De-a lungul anilor, multe s-au schimbat în parcul Catedralei. Au apărut noi parcele de flori, s-a semănat mai multă iarbă verde, a fost reparat și scuarul. Rămâne de neclintit doar gardul verde din spatele Catedralei Mitropolitane, care parcă ar face parte din decor. Cei care deseori se plimbă pe acolo cred că această construcție ar fi trebuit demult să dispară din Centrul Capitalei, iar locul reamenajat, cu flori. Biserica însă are alte planuri pe acest teren, care îi aparține, susține secretarul Vadim Cheibaș.
„Gardul verde din spatele Catedralei e aici de ani de zile. Bătut de soare și de ploi, încă rezistă. De-a lungul timpului parcul s-a mai schimbat la față, gardul însă a rămas neclintit. Deși are o înălțime de aproape doi metri se observă că în spatele gardului, spațiul este neîngrijit.”
Această femeie susține că locuiește de aproape 30 de ani, în centrul Capitalei, chiar în apropierea Parcului Catedralei, când s-a mutat în această zonă gardul era deja instalat.
„Iaca numai eu aici am 28 de ani și aici stă. -De atunci așa vi-l amintiți? Gard verde bătut de ploi de soare? - Da, tot ce vreți, numai iaca oleacă vopsit și mai departe.”
Femeia ne-a spus că deseori se plimbă prin parc, mai ales cu nepoțelul, iar gardul verde i-a stârnit curiozitatea până și micuțului.
„Deja și nepoțelul îmi spune, bunica parcul e frumos da aici. Câteodată îmi spune de ce nu-mi dau voie să văd ce e acolo.”
Împrejmuirea îi nemulțumește pe mulți trecători, care cred că aceasta ar fi trebuit demult scoasă, iar locul reamenajat. E inestetic, în plus, știrbește din frumusețea parcului, susțin oamenii.
„Foarte urât. - De ce? - Aici e centrul orașului și trebuie să fie totul aranjat. Țară frumoasă avem și capitală frumoasă trebuie să avem. Dar gardul acesta stă foarte urât.”
„Foarte straniu și groaznic. De ce așa urâțenie lângă Catedrală?!”
„Chiar demult mă uit la el și nu doar eu. Nimănui nu-i place.”
„E o protejare a bisericii că dacă n-ar fi gardul acesta ar fi prăpăd.”
„Vă închipuiți dacă n-ar fi gardul ce ar fi aici. Câtă lume. -La toaletă s-ar duce
sau ce ar face? - Da. Și câte pisici și câini ar fi.”
În locul împrejmuit ar prefera să fie o zonă verde, plantată cu flori și pomi.
„Acesta-i parcul, dar nu-i teritoriu unde să trăiască cineva. Poate încă o să crească porci și găini aici.”
„Să fie scos și să facă frumos, să pună floricele.”
„Eu cred că aici trebuie să fie ceva frumos, flori.”
În octombrie 2017, Consiliul Municipal a votat un proiect conform căruia, în spatele Catedralei, pe teritoriul înconjurat de gardul verde, urma să fie construită o casă parohială, cu o suprafață de peste 680 de metri pătrați și o înălțime de mai bine de șase metri.
Clădirea trebuia să fie predestinată preoților, dar și angajaților bisericii pentru necesitățile personale. Planul însă s-a împotmolit înainte de a începe.
Decizia a fost contestată de Cancelaria de Stat pe motiv că proiectul nu a fost dezbătut cu societatea civilă, ne-a spus secretarul Mitropoliei, Vadim Cheibaș. Acesta a mai adăugat că Mitropolia își dorește în continuare construirea unei case parohiale în acest loc.
„Noi însă în continuare optăm pentru a construi o casă parohială de care are o stringentă necesitate Catedrala Mitropolitană, deoarece nu are nici o încăpere auxiliară unde să-și desfășoare activitățile auxiliare parohiale”.
În toamna anului trecut, primăria a anunțat că vrea să schimbe, mai că din talpă, scuarul Catedralei și Grădina Publică.
Astfel, au fost propuse 11 proiecte. Unul dintre ele prevedea, în spatele Catedralei, exact în locul înconjurat de gard, o roată panoramica gigantă, care ar oferi cel mai înalt punct de vizualizare a orașului. Concept care nu prea i-a impresionat pe preoți.
”Au fost mai multe proiecte, unele mai serioase, altele mai năstrușnice, bineînțeles că ele nu au fost luate în serios.”
Până în 1969, în acest loc ar fi existat deja o casă parohială, însă după aceasta autoritățile de atunci au decis să fie amplasat primul punct termic al rețelei de încălzire centralizată a capitalei. Și astfel, ulterior, locul a trecut în proprietatea Termoelectrica. Iar în 2015, soții Cheibaș au cumpărat terenul. Într-un interviu pentru TV8, acum câțiva ani, secretarul Mitropoliei a spus că acesta a fost procurat din banii comunității religioase.
„670 de mii de lei, aceștia au fost banii comunității religioase, care i-a încasat Termoelectrica ulterior. Comunitatea are un buget, are o activitate.”
Secretarul Mitropoliei ne-a spus că, în prezent, terenul, pe care l-a transmis prin donație, aparține comunității religioase „Nașterea Domnului” .
