/LIVE TEXT/ Război în Ucraina ziua 884: Atacuri cu drone, erou arestat, catastrofa din Rusia și soluția rapidă! Putin vrea un NATO

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Afacerea familiei Tamarei Chișcă-Doneva și averile lui Clima și Pavliuc, plecați din sistem

04 aprilie 2022, ora 14:20

Stela Mihailovici

Ultimele săptămâni s-au lăsat cu mai multe plecări din justiție. Magistrați controversați, care au adoptat decizii păguboase pentru stat sau imaginea statului și s-au făcut milionari, au demisionat subit. Demisiile lor au coincis cu momentul în care în privința acestora se pregătea pornirea unor cauze penale pentru îmbogățire ilicită sau fals în declarații. CUTIA NEAGRĂ PLUS a analizat averile și cheltuielile celor mai controversați judecători dintre cei plecați din sistem. De asemenea, vă povestim despre afacerea de famillie a vicepreședintei Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișcă-Doneva. Joia trecută, oficiul, locuința și automobilul magistratei au fost percheziționate în cadrul unui dosar penal pornit pentru îmbogățire ilicită.

Tamara Chișcă-Doneva este bine cunoscută opiniei publice, în special după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a obligat statul să achite despăgubiri de 1,5 milioane de euro în dosarul „Gemenii”. Doneva a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” în 2005, iar centrul comercial a ajuns pe mâna lui Vladimir Plahotniuc.

Miercuri, procurorii au bătut la ușa casei judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție și i-au percheziționat biroul. Oamenii legii au dat buzna la câteva ore după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru inițierea urmăririi penale și efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită. Procuratura Anticorupție a emis un comunicat fără detalii în care anunță scurt că judecătoarea este suspectată că, între anii 2014-2021, și-a mărit substanțial patrimoniul său și al membrilor familiei sale. Iar bunurile dobândite nu ar fi justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Gospodăria familiei la Ratuș, cu iaz, foișoare și casă de vacanță

„Cutia Neagră Plus” a reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Familia Tamarei Chișcă-Doneva a pus pe roate o afacere în satul Ratuș din raionul Criuleni, care nu se regăsește în declarațiile de avere. Este vorba despre o gospodărie care se întinde pe două hectare de teren, unde a fost amenajată o zonă de agrement cu iaz, foișoare și o casă de vacanță. Bunurile imobile se află nu departe de Chișinău, la aproximativ 20 de kilometri, în imediata apropiere a traseului M2, care duce spre Orhei.

Terenul de 59 de ari, pe care a fost săpat iazul, a fost cumpărat în iunie 2016 de la un oarecare Vasile Ursu. Acesta, la rândul său, cumpărase pământul în 2014 de la Primărie, cu 265 de mii de lei.

După tranzacția din 2016, terenul a fost înregistrat pe Gheorghe-Grigore Gajim, fiul Tamarei Chișcă-Doneva dintr-o căsătorie anterioară. În actele cadastrale, terenul figurează ca fiind agricol și nu este înregistrat pe el un bazin acvatic. Pe malul iazului au fost amenajate locuri de odihnă - 5 foișoare, care se dau în chirie în sezonul estival, dar și o casă de vacanță cu două etaje, construită din lemn.

Afacerea nu este înregistrată la Primărie

În bugetul Primăriei Drăsliceni nu vine niciun leu din activitatea zonei de agrement, iar primarul susține că nu cunoaște cine este proprietarul.

PETRU BUZU, primar comuna Drăsliceni: "Dacă este agricol, ca să faci o zonă de agrement trebuie să schimbi modul de folosință a terenului. La noi așa act nu a parvenit până la momentul de față. Că este o activitate legală nu vă pot spune din considerentul că la noi nu sunt actele. Noi nu am eliberat nicio notificare și nici autorizație referitor la activitate turistică sau de domeniul agrement sau ceva de felul acesta. Din activitatea acestei zone nu vine niciun leu decât impozitul funciar care este achitat de toate terenurile agricole care la noi sunt înregistrate. - Dar când ați văzut că se fac lucrări de excavare, ați încercat să luați legătura cu proprietarii, să discutați, să vedeți ce intenții au, ce sapă? – Când au început săpăturile acestui iaz, noi am discutat cu persoanele care erau la fața locului și ne-au spus atunci cineva dintre cei care făceau lucrările că sunt șefii, li s-au dat indicațiii, sunt proprietarii pe care trebuie să-i găsim. Privitor la construcția și amplasarea căsuțelor de odihnă o să fie sesizate organele, inclusiv și noi ne sesizăm și o să încercăm să vedem care este situația reală și care sunt actele de permitere a amplasării acestor bunuri".

Fiul judecătoarei, cu firmă specializată în vânzarea peștelui

La câteva luni de la achiziția terenului, în noiembrie 2016, fiul Tamarei Chișcă-Doneva și-a înregistrat o companie – „Arg-Invest Comerț”, cu adresa juridică în Chișinău, chiar în casa magistratei.

Firma are ca domeniu de activitate comerțul cu alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște. Dar iazul săpat la Ratuș nu este atât de mare încât să permită creșterea peștilor pentru comerț. Potrivit rapoartelor financiare, compania „Arg Invest Comerț” a avut venituri modeste de la fondare, iar în 2020 chiar a activat în pierdere.

Moșie cu livadă

Alături de iaz, fiul Tamarei Chișcă-Doneva mai are un teren agricol de 84 de ari, cumpărat în aceeași zi, pe 6 iunie 2016, tot de la Vasile Ursu. Aici sunt câteva rânduri de copaci de nuci, plantați de fostul proprietar, iar alături o mică livadă mai tânără. Tot teritoriul este îngrădit cu un gard de plasă metalică.

În curte au fost ridicate și câteva construcții provizorii, unde sunt crescute păsări. De acestea are grijă un bărbat pe care l-am surprins în imaginile filmate de la înălțime. Dar nu a ieșit la poarta gospodăriei când l-am strigat de la gard.

În 2018, Gheorghe Gajim și-a extins moșia și a mai cumpărat un teren agricol de 70 de ari, în aceeași zonă. În total, fiul judecătoarei Tamara Chișcă-Doneva deține peste două hectare de pământ în extravilanul comunei Drăsliceni.

Casa de milioane a judecătoarei, renovată în ultimii ani

Tamara Chișcă-Doneva mai are în proprietate și o casă cu două etaje și mansardă, situată în sectorul Rîșcani al capitalei. Terenul de 5 ari i-a fost acordat gratuit judecătoarei de către Primăria Chișinău încă în anul 1996. Casa pe care și-a construit-o are o suprafață exterioară de aproape 250 de metri pătrați și a fost dată în exploatare în anul 2008. În declarațiile de avere, imobilul figurează ca având 145 de metri pătrați și un cost de numai un milion de lei. Valoarea de piață a casei este evident de câteva ori mai mare.

În ultimii ani, magistrata a renovat imobilul. Dacă comparăm casa fotografiată de jurnaliștii Ziarului de Gardă în 2014 și imobilul filmat acum de echipa Cutiei Negre, vedem că a fost reconstruită mansarda și unul dintre pereții exteriori ai casei. De asemenea, a fost renovată totalmente fațada casei, schimbat acoperișul și poarta.

În aprilie 2007, imobilul a fost gajat la Victoriabank pentru un credit de 2,5 milioane de lei. Iar peste câteva luni, printr-un contract adițional, banca a mai oferit cu împrumut încă 200 de mii de lei. În următorul an, a fost luat un alt credit de 350 de mii de euro, fiind gajată casa. Împrumuturile nu s-au regăsit în declarațiile de avere ale judecătoarei.

La aceeași bancă, a activat anterior fiul judecătoarei, proprietarul din acte al iazului de la Ratuș, Gheorghe-Grigore Gajim. Reporterul Cutiei Negre a identificat numele acestuia într-un raport al Victoriabank din anul 2012 în tabelul persoanelor care au „acces la informaţia confidenţială a băncii în virtutea funcţiilor deţinute”. Iar Tamara Chișcă-Doneva și alt fiu al ei Alexei-Alexandru Chișcă figurează ca persoane afiliate.

În declarațiile de avere, judecătoarea mai indică 4 terenuri agricole de aproape 5 hectare și o casă de 50 de metri pătrați pe care le-a moștenit de la părinți.

Folosește mașinile copiilor

În ultimii 5 ani, Tamara Chișcă-Doneva a schimbat și câteva mașini. În 2017 se plimba cu un Audi Q7, luat în folosință, evaluat la 200 de mii de lei. Și tot de atunci folosește o altă mașină de marca Audi, cumpărată cu 283 de mii de lei și înregistrată pe numele nurorii sale Rodica Gajim. În 2019, judecătoarea a cumpărat o mașină de model Toyota Corolla, pentru care a plătit peste 100 mii lei. În următorul an a vândut-o, iar din 2021 folosește un autoturism de model Dacia Duster, înregistrat pe fiul său Alexandru.

În ultimii ani, și veniturile judecătoarei de la CSJ au crescut ca pe drojdii. Dacă în 2017 a încasat din salarii 249 de mii de lei, în 2021 suma s-a dublat și a depășit jumătate de milion de lei. Asta ar însemna peste 40 de mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, Tamara Chișcă-Doneva ridică și o pensie de invidiat, peste 30 de mii de lei pe lună.

A primit 853 mii lei de la CNAS racalcul la pensie

Anul trecut, judecătoarea a fost protagonista Cutiei Negre într-o altă anchetă despre pensionarii de lux ai R. Moldova. Atunci v-am povestit cum a câștigat Tamara Chișcă-Doneva, împreună cu alți magistrați, procesele de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, care a fost obligată să le recalculeze pensiile. În final, Doneva a primit de la CNAS 853 de mii de lei recalcul și pensie pentru anul 2021.

Deși a investit în imobile și afaceri scumpe, după cum bănuiesc procurorii, Tamara Chișcă-Doneva a reușit să-și facă și economii. În anul 2018, declara un depozit bancar cu 7 mii de euro. Suma a tot crescut de atunci, iar în ultima declarație de avere, indică deja peste 44 de mii de euro într-un depozit și într-un cont bancar.

A refuzat să facă declarații la Procuratură

După ce i-au percheziționat casa, biroul și mașina, Tamara Chișcă-Doneva a fost citată la Procuratură pentru a fi recunoscută în calitate de bănuită, în dosarul în care este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită.

MARIANA CHERPEC, purtătoare de cuvânt Procuratura Generală: „La 29 martie curent, magistrata vizată urma a fi recunoscută în calitate de bănuită și audiată pe marginea cazului investigat, ca urmare a efectuării perchezițiilor la aceasta de către procurorii anticorupție. La solicitarea apărătorului acesteia, acțiunea procesuală planificată a fost amânată pentru data de 1 aprilie curent. Respectiv, la data și ora fixată, magistrata s-a prezentat la organul de urmărire penală, fiind însoțită de apărătorul acesteia. În cadrul audierilor, magistrata nu și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii de care este bănuită și respectiv, la această etapă, uzând de dreptul său procesual, nu a dat careva declarații, rezervându-și acest drept pentru un alt termen. În privința magistratei vizate, la această etapă a efectuării urmăririi penale pe caz, nu a fost aplicată nicio măsură procesuală de constrângere”.

Tamara Chișcă-Doneva nu ne-a răspuns la telefon. I-am trimis și o solicitare în scris la care a promis să ne răspundă, dar până la realizarea acestui material nu am primit răspunsurile.

UPDATE // Judecătoarea s-a expus pe Facebook

Sâmbătă seara, pe 2 aprilie, Tamara Chișcă-Doneva a oferit răspunsuri la întrebările „Cutiei Negre” într-o postare pe Facebook în care susține că dosarul penal pe numele ei este unul politic și o răfuială, iar gospodăria de la Ratuș îi aparține în totalitate fiului ei. Aceasta neagă faptul că este o afacere de agrement.

„Nu doresc să comentez acțiuni realizate, cu încălcarea procedurilor legale, în cadrul unui dosar politic intentat drept răfuială, pentru că am refuzat de a înțelege și a executa „aluziile fine” despre necesitatea demisionării mele din funcția de judecător…Ce ține de materialele dosarului penal, nu voi face niciun comentariu pentru nu a prejudicia mersul anchetei, dar vă asigur că voi utiliza toate instrumentele legale, procesuale pentru a mă apăra. Niciuna din acuzații privind nedeclararea averii nu are niciun suport probatoriu pertinent, capacitatea mea financiară și disponibilitățile materiale sunt reflectate pe deplin în declarațiile de avere anuale. Venitul lunar al familiei mele îmi permite un trai decent, dar și posibilitatea realizării unor economii.

Imobilul din Ratuș reprezintă averea exclusivă a fiului meu, care activează în domeniul financiar privat din anul 2004 și locuiește separat cu familia sa din anul 2009. Dânsul a avut și are venituri care i-au permis să achiziționeze un teren agricol în afara orașului Chișinău. Nu este o activitate de agrement, o activitate de întreprinzător precum se declară, ci o gospodărie utilizată în scopuri personale, de familie. La întreținerea acestei gospodării, cu eforturi fizice se implică și soțul meu, atâta timp cât regimul de muncă în ture îi permite acest fapt, dar și pentru că este o activitate care-i place. Sigur, în calitate de părinți și bunici mergem și noi în această localitate și petrecem timpul cu copii și nepoții noștri. Mi se pare absolut normal acest lucru fiind caracteristic, după părerea mea, majorității familiilor din țara noastră”.

Cu ce avere a plecat din sistem Vladislv Clima

Vladislav Clima este considerat unul dintre cei mai controversați judecători din R. Moldova. Mai cu seamă, după scandaloasa decizie privind anularea rezultatelor alegerilor locale din mun. Chișinău, câștigate în 2018 de Andrei Năstase.

În „palmaresul” magistratului se mai regăsește și o hotărâre prin care a dispus atribuirea unui teren de 1 ha de la Moldexpo pentru construcția Holdingului media al fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Și tot el a anulat mai multe hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, printre care cea de suspendare din funcție a judecătorului CSJ, Oleg Sternioală, cercetat penal la acel moment.

Acum o săptămână, Clima a scris cerere de plecare din sistemul judecătoresc. Demisia din proprie intenție a magistratului a surprins opinia publică. La începutul acestui an, Clima a revenit în fruntea Curții de Apel Chișinău, după ce cu un an în urmă, președinta Maia Sandu a anulat decretul fostului șef de stat Igor Dodon de numire a lui Clima președinte al Curții de Apel. Judecătorul a contestat în judecată decizia Maiei Sandu, iar la sfârșitul anului trecut a obținut câștig de cauză.

Sursele Cutiei Negre din sistemul judecătoresc afirmă că Vladislav Clima a decis să plece în demisie pentru a evita un dosar penal în care ar urma să fie cercetat pentru cheltuieli care depășesc cu peste 4 milioane de lei veniturile acumulate.

VLADISLAV CLIMA, ex-judecător: „Eu am decis să plec din sistem. Am considerat că așa este corect. Respectiv, am făcut acest pas. Nu vreau să mai comentez absolut nimic.Legat de careva pretinse dosare penale, eu nu cunosc acest lucru, există, nu există, nu am fost sesizat, nu am fost înștiințat și nu vreau să speculez acest lucru și nu vreau să comentez mai mult nimic”.

În cei 16 ani de când activează în calitate de judecător, Clima a câștigat, din partea presei, titlul de unul dintre cei mai bogați magistrați din sistem. Cu 16 ani în urmă, Vladislav Clima călca pentru prima dată pragul Judecătoriei Ciocana, în calitate de magistrat. Pe atunci, fostul avocat dispunea de o avere modestă - un singur apartament de 70 m.p., situat în sectorul Rîșcani al capitalei. În momentul demisiei din sistem, familia Clima dispunea de un apartament de aproape 200 de metri pătrați, în inima capitalei, și două mașini de lux - un VW Passat si un Land Rover DISCOVER, evaluate la aproape 60 de mii de euro. Iar cu doar două luni mai devreme, Clima a înstrăinat o casă nefinisată, amplasată la Trușeni. Valoarea tuturor acestor proprietăți ajunge în acte la aproape 4 milioane de lei. Valoarea de piață este însă mult mai mare.

Casa nefinalizată, vândută cu 65 mii euro

În 2013, Clima a început să construiască o casă în localitatea Trușeni, în apropiere de Chișinău, pe un teren de 12 ari pe care îl luase în comodat de la verișorul soției sale, un oarecare Liviu Pahomi și urma să răscumpere acest teren. A reușit să construiască un singur nivel al casei, iar de mai mulți ani construcția stă abandonată. Din câte vedem la fața locului, teritoriul este plin de buruieni. Imobilul aflat în construcție a fost evaluat în ultima declarație de avere la puțin peste jumătate de milion de lei, iar la începutul anului curent, Clima l-a vândut unui medic cunoscut din Chișinău.

Donații de la părinți pentru achiziția apartamentului

În vara anului 2020, soții Clima au cumpărat un apartament de aproape 200 de metri pătrați în centrul Chișinăului. În acte, imobilul este evaluat la aproape 1,5 milioane de lei. Prețul de piață desigur este de cel puțin 2 ori mai mare.

Pentru procurarea apartamentului spațios din acest bloc au pus mână de la mână toate rudele familiei Clima. Dacă e să credem declarației de avere a magistratului, o parte din bani, Clima i-a obținut din vânzarea apartamentului mai vechi, cel cumpărat când a venit în sistemul judecătoresc. Iar cotele părți ale copiilor săi din noul imobil, au fost achitate din donațiile făcute de bunici. Tatăl lui Vladislav, Nicolae Clima, fost judecător la Curtea Supremă de Justiție, a donat 10 mii de euro în acest scop. Iar soacra magistratului a mai adăugat încă aproape 20 de mii de euro. Acești bani i-a oferit fiicei și nepoților săi în schimbul cotelor părți pe care aceștia le aveau în modestul său apartament din sectorul Buiucani.

Taxe colosale pentru studiile feciorului în SUA

Cele mai mari cheltuieli pe care par să le suporte membrii familiei Clima țin de studiile copiilor. Fiica minoră a judecătorului este elevă la un liceu privat din capitală, unde taxa de studii este de peste 2500 de euro pe an. Iar fiul mai mare, Vlad, este student la o prestigioasă universitate din Statele Unite ale Americii. Vlad a absolvit același liceu privat din Chișinău în 2019 și a mers mai departe la studii peste ocean, la o prestigioasa universitate din Philadelphia, Drexel University. Instituția este cunoscută în lume pentru programele de educație cooperativă, implicând peste 1.200 de companii care oferă experiență educațională prin angajare plătită. Dar și pentru taxele de studii destul de pipărate …. peste 57 de mii de dolari pe an. Cu tot cu cazare și alte costuri, taxele se ridică la peste 76 de mii de dolari pe an!!!! Cam cât ar câștiga soții Clima în 4 ani de muncă.

Dar la fel ca și în cazul apartamentului, pentru studiile băiatului contribuie mai multe rude. În 2020, bunicul Nicolae Clima, care a muncit o viață în sistemul judecătoresc, a donat aproape 17 mii de dolari, iar fratele lui Vladislav Clima, Igor Clima - avocat în Chișinău, a donat alți 12600 de dolari pentru universitatea nepotului.

VLADISLAV CLIMA: „În legătură cu participarea copilului meu la diverse olimpiezi, el a fost la olimpiadă la matematică și în India și a venit cu medalie de aur, a participat la matematică și la fizică în SUA, când aplici la universitate beneficiezi de un bonus. Respectiv, bonusul de care beneficiază fiul meu, reieșind din performanțele sale a generat reducerea de care beneficiază el. Dacă era o taxă mai mare, sigur noi nu acceptam. La momentul actual el este deja și în câmpul muncii pe linie universitară și are beneficiile sale financiare”.

Soacra judecătorului, Vera Siminel, angajată a Ministerului Apărării, a donat anul trecut 2250 de euro pentru taxele de studii ale nepoatei. Asta pe lângă cei 20 de mii de euro pentru răscumpărarea cotei părți din apartamentul său.

50 de mii de dolari, donație de la bunicul Nicolae Clima, fost judecător

Bunicii au contribuit cu donații pentru studiile nepoților și în anii precedenți. Spre exemplu, în 2019, Nicolae și Igor Clima i-au donat lui Vlad 30.000 de dolari pentru taxa de studii, iar în 2017, Nicolae Clima a mai contribuit cu donații de 10 000 euro. În doar trei ani, fostul judecător al Curții Supreme de Justiție, până nu demult și președinte al Inspecției judiciare, a donat nepoților peste 50 de mii de dolari. În ultima sa declarație de avere depusă la ANI în 2019, Nicolae Clima indica venituri din salariu și pensie de 650 de mii de lei și acumulări modeste pe carduri bancare.

NICOLAE CLIMA, ex-judecător: „Eu am două carduri. Am și cardul de pensii separat. E de ajuns și iar de ajuns. Eu de fiecare dată făceam transfer de pe card. Ăsta e nepotul nostru primul și noi cu soția am hotărât că este al nostru, nu ca nepot, ca susținere. -Și ceea ce faceți ca donație ajunge pentru studii? Am văzut că taxele sunt scumpe acolo. -Cât ni s-a cerut atât am dat. De fiecare dată primeam un cont de la universitatea respectivă și noi făceam achitările conforma contului pe care îl primeam. Aici nu poate să fie nicio bănuială. Toate sunt făcute de mine și-s făcute prin card, prin bancă, în mod oficial".

În perioada în care a activat ca judecător, Vladislav Clima a schimbat trei locuințe și 5 automobile, două din ele luate în comodat de la soacră. În mod misterios, în pofida poverii financiare a taxelor de studii ale copiilor și a casei pe care o ridica, soții Clima au reușit în 2 ani, 2017-2019, să acopere leasingul de 38 de mii de euro luat la procurarea automobilului Land Rover. Vladislav Clima avea in ultimii ani un salariu mediu de judecător de 20-25 de mii de lei.

VLADISLAV CLIMA: „Prima mașină în leasing. Cea de a doua mașină de asemenea în leasing. După care construcția casei am inițiat-o după care m-am oprit că mi s-au terminat banii. După care am vândut apartamentul de la Ciocana și cotele din apartamentul soacrei pe care l-au privatizat. El nu a fost cumpărat. Dacă urmăriți declarațiile cum au derivat una din alta, din vânzarea unui bun am cumpărat alt bun nu înțeleg cum pot să apară diferențe sau o problemă. Sincer nu înțeleg chestia dată”.

Ghenadie Pavliuc, plecat grăbit din sistemul judecătooresc

Săptămâna trecută, a plecat din sistem și magistratul Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, care de-a lungul anilor a fost învinuit de lipsă de integritate, după ce a aprobat mai multe decizii controversate. Presa a scris despre Pavliuc că ar fi urcat rapid în carieră datorită relației de rudenie pe care o are cu fostul lider al Partidului Democrat Marian Lupu, actualul președinte al Curții de Conturi.

Ziarul de Gardă a scris anterior că Pavliuc a făcut studii de electrician la o școală profesională, iar la 25 de ani s-a apucat să învețe dreptul la Universitatea Liberă Internațională, în secția cu frecvență redusă. La un an după ce și-a luat diploma de jurist, a ajuns judecător. Sunt 16 ani de atunci.

În 2015, Pavliuc a devenit cel mai cunoscut și discutat judecător din R. Moldova. În mai 2015 l-a eliberat pe Ilan Şor din izolator în arest la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în penitenciar, în dosarul fraudei bancare. Apoi, l-a eliberat pe Șor şi din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei. În octombrie 2015, Pavliuc a emis un mandat de arest de 30 de zile pe numele fostului premier Vlad Filat, pe atunci deputat și lider al Partidului Liberal Democrat. Ulterior, Pavliuc a prelungit de fiecare dată mandatele de arest pe numele lui Filat. Tot în 2015, Pavliuc l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat democrat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Pavliuc a examinat cererea Ministerului Justiţiei privind recunoaşterea sentinţei de condamnare a lui Guma, dar i-a schimbat pedeapsa în patru ani de închisoare cu suspendare. Doi ani mai târziu, în mai 2017, în pofida acestor decizii controversate, fostul președinte Igor Dodon a semnat decretul de numire a lui Ghenadie Pavliuc în funcție administrativă - vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Săptămâna trecută, în mod neașteptat, Ghenadie Pavliuc a decis să plece din sistem. Pe 25 martie, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea lui de demisie, examinată în lipsa sa. Odată ce a plecat onorabil din sistem, Ghenadie Pavliuc urmează să încaseze și o indemnizație de concediere de aproximativ 136 de mii de lei, așa cum prevede Legea cu privire la statutul judecătorului.

Averea de milioane a familiei Pavliuc, agonisită lucrând la stat

Potrivit surselor Cutiei Negre, și Ghenadie Pavliuc a ajuns în vizorul oamenilor legii și riscă să se pomenească cu dosar penal pentru îmbogățire ilicită. Presa a scris anterior despre averea familiei Pavliuc, acumulată muncind doar la stat. Soția sa este medic de profesie.

Potrivit celor mai vechi declarații de avere, când a ajuns în sistemul judecătoresc, în 2005, Pavliuc nu avea nicio proprietate. Trei ani mai târziu își cumpără un teren pentru construcții de 3 ari, în sectorul Ciocana. Peste alți trei ani, ridică acolo o casă de toată frumusețea, evaluată în acte la aproape 600 de mii de lei.

În acea perioadă, Pavliuc lucra încă la Judecătoria Dondușeni, iar banii câștigați de el și soția sa, în total vreo 10000 de lei pe lună, le-ar fi ajuns doar de trai. Judecătorul s-a încumetat însă nu doar să ridice o casă de 144 de metri pătrați, dar și să cumpere două mașini noi.

Apropo, mașinile sunt marea slăbiciune a lui Ghenadie Pavliuc. În ultimii zece ani, acesta a schimbat 13 automobile! Și dacă la început se mulțumea și cu mașini chinezești ca BYD F-3, în ultimii trei ani a urcat doar la volanul unor BMW-uri și Lexusuri. Mașinile, oricât de luxoase și noi ar fi, nu se rețin în familia lui Pavliuc mai mult de 2 ani. Multe dintre ele sunt cumpărate în leasing, chiar din salon, iar după ce se plictisește de ele, Pavliuc le vinde sau le transmite în cesiune în cele mai multe cazuri unei singure persoane - un oarecare Cătălin Cernavca, administrator al unei companii de vânzare a automobilelor.

Revenim la imobilele familiei Pavliuc. În 2014, soția judecătorului a primit ca moștenire casa părintească. Deși avea două imobile, unul dintre care de lux, chiar în Chișinău, Ghenadie Pavliuc a beneficiat în 2014 și de apartament la preț preferențial, în blocul construit pentru angajații Judecătoriilor, pe strada Ceucari. Pentru un apartament de 67 de metri pătrați, Pavliuc a plătit doar 24 mii de euro, aproape în jumătate față de prețul de piață. Iar 8000 de euro a plătit pentru un loc de parcare subterană.

Investiții în două case de tip townhouse de clasa premium

În 2020, Pavliuc a vândut apartamentul, cu 11 mii de euro mai scump. Iar în 2021, Pavliuc a investit 45 de mii de euro într-un alt imobil de tip Townhouse cu o suprafață de 109 metri pătrați. Casa este situată tot în sectorul Ciocana al capitalei, într-un complex de clasa premium. Accesul este interzis pe teritoriu pentru cei care nu locuiesc aici. Ghenadie Pavliuc nu a fost mult timp proprietar al imobilului. La începutul anului curent l-a vândut cu 96 de mii de euro, un preț dublu față de cât a investit.

Complexul „Cottage Residence” este descris de dezvoltatorul imobiliar ca fiind unul modern și unic în Chișinău, iar fiecare casă de tip Townhouse are propria curte și loc de parcare.

Potrivit declarației de avere depuse în martie curent, Ghenadie Pavliuc și-a mai cumpărat anul trecut o casă de tip Townhouse, cu o suprafață mai mare decât prima - de 165 de metri pătrați, cu un cost de 55 de mii de euro. Pe siteurile de imobiliare, o casa similară, în același complex locativ, se vinde cu 137 de mii de euro. Pavliuc a plătit deocamdată doar prima rată din noua locuință - de 15 mii de euro.

Pavliuc a plecat din țară

Nu am reușit să luăm legătura cu Ghenadie Pavliuc pentru a-i solicita comentarii despre averea dobândită de când s-a angajat în sistemul judecătoresc. Acesta are telefonul mobil deconectat, iar acasă nimeni nu ne-a răspuns la poartă. În afara camerei de filmat, unul dintre vecini ne-a spus că nu l-a mai văzut de câteva săptămâni pe magistrat și nici mașinile familiei Pavliuc pe la poartă.

Surse din sistemul judecătoresc ne-au comunicat că Ghenadie Pavliuc și familia sa sunt plecați de câteva săptămâni în Danemarca, unde se află fiul mai mare al judecătorului. Bogdan Pavliuc are 21 de ani și și-a încheiat de curând studiile în domeniul ingineriei software la VIA University College din orașul danez Horsens. Potrivit site-ului instituției, studiile la această universitate pentru studenții din țările membre UE sunt gratuite, dar pentru cei din afara Uniunii Europene taxele pentru acest tip de studii sunt de circa 45 de mii de euro pe an.

Afacerea fiului din Danemarca

Nu știm dacă Bogdan Pavliuc a fost scutit de aceste taxe, cert este că anul trecut, tânărul și-a înființat o afacere în același oraș. Bogdan figurează în calitate de fondator și administrator al companiei „Distribution and Management Services”. Inițial compania s-a numit „Nasty Clean - Cleaning for Business and Private” și oferă servicii de curățenie pentru companii și privați. Pe 21 martie, curent, cu 4 zile înainte ca Ghenadie Pavliuc să depună cerere de demisie din sistemul judecătoresc, fiul său a schimbat denumirea companiei și a adăugat noi genuri de activitate pentru aceasta.

Firma băiatului este înregistrată într-un apartament situat într-o locație pitorească din orașul Horsens, în imediată apropiere de un râu cu același nume și nu departe de universitatea la care a studiat Bogdan Pavliuc. Echipa Cutia Neagră nu a reușit să stabilească dacă apartamentul îi aparține în proprietate tânărului sau este închiriat.

Băiatul afirmă că familia sa nu are imobile în Danemarca. „Într-adevăr, recent am fondat o companie în Danemarca, care încă se află la o etapa începătoare. Respectiv, părinții mei nu pot nici de drept și nici de fapt sa aibă vreo legătură cu această companie. Până în prezent, de careva bunuri imobile în proprietate, în Danemarca, nici eu și nici familia mea nu dispune”, ne-a scris Bogdan Pavliuc într-un mesaj pe Facebook.

Demisii în lanț și anchete penale în sistemul judecătoresc

În ultima perioadă, presa a scris aproape zilnic despre judecători controversați. Unii au plecat din sistem din proprie inițiativă, iar alții au ajuns în vizorul Procuraturii.

Oamenii legii au descins zilele trecute cu percheziții în biroul magistratei Judecătoriei Chișinău, Olesea Țurcanu, suspendată temporar din funcție. Aceasta este cercetată penal pentru adoptarea unor decizii ilegale în favoarea lui Veaceslav Platon. Oamenii legii nu i-au putut percheziționa și casa, deoarece judecătoarea a plecat din țară, cu o zi mai devreme ca oamenii legii să-i bată la ușă. Țurcanu a declarat pentru TV8 că nu se eschivează de la urmărirea penală, iar plecarea în afara țării o avea planificată de mai mult timp.

Dosarul penal a fost pornit după ce Olesea Țurcanu a adoptat decizii controversate în dosarul Moldasig, în favoarea lui Platon, care încerca să-și recupereze activele după ce a fost eliberat din detenție.

Magistratul care l-a pus în libertate pe Veaceslav Platon a plecat recent din sistemul judecătoresc. Pe 18 martie, CSM a aprobat cererea de demisie a lui Sergiu Bularu, cel care a admis demersul privind suspendarea executării pedepsei de către Platon.

A renunțat la funcție și judecătorul Tudor Berdilă de la Curtea de Apel Cahul, care a fost raportor în dosarul lui Ilan Șor. CSM a mai aprobat și cererea de demisie a fostului președinte al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș. Acesta este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și fusese reținut la începutul anului curent.

Stela Mihailovici

/ВИДЕО/ Ройтман о въезде молдаван в Израиль: "Нам удалось добиться отсрочки ввода электронных разрешений"

Членство в НАТО и $500 млрд. Помпео предложил Трампу план окончания войны в Украине

/ВИДЕО/ "Европа - это мы". Горное сокровище: гостевой дом Hanul Teilor открыли при поддержке ЕС

/ВИДЕО/ Обыски в Бельцах по делу о наркотиках: среди задержанных предполагаемый соратник Морашана?

/ВИДЕО/ Париж готовится к церемонии открытия Олимпиады. Город охраняют более 40 тысяч полицейских

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Dosare răsunătoare! Cum scapă de închisoare judecătorii condamnați pentru corupție

21 iulie 2024, ora 19:45

Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Reporterul Cutiei Negre PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spunem astăzi care este soarta lor.

(17 iunie 2014)

IURIE LEANCĂ, ex-premier al R. Moldova: „Din punctul meu de vedere, carul s-a pornit, dar încă cu rotații foarte și foarte mici. Este adevărat că o treime dintre judecători în ultimii 3-4 ani au plecat din sistem, care au probleme de integritate. A fost primul judecător băgat la închisoare și vreau să vă zic, stimați concetățeni, că nu sunt mândru că așa ceva se întâmplă în R. Moldova. Nu sunt mândru că încă 9 judecători sunt cu dosare deja în instanță. Dar dacă nu vom sancționa pe cei care își permit să facă astfel de lucruri, mă tem că niciodată nu vom face regulă în R. Moldova.

De la această declarație a fostului prim-ministru s-au scurs zece ani. De atunci, numărul judecătorilor cercetați penal a trecut de 70, dar niciunul nu a ajuns după gratii. Doar doi magistrați au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție și ambii au reușit să fugă din țară. Cel mai recent caz este cel al judecătorului din Drochia, Valeriu Ghedreuțan.

„Ghedreuțan Valeriu se consideră condamnat în baza Art. 324, alin. 3, Cod Penal și se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 10 mii unități convenționale ce constituie 200 mii lei. Pedeapsa penală sub formă de închisoare urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

Această hotărâre a fost citită de judecătorii Curții de Apel Bălți pe data de 2 iulie doar în fața echipei de filmare a Cutiei Negre PLUS. Condamnatul, un fost magistrat al Judecătoriei Drochia, care trebuia să fie deja după gratii, a fugit din țară. Avocatul său nu s-a prezentat la ședință.

„Greșeala” instanței care i-a permis unui judecător să fugă din țară

Valeriu Ghedreuțan, condamnat pentru corupere pasivă, a scăpat de închisoare datorită unei erori admise de judecătorii de la Apel în dispozitivul hotărârii pe care au pronunțat-o la 30 aprilie.

Magistrații au scris în hotărâre că „termenul de executare a pedepsei cu închisoarea urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”. Astfel, Valeriu Ghedreuțan a mers liniștit acasă și urma să aștepte până când Curtea Supremă de Justiție avea să pună punct în dosarul său.

După ce instanța a fost atenționată că deciziile Curții de Apel trebuie executate din momentul adoptării, completul de judecată a emis, pe 27 mai, o nouă încheiere și a dispus reținerea imediată a magistratului și transferul lui în penitenciar. Dar ia-l de unde nu-i! Chiar în aceeași noapte, Ghedreuțan a fugit din R. Moldova.

„Inspectoratul de Poliție din Drochia a recepționat actele de la Curtea de Apel Bălți pe poșta electronică guvernamentală în dimineața zilei de 28 mai. În urma verificărilor, s-a stabilit că Valeriu Ghedreuțan a părăsit hotarele R. Moldova tot 28 mai. La ora 12:01 acesta a traversat punctul de frontieră Criva-Mămăliga, în calitate de pasager al unui automobil. Conform informației operative, Ghedreuțan a rămas pe teritoriul Ucrainei, la autogara din orașul Cernăuți. Din acest motiv, nu a fost posibilă executarea deciziei Curții de Apel Bălți. La 31 mai, în baza încheierii Judecătoriei Drochia, a fost pornit dosarul special de căutare. În prezent, se întreprind măsuri în vederea stabilirii locului aflării și reținerii condamnatului”, a precizat Inspectoratul de Poliție din Drochia la solicitarea Cutiei Negre.

Judecătorii Curții de Apel Bălți au refuzat să explice de ce nu au dispus pe 30 aprilie arestul imediat al lui Ghedreuțan.

GHEORGHE SCUTELNIC, judecător Curtea de Apel Bălți: „Eroarea admisă este corectată prin încheiere și este indicată în decizia motivată care o să fie expediată părților. Nu facem comentarii asupra deciziei adoptate. Nu este o eroare. Este o practică judiciară care a fost anterior stabilită. Noi o să explicăm la timpul cuvenit și în situațiile cuvenite. Dacă oamenii își fac mendrele, asta e altă întrebare. Mă iertați”!

Plângere la Inspecția Judiciară

Pe 2 iulie, Consiliul Superior al Magistraturii l-a demis pe Valeriu Ghedreuțan din funcția de magistrat al Judecătoriei Drochia. Timp de 8 ani, acesta fusese suspendat din funcție.

Totodată, acțiunile judecătorilor Curții de Apel Bălți, care l-au lăsat în libertate pe Ghedreuțan urmează a fi verificate de Inspecția Judiciară.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „La 16 mai, în adresa Inspecției Judiciare a fost depusă o plângere de către șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. La moment Inspecția analizează toate circumstanțele indicate în sesizare. Șefa Procuraturii Anticorupție a indicat despre o rea-credință, intenție a acelor judecători. Inspecția Judiciară urmează să stabilească dacă a avut loc acea corectare, dacă este în limitele legii și, eventual, dacă nu este în limitele legii, inspecția urmează să verifice dacă judecătorii au făcut-o cu intenție sau din neglijență gravă”.

Valeriu Ghedreuțan s-a ales cu dosar penal pentru corupere pasivă în anul 2016. El i-a promis unei femei că va adopta o hotărâre în favoarea ei într-un litigiu în care aceasta își cerea dreptul de proprietate asupra unei case din orașul Drochia. După ce i-a dat câștig de cauză în dosar, femeia a transferat din Italia 6 200 de euro chiar pe numele judecătorului. Iar Valeriu Ghedreuțan a ridicat personal banii de la bancă. După ce judecătorul a cerut încă 1000 de euro ca să ridice sechestrul de pe casă, femeia a decis să-l denunțe la CNA.

Magistrata căutată de Interpol timp de 10 ani

Primul caz în care un magistrat a reușit să scape de pușcărie prin fugă s-a întâmplat însă acum zece ani. În iunie 2014, judecătoarea Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni a fost condamnată la 8 ani de închisoare după ce a cerut mită 2000 de euro, de la rudele a doi tineri pe care îi judeca. O parte din banii marcați de CNA au fost găsiți în casa judecătoarei în timpul perchezițiilor.

Elena Roibu, condamnată pentru corupție, a fugit chiar din sala de judecată și a părăsit teritoriul R. Moldova, fugind prin regiunea transnistreană. De zece ani, aceasta este căutată, dar fără rezultat.

„Elena Roibu a fost anunțată în căutare de către Biroul Interpol la 27 iunie 2014. În prezent, căutarea internațională se menține. Nu a fost recepționată nicio informație referitoare la localizarea persoanei sau reținerea acesteia pe teritoriul R. Moldova sau în afara țării, ne-a comunicat Inspectoratul General al Poliției.

Gheorghe Popa (sursa foto: Ziarul de Gardă)

Primul judecător prins în flagrant cu mită, achitat și revenit la muncă

Primul caz de corupție care vizează un judecător, datează din anul 2013. Magistratul Gheorghe Popa a fost prins cu mită de 200 de dolari. Flagrantul a avut loc chiar în biroul magistratului. Banii marcați de CNA au fost găsiți între paginile Codului de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. La 4 ani de la acele percheziții, judecătorul a fost achitat și a revenit în sistem, iar statul a fost obligat să-i plătească peste 700 de mii de lei, în calitate de prejudicii materiale.

Potrivit procurorilor, în schimbul banilor, magistratul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești, urma să scoată de pe rol cererea unui reclamant.

În aprilie 2014, Judecătoria Buiucani l-a găsit vinovat pe Gheorghe Popa și l-a condamnat pentru corupție pasivă la 7 ani de închisoare. Magistratul s-a declarat nevinovat și a acuzat CNA că i-a organizat o provocare.

Peste doi ani, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința primei instanțe și a stabilit că fapta imputată constituie doar o contravenție. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, iar în iulie 2017, Gheorghe Popa a fost total achitat.

Peste câteva zile de la decizia instanței, Popa a fost restabilit de CSM în funcția de judecător. În anul 2019, după ce a fost obligat prin judecată, statul i-a plătit lui Popa și prejudicii de aproape 750 de mii de lei, pentru că a fost cercetat penal pe nedrept și suspendat din funcție.

Dorin Coval (sursa foto: Ziarul de Gardă)

Dosar fără finalitate timp de 10 ani

Un alt dosar de rezonanță, inițiat de procurori cu mai bine de zece ani în urmă, nu are până astăzi o finalitate. Magistratul Dorin Coval de la Judecătoria Căușeni, cercetat în trei cauze penale, își așteaptă sentința la Curtea de Apel Chișinău.

Prima dată, CSM și-a dat acordul ca judecătorul Dorin Coval să fie anchetat pentru corupție în septembrie 2013. Magistratul a fost învinuit de procurori că a primit drept mită 500 de lei și tichete pentru 400 de litri de motorină și benzină. În 2014, Coval s-a ales cu alte două dosare penale pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii. Cele 3 cauze au fost conexate.

Judecătoria Chișinău l-a achitat pe Coval în decembrie 2017 pe capătul de acuzare ce vizează actul de corupție, iar pe celelalte două - a expirat termenul de prescripție. În 2020, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Timp de 4 ani, instanța nu a emis o sentință. În aprilie curent, magistrata Elena Cojocari, care avea dosarul în procedură, a demisionat. Cauza a fost distribuită unui alt judecător care va relua procesul de la zero.Prima ședință de judecată a fost programată tocmai pentru data de 5 noiembrie 2024.

La fel ca și judecătorul de la Telenești, Dorin Coval nu-și recunoaște vina și a declarat în instanță că actul de corupție de care este învinuit a fost o provocare organizată de CNA.

Condamnat la 7 ani de închisoare de prima instanță

În aprilie 2015, un alt judecător a fost prins cu mită. Veaceslav Panfilii de la Judecătoria Anenii Noi a fost reţinut de ofiţerii CNA după ce a primit ultima tranșă de 400 de euro din cei 1000 pe care i-ar fi estorcat de la fiul unei persoane vizate într-o cauză civilă aflată la el în procedură. Procurorii au documentat acțiunile judecătorului timp de 3 luni și apoi l-au reținut îBanii marcați au fost predați benevol de judecător, care i-a scos din buzunarul sacoului.

Dosarul lui Panfilii a fost examinat timp de 8 ani în instanța de fond. În octombrie anul trecut, magistratul a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani de închisoare. Panfilii nu și-a recunoscut vina. A declarat în instanță că avea o relație de prietenie cu persoana care l-a denunțat la CNA, iar banii pe care i-a luat reprezentau un împrumut. Operațiunea CNA a calificat-o ca fiind tot o provocare.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost atacată cu recurs de Veaceslav Panfilii și de un an și jumătate dosarul stă blocat la Curtea de Apel Chișinău. După demisia din luna mai a judecătoarei Liubovi Brînză, care a avut dosarul în procedură, cauza urmează să fie distribuită altui magistrat.

Revenirea judecătorului Arnăut și cererea pentru „titlul onorific de veteran al sistemului judiciar”.

În iulie 2017, judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut a fost suspendat din funcție după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul ca acesta să fie cercetat penal pentru 4 episoade de trafic de influență. Arnăut a fost învinuit în baza mărturiilor făcute de avocatul-vedetă Valerian Mânzat. Acesta a scris un denunț în care a povestit că, în perioada în care a fost avocatul întreprinderii Moldovagaz, judecătorul Arnăut rezolva problemele companiei în instanță și primea câte 50 de mii de lei pentru fiecare serviciu.

Mânzat a mai declarat că, în anul 2016, după ce a fost condamnat la închisoare pentru escrocherie, ar fi apelat tot la Arnăut să-l ajute să obțină o sentință mai blândă la Apel . I-ar fi transmis 20 de mii de euro, pentru a influența completul de judecători, dar a fost mințit. Curtea de Apel Chișinău i-a menținut pedeapsa cu închisoarea lui Mânzat, iar acesta l-a denunțat mai apoi pe Arnaut la CNA.

În noiembrie 2022, Judecătoria Bălți l-a achitat pe Sergiu Arnăut pe toate capetele de acuzare, motivând că probele audio și video prezentate de procurori și declarațiile martorilor nu confirmă acuzațiile aduse de Valerian Mânzat. În ianuarie 2023 și Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat în favoarea lui Arnăut. Ulterior, acesta a revenit în funcția de judecător.

La 7 mai curent, Sergiu Arnăut a cerut în plenul CSM să-i fie acordat „Titlul onorific veteran al sistemului judiciar”. Discuțiile au fost aprinse, iar într-un final, CSM a amânat subiectul. Ulterior, Arnăut a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău.

Până astăzi nu există o sentință definitivă în dosarul lui Sergiu Arnăut în care este învinuit de trafic de influență. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Examinarea trebuia să înceapă în luna mai, dar ședințele au fost anulate din cauza demisiei judecătorilor de la CSJ.

Mihail Ciugureanu (sursa foto: Vip Magazin)

Cum a scăpat Ciugureanu de dosarul penal

Mai mulți magistrați dintre cei care s-au ales cu dosare penale în ultimii ani, au dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că ar fi încălcat procedura atunci când a eliberat acordurile pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. Astfel, există riscul ca mai multe dosare să fie clasate, dacă CSM va pierde litigiile. O astfel de situație s-a produs deja în cazul fostului judecător Mihail Ciugureanu. Anul trecut, mai mulți magistrați au obținut victorii împotriva CSM la Curtea de Apel și sunt în așteptarea deciziilor salvatoare la Curtea Supremă de Justiție.

În iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru ca judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, să fie cercetat penal pentru abuz în serviciu și pronunțarea cu bună-știință a unor încheieri contrare legii.

Ciugureanu a fost învinuit că a emis patru încheieri în urma cărora 780 de hectare de teren din proprietatea statului au ajuns la Întreprinderea de Stat „Codrul”, aflată în proces de insolvabilitate, cu riscul de a fi înstrăinate. Judecătorul, care a ieșit deja la pensie, a respins atunci acuzațiile.

Dosarul lui Mihail Ciugureanu nu a mai avut finalitate în instanța de judecată. Cauza a fost scoasă de pe rol patru ani mai târziu, după ce fostul judecător a câștigat procesul civil intentat împotriva CSM-ului, fiind anulat acordul de pornire a urmării penale pe numele său.

Soluții similare au primit anul trecut la Curtea de Apel Chișinău și trei judecători cercetați penal pentru îmbogățire ilicită: Ion Druță, Tatiana Avasiloaie și Alexandru Gheorghieș. CSM a contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție și dosarele se află pe rol.

Președintele interimar al CSM recunoaște că instituția a pierdut mai multe litigii similare pentru că nu a respectat diferite norme legale.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „Deseori instanțele de judecată anulând aceste acorduri care au fost date de CSM au făcut referire la prevederile legale care spun că judecătorii vizați trebuiau invitați la ședințele CSM. Chestiunea asta nu s-a făcut și în unele cazuri instanțele de judecată au menționat că a fost încălcată procedura și o altă soluție decât a anula acea hotărâre a CSM nu ar fi fost. Înțelegem că este o hotărâre nepopulară pentru că lumea a așteptat rezultate pe marginea acelor cauze, dar în condițiile în care a fost încălcată legea și procedura, instanțele de judecată nu aveau alternativă”.

Investigațiile financiare paralele tărăgănează ancheta

Se judecă cu CSM și fostul magistrat al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală. Unul dintre motivele de contestare în judecată a deciziei CSM a fost faptul că a lipsit de la ședința Consiliului la care a fost dat acordul să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani.

Sternioală este acuzat că deține bunuri de aproape 14 milioane de lei, printre care și o casă de lux în Chișinău, înregistrată inițial pe numele părinților săi pensionari. În acel imobil au descins cu percheziții procurorii în noiembrie 2019. La aproape 5 ani distanță, Procuratura încă nu a trimis dosarul lui Sternioală în instanța de judecată.

Un alt judecător, Alexandru Gheorghieș, învinuit că deține mai multe mașini de lux și o casă de milioane în municipiul Bălți pe care le-a înscris pe persoane terțe, a fost reținut de procurori în urmă cu doi ani și jumătate. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Procuratura Anticorupție a informat că atât în cazul lui Gheorghieș, cât și în cazul lui Sternioală, procesele se tărăgănează, pentru că procurorii așteaptă rezultatele unor investigații financiare paralele.

Pe de altă parte, experta anticorupție Cristina Ciobotaru consideră că o parte dintre dosarele inițiate pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită au reprezentat de fapt o răfuială a CSM-ului, cu intenția de a-i scoate din sistem pe magistrații incomozi.

CRISTINA CIOBOTARU, expertă anticorupție: „Anul 2019 a fost un an foarte prolific din perspectiva pornirii dosarelor pentru îmbogățire ilicită, mai ales în cazul judecătorilor. Ceea ce au avut în comun aceste dosare a fost faptul că erau judecători aflați în conflict cu CSM din cauza organizării Adunării Extraordinare a Judecătorilor la care urma să fie pusă în discuție revocarea membrilor CSM. Această adunare până la urmă a eșuat, dar ranchiuna a rămas. Ne uităm chiar la ordinea în care au fost pornite aceste dosare penale. E vorba de Alexandru Gheorghieș, care a fost președintele ales al acelei adunări. A fost mai apoi magistrata Olesea Țurcan, care a fost secretara adunării. Apoi Tatiana Avasiloaie care a fost secretara comisiei de numărare a voturilor la Adunarea Generală Extraordinară. De asta eu cred că ceea ce unește aceste dosare nu este neapărat caracterul ilicit al averii acestor magistrați, ci problemele pe care le aveau ei cu CSM-ul care a supraviețuit după acea Adunare Generală din 2019. S-ar crea impresia că a existat și o înțelegere cu procurorii pentru a verifica anumiți judecători incomozi CSM-ului cu promisiunea că ei vor ajuta la ridicarea imunității lor pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. De asta eu cred că aceste dosare bat pasul pe loc de foarte mulți ani, nu pentru că îi protejează sistemul, dar pentru că atunci când motivația nu este una veritabilă, asta e soarta dosarelor de fiecare dată.

Dosarele de îmbogățire ilicită! Clima și Pavliuc au scăpat de anchetă

În total, CSM și-a dat acordul pentru ca 11 judecători să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită. Între timp, 5 dosare au fost clasate de procurori, iar în unele cazuri de rezonanță în care a fost decisă urmărirea penală, Procuratura a tăcut chitic.

De exemplu, dosarul inițiat pe numele fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, a fost clasat încă la 6 iunie 2023. Iar dosarul fostului vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a fost clasat la 15 februarie 2024, pentru că faptele nu au întrunit elementele infracțiunii.

Despre asta am aflat doar după ce reporterul Cutiei Negre a solicitat oficial informația de la Procuratura Anticorupție.

Pe banca acuzaților, pentru îmbogățire ilicită, au ajuns până astăzi doar doi judecători. Oleg Melniciuc este singurul condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare. Magistratul se declară nevinovat și a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea cauzei este suspendată până în luna octombrie, pentru a fi efectuată o expertiză financiară.

OLEG MELNICIUC, judecător: „Am considerat că judecătorul va fi capabil să pătrundă în esența argumentelor pe care le-am invocat. Dacă judecătorul nu a dorit să pătrundă în esență și să facă calcule, eu am hotărât că atunci e mai bine să solicităm o expertiză. Las” să facă calcule experții. Acolo sunt toate calculele absolut confirmate documental. Sentința primei instanțe o consider absolut ilegală”.

Încă în vara anului 2022 a ajuns în judecată și dosarul fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în care este acuzat că a dobândit bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei pe care le-a înscris pe rude. De la începutul anului curent, pe acest dosar au fost planificate 7 ședințe, dar mai mult de jumătate au fost anulate din diverse motive.

Într-o altă cauză penală în care Ion Druta a fost bănuit că a dat indicații unor judecători pe anumite dosare de rezonanță, procurorii și-au retras învinuirile și au clasat dosarul.

Magistrata Olesea Țurcan nu vine la ședințe de judecată

În martie 2022, procurorii au descins cu percheziții în biroul magistratei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău care este acuzată că a dispus ilegal suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare ce vizau activitatea companiei Moldasig. În rezultat, administratorul companiei a fost înlăturat de la conducere, fiind instituită administrarea provizorie de către două companii de audit. Decizia îl favoriza pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În decembrie 2020, Platon acesta a dat buzna la ședința CNPF, unde se discuta despre problemele de la Moldasig. Platon a intrat forțat în clădire, sărind peste turnichetul de la intrare.

Dosarul în care judecătoarea Olesea Țurcan este învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii se află pe rolul Judecătoriei Buiucani, din mai 2022. Timp de doi ani, au fost fixate 26 de ședințe, dar multe dintre ele au fost anulate din diverse motive. Astăzi, procurorul nu are obiecții la modul în care se desfășoară procesul.

ELENA CAZACOV, procuror: „În ultima perioadă, ședințele sunt toate lucrătoare și noi am finalizat audierea tuturor martorilor acuzării. Într-adevăr au fost careva ședințe amânate din lipsa prezentării doamnei Olesea Țurcan. Absențele au fost ca motiv de boală a ei sau a membrilor familiei. După ce a fost dispusă examinarea dosarului în lipsa acesteia, cauza se examinează fără a fi tergiversată”.

Avocatul Olesei Țurcan a precizat că aceasta se declară nevinovată, dar a refuzat să facă declarații, motivând că nu are acordul clientei sale.

Olesea Țurcan este singura judecătoare care nu este suspendată din funcție de către CSM în legătură cu dosarul penal în care este judecată. Acest lucru nu a fost posibil, pentru că magistrata se află oficial în concediu de maternitate.

Judecătorii din Laundromat reveniți în funcții

În ultimii ani, mai mulți judecători au revenit în funcții după ce au fost declarați de instanțe nevinovați. Și-au reluat munca și o parte dintre magistrații vizați în Laundromat. Recent, v-am arătat într-o altă investigație la Cutia Neagră Plus că aceștia solicită și despăgubiri de milioane de la stat.

Au fost achitate și cele 5 judecătoare reținute în 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat opinia publică.

Iar în iulie 2019 a fost repus în drepturi și fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, prins în flagrant cu mită în anul 2014. Anul trecut, statul a fost obligat de Curtea de Apel Chișinău să-i achite lui Cazacu peste un milion de lei, drept salariu pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcție.

AMNISTIE pentru un judecător care a recunoscut că a emis decizii ilegale

Au scăpat de închisoare și doi ex-magistrați ai Judecătoriei Strășeni vizați în anul 2016 într-un dosar de rezonanță. Aceștia au fost acuzați că au emis zeci de încheieri ilegale, în baza cărora mai mulți cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei au obținut recunoașterea unor acte de stare civilă în R. Moldova. În baza documentelor false, cetățenii străini și-au depus dosarele pentru obținerea cetățeniei moldovenești, iar ulterior și pentru redobândirea cetățeniei României. Deși vinovăția în acest caz le-a fost dovedită, un judecător a fost pedepsit de prima instanță doar cu amendă de 10 mii de lei, iar altul a beneficiat de amnistie.

În octombrie 2018, magistratul Vasile Rusu de la Judecătoria Strășeni a fost găsit vinovat pentru pronunțarea unor încheieri contrare legii.A emis 11 încheieri în favoarea unor cetățeni ai Ucrainei și ai Federației Ruse, în baza unor acte false de stare civilă.

Prima instanță i-a aplicat judecătorului Vasile Rusu doar amendă de 10 mii de lei. Procurorul a contestat decizia, solicitând 3 ani de închisoare pentru Rusu. Însă Curtea de Apel Chișinău a anulat și amenda. Instanța l-a eliberat de pedeapsă pe Rusu, pentru că a trecut termenul de prescripție. După ce Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, acesta s-a blocat din nou la Curtea de Apel Chișinău. După demisia judecătoarei Elena Cojocari, dosarul urmează a fi redistribuit altui magistrat.

Fostul președinte al Judecătoriei Strășeni, Mihail Gavriliță, acuzat în același dosar cu Vasile Rusu și-a recunoscut vina chiar din start și a fost judecat în procedură simplificată. În timp ce dosarul se afla pe rol, Gavriliță a depus o cerere pentru amnistie în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani i-a acceptat cererea în iulie 2018 și a încetat procesul penal în privința lui Gavriliță.

În ultimii zece ani, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru urmărirea penală a 77 de judecători. Până astăzi, nu avem niciun magistrat ajuns după gratii.

Această investigație este finanțată printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Locotenenții propagandei”. Mesajele toxice transmise de portavocele Rusiei în Moldova

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Venituri de milioane. Cine sunt și unde lucrează funcționarii cel mai bine plătiți