/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 734: Muniție din afara UE și avion rusesc doborât. Kremlinul avertizează despre un război cu NATO

investigații

ANCHETĂ: Vilă de lux și clădiri în centrul Chișinăului! Averea și dosarele controversate ale unei candidate la CSM

04 iulie 2022, ora 13:06

28 de judecători din diferite instanțe din RM s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Integritatea acestor judecători urmează a fi evaluată de comisia specială de prevetting care și-a început deja activitatea. Cutia Neagră PLUS și-a propus de asemenea să scaneze activitatea și averile mai multor dintre candidați ca să ne convingem că merită să se regăsească în viitoarea componență a CSM. Vă spunem astăzi ce am descoperit despre una dintre candidate - Iana Talmaci, judecătoare la Strășeni. Despre deciziile controversate adoptate de magistrată și proprietățile de milioane deținute de familia sa, aflați în investigația ce urmează.  

Iana Talmaci este judecătoare de mai bine de 7 ani la Judecătoria Strășeni. Cu toate acestea, magistrata a activat cu adevărat în sistem doar 5 ani, restul 2 ani s-a aflat în concediu de maternitate. Din 2018, a revenit la serviciu.

De numele ei sunt legate mai multe procese de judecată care se referă la „Cariera Micăuți”. Despre această cariera atât presa, cât și mai mulți deputați au dezvăluit anterior că ar fi gestionată de foștii deputați democrați Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc. În perioada 2019-2021, Iana Talmaci a examinat 17 dosare civile care se referă la carieră, oferindu-i aproape de fiecare dată câștig de cauză. Doar în decembrie 2021, judecătoarea a dat câștig de cauză „Carierei Micăuți” în 15 dosare prin care compania urma să încaseze în total peste 40 de milioane de lei de la diferiți debitori. 

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Cererile de validare a popririi în principiu sunt cereri de încasare a sumei. - Formale? Nu atât de formale, dar se examinează în principiu ca și oricare acțiune de încasare. Părțile au dreptul să-și formuleze și pretențiile și opoziția. Practic, pe acele dosare, niciunul din terții popriți (pârâți) nu au depus nicio referință, nici nu s-au prezentat măcar în ședință. Nu s-au opus nicidecum, nu au prezentat acte. În schimb, administratorul de insolvabilitate a prezentat acte de verificare, facturi fiscale”. 

Anterior, tot ea a respins pretențiile financiare ale unor agenți economici care solicitau recuperarea unor datorii de circa 17 milioane de lei de la Cariera Micăuți.  

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Dosarul urma să fie examinat în continuare, deoarece mai existau patru cereri de alăturare. - Pe care dumneavoastră le-ați respins! - Le-am respins deoarece nu era creanța certă, lichidă și exigibilă. Am constatat că acolo sunt litigii de drept. Eu am constatat în hotărâre, la intima convingere, că creanțele nu sunt certe. Asta nu înseamnă că ușile sunt închise și ei nu mai au dreptul să-și valorifice drepturile. Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre prin care o constatat că este o creanță certă. Mă rog! - Cumva va contrazis pe dumneavoastră. A dat o altă decizie. - Da! Eu nu pun sub semnul întrebării această hotărâre, dacă e dreaptă sau corectă. Instanța o decis.

„Încheiere dubioasă”, nepublicată pe site-ul instanței

În februarie 2021, Nicolae Ciubuc, deputatul PD și șeful comisiei parlamentare de anchetă privind ilegalitățile de la Cariera Micăuți a acuzat-o pe Iana Talmaci și Judecătoria Strășeni că a adoptat o încheiere dubioasă prin care a interzis efectuarea unor controale la cariera Micăuți, asta deși ancheta constatase că s-au comis ilegalități care ar fi păgubit statul cu 684 milioane de lei. Ciubuc considera atunci că decizia judecătoarei crează impedimente în recuperarea prejudiciilor pe care Cariera Micăuți le-a produs statului.

NICOLAE CIUBUC, ex-deputat PD, ex-președinte al Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la modul de valorificare  a substanțelor minerale (10 februarie 2021): „Compania s-a adresat în instanța de judecată și mă refer aici la Judecătoria Strășeni, care a emis o încheiere, la data de 26 ianuarie 2021, adică a doua zi după acel act al Inspectoratului pentru Protecția Mediului. O încheiere foarte dubioasă în viziunea mea. Din punct de vedere juridic este una abuzivă și ilegală, prin care dispune interzicerea tuturor instituțiilor, autorităților, organelor cu funcții de control și supraveghere din Republica Moldova să efectueze careva controale la întreprinderea respectivă, fără acordul instanței de insolvabilitate sau după caz - administratorului. Lucru care de altfel este imposibil de realizat, dacă e să vorbim despre situția în speță. Ce ar însemna acest lucru? Chiar dacă acolo cunoaștem cu toții, și din actele pe care le-am prezentat vedem că se perpetuează mai multe încălcări, au loc extrageri ilegale, confirmate prin documentele oficiale, practic instanța anulează toate actele de control, prejudicii cauzate, creând astfel impedimente pentru recuperarea acestui prejudiciu”.

Pe site-ul instanței de judecată, nu am găsit însă încheierea la care face referire deputatul Nicolae Ciubuc. 

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Nu toate încheierile urmează a fi publicate. Este instrucțiune care spune că ele sunt în portal, sunt publicate, dar nu sunt publice.  La data emiterii respectivului act, eu nici nu am cunoscut că Inspectoratul Ecologic a finalizat controlul și a emis actul administrativ. Dar nu am anulat actul acesta administrativ, eu doar am interzis efectuarea controalelor. Motivarea cererii administratorului era anume de faptul că respectivul control a durat excesiv, fapt care a perturbat activitatea debitorului. Având atâtea datorii, ei nu aveau posibilitatea să-și continue activitatea economică, deoarece pe întreg teritoriul carierei în permanență se aflau angajații Inspectoratului Ecologic. Specificul “Carierei Micăuți” este de extragere a mineralelor prin detonare, persoanele trebuie să se afle la o anumită distanță. Faptul că erau persoane străine pe teritoriul carierei a blocat activitatea timp de șase luni. Asta și a fost motivarea. Ea (n.r. decizia) a fost contestată de Inspectoratul Ecologic de Stat și Curtea de Apel a respins și a menținut decizia mea. Trei judecători de la Curtea de Apel au examinat recursul și Curtea de Apel Chișinău s-a expus și a menținut decizia mea”.

În aprilie 2021, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a blocat drumul spre Cariera Micăuți, acuzând că acolo se comit mai multe ilegalități. Tot atunci, Slusari a spus că în spatele acestor ilegalități se află foștii deputați PD - Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc.

Averea familiei Talmaci

Iana Talmaci este una dintre magistrații care în septembrie 2019 a susținut organizarea Adunării Generale a Judecătorilor pentru demiterea vechii componențe a CSM și chiar și-a înaintat candidatura pentru fotoliul de membră a unui nou CSM. Se întâmpla la un an de la revenirea sa din concediu de maternitate. Atunci, Adunarea generală a fost declarată ilegală si nu a fost recunoscută nici de CSM, nici de autorități. 

Iana Talmaci este soția cunoscutului executor judecătoresc Roman Talmaci, anterior președinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Cei doi soți sunt nașii de cununie ai lui Nicolae Posturusu, fost secretar general adjunct al Aparatului Președintelui R. Moldova Igor Dodon. În prezent, Posturusu este avocat al fostului șef de stat. 

Soții Talmaci dețin o avere impresionantă: un teren în centrul capitalei,  pe care se află  clădiri cu oficii, în valoare totală de peste 11 milioane de lei, o vilă în preajma Chișinăului, estimată la peste 3 milioane de lei, alte 8 terenuri agricole și extravilane în valoare totală de de peste 800 de mii de lei, 5 mașini de peste un milion de lei, pachete mici de acțiuni la cele mai importante instituții bancare din R. Moldova și România, dar și acțiuni în diferite întreprinderi de peste Prut. 

FamilIia Talmaci locuiește într-un sector nou de vile din preajma satului Trușeni, mun. Chișinău, într-o casă amplasată pe un teren de 10 ari în apropiere de șoseaua Chișinău-Strășeni. Casa-vilă a fost finisată în anul 2013, are două etaje, terasă spațioasă, o grădină cu gazon, trandafiri și brazi. În declarația de avere, soții Talmaci își evaluează terenul și casa la 3,26 milioane de lei.

Chiar dacă au trecut 9 ani de la finisarea lucrărilor de construcție, locuința nu apare încă în registrul ASP. Roman Talmaci spune că nu a putut înregistra casa la Cadastru din cauza unui credit ipotecar, pe care l-a luat în 2010 și l-a întors în 2015. În schimbul celor 35 mii de dolari el a gajat casa, dar persoana fizică de la care s-a împrumutat nu vrea să recunoască că a primit banii înapoi.

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „Documentele la moment se procesează la Oficiul Teritorial Cadastral. Este blocat anume din cauza acestui contract de ipotecă care grevează pe bunul imobil. - L-ați achitat din 2015 și de atunci stă blocat? - E blocat deoarece nu există comunicare cu persoana de la care m-am împrumutat”.

Imobile de milioane în centrul Chișinăului

În 2018, soții Talmaci au intrat în posesia unui teren de 10 ari și a trei clădiri situate pe str.  Alexandru cel Bun, în preajma Parcului Catedralei. În imediata apropiere se află și un garaj de 65 de metri patrați, care, la fel ca și celelalte imobile, a intrat în posesia familiei Talmaci în anul 2018. 

Judecătoarea indică în declarația sa de avere din 2019 că terenul i-a costat 985 de mii de lei, adică nici 5 mii de euro pentru un ar, în condițiile în care prețul pentru pământ în această regiune este de cel puțin 35 de mii de euro per ar. În declarația de avere din 2021, Talmaci  indică deja o valoare de circa 8 ori mai mare pentru același teren  -  8 milioane de lei. 

La fel stau lucrurile și cu clădirile de la aceeași adresă. Soții Talmaci notează că au plătit pentru cele 3 construcții, cu o suprafață totală de peste 525 de metri patrați, 1,64 milioane de lei. La 3 ani distanță, imobilele sunt reevaluate la prețul de 3,2 milioane de lei. Iana Talmaci spune că motivul care a dus la o creștere atât de mare a valorii acestor bunuri imobile, într-o perioadă atât de scurtă, este capitalizarea.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „Dumneavoastră menționați că el (n.r. terenul) astăzi valorează deja 8 milioane. - Da! Creștere de capital. - Timp de 3 ani a crescut atât de mult? - Dar din luna martie până acum de câte ori a crescut benzina? Asta-i creștere de capital”.

Iana si Roman Talmaci au cumpărat terenul și imobilele de la foștii proprietari, compania „Business Investiţii pentru Toţi”. Fondator al companiei este Vsevolod Iampolski, om de afaceri rus, președintele Clubului rus din Luxemburg. Iampolski a fondat la Chișinău mai multe companii cu activități imobiliare. Înainte de a intra în proprietatea familiei Talmaci, terenul și cele 4 construcții s-au aflat sub sechestrul executorilor judecătorești, ca măsură de asigurare într-un dosar civil în care un fost angajat al companiei lui Iampolski a solicitat recuperarea salariului.

Cutia Neagă Plus l-a contactat pe Vsevolod Iampolskii pentru a afla detalii despre tranzacția de vânzare a bunului la nici o lună după ce imobilele și terenul au fost scoase de sub sechestru. Omul de afaceri ne-a mărturisit că nu ține minte cu cât a vândut terenul și imobilul, dar că este mulțumit de suma pe care a obținut-o. Iampolskii spune că se află în relații amicale cu Roman Talmaci și chiar continuă să închirieze oficii de la Talmaci, în clădirile vândute.  

VSELOVOD IAMPOLSKI, om de afaceri rus: „Eu personal i-am propus lui Roman. Nu țin minte la ce preț am vândut, dar totul a fost oficial. Ce preț scrie în contract acela este. L-am vândut și gata. Eu nu locuiesc în Moldova. Poate prețul nu este atât de mare, dar pe mine m-a aranjat. Cel mai mult însă mă aranjează faptul că, la preț avantajos, firma mea Bussines investiție pentru toți arendează două încăperi mari. - Și la moment arendați? - Da, noi plătim o sumă modică, undeva 1000 de lei lunar, pe când prețul de piață este mult mai mare. - de la el arendați sau de la cine? – Da, de la el.”

Spații oferite în chirie fără a indica astfel de venituri

În clădirile deținute de soții Talmaci pe str. Alexandru cel Bun își au adresa juridică alte 6 companii, pe lângă cele deținute de omul de afaceri rus. Actualul proprietar spune că încă din 1994 experții au evaluat starea tehnică a imobilului ca una nesatisfăcătoare, iar pentru demolarea lui ar fi nevoie de un milion de lei. Totuși, dintr-un anunț postat pe un site de anunțuri, aflăm că la această adresă se dau în chirie oficii. Proprietarul cere pentru chirie 8 euro pentru metru pătrat. Despre faptul că în aceste clădiri se dau oficii în chirie ne-a confirmat și o angajată pe care am întâlnit-o pe teritoriu. În declarațiile de avere, soții Talmaci nu indică însă niciun venit din închirierea unor imobile. 

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni: „ - Nu știți la ce folosesc aceste imobile, le dă în chirie sau are firme? - Posibil, eu nu pot să vă spun. Posibil că au fost date în chirie careva din oficii, dar nu toată clădirea. Admit, dar eu nu am intrat în esență. Eu nu am timp să mă ocup cu asta. Dacă au fost careva venituri, eu nu le-am văzut. Au fost probabil pentru conservarea clădirii, dar eu vă asigur că detalii nu cunosc, poate acolo nici nu este”.

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „- Efectiv eu nu am beneficiat de arendă din acest bun imobil, nici familia mea, nici sub o formă nu o fost beneficiară. - Domnul Iampolski ne-a spus că închiriază de la dumneavoastră două încăperi, are contract cu dumneavoastră, vă plătește direct dumneavoastră, iar dumneavoastră ne spuneți că el este cel care dă în chirie. - Domnul Iampolski este un bussinesman de amploare și nu cred că el ține în memorie toate chestiunile lui”. 

Dosar legat de cafeneaua „Guguță”, vândută lui Plahotniuc

Deși Iampolski spune că are o relație bună cu executorul judecătoresc Roman Talmaci, la 25 martie 2013, două dintre companiile omului de afaceri au acționat în judecată Ministerul Justiției și compania „Lemion-Cons Grup”, iar executorul judecătoresc Roman Talmaci a fost atras ca intervenient în proces. 

Procesul de judecată ne-a atras atenția pentru că se referă la mai multe tranzacții imobiliare care vizează și cafeneaua „Guguță” din Parcul Central. În anul 2008, cafeneaua a fost pusă sub sechestru într-un proces de recuperare a datoriilor pe care  „Lemion-Cons Grup” le avea față de companiile lui Iampolski. În 2009, în baza unei încheieri a Judecătoriei Economice, imobilul a fost scos de sub sechestru, iar a doua zi firma condusă de Ion Lambantu l-a vândut companiilor lui Vlad Plahotniuc. Lambantu este vizat în mai multe dosare penale, inclusiv legate de „furtul miliardului”.

VSELOVOD IAMPOLSKI, om de afaceri rus: „Dumneavoastră ați avut un proces de judecată cu firma lui Ion Lambantu, dacă țineți minte. - O, da! - Acolo a fost vorba și despre clădirea „Guguță?” - Dosarul este acum la Strassbourg. Lambantu mi-a propus pământ de un milion de dolari. Eu aveam o angajată, Ema Tabârță, fără să se consulte cu mine i-a achitat banii. După, am încercat să rupem contractul, deoarece erau multe neconcordanțe, dar nu am reușit. El nu a întors nimic (nr. bani). Pentru că totul a fost pefectat legal, i s-a pus sechestru pe cafeneau „Guguță”, pe care el a obținut-o la un concurs de privatizare. După asta, el a vândut această construcție lui Plahotniuc”.

În decizia de judecată a Curții Supreme de Justiție pe dosarul în care firmele lui Iampolski se judecă cu firma lui Lambantu se menționează că  „Business Investiţii pentru Toţi”  şi  „Lux Edem Consulting” ale omului de afaceri rus nu au putut executa mai multe titluri executorii, deoarece „instanţele de judecată naţionale, în mod abuziv, au anulat interdicţiile de înstrăinare aplicate asupra bunurilor ce erau menite să asigure executarea tranzacţiei de împăcare, iar executorii judecătoreşti, deşi au stabilit un termen de executare benevolă, la expirarea acestuia nu au recurs la executarea silită a hotărârilor judecătoreşti irevocabile”

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „Efectiv noi ne-am ocupat de el doar 2 luni. Ulterior, acest debitor a trecut sub auspiciul legii insolvențe și, administratorul autorizat a preluat toate activele. Atunci când instanța de judecată s-a expus asupra pasivității organelor statului de a întreprinde măsuri în vederea recuperării creanței s-a expus și asupra perioadei când dosarul s-a aflat și în gestiunea executorului judecătoresc. Nu cred eu că instanța a menționat că executorul judecătoresc Talmaci anume s-a făcut vinovat de neexecutare, deoarece în două luni de zile Talmaci nu putea întreprinde măsuri de recuperare a creanței”. 

Veniturile și împrumuturile soților Talmaci

Familia Talmaci a avut venituri de milioane din surse diferite: salariu, onorarii, dar și dividente de la diferite companii din R. Moldova și România. În ultimii cinci ani, soții Talmaci au declarat venituri de aproape 10 milioane de lei, cam câte 2 milioane de lei pe an.  Cheltuielile soților Talmaci au fost însă și ele pe măsură. În anul 2017, Roman Talmaci a intrat în posesia unui automobil de lux, de model Lexus, care a costat 500 mii de lei.

Conform declarației de avere în anul 2018, cheltuielile au depășit cu mult veniturile. Pentru cele 7 bunuri imobile cumpărate, familia Talmaci ar fi achitat în total 3,22 milioane de lei, iar veniturile au fost cu un milion de lei mai mici. Iana Talmaci spune că acest lucru a fost posibil datorită banilor adunați în anii precedenți, pe când soțul acesteia susține că suma achitată pentru teren și construcții este mai mică decât cea indicată în declarație.

IANA TALMACI, judecător la Judecătoria Strășeni. „Dar declarațiile anterioare, din 2016- 2015, le-ați verificat? - Am verificat. - Ori dumneavoastră considerați că tot ce câștigăm în luna aceasta, cheltuim în luna asta și nu trebuie de lăsat resurse pentru luna viitoare?

ROMAN TALMACI, executor judecătoresc: „În declarația de avere, construcțiile sunt indicate conform prețului de la Oficiul Cadastral teritorial, iar deoarece declarația de avere a suferit modificări, de anul acesta se include și prețul de piață. Însă nu se face o evaluare, nu se invită un specialist, deci fiecare după intima și propria lui convingere determină care e prețul. Noi am reieșit la acel preț indicat în declarația de avere, reieșind de la ultimile tranzacții care s-au efectuat cu teren municipal.

Chiar dacă Iana Talmaci ne spune că o parte din banii cheltuiți în anul 2018 au fost economii din anii anteriori, observăm din declarațiile de avere că cei doi soți s-au împrumutat deseori. În 2010 au luat cu împrumut 35 mii de dolari de la o persoană fizică, bani pentru care au ipotecat terenul din Trușeni și pe care ar fi trebuit să-i întoarcă până în anul 2018. 

În 2017 au mai contractat un împrumut de 26 mii de euro de la BT Leasing, pentru a achiziționa o mașină și care, după cum spune Talmaci, se află în proprietatea Biroului Executorului Judecătoresc “Roman Talmaci”. În același timp, familia Talmaci declară că oferă în locațiune Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești un automobil, pentru care au primit în ultimii 4 ani 170 mii de lei pentru chirie.

În 2018 au contractat alte două împrumuturi în valoare de 500 mii de lei de la ”Lexcolect Consulting” SRL. Toate aceste datorii au fost însă achitate până în anul 2019, deoarece niciuna dintre datorii nu mai apare în declarația de avere pentru anul 2020.

Reporter TV8: - Dacă eu aș avea niște resurse, de ce în anul 2017 aș lua un credit de 26 de mii de euro cu o rată a dobânzii de 10%?. De ce aș achita o rată atât de mare, dacă aș avea bani puși deoparte?

 IANA TALMACI, judecătoare: - Noi suntem liberi în alegere, cum să ne cheltuim banii și cum să ne gestionăm finanțele. Dumneavoastră tot sunteți liber, nu credeți?

În anii 2019-2021, familia Talmaci a mai avut și alte achiziții importante. În 2020, soții au procurat 3 terenuri agricole cu o suprafață totală 2,3 ha și pentru care susțin că au achitat în total 53 de mii de lei, dar și două autoturisme - un „Lincoln” din 2017, pentru care au achitat 360 mii de lei și „Ford Fusion” din 2019, pentru care au achitat 260 mii de lei. În 2021, Roman Talmaci a cumpărat un nou teren agricol cu suprafața de 2,24 ha, pentru care a plătit 110 mii de lei.

Autori: Ștefan Bejan, Mariana Rață

/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
Moldoveanul care a snopit în bătaie o tânără la București este luptător MMA. Cum și-a justificat violența
Moldoveanul care a snopit în bătaie o tânără la București este luptător MMA. Cum și-a justificat violența
Așa-numitul Congres de la Tiraspol, o încercare de victimizare? Cașu: „Ne dăm seama că e ceva organizat de cineva de sus”
Așa-numitul Congres de la Tiraspol, o încercare de victimizare? Cașu: „Ne dăm seama că e ceva organizat de cineva de sus”
Strigăt de disperare! Familia cere ajutor pentru a-i salva viața lui Marseli, un tânăr implicat într-un grav accident în Bali
Strigăt de disperare! Familia cere ajutor pentru a-i salva viața lui Marseli, un tânăr implicat într-un grav accident în Bali
/VIDEO/ Explozie muzicală: Carla's Dreams și Frații Advahov au dat o nouă viață piesei „Ne bucurăm în ciuda lor”
/VIDEO/ Explozie muzicală: Carla's Dreams și Frații Advahov au dat o nouă viață piesei „Ne bucurăm în ciuda lor”

investigații

/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori

19 februarie 2024, ora 07:30

Pusă pe brânci prin datorii acumulate artifical, „Air Moldova” este ținta unei noi lovituri marca Ilan Șor. Fugarul, condamnat penal pentru furtul miliardului, a pus la cale încă o schemă prin care să scurgă din fosta companie de stat până la ultimul bănuț. Schema, tradițional, implică doi judecători, un administrator provizoriu, niște creditori - tot firme ale casei, dar și un plan de restructurare a companiei aeriene. Acest plan, ținut în mare secret, a ajuns în posesia echipei Cutia Neagră PLUS. Am investigat timp de câteva luni cum își duce Șor spre îndeplinire planul loviturii de grație asupra „Air Moldova”. Astăzi, vi-l prezentăm într-o nouă anchetă. Iar dacă sunteți cumva unul dintre clienții care au cumpărat bilete la curse anulate ale „Air Moldova”, aflați ce șansă aveți să vă recuperați banii.

În februarie 2023, la toate televiziunile din R. Moldova răsunau aproape în fiecare zi știri despre curse avia anulate de „Air Moldova” și pasageri supărați care nu puteau ajunge la destinație.

La 2 mai 2023, operatorul aerian a anunțat că a identificat o soluție pentru a evita falimentul. Va restructura compania! Ar fi găsit potențiali investitori gata să pompeze 50 de milioane de dolari, iar activitatea „Air Moldova” ar putea fi reluată peste chiar 3 zile după ce instanța de judecată ar fi acceptat  planul de restructurare.

De-atunci, s-a scurs aproape un an, iar în judecată procesele s-au împotmolit. S-a ajuns la o situație cu totul neobișnuită. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au pomenit în paralel două dosare ce vizează „Air Moldova”. Unul viza inițierea procedurii accelerate de restructurare, cerută de companie. Asta înseamnă că „Air Moldova” vrea să-și reia activitatea și trebuie să negocieze cu toți creditorii reeșalonarea datoriilor. În această procedură, bunurile pe care le deține compania nu pot fi executate silit.

În cel de-al doilea dosar s-a cerut intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova”. Cererea a fost depusă de o persoană fizică căreia operatorul aerian îi datorează o sumă mică de bani. Într-un proces de insolvabilitate, administratorul special, numit de instanța de judecată, realizează o inventariere totală la companie și analizează toate tranzacțiile și contractele care s-au semnat în ultimii trei ani. Dacă se constată incapacitatea de plată, atunci poate fi demarat procesul de lichidare a companiei. Într-o asemenea procedură, bunurile agentului economic sunt vândute, iar din banii încasați se achită datoriile către creditori.

Două dosare la judecată, în același timp

Explicăm cum s-a produs încurcătura cu cele două dosare paralele la Judecătoria Chișinău, Sediul Central. 

La 29 aprilie 2023, creditorul Veaceslav Petrov, care avea de încasat o mie de euro de la „Air Moldova” pentru un zbor anulat, a mers la un Oficiu Poștal și a trimis către judecătorie o cerere prin care solicita intentarea procesului de insolvabilitate al companiei aeriene. Scrisoarea a ajuns în Cancelaria judecătoriei abia la 10 mai, iar cererea lui Petrov a fost distribuită în următoarea zi judecătorului Gheorghe Mîțu.

În timp ce scrisoarea lui Petrov era „pe drum”, la 2 mai „Air Moldova” a depus direct la judecătorie cererea privind inițierea procedurii accelerate de restructurare. Iar dosarul i-a fost distribuit judecătorului Alexandru Ceban.

Potrivit legislației, dacă cererea de chemare în judecată se transmite prin intermediul poștei terestre, atunci ziua depunerii cererii se consideră ziua în care a fost predat plicul la poștă și nu ziua în care acesta a ajuns în Cancelaria Judecătoriei. Rezultă că cererea creditorului Petrov avea prioritate, pentru că a fost depusă mai înainte de notificarea „Air Moldova”.

Contrar la ce spune legea, cererea lui Petrov a fost din start respinsă. Bărbatul s-a adresat la Curtea de Apel care a restituit cauza în instanța de fond. Iar pe 11 iulie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a admis cererea spre examinare. Administrator provizoriu la „Air Moldova” a fost numit Lilian Ciobanu.

Peste trei zile, la 14 iulie 2023, judecătorul Alexandru Ceban  a admis și cererea „Air Moldova” privind intentarea procedurii accelerate de restructurare. Administrator provizoriu a fost numită Irina Selevestru.

Astfel, în judecată au ajuns să se desfășoare în paralel două procese, iar „Air Moldova” să aibă concomitent doi administratori provizorii.

Judecătorul Alexandru Ceban, care a dat curs cererii „Air Moldova”,  a refuzat să comenteze situația, motivând că nu poate face declarații atâta timp cât dosarul se află pe rol.

Creditor cu 50 milioane lei, împotriva restructurării „Air Moldova”

La cererea lui  Petrov privind declararea insolvabilității companiei „Air Moldova” au cerut să să alăture și alți creditori. Printre ei, pilotul Nicu Berla și compania sa din România „Aerro Direkt”. Aceasta a prestat pentru „Air Moldova” servicii de chirie a unui avion cu tot cu echipaj.  „Aerro Direkt” și Berla solicită de la „Air Moldova” achitarea unor datorii de circa 50 de milioane de lei și sunt împotriva procedurii de restructurare inițiată de „Air Moldova”.

La judecată, avocatul „Aerro Direkt”, Andrei Mandraburcă, i-a cerut explicații administratorului provizoriu al companiei.

„De ce în lista creditorilor afectați de planul debitorului se regăsesc doar 15 companii, care urmează să voteze planul? Ceilalți nu sunt afectați, inclusiv și „Aerro Direkt”. „Aerro Direkt” având o creanță nu este afectată de planul pe care l-ați propus dvs și asta este o justificare pentru care noi contestăm acel plan, fiindcă nu ne este clar, nu este legal din punctul nostru de vedere, nu a fost coordonat cu noi și discutat.  Trei: se intenționează ca acest plan să fie votat fără acordul nostru, fără ca noi să avem posibilitatea să participăm la această votare sau, dacă participăm, prezența noastră să fie una pur formală, ceea ce permite procedura accelerată de restructurare, care a fost inițiată de debitor, din punctul nostru de vedere, cu rea-credință”.

La 19 decembrie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a decis să respingă cererea lui Petrov. Astfel, intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova” a fost refuzată. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel.

Andrei Mandraburcă: „De ce s-a ajuns la această situație? Sunt sau nu încălcări ce țin de activitatea curentă a întreprinderii? Este sau nu valabil faptul că sunt creanțe care au fost create artificial? Procedura clasică de insolvabilitate permite aceste pârghii, inclusiv creditorilor, de a solicita nulitatea anumitor tranzacții, de a solicita atragerea la răspundere subsidiară, lucru care ar deveni imposibil pentru creditorii pe care eu îi reprezint, dar și pentru ceilalți creditori, dacă s-ar admite spre examinare cererea introductivă depusă de Air Moldova”.

Creditori afectați de plan, afiliați lui Șor

Între timp, s-au desfășurat ședințe pe dosarul de restructurare inițiat de „Air Moldova”. În instanță a fost depus pentru validare un tabel de creanțe și operatorul aerian a prezentat Planul procedurii accelerate de restructurare.

Curios este faptul că din miile de creditori pe care îi are, „Air Moldova” i-a selectat doar pe câțiva ca fiind afectați de planul de restructurare. O parte sunt companii afiliate lui Ilan Șor. Anume cu acești creditori s-a negociat planul de restructurare propus de „Air Moldova” și tot ei ar urma să-l voteze. 

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” nu ne-a putut explica de ce au fost declarați afectați de plan doar câțiva agenți economici, în special cei conectați la Ilan Șor.

Reporter TV8: - Cum au fost selectați cei 15 creditori afectați dintr-o listă de mii de creditori?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund la întrebarea respectivă, dar vă zic regula generală care este. Creditorul afectat este creditorul care primește în procedura falimentului mai mult decât ar primi într-o restructurare.

- Din mii de creditori chiar numai 15 sunt afectați și sunt cei care au cumva afiliere?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund eu la întrebarea respectivă, pentru că nu eu i-am selectat.

„Air Moldova”, transmisă în gestiunea unei companii agricole

Cutia Neagră Plus a reușit să obțină o copie a Planului de  restructurare pregătit de „Air Moldova”. Pe aproape 60 de pagini, autorii descriu cum s-a ajuns în pragul falimentului și ce măsuri urmează să întreprindă pentru a relansa activitatea operatorului aerian.

Managementul „Air Moldova” propune de salvarea operatorului aerian să se ocupe …SURPRIZĂ… o companie agricolă. Argumentul autorilor planului este că această firmă agricolă ar dispune de mai multă tehnică și experiență. Din echipa de conducere vor face parte membrii Comitetului Creditorilor și administratorul, care vor fi asistați obligatoriu de un manager, un contabil și … un medic veterinar (!)

Planul confirmă că „Air Moldova” are în proprietate două avioane, dar ambele sunt fără certificate de navigabilitate și nu pot fi utilizate. Avioanele nu au efectuat niciun zbor din anul 2019. Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că aceste avioane sunt parcate în afara țării și a fost vândut tot ce aveau mai valoros - de la motoare până la fotoliile pentru pasageri de la bordul avioanelor.

Potrivit planului de restructurare, investitorii sunt gata să cumpere aeronave noi, astfel încât „Air Moldova” să nu mai fie nevoită să închirieze. Așa se planifică reducerea cheltuielilor operaționale.

Planul mai prevede reeșalonarea tuturor împrumuturilor și datoriilor „Air Moldova” pentru 36 de luni și dobânzi „zero” pe toată perioada de executare a planului. Întregul proces de salvare a companiei ar putea dura 5 ani. Dacă nu se va reuși atingerea obiectivelor în acest termen, atunci va fi deschisă procedura de faliment.

Andrei Mandraburcă: „Considerăm că planul care se promovează este de fapt în detrimentul majorității creditorilor, inclusiv și în detrimentul clienților pe care îi reprezint. Nu am văzut o justificare economică sau anumite circumstanțe, cifre, analize, care ar permite într-adevăr să constatăm faptul că  acest plan este unul viabil și poate fi implementat. Pe de altă parte am văzut multe circumstanțe ce țin de faptul că se urmărește alt scop”.

Pe de altă parte, administratorul provizoriu al „Air Moldova” declară că are încredere în planul de restructurare accelerată care a fost propus.

Irina Selevestru: „Fiecare întreprindere are dreptul la viață, exact ca și un om care este bolnav. Are dreptul la viață indiferent de stadiul bolii pe care o are. Exact așa și întreprinderea are dreptul la viață și dacă nu voi avea eu încredere în ei, care sunt manager anticriză, atunci cine”?

Miza cea mare - ridicarea sechestrelor și vânzarea activelor

De unde totuși va lua bani „Air Moldova” pentru a-și relansa activitatea și a întoarce datoriile?  În afară de cele 50 de milioane de dolari, despre care spune că vor fi oferite de niște investitori misterioși, compania planifică să obțină sume importante de bani din înstrăinarea unor active,  în special imobile. Planul de restructurare prevede expres că procurorii vor fi obligați să ridice sechestrele de pe bunurile companiei, pentru ca acestea să poată fi vândute.

O atenție deosebită merită capitolul din planul de restructurare numit „Mecanisme de implementare”. Autorii scriu aici următoarele: „Prezentul plan va servi ca temei pentru debitor de a cere de drept ridicarea sechestrelor aplicate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru valorificarea liberă a activelor, în scopul redresării situației economice a întreprinderii”.

Asta îi îngrijorează cel mai mult pe unii creditori, că beneficiarii „Air Moldova” vor primi undă verde la vânzarea activelor și astfel vor scurge din companie ultimii bănuți.

Andrei Mandraburcă:„Planul prevede și  posibilitatea de a transmite bunurile din contul datoriei. Evident că Legea insolvabilității dă prioritate de a prelua bunurile din contul datoriei creditorilor majoritari”.

Cel mai mare creditor al „Air Moldova” este compania afiliată lui Ilan Șor - „Avia Invest”, cea care a avut în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, „Avia Invest” va avea posibilitate să obțină cele mai valoroase imobile ale AIR Moldova din contul datoriilor.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” care a avizat planul de restructurare propus de operatorul aerian  a evitat să vorbească despre intenția de a-i obliga pe procurori să ridice sechestrele.

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun privitor la scoatere sechestrelor și nu știu dacă asta s-a discutat.

Reporter TV8: - Asta este prevăzut în plan ad-hoc, alb pe negru.

Irina Selvestru: - Inițial. când se vine la procedura accelerată  de restructurare, debitorul propune un proiect vag de plan care urmează a fi discutat. Planul final care urmează a fi votat la Adunarea Creditorilor va fi depus în instanță imediat după validarea creanțelor. Respectiv, vom vedea în acel plan final care sunt acele condiții rămase pentru a-l executa.

Reportr TV8: - Mizați pe proprietăți, pe activele care urmează a fi vândute? 

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun, pentru că nu eu voi implementa planul. Debitorul va implementa planul.

Imobilele „Air Moldova”, primite de la stat doar în gestiune economică

Am încercat să aflăm ce proprietăți are „Air Moldova”, în condițiile în care planul de restructurare prevede vânzarea unor terenuri și clădiri pe care încearcă să le scape de sechestrul procurorilor. Nu am identificat niciun imobil aflat oficial în proprietatea „Air Moldova”. Toate terenurile și clădirile pe care le administrează sunt în acte proprietate a statului și sunt oferite doar în gestiune economică. Pentru o parte dintre clădiri „Air Moldova” ar putea folosi tertipuri legale ca să le poată înstrăina.

În zona aeroportului, „Air Moldova” are în gestiune 5 terenuri cu o suprafață totală de 10 hectare. Potrivit actelor cadastrale, pe aceste loturi sunt  înregistrate 16 clădiri cu o suprafață totală de peste 8 mii de metri pătrați.

Pe cel mai mare teren, de peste 7 hectare, se află o parcare pentru avioane și câteva depozite. Aceste imobile, dar și un alt complex de clădiri din apropiere, sunt gajate la o bancă încă din anul 2015. 

Pe 30 de ari de teren se află o clădire de peste 600 de metri pătrați, unde își are sediul „Air Moldova”. Cea mai mare parte a clădirii este însă dată în chirie către Autoritatea Aeronautică Civilă, care plătește anual la „Air Moldova” circa un milion și jumătate de lei.  

„Air Moldova” mai are în gestiune un apartament de 62 de metri pătrați, situat într-un bloc locativ de pe bulevardul Dacia. Iar în apropiere are o clădire comercială de peste 800 de metri pătrați care a fost oferită în chirie. În prezent aici sunt mai multe magazine. Și această clădire a fost ipotecată la bancă.

Fostul sediu al agenției „Air Moldova”, unde compania vindea anterior bilete, este în acte tot proprietate a statului.  Imobilul este situat în centrul Chișinăului, pe bulevardul Negruzzi  și are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Astăzi, aici este încuiat. Într-o jumătate de clădire își desfășoară activitatea o companie care oferă mașini în chirie.

În imediata apropiere de fosta agenție se află un alt spațiu comercial de 337 metri pătrați, care este tot în gestiunea „Air Moldova”. Imobilul este gajat încă din 2010 la o instituție bancară.

Toate bunurile gestionate de „Air Moldova” au ajuns sub sechestrul procurorilor în anul 2019. Atunci au fost deschise mai multe dosare penale ce vizează procesul de privatizare a companiei aeriene, dar nici astăzi nu au o finalitate. 

Terenurile și clădirile sunt totuși în acte ale statului. Directorul Agenției Proprietății Publice se arată convins că „Air Moldova” nu le va putea înstrăina.

Roman Cojuhari: „Nu vedem nicio șansă pentru ca aceste terenuri să fie incluse în masa debitoare. În primul rând, terenurile nu au fost incluse în raportul de evaluare și în lista de inventariere în procesul de vânzare a companiei „Air Moldova”. Respectiv, aceste terenuri sunt în proprietatea statului. Clădirile, care sunt la Cadastru înregistrate cu drept de gestiune după „Air Moldova”, au fost incluse în raportul de evaluare. Dar ca orice proces de vânzare a unei companii ca și complex patrimonial unic, urmau să fie respectate un șir de proceduri. Aceste procese nu au fost finisate. Cu atât mai mult, asupra acestor clădiri au fost instituite interdicții de către organele de control. Agenția Proprietății Publice va face o solicitare către instanță să obținem acest plan de restructurare. Vom cere să fim și parte a procesului pentru a monitoriza să nu se întâmple abuzuri.   

Directorul APP a aflat de la reporterul Cutiei Negre despre prevederile planului de restructurare a AIR Moldova. Documentul nu a fost văzut deocamdată de oficialii de stat.

Roman Cojuhari dă asigurări că nicio clădire nu poate fi înregistrată ca proprietate „Air Moldova”. Cu toate acestea, autorii planului de restructurare punctează în document că: „Bunurile neînscrise în registrele publice vor fi înscrise, potrivit articolului 117 din Legea Insolvabilității, prin încheiere de constatare a faptelor cu valoare juridică”.

„Avia Invest”, cel mai mare creditor al „Air Moldova”

Tabelul definitiv al creanțelor creditorilor „Air Moldova”, prezentat în judecată în septembrie 2023, confirmă că „Air Moldova” a acumulat datorii de peste 2,2 miliarde de lei. În lista celor mai mari creditori se regăsesc tot companii ale lui Șor sau ale unor amici ai lui din Rusia. Aceștia ar urma să aibă prioritate la restituirea datoriilor. Miile de pasageri fraieriți de companie vor rămâne la coadă.

Tabelul de creanțe începe cu numele angajaților „Air Moldova” care au restanțe la salarii. În listă sunt incluse 263 de persoane cărora compania le datorează peste 37 de milioane de lei. Zeci de angajați trebuie să încaseze sume cuprinse între 300 de mii și un milion de lei.

Urmează datoriile „Air Moldova” la bugetul de stat. Compania datorează 8 milioane de lei Casei Naționale de Asigurări Sociale și aproape 5 milioane de lei Serviciului Fiscal de Stat.

Și-au depus creanțele și peste 400 de agenți economici. Printre ei, mai multe companii conectate la Ilan Șor și incluse în așa numita „listă neagră” întocmită de Serviciul de Informații și Securitate

Se regăsesc SRL-urile:  Aerofood, Vis Invest, Ground Avia Partner, DFM, Aeroport Handling și Avia Invest. Despre multe dintre ele Cutia Neagră PLUS a arătat anterior că au fost implicate în spălări de bani și alte ilegalități.

Compania Aeroport Handling, care deservește navele la sol, privatizată pe bănuți de Ilan Șor cu zece ani în urmă, solicită de la „Air Moldova” 78 de milioane de lei.

Iar cel mai mare creditor este „Avia Invest”, compania lui Șor care a administrat timp de 10 ani Aeroportul Internațional Chișinău, oferit în concesiune în 2013 și readus în gestiunea statului anul trecut. „Avia Invest” solicită o datorie de 708 milioane de lei de la „Air Moldova”.

Fostul administrator al aeroportului consideră că firmele lui Ilan Șor au aplicat o tactică de concurență neloială, atunci când au permis „Air Moldova” să nu achite pentru serviciile aeroportuare și de deservire a avioanelor, acumulând datorii enorme.

Constantin Vozian: „Este o sumă extrem de semnificativă pentru aeroport. Perceperea de la anumite companii a tarifelor și tolerarea datoriilor din partea altora este o practică neconcurențială. Alte companii aeriene evident că se simt defavorizate. Din momentul rezilierii concesiunii, statul nu a mai tolerat acumularea datoriilor aeroportuare așa cum s-a întâmplat în perioada concesiunii”.

Amicul lui Șor din Rusia cere bani de la „Air Moldova”

În tabelul de creanțe prezentat în instanță se regăsesc și creditori dubioși din Federația Rusă, de asemenea apropiați lui Șor. Omul de afaceri Serghei Lobanov cere de la „Air Moldova” jumătate de milion de euro, echivalentul a 10 milioane de lei. Serghei Lobanov a fost implicat și în alte scheme în R. Moldova.  

Acesta ar fi stat în spatele companiei „Veb Kapital” care a cumpărat în anul 2014 aproape 25% din acțiunile Băncii de Economii. Lobanov a fost acționar majoritar și la „Victoriabank” prin intermediul offshore-ului Insidown Ltd.

În 2014, compania cipriotă cumpărase acțiunile în pachete mici de la Veaceslav Platon. Ultimul a recunoscut anterior că Lobanov a fost doar un intermediar, iar beneficiarii tranzacției erau Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.  Aceste tranzacții sunt obiectul unor investigații în dosarul „Furtul miliardului”.

O altă companie a lui Serghei Lobanov „Arsenal Kapital” i-a împrumutat 27 de milioane de euro companiei „Avia Invest” a lui Șor pentru investiții în Aeroportul Internațional Chișinău.

Și o bancă din Federația Rusă - Nefteprombank, rămasă fără licență acum trei ani, inclusiv pentru suspiciuni de spălare de bani, cere de la „Air Moldova” 3,3 milioane de euro. Tot prin intermediul firmei sale „Arsenal Kapital”, Serghei Lobanov a fost acționar la această bancă.

În martie 2022, presa rusă scria că „Air Moldova” a fost obligată de o instanță de judecată din Moscova să achite Nefteprombank-ului 3,5 milioane de euro. După ce a câștigat primul litigiu, aceeași bancă a inițiat un nou proces în judecată pentru a recupera de la  „Air Moldova” o altă datorie de 1,2 milioane euro. 

Reprezentanții „Air Moldova” au vorbit în mai 2020, într-o conferință de presă, despre un credit luat de la o bancă din Rusia. Primul transfer a fost blocat o perioadă de autorități din motive de securitate.

Mariana Șargarovschi, juristă „Air Moldova: „La data de 15 mai 2020, banca comercială din Federația Rusă a transferat mijloacele de creditare în cuantum de 2 milioane de euro la contul companiei „Air Moldova”. Menționăm că transferul a fost posibil grație aprobării de către Banca Națională a Federației Ruse, dar și Băncii Naționale a Moldovei care s-au preocupat de rapoartele juridice bancare având și această obligație legală în fond”.

În lista creditorilor „Air Moldova” mai sunt companii din Federația Rusă, dar datoriile solicitate de acestea nu sunt atât de mari.

EUROCONTROL are de recuperat 5 milioane de euro

O sumă consistentă, de 5 milioane de euro, încearcă să recupereze de la „Air Moldova” Organizația Europeană de Siguranță a Navigației Aeriene. EUROCONTROL colectează taxele de navigație de la companiile avia din numele statelor care au semnat o  convenție internațională și ulterior transferă banii către întreprinderile de navigație aeriană a fiecărui stat.

Din suma solicitată de EUROCONTROL, 1,2 milioane de euro reprezintă datorii față de întreprinderea de stat MoldATSA, a precizat instituția pentru Cutia Neagră.

„Datoriile „Air Moldova” au fost formate pe parcursul trimestrului patru al anului 2022 și primul trimestru din 2023. Potrivit acordului EUROCONTROL, facturile pentru serviciile acordate de către companiile de navigație aeriană sunt scadente după 3 luni. EUROCONTROL este cea care negociază achitarea datoriilor. (...) Cu referire la restructurarea „Air Moldova”, MoldATSA a informat EUROCONTROL despre refuzul eșalonării creanțelor conform solicitării Air Moldova”, a informat întreprinderea de stat MoldATSA.

Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a înaintat creanțe de peste 100 de milioane de lei, dar „Air Moldova” a recunoscut numai 80 de milioane, confirmate prin acte contabile.

Constantin Vozian, ex-director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Marea parte a datoriei despre care discutăm noi acum, în proporție de circa 58 milioane lei a fost un împrumut, catalogat ca ajutor de stat, oferit de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău până la privatizarea „Air Moldova”, până la concesionarea activelor Aeroportului  Internțaional Chișinău. La care se adaugă peste 20 de milioane penalități și dobânzi de întârziere. Această sumă aferentă ajutorului de stat este în jur de 92 milioane lei. Se mai adaugă datorii legate de facturi, pentru că ÎS Aeroportul International Chisinău este entitatea care deține infrastructura legată de servicii comunale, electricitate, servicii de evacuare a deșeurilor, repsectiv pe facturi sunt datorii.

Zeci de milioane de euro „Air Moldova” datorează aeroporturilor din diferite state și unor firme de la care a închiriat avioane. De exemplu, companiile din grupul „SASOF AVIATION” din Irlanda, proprietare de aeronave, solicită peste 296 de milioane de lei.  Avocații acestor companii străine, prezenți la ședința de judecată, au refuzat să vorbească despre creanțele înaintate, motivând că nu au fost mandatați de clienți să discute cu presa.

Pasagerii sunt la coadă. „Air Moldova” le datorează 185 milioane lei

Printre creanțele acceptate de administratorul provizoriu al „Air Moldova” sunt doar câteva zeci înaintate de pasageri. Aceștia au la mână decizii de judecată prin care s-a dictat achitarea unor despăguburi pentru întârzieri sau zboruri anulate.

Într-o anexă la tabel au fost incluși separat pasagerii care dețin creanțe, dar nu au depus cereri de validare. Acestea sunt cu titlu provizoriu. Suma datoriilor către acești pasageri depășește 185 de milioane de lei.

Pentru a-și întoarce banii, unii pasageri și-au unit forțele și au apelat la companii specializate care să lupte în instanțe pentru a obține despăgubiri de la „Air Moldova”. De exemplu, o companie cunoscută în România, „DOORIFY TECH” a preluat creanțele a 143 de persoane.

Andrei Baș, avocat: „În condițiile prezentării planului de restructurare accelerată „Air Moldova”, noi înțelegem foarte bine că acești pasageri nu o să-și vadă în curând banii. Nu o să-și vadă curând compensațiile. O să rămână cu ele în aer. Odată cu înaintarea cererii de validare, noi înțelegeam foarte bine că creanța noastră nu este certă, pentru că nu aveam pentru acești pasageri hotărâri ale instanței de judecată definitive pentru a ne valida. Dar eu în calitate de reprezentant am considerat că este un „musthave”, pentru a arăta în primul rând societății că acești pasageri pot fi protejați. Totodată ne menținem poziția în Cadrul Judecătoriei Centru pentru a încasa aceste compensații, pentru a obține titluri executorii. Acest proces în instanța de judecată nu este unul deloc ușor și o să vă explic de ce. Judecătoria Chișinău sediul Centru se află într-un colaps absolut. Noi dacă înaintăm astăzi cerere de chemare în judecată pentru acel pasager, noi obținem prima ședință peste 6 luni, asta în cel mai bun caz.  

Instituția responsabilă să apere drepturile consumatorilor de servicii avia este Autoritatea Aeronautică Civilă. Aceasta a primit o mulțime de petiții de la pasagerii „Air Moldova” care nu-și pot recupera banii pentru bilete.

Victor Neaga, director adjunct Autoritatea Aeronautică Civilă: „Noi am fost informați că există un depozit de garantare a costului biletelor, pe care l-a instituit o bancă comercială unde se deservea compania aeriană. Dacă cursa era anulată și costul biletului trebuia rambursat, pasagerul se putea adresa direct la bancă. Era o procedură bine stabilită, erau cereri tipizate și banii erau returnați din acest fond de garantare. Suma acestui fond până la anularea zborurilor era de aproximativ 150 de milioane de lei. La sfârșitul lunii iulie, când a fost înghețat acest depozit, valoarea lui era aproximativ 68 de milioane. Atât administratorul provizoriu, cât și noi am depus cerere în adresa instanței ca să deblocheze acești bani, doar că instanța încă nu a examinat această cerere”.

Din depozitul bancar la care s-a referit Victor Neaga, ar putea fi returnați bani doar la pasagerii care și-au achitat biletele prin intermediul cardurilor bancare. Cei care au plătit cash pentru bilete, sau le-au cumpărat prin agenții de turism, au șanse mici să-și primească banii în viitorul apropiat.

În prezent, sunt peste 75 de mii de pasageri care-și așteaptă banii înapoi de la „Air Moldova”. Autoritățile caută soluții pentru a obliga compania să ofere prioritate pasagerilor la rambursarea datoriilor.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „În săptămânile următoare, colegii din Parlament vor înregistra un proiect de lege ca să oblige grupul de creditori ca în momentul în care vor începe să intoarcă banii, primii care să-și primească banii să fie pasagerii și nu altfel de persoane”.

Cum poate „Air Moldova” să-și reia zborurile?

Referindu-se la posibilitatea „Air Moldova” de a-și relansa activitatea, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile a precizat că certificatul lor de operator aerian mai este valid și a fost doar suspendat. Trebuie să-și găsească avioane și compania poate relua zborurile.

Victor Neaga: „Codul Aerian spune că, dacă în certificatul de operator nu există nicio aeronavă, atunci acest certificat se suspendă și ulterior se revocă. Pe prima perioadă, la solicitarea „Air Moldova”  noi am suspendat acest certificat pentru 4 luni de zile. După care noi avem dreptul  pe maximum 6 luni să-l suspendăm. L-am suspendat încă pe două luni. Această a doua suspendare a fost contestată de „Air Moldova” și acum instanța examinează acest litigiu. Cert este că astăzi în certificatul de operator al Air Moldova nu este nicio aeronavă care poate fi utilizată pentru transporturi aeriene”.

Am mers la sediul „Air Moldova” pentru a discuta cu administrația despre planul de restructurare accelerată pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nimeni nu era la oficiu.Am trimis ulterior o solicitare pe poșta electronică a companiei și l-am contactat telefonic pe directorul „Air Moldova”. Alexandru Ceban a promis că va răspunde la solicitarea noastră, dar până la publicarea materialului nu am mai primit răspuns.

I-am solicitat comentarii și fugarului Ilan Șor prin intermediul unei rețele sociale, unde acesta este activ aproape în fiecare zi. Dar mesajul a rămas fără răspuns.

 

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate
/VIDEO/ Războiul l-a lăsat fără casă. Povestea incredibilă a lui Mikola din Bogorodicine: „Simt că va fi bine, Ucraina e de neînvins”
/VIDEO/ Războiul l-a lăsat fără casă. Povestea incredibilă a lui Mikola din Bogorodicine: „Simt că va fi bine, Ucraina e de neînvins”
/ULTIMA ORĂ/ Facturi mai mici la gaz! Cât vor achita consumatorii pentru un metru cub
/ULTIMA ORĂ/ Facturi mai mici la gaz! Cât vor achita consumatorii pentru un metru cub
Ucraina rezistă!
Ucraina rezistă!
/VIDEO/ CIFRE/ Obligațiile „Air Moldova” față de firmele conectate la Ilan Șor. Planul de preluare a activelor din contul datoriilor
/VIDEO/ CIFRE/ Obligațiile „Air Moldova” față de firmele conectate la Ilan Șor. Planul de preluare a activelor din contul datoriilor
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram