Război în Ucraina, ziua 466: Tragedie la Dnipro, întâlnire secretă, aerodrom atacat și un nou indiciu înainte de contraofensivă

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Afacerea familiei Tamarei Chișcă-Doneva și averile lui Clima și Pavliuc, plecați din sistem

04 aprilie 2022, ora 14:20

Ultimele săptămâni s-au lăsat cu mai multe plecări din justiție. Magistrați controversați, care au adoptat decizii păguboase pentru stat sau imaginea statului și s-au făcut milionari, au demisionat subit. Demisiile lor au coincis cu momentul în care în privința acestora se pregătea pornirea unor cauze penale pentru îmbogățire ilicită sau fals în declarații. CUTIA NEAGRĂ PLUS a analizat averile și cheltuielile celor mai controversați judecători dintre cei plecați din sistem. De asemenea, vă povestim despre afacerea de famillie a vicepreședintei Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișcă-Doneva. Joia trecută, oficiul, locuința și automobilul magistratei au fost percheziționate în cadrul unui dosar penal pornit pentru îmbogățire ilicită.

Tamara Chișcă-Doneva este bine cunoscută opiniei publice, în special după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a obligat statul să achite despăgubiri de 1,5 milioane de euro în dosarul „Gemenii”. Doneva a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” în 2005, iar centrul comercial a ajuns pe mâna lui Vladimir Plahotniuc.

Miercuri, procurorii au bătut la ușa casei judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiție și i-au percheziționat biroul. Oamenii legii au dat buzna la câteva ore după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru inițierea urmăririi penale și efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Vicepreședinta Curții Supreme de Justiție este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită. Procuratura Anticorupție a emis un comunicat fără detalii în care anunță scurt că judecătoarea  este suspectată că, între anii 2014-2021, și-a mărit substanțial patrimoniul său și al membrilor familiei sale. Iar bunurile dobândite nu ar fi justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Gospodăria familiei la Ratuș, cu iaz, foișoare și casă de vacanță

„Cutia Neagră Plus” a reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Familia Tamarei Chișcă-Doneva a pus pe roate o afacere în satul Ratuș din raionul Criuleni, care nu se regăsește în declarațiile de avere. Este vorba despre o gospodărie care se întinde pe două hectare de teren, unde a fost amenajată o zonă de agrement cu iaz, foișoare și o casă de vacanță. Bunurile imobile se află nu departe de Chișinău, la aproximativ 20 de kilometri, în imediata apropiere a traseului M2, care duce spre Orhei.

Terenul de 59 de ari, pe care a fost săpat iazul, a fost cumpărat în iunie 2016 de la un oarecare Vasile Ursu. Acesta, la rândul său, cumpărase pământul în 2014 de la Primărie, cu 265 de mii de lei.

După tranzacția din 2016, terenul a fost înregistrat pe Gheorghe-Grigore Gajim, fiul Tamarei Chișcă-Doneva dintr-o căsătorie anterioară. În actele cadastrale, terenul figurează ca fiind agricol și nu este înregistrat pe el un bazin acvatic. Pe malul iazului au fost amenajate locuri de odihnă - 5 foișoare, care se dau în chirie în sezonul estival, dar și o casă de vacanță cu două etaje, construită din lemn.

Afacerea nu este înregistrată la Primărie

În bugetul Primăriei Drăsliceni nu  vine niciun leu din activitatea zonei de agrement, iar primarul susține că nu cunoaște cine este proprietarul.

PETRU BUZU, primar comuna Drăsliceni: "Dacă este agricol, ca să faci o zonă de agrement trebuie să schimbi modul de folosință a terenului. La noi așa act nu a parvenit până la momentul de față. Că este o activitate legală nu vă pot spune din considerentul că la noi nu sunt actele. Noi nu am eliberat nicio notificare și nici autorizație referitor la activitate turistică sau de domeniul agrement sau ceva de felul acesta. Din activitatea acestei zone nu vine niciun leu decât impozitul funciar care este achitat de toate terenurile agricole care la noi sunt înregistrate.  - Dar când ați văzut că se fac lucrări de excavare, ați încercat să luați legătura cu proprietarii, să discutați, să vedeți ce intenții au, ce sapă? – Când au început săpăturile acestui iaz, noi am discutat  cu persoanele care erau la fața locului și ne-au spus atunci cineva dintre cei care făceau lucrările că sunt șefii, li s-au dat indicațiii, sunt proprietarii pe care trebuie să-i găsim. Privitor la construcția și amplasarea căsuțelor de odihnă o să fie sesizate organele, inclusiv și noi ne sesizăm și o să încercăm să vedem care este situația reală și care sunt actele de permitere a amplasării acestor bunuri".

Fiul judecătoarei, cu firmă specializată în vânzarea peștelui

La câteva luni de la achiziția terenului, în noiembrie 2016, fiul Tamarei Chișcă-Doneva și-a înregistrat o companie – „Arg-Invest Comerț”, cu adresa juridică în Chișinău, chiar în casa magistratei. 

Firma are ca domeniu de activitate comerțul cu alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște. Dar iazul săpat la Ratuș nu este atât de mare încât să permită creșterea peștilor pentru comerț. Potrivit rapoartelor financiare, compania „Arg Invest Comerț” a avut venituri modeste de la fondare, iar în 2020 chiar a activat în pierdere. 

Moșie cu livadă

Alături de iaz, fiul Tamarei Chișcă-Doneva mai are un teren agricol de 84 de ari, cumpărat în aceeași zi, pe 6 iunie 2016, tot de la Vasile Ursu. Aici sunt câteva rânduri de copaci de nuci, plantați de fostul proprietar, iar alături o mică livadă mai tânără. Tot teritoriul este îngrădit cu un gard de plasă metalică.

În curte au fost ridicate și câteva construcții provizorii, unde sunt crescute păsări. De acestea are grijă un bărbat pe care l-am surprins în imaginile filmate de la înălțime. Dar nu a ieșit la poarta gospodăriei când l-am strigat de la gard. 

În 2018, Gheorghe Gajim și-a extins moșia și a mai cumpărat un teren agricol de 70 de ari, în aceeași zonă. În total, fiul judecătoarei Tamara Chișcă-Doneva deține peste două hectare de pământ în extravilanul comunei Drăsliceni.

Casa de milioane a judecătoarei, renovată în ultimii ani

Tamara Chișcă-Doneva mai are în proprietate și o casă cu două etaje și mansardă, situată în sectorul Rîșcani al capitalei. Terenul de 5 ari i-a fost acordat gratuit judecătoarei de către Primăria Chișinău încă în anul 1996. Casa pe care și-a construit-o are o suprafață exterioară de aproape 250 de metri pătrați și a fost dată în exploatare în anul 2008. În declarațiile de avere, imobilul figurează ca având 145 de metri pătrați și un cost de numai un milion de lei. Valoarea de piață a casei este evident de câteva ori mai mare.

În ultimii ani, magistrata a renovat imobilul. Dacă comparăm casa fotografiată de jurnaliștii Ziarului de Gardă în 2014 și imobilul filmat acum de echipa Cutiei Negre, vedem că a fost reconstruită mansarda și unul dintre pereții exteriori ai casei. De asemenea, a fost renovată totalmente fațada casei, schimbat acoperișul și poarta.  

În aprilie 2007, imobilul a fost gajat la Victoriabank pentru un credit de 2,5 milioane de lei. Iar peste câteva luni, printr-un contract adițional, banca a mai oferit cu împrumut încă 200 de mii de lei. În următorul an, a fost luat un alt credit de 350 de mii de euro, fiind gajată casa. Împrumuturile nu s-au regăsit în declarațiile de avere ale judecătoarei.

La aceeași bancă, a activat anterior fiul judecătoarei, proprietarul din acte al iazului de la Ratuș, Gheorghe-Grigore Gajim. Reporterul Cutiei Negre a identificat numele acestuia într-un raport al Victoriabank din anul 2012 în tabelul persoanelor care au „acces la informaţia confidenţială a băncii în virtutea funcţiilor deţinute”. Iar Tamara Chișcă-Doneva și alt fiu al ei Alexei-Alexandru Chișcă figurează ca persoane afiliate.

În declarațiile de avere, judecătoarea mai indică 4 terenuri agricole de aproape 5 hectare și o casă de 50 de metri pătrați pe care le-a moștenit de la părinți.

Folosește  mașinile copiilor

 În ultimii 5 ani, Tamara Chișcă-Doneva a schimbat și câteva mașini. În 2017 se plimba cu un Audi Q7, luat în folosință, evaluat la 200 de mii de lei. Și tot de atunci folosește o altă mașină de marca Audi, cumpărată cu 283 de mii de lei și înregistrată pe numele nurorii sale Rodica Gajim. În 2019, judecătoarea a cumpărat o mașină de model Toyota Corolla, pentru care a plătit peste 100 mii lei. În următorul an a vândut-o, iar din 2021 folosește un autoturism de model Dacia Duster, înregistrat pe fiul său Alexandru.

În ultimii ani, și veniturile judecătoarei de la CSJ au crescut ca pe drojdii. Dacă în 2017 a încasat din salarii 249 de mii de lei, în 2021 suma s-a dublat și a depășit jumătate de milion de lei. Asta ar însemna peste 40 de mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, Tamara Chișcă-Doneva ridică și o pensie de invidiat, peste 30 de mii de lei pe lună.

A primit 853 mii lei de la CNAS racalcul la pensie 

Anul trecut, judecătoarea a fost protagonista Cutiei Negre într-o altă anchetă despre pensionarii de lux ai R. Moldova. Atunci v-am povestit cum a câștigat Tamara Chișcă-Doneva, împreună cu alți magistrați, procesele de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, care a fost obligată să le recalculeze pensiile. În final, Doneva a primit de la CNAS 853 de mii de lei recalcul și pensie pentru anul 2021.

Deși a investit în imobile și afaceri scumpe, după cum bănuiesc procurorii, Tamara Chișcă-Doneva a reușit să-și facă și economii. În anul 2018, declara un depozit bancar cu 7 mii de euro. Suma a tot crescut de atunci, iar în ultima declarație de avere, indică deja peste 44 de mii de euro într-un depozit și într-un cont bancar.

A refuzat să facă declarații la Procuratură

După ce i-au percheziționat casa, biroul și mașina, Tamara Chișcă-Doneva a fost citată la Procuratură pentru a fi recunoscută în calitate de bănuită, în dosarul în care este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită.

MARIANA CHERPEC, purtătoare de cuvânt Procuratura Generală: „La 29 martie curent, magistrata vizată urma a fi recunoscută în calitate de bănuită și audiată pe marginea cazului investigat, ca urmare a efectuării perchezițiilor la aceasta de către procurorii anticorupție. La solicitarea apărătorului acesteia, acțiunea procesuală planificată a fost amânată pentru data de 1 aprilie curent. Respectiv, la data și ora fixată, magistrata s-a prezentat la organul de urmărire penală, fiind însoțită de apărătorul acesteia. În cadrul audierilor, magistrata nu și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii de care este bănuită și respectiv, la această etapă, uzând de dreptul său procesual, nu a dat careva declarații, rezervându-și acest drept pentru un alt termen. În privința magistratei vizate, la această etapă a efectuării urmăririi penale pe caz, nu a fost aplicată nicio măsură procesuală de constrângere”.

Tamara Chișcă-Doneva nu ne-a răspuns la telefon. I-am trimis și o solicitare în scris la care a promis să ne răspundă, dar până la realizarea acestui material nu am primit răspunsurile. 

UPDATE // Judecătoarea s-a expus pe Facebook

Sâmbătă seara, pe 2 aprilie, Tamara Chișcă-Doneva a oferit răspunsuri la întrebările „Cutiei Negre” într-o postare pe Facebook în care susține că dosarul penal pe numele ei este unul politic și o răfuială, iar gospodăria de la Ratuș îi aparține în totalitate fiului ei. Aceasta neagă faptul că este o afacere de agrement.

Nu doresc să comentez acțiuni realizate, cu încălcarea procedurilor legale, în cadrul unui dosar politic intentat drept răfuială, pentru că am refuzat de a înțelege și a executa „aluziile fine” despre necesitatea demisionării mele din funcția de judecător…Ce ține de materialele dosarului penal, nu voi face niciun comentariu pentru nu a prejudicia mersul anchetei, dar vă asigur că voi utiliza toate instrumentele legale, procesuale pentru a mă apăra. Niciuna din acuzații privind nedeclararea averii nu are niciun suport probatoriu pertinent, capacitatea mea financiară și disponibilitățile materiale sunt reflectate pe deplin în declarațiile de avere anuale. Venitul lunar al familiei mele îmi permite un trai decent, dar și posibilitatea realizării unor economii.

Imobilul din Ratuș reprezintă averea exclusivă a fiului meu, care activează în domeniul financiar privat din anul 2004 și locuiește separat cu familia sa din anul 2009. Dânsul a avut și are venituri care i-au permis să achiziționeze un teren agricol în afara orașului Chișinău. Nu este o activitate de agrement, o activitate de întreprinzător precum se declară, ci o gospodărie utilizată în scopuri personale, de familie. La întreținerea acestei gospodării, cu eforturi fizice se implică și soțul meu, atâta timp cât regimul de muncă în ture îi permite acest fapt, dar și pentru că este o activitate care-i place. Sigur, în calitate de părinți și bunici mergem și noi în această localitate și petrecem timpul cu copii și nepoții noștri. Mi se pare absolut normal acest lucru fiind caracteristic, după părerea mea, majorității familiilor din țara noastră”. 

Cu ce avere a plecat din sistem Vladislv Clima 

Vladislav Clima este considerat unul dintre cei mai controversați  judecători din R. Moldova. Mai cu seamă, după scandaloasa decizie privind anularea rezultatelor alegerilor locale din mun. Chișinău, câștigate în 2018 de Andrei Năstase.

În „palmaresul” magistratului se mai regăsește și o hotărâre prin care a dispus atribuirea unui teren de 1 ha de la Moldexpo pentru construcția Holdingului media al fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Și tot el a anulat mai multe hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, printre care cea de suspendare din funcție a judecătorului CSJ, Oleg Sternioală, cercetat penal la acel moment. 

Acum o săptămână, Clima a scris cerere de plecare din sistemul judecătoresc. Demisia din proprie intenție a magistratului a surprins opinia publică. La începutul acestui an, Clima a revenit în fruntea Curții de Apel Chișinău, după ce cu un an în urmă, președinta Maia Sandu a anulat decretul fostului șef de stat Igor Dodon de numire a lui Clima președinte al Curții de Apel. Judecătorul a contestat în judecată decizia Maiei Sandu, iar la sfârșitul anului trecut a obținut câștig de cauză.

Sursele Cutiei Negre din sistemul judecătoresc afirmă că Vladislav Clima a decis să plece în demisie pentru a evita un dosar penal în care ar urma să fie cercetat pentru cheltuieli care depășesc cu peste 4 milioane de lei veniturile acumulate.

VLADISLAV CLIMA, ex-judecător: „Eu am decis să plec din sistem. Am considerat că așa este corect. Respectiv, am făcut acest pas. Nu vreau să mai comentez absolut nimic.Legat de careva pretinse dosare penale, eu nu cunosc acest lucru, există, nu există, nu am fost sesizat, nu am fost înștiințat și nu vreau să  speculez acest lucru și nu vreau să comentez mai mult nimic”.

În cei 16 ani de când activează în calitate de judecător, Clima a câștigat, din partea presei, titlul de unul dintre cei mai bogați magistrați din sistem. Cu 16 ani în urmă, Vladislav Clima călca pentru prima dată pragul Judecătoriei Ciocana, în calitate de magistrat. Pe atunci, fostul avocat dispunea de o avere modestă - un singur apartament de 70 m.p., situat în sectorul Rîșcani al capitalei. În momentul demisiei din sistem, familia Clima dispunea de un apartament de aproape 200 de metri pătrați, în inima capitalei, și două mașini de lux - un VW Passat si un Land Rover DISCOVER, evaluate la aproape 60 de mii de euro. Iar cu doar două luni mai devreme, Clima a înstrăinat o casă nefinisată, amplasată la Trușeni. Valoarea tuturor acestor proprietăți ajunge în acte la aproape 4 milioane de lei. Valoarea de piață este însă mult mai mare.

Casa nefinalizată, vândută cu 65 mii euro

În 2013, Clima a început să construiască o casă în localitatea Trușeni, în apropiere de Chișinău, pe un teren de 12 ari pe care îl luase în comodat de la verișorul soției sale, un oarecare Liviu Pahomi și urma să răscumpere acest teren. A reușit să construiască un singur nivel al casei, iar de mai mulți ani construcția stă abandonată. Din câte vedem la fața locului, teritoriul este plin de buruieni. Imobilul aflat în construcție a fost evaluat în ultima declarație de avere la puțin peste jumătate de milion de lei, iar la începutul anului curent, Clima l-a vândut unui medic cunoscut din Chișinău.

Donații de la părinți pentru achiziția apartamentului

În vara anului 2020, soții Clima au cumpărat un apartament de aproape 200 de metri pătrați în centrul Chișinăului. În acte, imobilul este evaluat la aproape 1,5 milioane de lei. Prețul de piață desigur este de cel puțin 2 ori mai mare. 

Pentru procurarea apartamentului spațios din acest bloc au pus mână de la mână toate rudele familiei Clima. Dacă e să credem declarației de avere a magistratului, o parte din bani, Clima i-a obținut din vânzarea apartamentului mai vechi, cel cumpărat când a venit în sistemul judecătoresc. Iar cotele părți ale copiilor săi din noul imobil, au fost achitate din donațiile făcute de bunici. Tatăl lui Vladislav, Nicolae Clima, fost judecător la Curtea Supremă de Justiție, a donat 10 mii de euro în acest scop. Iar soacra magistratului a mai adăugat încă aproape 20 de mii de euro. Acești bani i-a oferit fiicei și nepoților săi în schimbul cotelor părți pe care aceștia le aveau în modestul său apartament din sectorul Buiucani.

Taxe colosale pentru studiile feciorului în SUA

Cele mai mari cheltuieli pe care par să le suporte membrii familiei Clima țin de studiile copiilor. Fiica minoră a judecătorului este elevă la un liceu privat din capitală, unde taxa de studii este de peste 2500 de euro pe an. Iar fiul mai mare, Vlad, este student la o prestigioasă universitate din Statele Unite ale Americii. Vlad a absolvit același liceu privat din Chișinău în 2019 și a mers mai departe la studii peste ocean, la o prestigioasa universitate din Philadelphia, Drexel University. Instituția este cunoscută în lume pentru programele de educație cooperativă, implicând peste 1.200 de companii care oferă experiență educațională prin angajare plătită. Dar și pentru taxele de studii destul de pipărate …. peste 57 de mii de dolari pe an.  Cu tot cu cazare și alte costuri, taxele se ridică la peste 76 de mii de dolari pe an!!!! Cam cât ar câștiga soții Clima în 4 ani de muncă.

Dar la fel ca și în cazul apartamentului, pentru studiile băiatului contribuie mai multe rude. În 2020, bunicul Nicolae Clima, care a muncit o viață în sistemul judecătoresc, a donat aproape 17 mii de dolari, iar fratele lui Vladislav Clima, Igor Clima - avocat în Chișinău, a donat alți 12600 de dolari pentru universitatea nepotului.

VLADISLAV CLIMA: „În legătură cu participarea copilului meu la diverse olimpiezi, el a fost la olimpiadă la matematică și în India și a venit cu medalie de aur, a participat la matematică și la fizică în SUA, când aplici la universitate beneficiezi de un bonus. Respectiv, bonusul de care beneficiază fiul meu, reieșind din performanțele sale a generat reducerea de care beneficiază el. Dacă era o taxă mai mare, sigur noi nu acceptam. La momentul actual el este deja și în câmpul muncii pe linie universitară și are beneficiile sale financiare”.

Soacra judecătorului, Vera Siminel, angajată a Ministerului Apărării, a donat anul trecut 2250 de euro pentru taxele de studii ale nepoatei. Asta pe lângă cei 20 de mii de euro pentru răscumpărarea cotei părți din apartamentul său.

50 de mii de dolari, donație de la bunicul Nicolae Clima, fost judecător

Bunicii au contribuit cu donații pentru studiile nepoților și în anii precedenți. Spre exemplu, în 2019, Nicolae și Igor Clima i-au donat lui Vlad 30.000 de dolari pentru taxa de studii, iar în 2017, Nicolae Clima a mai contribuit cu donații de 10 000 euro. În doar trei ani, fostul judecător al Curții Supreme de Justiție, până nu demult și președinte al Inspecției judiciare, a donat nepoților peste 50 de mii de dolari. În ultima sa declarație de avere depusă la ANI în 2019, Nicolae Clima indica venituri din salariu și pensie de 650 de mii de lei și acumulări modeste pe carduri bancare.

NICOLAE CLIMA, ex-judecător: „Eu am două carduri. Am și cardul de pensii separat. E de ajuns și iar de ajuns.  Eu de fiecare dată făceam transfer de pe card. Ăsta e nepotul nostru primul și noi cu soția am hotărât că este al nostru, nu ca nepot, ca susținere. -Și ceea ce faceți ca donație ajunge pentru studii? Am văzut că taxele sunt scumpe acolo. -Cât ni s-a cerut atât am dat. De fiecare dată primeam un cont de la universitatea respectivă și noi făceam achitările conforma contului pe care îl primeam. Aici nu poate să fie nicio bănuială. Toate sunt făcute de mine și-s făcute prin card, prin bancă, în mod oficial".

În perioada în care a activat ca judecător, Vladislav Clima a schimbat trei locuințe și 5 automobile, două din ele luate în comodat de la soacră. În mod misterios, în pofida poverii financiare a taxelor de studii ale copiilor și a casei pe care o ridica, soții Clima au reușit în 2 ani, 2017-2019, să acopere leasingul de 38 de mii de euro luat la procurarea automobilului Land Rover. Vladislav Clima avea in ultimii ani un salariu mediu de judecător de 20-25 de mii de lei.

VLADISLAV CLIMA: „Prima mașină în leasing. Cea de a doua mașină de asemenea în leasing. După care construcția casei am inițiat-o după care m-am oprit că mi s-au terminat banii. După care am vândut apartamentul de la Ciocana și cotele din apartamentul soacrei pe care l-au privatizat. El nu a fost cumpărat. Dacă urmăriți declarațiile cum au derivat una din alta, din vânzarea unui bun am cumpărat alt bun nu înțeleg cum pot să apară diferențe sau o problemă. Sincer nu înțeleg chestia dată”. 

Ghenadie Pavliuc, plecat grăbit din sistemul judecătooresc 

Săptămâna trecută, a plecat din sistem și magistratul Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, care de-a lungul anilor a fost învinuit de lipsă de integritate, după ce a aprobat mai multe decizii controversate. Presa a scris despre Pavliuc că ar fi urcat rapid în carieră datorită relației de rudenie pe care o are cu fostul lider al Partidului Democrat Marian Lupu, actualul președinte al Curții de Conturi.

Ziarul de Gardă a scris anterior că Pavliuc a făcut studii de electrician la o școală profesională, iar la 25 de ani s-a apucat să învețe dreptul la Universitatea Liberă Internațională, în secția cu frecvență redusă. La un an după ce și-a luat diploma de jurist, a ajuns judecător. Sunt 16 ani de atunci.

În 2015, Pavliuc a devenit cel mai cunoscut și discutat judecător din R. Moldova. În mai 2015 l-a eliberat pe Ilan Şor din izolator în arest la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în penitenciar, în dosarul fraudei bancare. Apoi, l-a eliberat pe Șor şi din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei. În octombrie 2015, Pavliuc a emis un mandat de arest de 30 de zile pe numele fostului premier Vlad Filat, pe atunci deputat și lider al Partidului Liberal Democrat. Ulterior, Pavliuc a prelungit de fiecare dată mandatele de arest pe numele lui Filat. Tot în 2015, Pavliuc l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat democrat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Pavliuc a examinat cererea Ministerului Justiţiei privind recunoaşterea sentinţei de condamnare a lui Guma, dar i-a schimbat pedeapsa în patru ani de închisoare cu suspendare. Doi ani mai târziu, în mai 2017, în pofida acestor decizii controversate, fostul președinte Igor Dodon a semnat decretul de numire a lui Ghenadie Pavliuc în funcție administrativă - vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Săptămâna trecută, în mod neașteptat, Ghenadie Pavliuc a decis să plece din sistem. Pe 25 martie, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea lui de demisie, examinată în lipsa sa. Odată ce a plecat onorabil din sistem, Ghenadie Pavliuc urmează să încaseze și o indemnizație de concediere de aproximativ 136 de mii de lei, așa cum prevede Legea cu privire la statutul judecătorului.

Averea de milioane a familiei Pavliuc, agonisită lucrând la stat

Potrivit surselor Cutiei Negre, și Ghenadie Pavliuc a ajuns în vizorul oamenilor legii și riscă să se pomenească cu dosar penal pentru îmbogățire ilicită. Presa a scris anterior despre averea familiei Pavliuc, acumulată muncind doar la stat. Soția sa este medic de profesie.

Potrivit celor mai vechi declarații de avere, când a ajuns în sistemul judecătoresc, în 2005, Pavliuc nu avea nicio proprietate. Trei ani mai târziu își cumpără un teren pentru construcții de 3 ari, în sectorul Ciocana. Peste alți trei ani, ridică acolo o casă de toată frumusețea, evaluată în acte la aproape 600 de mii de lei. 

 În acea perioadă, Pavliuc lucra încă la Judecătoria Dondușeni, iar banii câștigați de el și soția sa, în total vreo 10000 de lei pe lună, le-ar fi ajuns doar de trai. Judecătorul s-a încumetat însă nu doar să ridice o casă de 144 de metri pătrați, dar și să cumpere două mașini noi.

Apropo, mașinile sunt marea slăbiciune a lui Ghenadie Pavliuc. În ultimii zece ani, acesta a schimbat 13 automobile! Și dacă la început se mulțumea și cu mașini chinezești ca BYD F-3, în ultimii trei ani a urcat doar la volanul unor BMW-uri și Lexusuri. Mașinile, oricât de luxoase și noi ar fi, nu se rețin în familia lui Pavliuc mai mult de 2 ani. Multe dintre ele sunt cumpărate în leasing, chiar din salon, iar după ce se plictisește de ele, Pavliuc le vinde sau le transmite în cesiune în cele mai multe cazuri unei singure persoane - un oarecare Cătălin Cernavca, administrator al unei companii de vânzare a automobilelor. 

Revenim la imobilele familiei Pavliuc. În 2014, soția judecătorului a primit ca moștenire casa părintească. Deși avea două imobile, unul dintre care de lux, chiar în Chișinău, Ghenadie Pavliuc a beneficiat în 2014 și de apartament la preț preferențial, în blocul construit pentru angajații Judecătoriilor, pe strada Ceucari. Pentru un apartament de 67 de metri pătrați, Pavliuc a plătit doar 24 mii de euro, aproape în jumătate față de prețul de piață. Iar 8000 de euro a plătit pentru un loc de parcare subterană.  

Investiții în două case de tip townhouse de clasa premium

În 2020, Pavliuc a vândut apartamentul, cu 11 mii de euro mai scump. Iar în 2021, Pavliuc a investit 45 de mii de euro într-un alt imobil de tip  Townhouse cu o suprafață de 109 metri pătrați. Casa este situată tot în sectorul Ciocana al capitalei, într-un complex de clasa premium. Accesul este interzis pe teritoriu pentru cei care nu locuiesc aici. Ghenadie Pavliuc nu a fost mult timp proprietar al imobilului. La începutul anului curent l-a vândut cu 96 de mii de euro, un preț dublu față de cât a investit.

Complexul „Cottage Residence” este descris de dezvoltatorul imobiliar ca fiind unul modern și unic în Chișinău, iar fiecare casă de tip Townhouse are propria curte și loc de parcare.

Potrivit declarației de avere depuse în martie curent, Ghenadie Pavliuc și-a mai cumpărat anul trecut o casă de tip Townhouse, cu o suprafață mai mare decât prima - de 165 de metri pătrați, cu un cost de 55 de mii de euro. Pe siteurile de imobiliare, o casa similară, în același complex  locativ, se vinde cu 137 de mii de euro. Pavliuc a plătit deocamdată doar prima rată din noua locuință - de 15 mii de euro.

Pavliuc a plecat din țară

Nu am reușit să luăm legătura cu Ghenadie Pavliuc pentru a-i solicita comentarii despre averea dobândită de când s-a angajat în sistemul judecătoresc. Acesta are telefonul mobil deconectat, iar acasă nimeni nu ne-a răspuns la poartă. În afara camerei de filmat, unul dintre vecini ne-a spus că nu l-a mai văzut de câteva săptămâni pe magistrat și nici mașinile familiei Pavliuc pe la poartă.

Surse din sistemul judecătoresc ne-au comunicat că Ghenadie Pavliuc și familia sa sunt plecați de câteva săptămâni în Danemarca, unde se află fiul mai mare al judecătorului. Bogdan Pavliuc are 21 de ani și și-a încheiat de curând studiile în domeniul ingineriei software la VIA University College din orașul danez Horsens. Potrivit site-ului instituției, studiile la această universitate pentru studenții din țările membre UE sunt gratuite, dar pentru cei din afara Uniunii Europene taxele pentru acest tip de studii sunt de circa 45 de mii de euro pe an.

Afacerea fiului din Danemarca 

Nu știm dacă Bogdan Pavliuc a fost scutit de aceste taxe, cert este că anul trecut, tânărul și-a înființat o afacere în același oraș. Bogdan figurează în calitate de fondator și administrator al companiei „Distribution and Management Services”. Inițial compania s-a numit „Nasty Clean - Cleaning for Business and Private” și oferă servicii de curățenie pentru companii și privați. Pe 21 martie, curent, cu 4 zile înainte ca Ghenadie Pavliuc să depună cerere de demisie din sistemul judecătoresc, fiul său a schimbat denumirea companiei și a adăugat noi genuri de activitate pentru aceasta.

Firma băiatului este înregistrată într-un apartament situat într-o locație pitorească din orașul Horsens, în imediată apropiere de un râu cu același nume și nu departe de universitatea la care a studiat Bogdan Pavliuc. Echipa Cutia Neagră nu a reușit să stabilească dacă apartamentul îi aparține în proprietate tânărului sau este închiriat.

Băiatul afirmă că familia sa nu are imobile în Danemarca. „Într-adevăr, recent am fondat o companie în Danemarca, care încă se află la o etapa începătoare. Respectiv, părinții mei nu pot nici de drept și nici de fapt sa aibă vreo legătură cu această companie. Până în prezent, de careva bunuri imobile în proprietate, în Danemarca, nici eu și nici familia mea nu dispune”, ne-a scris Bogdan Pavliuc într-un mesaj pe Facebook.

Demisii în lanț și anchete penale în sistemul judecătoresc

În ultima perioadă, presa a scris aproape zilnic despre judecători controversați. Unii au plecat din sistem din proprie inițiativă, iar alții au ajuns în vizorul Procuraturii.

Oamenii legii au descins zilele trecute cu percheziții în biroul magistratei Judecătoriei Chișinău, Olesea Țurcanu, suspendată temporar din funcție. Aceasta este cercetată penal pentru adoptarea unor decizii ilegale în favoarea lui Veaceslav Platon. Oamenii legii nu i-au putut percheziționa și casa, deoarece judecătoarea a plecat din țară, cu o zi mai devreme ca oamenii legii să-i bată la ușă. Țurcanu a declarat pentru TV8 că nu se eschivează de la urmărirea penală, iar plecarea în afara țării o avea planificată de mai mult timp.

Dosarul penal a fost pornit după ce Olesea Țurcanu a adoptat decizii controversate în dosarul Moldasig, în favoarea lui Platon, care încerca să-și recupereze activele după ce a fost eliberat din detenție.

Magistratul care l-a pus în libertate pe Veaceslav Platon a plecat recent din sistemul judecătoresc. Pe 18 martie, CSM a aprobat cererea de demisie a lui Sergiu Bularu, cel care a admis demersul privind suspendarea executării pedepsei de către Platon.

A renunțat la funcție și judecătorul Tudor Berdilă de la Curtea de  Apel Cahul, care a fost raportor în dosarul lui Ilan Șor. CSM a mai aprobat și cererea de demisie a fostului președinte al Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș. Acesta este cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și fusese reținut la începutul anului curent.

Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
O minoră, lovită în timp ce traversa strada: „Mi-a zis să beau o pastilă și să mă culc”. La 10 zile, șoferul nu a fost identificat
/VIDEO/ O minoră, lovită în timp ce traversa strada: „Mi-a zis să beau o pastilă și să mă culc”. La 10 zile, șoferul nu a fost identificat
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
Război în Ucraina, ziua 466: Tragedie la Dnipro, întâlnire secretă, aerodrom atacat și un nou indiciu înainte de contraofensivă
Război în Ucraina, ziua 466: Tragedie la Dnipro, întâlnire secretă, aerodrom atacat și un nou indiciu înainte de contraofensivă

social

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova

04 iunie 2023, ora 22:15

Mai multe cratere imense care amintesc de cele lăsate de meteoriți căzuți au apărut în ultimii ani în preajma unor sate din Republica Moldova. Gropile cu adâncime de peste zece metri nu au însă o proveniență cosmică, ci sunt consecințe ale neglijenței companiilor de construcție a drumurilor. O normă legală adoptată în urmă cu cinci ani în interesul firmelor de construcții, le permite acestora să extragă nisip și argilă pentru ridicarea terasamentului drumurilor de pe câmpii și imașuri apropiate de șantier. 

Aceeași lege îi obligă însă să respecte niște norme de exploatare a așa-numitelor gropi de împrumut și să le astupe de îndată ce șoseaua este finalizată. De multe ori însă companiile se eschivează de la aceste obligații, iar prejudiciul adus statului se ridică la zeci de milioane de lei. Cutia Neagră Plus a inspectat timp de câteva luni mai multe gropi de împrumut din republică și a descoperit grave încălcări. 

La câteva sute de metri de la intrarea în satul Coștangalia, raionul Cimișlia, la hotarul unor lanuri de grâu și a unor plantații de viță-de-vie se cască două cratere imense. Adânciturile de aproape zece metri în pământ sunt urme lăsate de o companie care a construit drumul de legătură dintre satul Porumbreni și orașul Cimișlia.

Specialiștii le numesc „gropi de împrumut”. De aici, constructorii de drumuri au primit dreptul legal să extragă lut sau nisip pentru ridicarea terasamentului șoselei moderne inaugurate cu mare fast în toamna anului trecut. Drumul a fost inaugurat, compania de construcții turcească Onur și-a luat banii. E vorba despre 30 de milioane de euro. Iar craterele de pe teritoriul satului Coștangalia au rămas să sperie localnicii. 

O lege adoptată încă în anului 2018, le permit companiilor să extragă argilă și lut de pe terenuri aflate în preajma drumurilor în construcții, cu condiția ca după încheierea lucrărilor, acestea să astupe gropile și  să aducă terenul în stare inițială. Lucru care nu se întâmplă aproape niciodată. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

Ne aflăm pe una din “gropile de împrumut” din satul Coștangalia, raionul Cimișlia. În total, primăria a oferit Administrației de Stat a Drumurilor 13 hectare de pământ, pentru a extrage argilă și argilă nisipoasă, pentru construcția drumului M3”

Angajații companiei Onur s-au apucat abia acum să astupe dezastru pe care l-au lăsat în urma exploatării terenurilor publice. În ziua în care am mers să filmăm gropile de împrumut din Coștangalia, un escavator și șase camioane lucrau de zor. La escavarea acestor terenuri, firma a comis mai multe abateri de la legislație. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație 

Conform legislației, o groapă de împrumut nu trebuie să aibă mai mult de cinci metri adâncime. Eu am un metru optzeci și cinci. Dacă ne uităm atent la această groapă, o să observăm cu ochiul liber că ea este mult mai adâncă.“

Prejudicii de milioane aduse mediului

Escavarea la o adâncime mai mare de cinci metri poate să producă mai multe efecte nefaste asupra mediului, să perturbeze circulația apelor subterane, risc de poluare cu uleiuri si alte substanțe toxice, explică experții. Ina Coșeru, președinta Comisiei de mediu spune că adâncimea de cinci metri este stabilită deoarece “asta presupune bineînțeles că mai repede poți să recultivezi locul, nu periclitezi apele freatice dacă e cinci metri, pentru că apele reatice sunt până la 30 de metri. 

Am arătat imaginile filmate lui Sergiu Bejan, directorul Administrației de Stat a Drumurilor, una dintre instituțiile responsabile de monitorizarea procesului de extragere a argilei. Bejan crede că inspectorii ar trebui să facă mai multe vizite inopinate pentru a tăia din poftele constructorilor.

Observațiile noastre sunt confirmate și de constatările inspectorilor de mediu. Ion Bulmaga, directorul Inspectoratului de Mediu, ne-a spus că verificările făcute de ei au arătat că firma turcească a efectuat extrageri mult peste cantitatea stabilită în proiect. Prejudiciul adus statului este de aproape șapte milioane de lei. 

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului ne-a spus că: “În urma controalelor efectuate de colaboratorii Inspectoratului de Mediu au fost depistate patru cazuri de extragere în afara perimetrilor atribuite. Au fost calculate și prejudiciile cauzate mediului prin aceste extrageri ilicite. Avem un prejudiciu de peste 250 de mii, peste trei milioane și două prejudicii de un milion treizeci și trei de mii și de aproape două milioane.” 

Primăria Coștangalia regretă că a permis extragerea

La aproape 3 ani de când a permis companiei Onur să extragă nisip, primarul localității, Efim Strogoteanu, își regretă decizia. “Prin decizia consiliului local au fost alocate aceste terenuri pentru “gropi de împrumut”. Însă, la moment, vă zic că îmi pare rău că am luat așa decizie, deoarece acolo s-au extras cantități enorme”, a ținut să menționeze primarul localității Efim Strogoteanu.

Primarul mai spune că în timpul escavării, compania de construcții a produs mai mult epagube.

S-a deteriorat drumul, cu gropi. A mers de mai multe ori greiderul care a împrăștiat tot pietrișul care mai era. Acum, când plouă, este practic imposibil de ajuns în sat. Și, nu s-a alocat nici un ban pentru reparația acestui drum. Oamenii erau nemulțumiți. Treceau mașini de mare tonaj prin sat și deteriorau drumul, cutremura tocmai și casa. Și au construit un pârău, au pus două tuburi și noi am avut inundații. Noi ne-am adresat la Administrația de Stat a Drumului, au venit niște experți, care dacă au fost trimiși de dânșii, tot interesele lor le-au apărat”, a mai precizat acesta pentru Cutia Neagră Plus.

Am mers la sediul companiei Onur din Comrat pentru a vorbi cu reprezentanții companiei. În Oficiul firmei am găsit doar două secretare. 

Am lăsat numărul de telefon și ni s-a promis că vom fi apelați. Până la moment însă nu am fost sunați de reprezentanții Onur. 

Pe teritoriul Republicii Moldova există în prezent 25 de “gropi de împrumut”. Ne-am propus să facem o inspecție la câteva dintre acestea pentru a vedea dacă situația de la Coștangalia este un caz singular. Ceea ce am descoperit însă ne-a îngrozit. Craterele imense lăsate de izbeliște la marginea satelor arată că extragerea necontrolată a argilei de către companiile de construcție a drumurilor este un fenomen răspândit la scară largă.

Gropi ca după bomardament

În apropierea localității Cornești din raionul Ungheni am găsit o situație similară cu cea de la Coștangalia. Încă din 2018 întreprinderea moldovenească Rutador a început extragerea argilei. Anul trecut compania de drumuri a terminat de săpat, și-a luat utilajele și a plecat. Argila extrasă de la Cornești a fost folosită pentru construcția unei porțiuni de șase km de drum care ocolește localitatea Bahmut, raionul Călărași. Construcția centurii Bahmutului s-a aflat deseori în atenția presei, deoarece lucrările au durat tocmai șapte ani.

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

Ne aflăm în apropiere de localitatea Bahmut. Nu! Nu este acel Bahmut, care este cunoscut de către toți și unde se duc astăzi lupte grele. Este Bahmutul din raionul Călărași, Republica Moldova. Deși, ceea ce a lăsat aici firma de construcții după extragerea argilei, seamănă ca și cum ar fi căzut o bombă. Ia uitați-vă aici ce crater. Locuitorii ne-au spus că acum mai bine de un an au avut loc ultimile extrageri și, de atunci, nimeni nu a mai venit să astupe aceste gropi. Ia uitați-vă, efectiv au abandonat această groapă. Aici s-a format și un mic lac.

La doar câțiva metri de acest crater, găsim altul și mai mare. Nici în acest loc nu au fost respectate angajamentele pe care firma și le-a luat. Imaginile de aici par a fi inspirate din filme cu apocalipsă. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

O groapă imensă. Cred că are mai mult de 10 metri înălțime. E greu să ne dăm seama. Au luat cât au putut. N-au ținut cont nici de cele mai elementare reguli de mediu. Observați! e mult mai mult decât cinci metri înălțime. Și au abandonat acest loc, la voia întâmplării, la voie mamei natură.

“Ploile-nevoile”

Primarul orașului Cornești, Valeriu Morari, spune că anterior în acest loc a fost pășune iar firma a promis că va efectua toate lucrările de amenajare a terenului imediat după terminarea drumului. “Practic, la finalizarea lucrărilor de drum, cariera trebuie să fie amenajată conform standardelor care sunt - Să pună copaci? - Da! - Să pună iarbă! - Da!”, a declarant Morari.

Întrebat dacă a semnalat inspectorilor de mediu încălcările, primarul ne-a spus că el nu cunoaște normele de exploatare. “Da! Într-adevăr, adâncimea este foarte mare, dar eu, standardele date nu le cunosc. Dar, mai sunt alte instituții abilitate care trebuie să verifice”, s-a apărat acesta.

L-am sunat pe Anatol Mihalache, dirigintele de șantier, angajat de Rutador să fie responsabil de “groapa de împrumut” de la Cornești. Mihalache a dat vina pe vreme pentru întârzierea lucrărilor de acoperire a gropilor.

 ”Noi în toamnă, în noiembrie, înțelegeți, ploile-nevoile, n-ai cum lucra acolo. În primăvară iarăși la fel, toată luna aprilie a plouat. Am vrut să intervenim mai devreme. Nu am putut. Acum cu summit-ul ista toată tehnica a fost luată la Anenii Noi.  Noi am vrut mai devreme. Au fost ploile și nu am putut. Acolo nici nu puteai să te ridici sus. Acum săptămâna asta am ieșit cu lucrările la Bahmut și ne ocupăm și cu groapa de împrumut”, ne-a spus Mihalache la telefon.  

Drumul promis în schimbul lutului se lasă așteptat

În schimbul lutului gratuit oferit de primăria Cornești, Rutador urmează să repare și un km de drum de la intrarea în sat. 

Primarul se plânge că a transmis mai mult solicitări către companie și autorități, a primit asigurări că lucrările de reparație vor începe curând, dar cei responsabili încă nu și-au onorat angajamentul. “Conform programului de lucrări, asfaltarea drumului de acces spre Cornești a fost planificat să fie executat după finalizarea drumului de ocolire a satului Bahmut. Dat fiind faptul că lucrările au fost finalizate înaintea începutului sezonului rece al anului, iar temperaturile scăzute nu ne permit execuția a lucrărilor de asfaltare, antreprenorul va executa lucrările garantate îndată ce temperatura mediului ambiant va permite execuția lucrărilor de asflatare. Iaca!”, a citat primarul de Cornești dintr-un răspuns primit de la Rutador.  

Dirigintele de șantier ne asigură că în curând Rutador își va îndeplini promisiunea și va demara lucrările de reparație a drumului. “De la monumet până la calea ferată se repară total drumul ăsta. Este așa ceva, este ordin, banii sunt pregătiți pentru așa ceva. Până în august noi trebuie să finalizăm toate lucrările legate de drumul ăsta”, ne-a dat asigurări reprezentatul companiei.

Și Sergiu Bejan ne-a spus că reparația drumului va începe în scurt timp. “Noi îl facem, pentru că obiectul abia se finalizează. Acum noi facem rectificări în bugetul fondului rutier. Nu noi, dar ministerul. Și noi avem preconizați acești 900 de metri”, ne-a precizat șeful ASD. 

Au plătit amenda, dar spun că nu au comis nici o ilegalitate

Și în satul Troița Nouă din Anenii Noi, Rutador a lăsat în urmă un peisaj apocaliptic. O imensă pată galbenă și mormane de pământ tronează pe unul din dealurile acoperite cu iarbă fragedă. 

Inspectoratul pentru Protecția Mediului  spune că la exploatarea acestei gropi cu împrumut au fost extrase cantități de argilă mai mari decât prevedea proiectul de execuție. Prejudiciul adus statului este de peste 250 mii de lei.

Reprezentantul companiei neagă însă aceste acuzații și spune că Rutador a exploatat chiar mai puțin decât i s-a permis. “Nu! Asta nu e adevărat. Da noi acolo, tehnologic trebuia să facem suprafețele orizontale și trebuia să lucrăm cu tehnică grea. Temporat acolo poate mai adânc (n.r. am săpat) pe unele locuri, dar cantitatea scoasă este mult mai mică decât aceea care este permisă”, ne-a spus la telefon Sergiu Guțu, dirigintele de șantier, responsabil de groapa de la Troița Nouă.

Acesta este contrazis însă de șeful de la drumuri, care spune că Rutador a fost chiar amendată pentru încălcările depistate. “La Troița Nouă antreprenorul a fost amendat că a depășit acel volum pe adâncime, cu suma de 235 mii de lei, pe care a achitat-o. Și a fost impus să restabilească înapoi acele cote care au fost decapate și preîntâmpinat că dacă se mai repetă, desigur că urmările vor fi cu mult mai complicate”, a declarant Sergiu Bejan pentru Cutia Neagră Plus. 

O nouă “groapă de împrumut” – un nou crater

Același tablou dezolant îl găsim și la Hănăsenii Noi din raionul Leova. Primăria localității a oferit 59 de ari pentru extragerea argilei, folosită la reabilitarea drumului republican ce leagă Leova de Cantemir. Terenul a fost exploatat de firma turcească Ozka care și-a asumat ca după finalizarea lucrărilor să planteze copaci și arbuști pe pământul pustiit. În locul lor, la aproape un an distanță găsim în continuare o groapă imensă.

Sergiu Bejan ne asigură că Administrația de Stat a Drumurilor va avea grijă ca firmele să-și îndeplinească toate atribuțiile prevăzute în contract. ”În caz când admitem că se întâmplă ca antreprenorul nu-și onorează obligațiunile, atunci rămâne garanția de bună execuție. Finalizăm recultivarea deja din această garanție. Orice groapă de împrumut va fi dusă până la sfârșit 100% de administrația drumurilor”, a precizat Bejan. 

Ina Coșeru, președinta Comisiei de Mediu, spune că legislația are lacune și urmează să fie făcute mai multe modificări la Codul subsolului, inclusiv la exploatarea “gropilor de împrumut”. ”Noi o să facem fondul de recultivare funcțional, pentru că el era inclus în codul subsolului, dar nimeni niciodată nu a respectat acest fond. Fondul trebuie să fie o categorie aparte la agentul economic, care să respecte un plan de recultivare anual și atunci peisajele apocaliptice dispar. Se exploatează două hectare, după asta se recultivează, următorul teren și iar se recultivează. Noi creăm acum instrumente de monitorizare, de presiune în cazul în care agentul economic nu respectă și elaborăm și regulamentul de recultivare. Deci toate instrumentele care pot fi utilizate pentru a ieși din situația asta. Pentru că avem foarte multe locuri care au schimbat imaginea Republicii Moldova. Și multe cariere sunt într-adevăr în locuri valoroase din punct de vedere al peisajelor - de-a lungul Prutului, de-a lungul Nistrului”, ne-a informat deputata. 

Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile. De aceea noi am refuzat continuarea colaborării.

Anticipând probabil că firmele de construcții nu se vor ține de cuvânt, mai multe primării au refuzat să le ofere terenuri pentru extragerea argilei. Așa s-a întâmplat la Rădeni, unde Administrația de Stat a Drumului a solicitat consiliului local să ofere 40 de hectare în folosință unei companii de construcții.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, spune că inițial primăria a dat acordul, dar într-un final a refuzat să permită extragerea argilei de pe terenul localității. “Noi am avut drumuri în șantier în localitate și vreau să vă spun că campioanele oricum crează disconfort, începând cu îmbrăcămintea rutieră a drumurilor existente, disconfortul locuitorilor prin nivelul înalt de gălăgie și praful care este mult, urmare a acestor lucrări. Noi am avut discuții și locuitorii au dat acceptul doar cu condiție ca să fie făcute careva investiții. Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile - nu conservează groapa din care extrag argila, nu plantează. De aceea noi am pus o pauză și am refuzat continuarea colaborării”, a menționat primarul comunei Rădeni. 

Pe urmele lutului

Am pornit această investigație de la ipoteza că firmele de construcții abuzează de permisiunea de exploatare a gropilor cu împrumut și fură argilă și pentru alte scopuri. Mai multe surse ne-au confirmat că furtul argilei din “gropile de împrumut” este o practică frecventă pe șantierele din țară. Ne-am propus să verificăm această ipoteză. Am mers la Leova, acolo unde era un șantier în lucru activ. Două zile am stat pe urmele camioanelor care cărau lutul extras pentru construcția drumului spre podul de la Bumbăta. Nu am reușit să identificăm nici un camion care să se fi abătut de la traseu.

În schimb, am observat că groapa din care se extrăgea lut era una imensă, iar adâncimea depășea cei cinci metri legali. Am arătat imaginele filmate de la Leova șefului de la Inspectoratul de Mediu. Ion Bulmaga a remarcat și el că adâncimea pare să nu corespundă cadrului legal. Cu exactitatea, spune acesta, va fi posibil de stabilit însă doar după efectuarea controalelor. 

Din ceea ce văd eu aici, s-ar părea inițial că sunt lucrări la o adâncime mai mare. Dar, nu cunosc care a fost nicelul solului până la începutul lucrărilor. Aceste puncte sun fixate în acele contracte. Ulterior, urmează să ieșim la fața locului să le contrapunem, punctele din proiectul atribuit și punctele din natură, pentru a vedea dacă sunt devieri sau nu”, a declarant Bulmaga.

/Cutia Neagră PLUS/ Situația financiară de la Air Moldova: Ce datorii a acumulat compania până în anul 2022
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretul din Larnaca. Conexiunile dintre soțul Emmei Tăbîrță și fiul patronului Trans-Oil
Cutia Neagră Plus: TOP 10 mașini cumpărate în 2022 de deputați. Cine a plătit 40 de mii de euro pentru un autoturism
/VIDEO/ Zi istorică în Moldova! Maia Sandu, la finalul Summitului CPE: „Sunt mai multe rezultate concrete”
/VIDEO/ Zi istorică în Moldova! Maia Sandu, la finalul Summitului CPE: „Sunt mai multe rezultate concrete”
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
/VIDEO/ Interpreta și jurnalista TV8, Andreea Josan, ne bucură cu o nouă melodie - „Ты прости”: „Va răscoli amintiri”
/VIDEO/ Interpreta și jurnalista TV8, Andreea Josan, ne bucură cu o nouă melodie - „Ты прости”: „Va răscoli amintiri”
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2023 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram