doi ani Partidul Socialiștilor,  indică în actele oficiale o mașină Haval cu o valoare de 451 de mii de lei. 

Socialistul Petru Burduja a declarat o mașină marca Honda CRV, fabricată în 2017, în sumă de 400 mii de lei. 

Nicolai Rusol, colegul de fracțiune a lui Burduja, a indicat în declarația de avere un Suzuki SCross, în valoare de 382 mii de lei. 

La coada clasamentului se află deputatul PAS, Mihail Leahu, care și-a cumpărat o mașină Volvo, estimată la 300 de mii de lei.